Sunteți pe pagina 1din 54

Cuprinsul tezei de licen cu tema: Contabilitatea mijloacelor bneti i analiza fluxului acestora Introducere 3 Cap I.

Bazele teoretice ale contabilitii mijloacelor bneti 1.1. 1.2. Componena, caracteristica si clasificarea mijloacelor bneti. 6 Reglementarea normativ a operatiunilor cu mijloace bneti. 9

Cap II. Contabilitatea mijloacelor bneti 2.1. 2.2 Contabilitatea mijloacelor bneti in casierie.. 12 Contabilitatea mijloacelor bneti n conturile curente n valut

naional.. 2.3. Contabilitatea mijloacelor bneti n conturile valutare ..

Cap III. Analiza fluxului mijloacelor bneti 3.1. 3.2 3.3 Aprecierea general a situaiei fluxurilor de mijloace bneti. Analiza structural a fluxurilor mijloacelor bnet.. Analiza fluxului de mijloace bnesti prin metoda ratelor.

ncheiere Bibliografie. Anexe.

Introducere
Pe parcursul desfasurarii activitatii economice, toate intreprinderile de pe teritoriul RM, indiferent de forma de organizare interactioneaza cu alte parti cum ar fi: intreprinzatori, organizatii si institutii publice, salariati si alte persoane. Aceste relatii presupun un schimb reciproc de bunuri si servicii contra mijloace si documente banesti. Organizarea si evidenta corecta a operatiunilor cu numerar amelioreaza disciplina financiara a intreprinderii, ii asigura stabilitate si siguranta pe piata.In prezent, majoritatea decontarilor intre agentii economici se efectuiaza prin virament la cont curent.Totusi nu exista persoane fizice sau juridice care pot sa-si desfasoare activitatea operationala fara a efectua incasari si plati de numerar. Actualitatea temei investigate se explica prin faptul ca banii reprezinta cea mai valoroasa resursa de care dispune entitatea. De aceea, studierea principalelor trasaturi ale evidentei, controlului si analizei operatiunilor cu mijloace banesti duce la o mai buna conservare si utilizare rationala a acestora. Scopul i obiectivele tezei constau n cercetarea formelor de tranzactionare a produselor, marfurilor si serviciilor n cadrul entitii i analiza conformitii acestora cu cadrul legislativ, depistarea deficienelor si plusurilor aferente domeniului investigat. Pentru a realiza acest obiectiv au fost stabilite urmatoarele sarcini: 1. Scoaterea in evidenta a particularitatilor ce tin de componenta si clasificarea mijloacelor banesti; 2. Cercetarea mecanismelor de tinere a evidentei sintetice si analitice a mijloacelor banesti in cadrul entitatii; 3. Identificarea principalelor tipuri si forme de efectuare a platilor; 4. Examinarea documentelor primare si centralizatoare intocmite la incasarea si plata numerarului; 5. Aprecierea eficientei utilizarii mijloacelor banesti in cadrul entitatii; Suportul metodologic si teoretico-stiintific il constituie analiza materiei, fenomenelor, proceselor prin inductie, deductie, analiza si sinteza, precum si sursele legislative: Legea Contabilitatii, S.N.C, Planul de conturi contabile al activitatii economico-financiare al intreprinderilor, alte regulamente si instructiuni in vigoare.

In calitatea de obiect de investigatie serveste intreprinderea mixta Izoplast SRL, o companie ce activeaza de 10 ani in sfera materialelor de constructii. Pentru a aprecia situatia economico-financiara a entitatii se vor utiliza datele contabilitatii pentru perioada anului 2010. .M.IzoplastS.R.L a fost fondata la 21 noiembrie 2001, fiind inregistrata la Camera Inregistrarii de Stat a Ministerului Justitiei al RM ca societate cu raspundere limitata cu nr.1002600051791, situindu-se pe adresa juridica: Republica Moldova, municipiul Chisinau, str.Grenoble, 149 A. In prezent S.R.L Izoplast este un fruntas in sfera produselor din polisterol si un partener de afaceri de incredere. Toate produsele fabricate in cadrul intreprinderii sunt de calitate inalta, la producerea acestora fiind utilizata materie prima importata din Finlanda, China si Bulgaria. Entitatea se ocupa preponderent cu fabricarea a: trei marci de polistiren cel mai frecvent utilizate pe piata autohtona (PSB-S-15, 25, 35); cutiilor termo-rezistente din polistiren folosite pentru transportarea si depozitarea produselor din carne, peste, precum si a fructelor, legumelor; ambalajelor din polistiren pentru mobilier, electrocasnice si alte bunuri de larg consum.

Raspunderea pentru organizarea si tinerea evidentei contabile o poarta conducatorul societatii Izoplast care este obligat sa creeze conditiile necesare pentru tinerea corecta a contabilitatii si prezentarea la timp a rapoartelor financiare, asigurarea executarii stricte de catre personalul societatii a cerintelor contabilului-sef privind intocmirea documentelor si prezentarea informatilor necesare pentru tinerea contablitatii si completarea rapoartelor financiare. Aparatul contabil al companiei Izoplast se afla in raspunderea contabilului-sef si a asistentului contabilului.Asistentul se subordoneaza contabilului-sef, care la rindul sau ii formuleaza toate sarcinile si obligatiile sale. Contabilul sef este responsabil de: Intocmirea rapoartele finaciare anuale si trimestriale, a balantelor de verificare si a situatiilor lunare privind principalii indicatori economici si financiari; Calculul obligatiei fiscale si intocmirea Declaratiei privind impozitul pe venit; Coordonarea activitatilor de stabilire a preturilor si tarifelor pentru produsele si prestatiile efectuate de unitate; Indeplinirea functiei de casier superior al intreprinderii;
3

Analiza situatiei patrimoniale, a structurii cheltuielilor si acumularilor de mijloace banesti; Intocmirea darilor de seama si prezentarea acestora conducerii, formularea masurilor de imbunatatire a activitatii entitatii. La rindul sau asistentul contabilului are sarcina de a oferi suport contabilului-sef in activitatile economico-financiare, de a intocmi documente primare, facturi, registrul de casa, raportului de gestiune, de a completa documentele fiscale conform legislatiei si de a realiza inventare periodice. Contabilitatea SRL Izoplast este automatizata si toate operatiunile economice sint inregistrate in calculator prin intermediul programei informatice 1C ,iar prelucrarea datelor contabile se efectuiaza in mod automat de computer. Pentru inregistrarea in contabilitate a informatiei economico-financiare se utilizeaza atit documente tipizate, cit si documente elaborate de societate. Capitolul I reprezinta o corelare strinsa a aspectelor teoretice legate de clasificarea, componenta si reglementarea contabilitatii mijloacelor banesti si a aspectelor practice regasite in evidenta intreprinderii Izoplast. Capitolul II se refera nemijlocit la contabilitatea mijloacelor banesti: evidenta sintetica si analitica a numerarului aflat in casierie, documentele primare intocmite la efectuarea incasarilor si platilor, descrierea procedurii de inventariere a mijloacelor banesti si a modalitatilor de imputare a lipsurilor sau plusurilor de numerar constatate. De-asemenea, in cadrul acestui capitol sunt prezentate formalitatile parcurse pentru a deschide un cont curent in moneda nationala sau in valuta straina in cadrul institutiilor bancare autorizate de pe teritoriul RM; sunt studiate decontarile cu furnizorii, salariatii intreprinderii, organele fiscale si de asigurari. Totodata sunt cercetate particularitatile ce tin importul si exportul produselor, aparitia diferentelor de curs valutar, modalitatea de contabilizare a acestora si impactul pe care il au asupra profitului societatii. Capitolul III cuprinde trei metode de efectuare a analizei fluxurilor de mijloace banesti: analiza orizontala, analiza verticala si analiza prin metoda ratelor. Scopul calculelor efectuate este de a determina principalele surse de incasari si directii de plata a numerarului, cit si masurile ce pot fi intreprinse pentru a imbunatati pozitia intreprinderii pe piata si pentru a atrage investiti straine.

Cap I. Bazele teoretice ale contabilitii mijloacelor banesti 1.1 Componena i clasificarea mijloacelor banesti
In conformitate cu S.N.C7 Raportul privind fluxul mijloacelor bneti, acestea reprezinta disponibiliti bneti n casierie, depozite, conturi de decontare, valutare i n alte conturi la bnci.Prin urmare mijloacele banesti constituie sursele primare si cu cel mai inalt grad de lichiditate din cadrul entitatii utilizate la procurarea bunurilor, stingerea creantelor si a datoriilor, achitarea impozitelor si efectuarea tuturor operatiunilor necesare pentru functionarea normala a societatii.

Privind prin prisma insemnatatii pe care o au mijloacele banesti pentru oricare entitate din cadrul sectorului economic putem afirma ca anume aceste resurse sunt cele care initiaza si finalizeaza ciclul economic intern. Marimea elementelor patrimoniale se contureaza tot prin intermediul banilor, astfel obtinind o imagine clara si reala a situatiei economico-financiare, in particular evidentierea principalilor indicatori economici: venit, cheltuiala si rezultat financiar.Mijloacele banesti determina statutul intreprinderii in sfera afacerilor,iar volumul acestora exprima capacitatea entitatii de a plati obligatiuni si de a mentine o stare de solvabilitate.

Clasificarea mijloacelor banesti este indispensabila pentru o gestionare eficienta a resurselor monetare. Asadar, conducerea entitatii trebuie permanent informata despre lichiditatile de care dispune, cit si de resursele inghetate in conturile bancare in vederea alocarii reusite in anumite sfere ce prezinta interes si necesita investitii. O manipulare adecvata a banilor va aduce pe de-o parte un profit suplimentar societatii si pe de-alta parte un stimul enorm, deoarece profitul este scopul activitatii si conditia datorita careia aceasta entitate exista.

Conform literaturii de specialitate, exista numeroase criterii de clasificare a mijloacelor banesti, acestea fiind : n funcie de valuta n care snt exprimate: 1. Moneda nationala; 2. Valuta straina; n funcie de locul pstrrii si formele de existen: 1. Casa; 2. Cont curent;
5

3. Cont valutar; n funcie de posibilitatea utilizrii: 1. Mijloace banesti legate; 2. Mijloace banesti nelegate. Moneda nationala reprezinta leul moldovenesc si cuprinde toate bancnotele i monedele metalice emise de ctre BNM, aflate sau scoase din circulaie, disponibilitile n conturile n lei moldoveneti deschise la bncile din RM i din strintate, precum si cecurile n lei moldoveneti, care snt eliberate i asigurate de soldul mijloacelor n conturile n lei moldoveneti deschise la bncile din RM i din strintate. Pentru a reflecta valoarea bunurilor vindute sau a serviciilor prestate, agentii economici rezidenti deseori exprima preturile in valuta straina.Totusi in conformitate cu legislatia in vigoare, toate decontarile de pe teritoriul tarii trebuie efectuate exclusiv in lei moldovenesti.

Valuta straina include bancnotele i monedele metalice emise de ctre organele autorizate ale statelor strine, aflate sau scoase din circulaie, disponibilitile n conturi n unitile bneti ale statelor strine, precum i n cele de decontare internaionala si cecurile n valut strin care snt eliberate i asigurate de soldul mijloacelor n conturile valutare deschise la bncile din Republica Moldova i din strintate. Conform Legii privind reglementarea valutar nr.62-XVI din 21.03.2008,din momentul efectuarii tranzactiei si virarii sumei la contul valutar, intreprinderea are maxim 7 zile pentru a converti valuta straina in moneda nationala. Aceasta masura ii permite BNM sa controleze economiile valutare ale rezidentilor, sa manipuleze cu cursul valutar, astfel incurajind leul moldovenesc. Pentru a efectua decontari cu agentii economici nerezidenti, SRL Izoplast realizeaza operatiuni de vinzarecumparare a valutei straine prin intermediul bancilor autorizate din RM. Valuta straina procurata (de obicei dolari americani, euro sau ruble rusesti) este virata in conturile din strainatate ale persoanelor juridice drept contravaloare pentru bunurile si serviciile furnizate.

Casa este locul pastrarii lichiditatilor in lei si in valuta straina, a titlurilor de valoare si a documentelor financiare ce se afla in interiorul entitatii. Orice entitate trebuie sa dispuna de o casierie bine pusa la punct, de un cont curent si un cont valutar. In practica internationala se considera ca casieria constituie o conditie obligatorie si o sursa necesara pentru acoperirea
6

cheltuielilor curente ale societatii, cum ar fi achitarea salariilor, premiilor, indemnizatiilor, acordarea avansului titularului de avans.

In conformitate cu legislatia RM, orice intreprinzator poate deschide unul sau mai multe conturi curente in moneda nationala la orice banca autorizata de BNM de pe teritoriul tarii. Aici sunt concentrate disponibilitatile intreprinderii obtinute de la realizarea marfii, prestarea serviciilor, executarea lucrarilor, imprumuturile bancare pe termen lung sau mediu si alte resurse. Din contul curent se vireaza mijloace banesti furnizorilor de materie prima, energie electrica si termica, organelor fiscale pentru stingerea datoriilor la buget, societatilor ce presteaza servicii de arenda, lucratorilor intreprinderii. Transferurile bancare se efectuiaza doar la ordinul sau cu consimtamintul conducatorului institutiei.

Deschiderea contului curent in valuta straina este necesara pentru efectuarea transferurilor in folosul agentilor economici nerezidenti, rambursarea creditelor in valuta straina, achitarea cheltuielilor de deplasare salariatilor intreprinderii. Transferul valutei straine din contul persoanei juridice rezidente in contul altor persoane fizice sau juridice rezidente este interzisa.

Gruparea mijloacelor banesti din punct de vedere al liberului acces a dus la aparitia a doua notiuni noi in literatura de specialitate. Mijloace banesti legate aparin ntreprinderii cu drept de proprietate, insa nu pot fi utilizate din anumite motive, cum ar fi: Din motive politice, de obicei pe timp de razboi sau conditii de criza; Prin hotarirea instantei de judecata, la decesul titularului de cont sau datorita activitatii sale criminale; In cazul nerespectarii conditiilor contractuale stabilite de cele doua parti, neonorarea obligatiunii de plata. Blocarea mijloacelor banesti din conturile curente se efectuiaza prin intermediul unui ordin de incasare pe care exportatorul marfii il da bancii importatorului pentru decontarea marfurilor. Acest document se numeste dispozitie incasso si este utilizat pentru a bloca mijloacele banesti aflate in conturile bancare ale beneficiarului, pina cind acesta nu-si onoreaza obligatiunea de plata fata de furnizor. Pentru perioada cercetata, SRL Izoplast nu dispune de mijloace banesti blocate sau sechestrate si are acces la toate disponibilitatile intreprinderii.

Mijloacele banesti nelegate apartin intreprinderii si pot fi utilizate liber in efectuarea incasarilor si platilor de numerar din casieria sau conturile curente din institutiile bancare.
7

1.2.

Reglementarea normativ a operatiunilor cu mijloace bneti

Contabilizarea mijloacelor banesti constituie un element cheie al conducerii entitatii. Luarea unor masuri adecvate de securitate duce la o mai buna conservare a resurselor existente, iar evidenta corecta a banilor inlatura sanctiunile si penalizarile aplicate de organele fiscale.Prin urmare, arta de a gestiona cu fluxurile de mijloace banesti nu se rezuma doar la economisirea cit mai stringenta a acestora, ci la optimizarea volumului de numerar disponibil si o planificare exacta, astfel incit la executarea fiecarei plati sa apara un feedback sub forma de incasari. In acest scop, contabilitatea intreprinderii trebuie sa respecte prevederile principalelor acte normative privind evidenta si impozitarea mijloacelor banesti. Casieria societatii Izoplast este organizata in conformitate cu Normele pentru efectuarea operatiunilor de casa in economia nationala a RM, aprobat prin Hotarirea Guvernului RM nr.764 din 25.11.1992.Actul legislativ nu prevede o suma maxima de mijloace banesti permisa de a fi pastrata in casierie. Insa intreprinderile snt obligate s remita instituiilor financiare ce le deservesc toate surplusurile de numerar ce depesc necesarul minim pentru efectuarea decontrilor la nceputul zilei urmtoare, pentru nscrierea lor n conturile curente.Intreprinderea Izoplast stabileste de sine-statator necesarul minim n baza unei dispoziii interne si pstreaza mijloacele bneti n casierie n limita stabilita, fr nclcarea legislaiei n vigoare. In conformitate cu ordinul conducatorului SRL Izoplast, necesarul minim ce trebuie pastrat in casierie este de 5 000 lei. La inceputul zilei operationale, contabilul intreprinderii Izoplast elibereaz casierului un avans n numerar pentru efectuarea operaiunilor de plat.Acesta la rindul sau, completeaza ordinul de plata ca confirmare a primirii mijloacelor banesti si o transmite contabilului pentru efectuarea inscrierilor necesare in registrul de casa.Toate incasarile si platile de numerar se efectuiaza prin intermediul casierului.Acesta intocmeste dispozitia de plata la eliberarea mijloacelor banesti in gestiune si dispozitia de incasare, la primirea banilor de la persoane fizice si juridice.Concomitent, casierul elibereaza cecul drept dovada de efectuare a operatiunii si consemneaza miscarile de numerar in registrul de casa. La sfritul zilei, casierul preda contabilului-sef restul de numerar i documentele de cas ale operaiunilor efectuate. nscrierea n jurnal se efectuiaza n 2 exemplare prin foaia indigo cu pix sau cerneal.Exemplarul doi se detaeaza i servete casierului pentru dri de seam contabile.Primul exemplar rmne n registrul de cas.Documentul este completat in ordine consecutiva pina la sfirsitul perioadei de gestiune. La inceputul anului urmator, operatiunile sunt inregistrate intr-un registrul de casa nou.
8

Decontarile cu personalul intreprinderii Izoplast se efectuiaza in numerar.In casa se pastreaza numerarul necesar pentru retribuirea muncii, plata contributiilor de asigurare sociala si medicala, burselor, pensiilor, pe un termen de cel mai mult 3 zile lucrtoare. La eliberarea salariilor si indemnizatiilor, contabilul-sef intocmeste borderoul de plata in care sunt reflectate marimea retributiilor acumulate pe intreaga entitate, fara a intocmi dispozitie de plata pentru fiecare salariat. Decontarile intre SRL Izoplast si alti agenti economici se efectuiaza de regula prin virament din cont curent.Regulamentul privind deschiderea, modificarea si inchiderea conturilor la bancile autorizate din Republica Moldova, aprobat prin Hotarirea BNM nr297 din 25.11.2004 stipuleaza ca orice persoana juridica, reprezentanta infiintata in Republica Moldova a persoanei juridice nerezidente, intreprinzator individual, persoana fizica, poate deschide unul sau mai multe conturi bancare, pentru efectuarea operatiunilor economice in moneda nationala sau in valuta straina. La finele anului 2002, in scurt timp dupa inscrierea intrepinderii Izoplast in Registrul de stat al persoanelor juridice, la cererea conducatorului si prezentarea pachetului de documente a fost deschis contul curent al societatii in cadrul MoldovaAgroIndBank (MAIB).In prezent, SRL Izoplast detine doua conturi, in lei moldovenesti si in valuta straina, deschise in cadrul instituiei bancare mentionate.

Transferul mijloacelor banesti in favoarea agentilor economici sau institutiilor guvernamentale se efectuiaza in baza ordinului de plata intocmit de catre intreprindere in conformitate cu cerintele Regulamentului cu privire la transferul de credit, aprobat prin Hotarirea BNM nr.373 din 15.12.2005.Ordinul de plata se intocmeste in limba de stat in unul sau mai multe exemplare si se se prezinta spre executare la banca platitoare de catre emitent sau de catre persoana imputernicita a acestuia in ziua in care a fost emis.MAIB trece la scaderi suma indicata in ordinul de plata si o transfera in contul bancii beneficiarului.

Un alt document de plata utilizat mai rar pe teritoriul RM este acredtitivul documentar.Potrivit Regulamentului privind utilizarea acreditivului documentar irevocabil si acoperit pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotarirea BNM nr.122 din 29.05.2003, acesta reprezint un angajament, prin care banca emitent, acionnd la cererea clientului su i conform instruciunilor acestuia, efectuiaz o plat ctre beneficiar ori la ordinul acestuia sau autorizeaz o alt banc s efectueze o astfel de plat.SRL Izoplast nu utilizeaza acreditive in efectuarea decontarilor cu alti agenti economici.

Regularizarea operatiunilor de plata fata de persoanele juridice nerezidente este prevazuta de Regulamentul privind reglementarea valutara pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotarirea Consiliului de Administratie al BNM, process-verbal nr.2 din 13.01.1994.Contul curent in valuta straina al SRL Izoplast se alimenteaza din sumele transferate de peste hotarele tarii pentru bunurile si serviciile livrate, din operatiunile de vinzare a leilor moldovenesti si din dobinzile calculate la depozitele in valuta straina.Din disponibilitatile valutare aflate in banca, intreprinderea efectuiaza urmatoarele operatiuni: Transferul mijloacelor banesti in institutiile bancare din strainatate; Vinzarea valutei contra lei moldovenesti sau alta valuta; Rambursarea creditelor si imprumuturilor in valuta straina; Achitarea comisioanelor si dobinzilor pentru creditele in valuta straina contractate. Transferul valutei strine din contul SRL Izoplast se efectueaz n baza documentelor justificative, care se prezint la banca n original i n fotocopii.Documentele n original se restituie intreprinderii, iar fotocopiile acestora autentificate de ctre persoana responsabil a bncii se pstreaz la MAIB.Operatiunile de vinzarecumparare a valutei straine se efectuiaza prin intermediul dealerilor autorizati (banca licentiate sau case de schmib valutar), care informeaza permanent intreprinderea despre normele si restrictiile in vigoare.S.N.C.21Efectele variatiilor cursurilor valutare, aprobat prin ordinal Ministerului Finantelor al Republicii Moldova nr.16 din 29.01.1999 descrie etapele parcurse la convertirea mijloacelor banesti.Acestea sint: 1. stabilirea tipului cursului de schimb valutar; 2. identificarea datei la care trebuie efectuat convertirea; 3. determinarea mrimii absolute a cursului de schimb valutar; 4. calcularea propriu-zis a echivalentului; 5. constatarea i contabilizarea diferenei de curs. La finele perioadei de gestiune, contabilul intreprinderii Izoplast acumuleaza toate documentele ce atesta miscarea mijloacelor banesti in casierie si in conturile bancare si in baza acestora intocmeste Raportul privind fluxul mijloacelor banesti.Cerintele de redactare a raportului sunt consemnate in SNC7, cu aceeasi denumire.Informatia prezentata in Raportul privind fluxul mijloacelor banesti este utilizata de catre managerii, proprietarii si partenerii intreprinderii cit si de potentialii creditori si investitori pentru a aprecia dinamica resurselor banesti, lichiditatea si solvabilitatea companiei.In baza datelor cuprinse in raport, managerul intreprinderii Izoplast ia decizii cu privire la gestionarea mai eficienta a banilor.
10

Cap II. Contabilitatea mijloacelor bneti 2.1. Contabilitatea mijloacelor bneti in casierie
Esenta banilor consta nu doar volumul acestora, ci si in proprietatile pe care le poseda.Banii constituie cea mai activa parte a patrimoniului unei entitati si sunt indispensabili la intermedierea tranzactiilor intre agentii economici. Pe linga faptul ca banii reprezinta un mijloc de convertibilitate internationala a marfurilor, bunurilor imobiliare, bijuteriilor s.a., acestia constituie un instrument de comparatie a preturilor existente pe piata. De aceea evidenta corecta a banilor este misiunea intregii echipe de contabili si a managementului entitatii.Principalele obiective ale contabilitatii mijloacelor banesti in cadrul intreprinderii Izoplast sunt efectuarea inregistrarilor corect, complet si la timp, executarea controlului lichiditatilor si a documentelor banesti. In cadrul intreprinderii Izoplast, banii sunt concentrati si pastrati in masinile de casa si control (MCC). Casa reprezinta totalul lichiditatilor monetare curente ale intreprinderii in lei si in devize si sub forma altor valori (timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna, tichete si bilete de calatorie). Exploatarea MCC se efectuiaza in concordanta cu Regulamentul cu privire la modul de exploatare a masinilor de casa si control cu memorie fiscala, aprobat prin decizia Comisiei interdepartamentale pentru masinile de casa si control din 24.07.1998. In vederea asigurarii securitatii numerarului din casierie, proprietarii intreprinderii au luat decizia de a instala in incapere un sistem de alarma si de supraveghere video. Responsabil de administrarea casieriei este asistentul contabilului, cu care SRL Izoplast a incheiat un contract de raspundere materiala deplina. Asistentul utilizeaza cu precautie masina, urmeaza regulile de inregistrare a operatiunilor de casa, se asigura de integritatea banilor si in cazul depistarii unei lipse sau surplus banesc este prima persoana chestionata de conducerea entitatii. La inceputul zilei operationale casierul deschide oficiul, verifica lacatile, usile, gratiile ferestrelor cit si prezenta stampilelor.In baza ordinului de plata semnat de contabilul intreprinderii, asistentului i se elibereaza un avans din casa intreprinderii pentru efectuarea platilor in numerar. Pentru a-si suplini necesitatile de lichiditati, SRL Izoplast ridica mijloacele banesti din contul curent in casierie in baza cecului de decontare.In acest scop, intreprinderii i se elibereaza carnetul de cecuri.Contabilul completeaza documentul, il semneaza impreuna cu conducatorul societatii si-l preda casierului.In cec de-asemenea se indica directiile de utilizare a mijloacelor banesti. Documentul este sectionat in doua parti: o parte ramine la sediul bancii, iar cealalta parte
11

este restituita institutiei si serveste drept dovada de ridicare a numerarului. La intrarea mijloacelor banesti in casierie se intocmeste dispozitia de incasare semnata de contabil. Documentul este stampilat si inregistrat in jurnalul de casa. Documentele de casa intocmite la SRL Izoplast pentru a tine evidenta incasarilor si platilor de mijloace banesti sunt: 1. Dispozitia de incasare si chitanta anexata la aceasta; 2. Dispozitia de plata; 3. Jurnalorder; 4. Registru de casa; 5. Act de inventariere a mijloacelor banesti. In conformitate cu art.20 din Norme pentru efectuarea operatiunilor de casa aprobate prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova din 25 noiembrie 1992 nr.764,la primirea dispozitiilor de incasare sau de plata casierul este obligat sa verifice: Autenticitatea semnaturilor aplicate de catre contabilulsef, conducatorul intreprinderii sau persoanelor imputernicite de acestia; Corectitudinea intocmirii documentelor; Prezenta anexelor indicate in dispozitia de plata sau de incasare.

Dispozitiile de incasare si de plata sint completate cu ajutorul unui pix simplu sau cu cerneala sau prin intermediul masinii dactilograf.Acestea trebuie sa aiba un aspect clar, citet, respectiv nu se admit stersaturi sau rectificari (art. 19). Evidenta sintetica a mijloacelor banesti in casierie se tine in contul de activ 241Casa.In debitul acestui cont se reflecta toate incasarile de mijloace banesti, iar in credit toate platile in numerar.Soldul contului este debitor si reflecta suma numerarului existent in casierie la finele perioadei de gestiune. In cadrul contului 241 pot fi deschise urmatoarele subconturi: 241.1 Casa in valuta nationala; 241.2 Casa in valuta straina; 241.3 Mijloace banesti in numerar legate. In conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, toate decontarile de pe teritoriul RM se efectuiaza in moneda nationala. Respectiv, in casieria intreprinderii Izoplast se pastreaza doar lei moldovenesti, iar la contabilizarea incasarilor si platilor de numerar se utilizeaza subcontul 241.1 Casa in valuta nationala.
12

Principala sursa de provinienta a mijloacelor banesti din casieria intreprinderii reprezinta venitul obtinut din vinzarea produselor si prestarea serviciilor.Comercializarea placilor de polisteren si a altor produse fabricate din acest material se realizeaza in sectia-vinzari din cadrul intreprinderii. Aici este amplasata cea de-a doua casierie, in care se acumuleaza mijloacele banesti provenite din vinzari. La sfirsitul zilei operationale, casieria sectiei se inchide, iar numerarul incasat de la persoanele fizice si juridice este transferat in casa intreprinderii. Nr.1 Astfel, la data de 22.12.10 s-a intocmit dispozitia de incasare a numerarului nr.508 (anexa 5), drept confirmare de primire a mijloacelor banesti de la S.R.L Alitex-Com pentru placile de polisteren vindute. Intrarea numerarului a fost inregistrata in registrul de casa, iar ulterior s-au intocmit formule contabile: 1. Incasarea numerarului din vinzari la suma fara TVA: Debit contul 241Casa, subcontul 241.1 Casa in valuta nationala 1674 lei Credit contul 611Venituri din vinzari, subcontul 611.1Venituri din vinzarea produselor 1674 lei 2. Reflectarea sumei TVA (20%) aferente produselor comercializate: Debit contul 241Casa, subcontul 241.1 Casa in valuta nationala 335 lei Credit contul 534Datorii privind decontarile cu bugetul, subcontul 534.2Datorii privind taxa pe valoarea adaugata 335 lei. Desi comercializarea produselor si serviciilor este o sursa incontestabila de mijloace banesti, intreprinderea Izoplast obtine venituri suplimentare si din surse secundare, cum ar fi veniturile din arenda operationala sau plusurile constatate in urma inventarierii, ce contribuie la majorarea cifrei de afaceri. Din punct de vedere teoretic, situatia in care banii se incaseaza in momentul efectuarii tranzactiei, se intilneste destul de frecvent. Insa practica contabila arata ca achitarea de obicei se efectuiaza prin transfer la cont curent, de unde mai apoi se ridica banii si se depun in casieria entitatii.In rezultat apare o discordanta dintre momentul transmiterii drepturilor de proprietate asupra produselor, marfurilor si prestarii serviciilor si momentul achitarii acestora.In acest caz in contabilitate se constata aparitia creantei comerciale.

13

Nr.2 La 15 decembrie 2010 a fost emisa dispozitia de incasare nr.500 (anexa 6) conform careia s-au primit mijloace banesti din vinzarea polisterenului expandat de la S.R.L.Svetlanse.Compania a achitat prin transfer la cont curent o transa din suma totala datorata I.M. Izoplast. 1. Reflectarea produselor livrate (fara TVA): Debit contul 221Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale, subcontul Facturi de primit din tara 1025 lei Credit contul 611Venituri din vinzari, subcontul 611.1Venituri din vinzarea produselor 1025 lei 2. Reflectarea sumei TVA aferente produselor livrate: Debit contul 221Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale, subcontul Facturi de primit din tara 205 lei Credit contul 534Datorii privind decontarile cu bugetul, subcontul 534.2Datorii privind taxa pe valoarea adaugata 205 lei. 3. La achitarea produselor livrate de catre S.R.L.Svetlanse s-a efectuat inregistrarea: Debit contul 241Casa, subcontul 241.1 Casa in valuta nationala 1230 lei Credit contul 221Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale, subcontul Facturi de primit din tara 1230 lei. Nr.3 In noiembrie 2010, in casieria sectieivinzari s-au primit mijloace banesti de la o persoana fizica pentru placile de polisteren vindute.Casierul a intocmit dispozitia de incasare a numerarului (anexa 7), iar persoanei fizice i-a eliberat bonul de casa drept dovada de efectuare a achitarii. In contabilitate s-au efectuat urmatoarele inregistrari: 1. La livrarea produselor s-a intocmit urmatoarea formula contabila: Debit contul 221Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale, subcontul Facturi de primit din tara 40 601 lei
14

Credit contul 611Venituri din vinzari, subcontul 611.1Venituri din vinzarea produselor 40 601 lei 2. Reflectarea sumei TVA aferente produselor livrate: Debit contul 221Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale, subcontul 221.1 Facturi de primit din tara 8120 lei Credit contul 534Datorii privind decontarile cu bugetul, subcontul 534.2Datorii privind taxa pe valoarea adaugata 8120 lei. 3. La achitarea de catre cumparator a produselor livrate: Debit contul 241Casa, subcontul 241.1 Casa in valuta nationala 48 721 lei Credit contul 221Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale, subcontul Facturi de primit din tara 48 721 lei. In activitatea uzuala, SRL Izoplast deseori efectuiaza decontari cu persoanele fizice si juridice rezidente, cu autoritatile publice prin intermediul titularilor de avans.La eliberarea avansului, intre angajatul intreprinderii si insasi intreprinderea se formeaza creanta a personalului care se contabilizeaza cu ajutorul contului de activ 227Creante pe termen scurt ale personalului.In acest cont se inregistreaza de-asemenea retributiile achitate in plus angajatilor entitatii, recuperarea prejudiciului material din vina salariatilor si alte datorii. Decontarea creantelor cu personalul se efectuiaza prin formula contabila: Debit contul 241Casa Credit contul 227Creante pe termen scurt ale personalului Nr.4 La 23.12.10 , casierul intreprinderii Izoplast a intocmit dispozitia de incasare nr.514 (anexa 8) in baza careia s-au incasat 104, 74 lei de la un angajat al companiei care a depasit pachetul de convorbiri telefonice. La inregistrarea sumei datorate de angajatul intreprinderii s-a efectuat formula contabila: Debit contul 227Creante pe termen scurt ale personalului, subcontul 227.4 Creante pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale 104, 74 lei;

15

Credit contul 612Alte venituri operationale, subcontul 612.6Alte venituri operationale 104,74 lei; La incasarea numerarului de la persoana fizica s-a intocmit inregistrarea: Debit contul 241Casa, subcontul 241.1 Casa in valuta nationala 104, 74 lei; Credit contul 227Creante pe termen scurt ale personalului, subcontul 227.4 Creante pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale 104, 74 lei. Creantele privind veniturile calculate reprezinta sumele datorate intreprinderii de catre persoane fizice si juridice in temeiul contractelor comerciale, de arenda curenta, leasing, contractelor de depozit si imprumut s.a. La categoria veniturilor calculate se refera veniturile privind arenda, privind dobinzile, redeventele si dividendele calculate. Stingerea creantelor se realizeaza prin intocmirea urmatoarei inregistrari: Debit contul 241Casa Credit contul 228 Creante pe termen scurt privind veniturile calculate Nr.5 S.R.LIzoplast a incheiat un contract de arenda operationala cu S.R.L.Trivoli-Com, in baza caruia cel din urma achita lunar 2000 lei pentru chiria unei incaperi de 87 m.p. In decembrie 2010 a fost intocmita dispozitia de plata cu privire la incasarea numerarului de la companiaTrivoli-Com (anexa 9) si s-au intocmit urmatoarele formule contabile: 1. Reflectarea creantei aferente operatiunilor de arenda: Debit contul 228 Creante pe termen scurt privind veniturile calculate, subcontul 228.1Creante pe termen scurt privind arenda 2000 lei Credit contul 612Alte venituri operationale, subcontul 612.2Venituri din arenda curenta 2000 lei 2. Incasarea sumei creantei privind arenda operationala: Debit contul 241Casa, subcontul 241.1 Casa in valuta nationala 2000 lei Credit contul 228 Creante pe termen scurt privind veniturile calculate, subcontul 228.1Creante pe termen scurt privind arenda 2000 lei.

16

In situatia in care intreprinderea Izoplast incaseaza numerar din amenzi, penalitati, despagubiri de la companiile de asigurari, in contabilitate se efectuiaza decontarea altor creante prin formula contabila: Debit contul 241Casa Credit contul 229Alte creante pe termen scurt Nr.6 La 2 decembrie 2010, S.R.L.Arimus-Prodex a achitat S.R.LIzoplast o penalitate in baza contractului nr.25 incheiat in data de 11 ianuarie 2010 (anexa 10). In contabilitatea intreprinderii s-au efectuat urmatoarele inscrieri: 1. Aparitia creantei aferente penalitatii datorate: Debit contul 229 Alte creante pe termen scurt, subcontul 229.3Creante pe termen scurt privind pretentiile inaintate si recunoscute 200 lei Credit contul 612Alte venituri operationale, subcontul 612.3Venituri din amenzi, penalitati, despagubiri 200 lei 2. Decontarea creantei prin incasarea numerarului: Debit contul 241Casa, subcontul 241.1 Casa in valuta nationala 200 lei Credit contul 229 Alte creante pe termen scurt, subcontul 229.3Creante pe termen scurt privind pretentiile inaintate si recunoscute 200 lei In conformitate cu politica de contabilitate a SRL Izoplast, inventarierea MCC se efectuiaza la finele fiecarui trimestru.In baza ordinului conducatorului intreprinderii se desemneaza comisia de inventariere formata din contabilul-sef, adjunctul conducatorului si seful de sectie.Comisia verifica numerarul existent in casa, compara soldul scriptic preluat din registrele de casa cu soldul faptic constatat la fata locului. Procedura continua cu intocmirea procesulu -verbal de inventariere, care este semnat de membrii comisiei si casier, iar apoi este transmis spre aprobare conducatorului intreprinderii.In baza rezultatelor obtinute conducerea entitatii hotaraste cine se face responsabil de abaterile depistate, iar persoanei culpabile i se retine din salariu suma lipsa. In cazul constatarii plusurilor la inventariere,acestea se trec la venituri prin formula contabila:

17

Debit contul 241Casa la suma plusurilor de numerar din inventariere; Credit contul 612Alte veniturii operationale la suma plusurilor numerar din inventariere; Lipsurile depistate se trec la cheltuieli prin urmatoarea inregistrare: Debit contul 714Alte chelutieli operationale la suma lipsurilor de numerar din inventariere; Credit contul 241Casa la suma lipsurilor de numerar din inventariere; La 30 decembrie conducatorul I.M.Izoplast a emis ordin de efectuare a inventariei inopinate a MCC. In acest scop s-a format o comisie de evaluare formata din patru persoane: directorul executiv, managerul sectiei-vinzari, maistru tehnolog si maistru sector. Comisia a verificat minutios numerarul existent in casierie si a constatat ca mijloacele banesti din casierie corespund in totalitate cu sumele indicate in registrele de casa. In conformitate cu procesulu verbal de inventariere (anexa 11) la momentul efectuarii inventarierii in casierie se aflau 23 507 lei 45 bani. La eliberarea mijloacelor banesti din casierie, persoana responsabila intocmeste dispozitia de plata semnata de conducatorul intreprinderii si de contabilul-sef. In document este indicata persoana fizica sau juridica in favoarea careia se efectuiaza plata, motivul efectuarii platii, cit si suma indreptata spre achitare. Operatiunea se efectuiaza in ziua in care documentul a fost intocmit, cu inregistarea ulterioara a acestuia in Registrul de casa. Situatia clasica de eliberare a numerarului din casierie reprezinta retribuirea muncitorilor intreprinderii.S.R.LIzoplast isi remunereaza muncitorii din resursele banesti colectate in casierie din vinzarea produselor si prestarea serviciilor. Forma de retribuire este in acord, adica in dependenta de volumul de produse fabricate. Plata salariilor, burselor, pensiilor i premiilor se efectueaz de casier prin borderoul de plat.Inainte de achitarea propriu-zisa, conducatorul intreprinderii Izoplast semneaza o nota de permisiune pe foaia de titlu a borderoului de plata. Remunerarile unice se consemneaza prin redactarea dispozitiilor de plata. Nr.7 La 11 octombrie 2011, contabilul-sef a intocmit dispozitia de plata (anexa 12) in baza careia s-a achitat salariul muncitorului din sectiaproducere Tusca Pavel. Deoarece muncitorul se ocupa nemijlocit cu fabricarea polisterenului expandat, salariul indreptat spre achitare reprezinta un consum direct de productie,care se include in costul productiei fabricate. Calculul salariului muncitorului s-a efectuat astfel:
18

Debit contul 811 Productia de baza 1409, 50 lei; Credit contul 531Datorii fata de personal privind retribuirea muncii, subcontul 531.1Datorii privind retribuirea muncii 1409, 52 lei; 1. Calculul contributiilor de asigurare sociala (23%) si medicala (3, 5%): Debit contul 811 Productia de baza 373, 52 lei (1409, 52 lei*26, 5%); Credit contul 533Datorii privind asigurarile, subcontul 533.4Datorii privind asigurarea persoanelor 373, 52 lei; 2. Retinerea contributiilor de asigurare sociala si medicala din salariu: Debit contul 531Datorii fata de personal privind retribuirea muncii, subcontul 531.1Datorii privind retribuirea muncii 373, 52 lei; Credit contul 533Datorii privind asigurarile, subcontul 533.4Datorii privind asigurarea persoanelor 373, 52 lei; 3. Achitarea salariului muncitorului din sectiaproducere: Debit contul 531Datorii fata de personal privind retribuirea muncii, subcontul 531.1Datorii privind retribuirea muncii 1036 lei (1409, 52 lei 373, 52 lei); Credit contul 241Casa,subcontul 241.1 Casa in valuta nationala 1036 lei. Nr.8 Pe motivul achitarii din cont propriu a serviciilor de internet, intreprinderea ii datoreaza contabilului-sef o compensatie in marime de 287 lei 40 bani (anexa 13).In asa mod in contabilitate s-a format o datorie fata de angajat privind alte operatiuni.Pentru a stinge datoria, din casa s-au eliberat mijloace banesti si s-a efectuat inregistrarea: Debit contul 532Datorii fata de personal, subcontul 532.1Datorii fata de titularii de avans 287, 40 lei Credit contul 241Casa, subcontul 241.1 Casa in valuta nationala 287,40 lei. Angajatilor intreprinderii (titularilor de avans) detasati pe teritoriul Republicii Moldova si in afara ei, li se elibereaza un avans menit sa acopere cheltuielile de transport, cazare si diurna. Suma avansului este calculata de contabilul-sef in baza ordinului conducatorului intreprinderii. Acordarea avansului se efectuiaza prin operatiunea:
19

Debit contul 241Casa, subcontul 241.1 Casa in valuta nationala la suma avansului Credit contul 227Creante pe termen scurt ale personalului, subcontul 227.2Creante pe termen scurt ale titularilor de avans la suma avansului La intoarcere, titularul intocmeste decontul de avans, iar suma neutilizata a avansului se restituie in casierie prin formula contabila: Debit contul 227Creante pe termen scurt ale personalului, subcontul 227.2Creante pe termen scurt ale titularilor de avans la suma neutilizata a avansului Credit contul 241Casa, subcontul 241.1 Casa in valuta nationala la suma neutilizata a avansului. Eliberarea numerarului se efectuiaza pentru a acoperi cheltuielile gospodaresti survenite pe parcursul activitatilor uzuale ale intreprinderii. Nr.9 Astfel, in data de 19 noiembrie 2010 au fost eliberate 2000 lei angajatului Izoplast pentru a procura rechizite de birou (anexa 14). In contabilitate s-au facut inregistrarile: 1. Acordarea mijloacelor banesti din casierie angajatului intreprinderii: Debit contul 227Creante pe termen scurt ale personalului, subcontul 227.2Creante pe termen scurt ale titularilor de avans 2000 lei Credit contul 241Casa, subcontul 241.1 Casa in valuta nationala 2000 lei 2. Procurarea rechizitelor de birou din contul numerarului eliberat: Debit contul 217Marfuri 2000 lei Credit contul 227Creante pe termen scurt ale personalului, subcontul 227.2Creante pe termen scurt ale titularilor de avans 2000 lei.

20

2.2

Contabilitatea mijloacelor bneti n conturile curente n valut naional

O alta modalitate de efectuare a decontarilor cu persoanele fizice si juridice reprezinta transferul mijloacelor banesti prin intermediul contului curent. Acesta reprezinta nu doar un loc sigur de pastrare a lichiditatilor intreprinderii, cit si un mijloc de concentrare a acestora.Ulterior, banii acumulati sint directionati spre onorarea datoriilor fata de furnizori, creditori, angajati, organe fiscale si de asigurare. Orice intreprindere poate sa deschida unul sau mai multe conturi in lei moldovenesti pentru a pastra mijloacele banesti temporar libere. Aceasta procedura se desfasoara in conformitate cu prevederile Regulamentului privind deschiderea, modificarea si inchiderea conturilor la bancile din Republica Moldova, aprobat prin Hotarirea Consiliului de Administratie al B.N.M. nr.297 din 25 noiembrie 2004. Potrivit regulamentului in vigoare, contul curent bancar reprezinta un cont deschis de banca pentru titularul de cont, care serveste la nregistrarea n ordine cronologica a operatiunilor cu sau fara numerar. De-asemenea, banca poate deschide agentului economic un cont de depozit in scopul economisirii mijloacelor banesti sau un cont provizoriu pentru formarea capitalului social. Pentru a deschide un cont curent in valuta nationala, persoanele juridice rezidente intocmesc o cerere semnata de conducatorul institutiei si contabilul-sef pe care o prezinta la banca impreuna cu urmatoarele documente: cererea de deschidere a contului; fisa cu specimene de semnaturi si amprenta stampilei; copia certificatului de atribuire a codului fiscal sau copia documentului recunoscut ca atare; copia documentului ce confirma nregistrarea de stat sau copia documentului care permite practicarea activitatii; copia documentelor de constituire, pentru persoanele care detin aceste documente; copia actului de identitate al persoanei care prezinta documentele pentru deschiderea contului. Toate operatiunile efectuate de catre administratia bancii se deruleaza doar cu acordul si supravegherea titularului de cont. De aceea intre cele doua parti se incheie un contract de colaborare prin care se stabilesc drepturile si obligatiile partilor contractante, serviciile prestate de catre institutia bancara, graficul de procesare a documentelor de plata, marimea comisioanelor incasate s.a.Banca este in drept sa efectuieze modificari ale contului curent daca entitatea isi

21

schimba denumirea sau forma organizatorico-juridica, daca au loc modificari in planul de evidenta contabila al bancii sau in alte cazuri prevazute de legislatie. Inchiderea conturilor bancare se efectuiaza la cererea titularului de cont sau a instantei de judecata. Daca institutia detine un cont de depozit sau de credit, atunci inchiderea se realizeaza la restituirea sumei creditului sau depozitului.Nu poate fi inchis contul bancar a carui operatiuni au fost suspendate sau mijloace banesti sechestrate. Miscarea (depunerea sau retragerea) numerarului din cont curent se realizeaza prin intocmirea documentelor bancare tipizate: Foaia de varsamint; Borderoul insotitor; Avizul de plata in numerar; Dispozitia de plata(acceptata/trezoreriala); Acreditivul; Cecul de decontare; Cec banesc; Extras de cont; Dispozitia incaso (trezoreriala). Acestea trebuie completate cu precizie, fara stersaturi sau corectari, iar rechizitele care nu sunt completate se anuleaza. Pentru a contabiliza informatia cu privire la miscarea mijloacelor banesti la banca se utilizeaza contul de activ 242Cont de decontare. In debitul contului se inregistreaza incasarea mijloacelor banesti in valuta nationala, iar in credit utilizarea acestora. Soldul este debitor si reflecta suma mijloacelor banesti ramase in cont current la finele perioadei de gestiune. In cadrul contului 242Cont de decontare pot fi deschise urmatoarele subconturi: 242.1 Mijloace banesti nelegate; 242.2 Mijloace banesti legate. Intreprinderea Izoplast nu dispune de mijloace banesti sechestrate si are acces liber la disponibilitatile pastrate in cont current.Respectiv, la inregistrarea tranzactiilor efectuate de titularul de cont se utilizeaza doar subcontul 242.1Mijloace banesti nelegate.

22

Pentru a efectua decontari cu furnizorii de materie prima, creditori sau organe publice, intreprinderea trebuie sa ridice mijloacele banesti din casieria intreprinderii si sa-i introduca in circuitul bancar.In acest scop in contabilitate se intocmeste dispozitia de plata, foaia de varsamint, borderoul insotitor sau avizul de plata in numerar. In data de 19 noiembrie un angajat al intreprinderii a fost delegat sa alimenteze contul curent al intreprinderii (deschis in cadul banciiMoldovaAgroIndBank) cu suma de 80 000 lei. Concomitent a fost emisa dispozitia de plata drept confirmare de eliberare a numerarului, iar in contabilitate s-au efectuat urmatoarele inregistrari contabile: Debit contul 227Creante pe termen scurt ale personalului, subcontul 227.2Creante pe termen scurt ale titularilor de avans 80 000 lei Credit contul 241Casa, subcontul 241.1 Casa in valuta nationala 80 000 lei La stingerea creantei fata de angajatul intreprinderii: Debit contul 242Cont curent in valuta nationala, subcontul 241.1 Mijloace banesti nelegate 80 000 lei; Credit contul 227Creante pe termen scurt ale personalului, subcontul 227.2Creante pe termen scurt ale titularilor de avans 80 000 lei; La primirea mijloacelor banesti, executorul bancar intocmeste ordinul de incasare a numerarului in trei exemplare, verifica suma in cifre si litere, o inregistreaza in Jurnalul de casa si o transmite pentru verificare controlorului. Acesta la rindul sau, semneaza documentul si il transmite pe cale interna casierului. Ultimul are sarcina de a verifica minutios ordinul intomit, numerarul prezentat la banca, iar daca nu sunt constatate iregularitati, casierul semneaza documnetul si aplica stampilaPrimit.Un exemplar al ordinului de incasare a numerarului ramiine in casierie, al doilea exemplar este transmis executorului de cont, iar al treilea exemplar se elibereaza clientului drept certificate de depunere a numerarului. La prezentarea documentului justificativ se intocmeste formula contabila: Debit contul 242Cont curent in valuta nationala, subcontul 242.1Mijloace banesti nelegate 80 000 lei Credit contul 227Creante pe termen scurt ale personalului, subcontul 227.2Creante pe termen scurt ale titularilor de avans 80 000 lei.

23

Mijloacelor banesti pastrate in contul curent al intreprinderii servesc ca sursa primara de acumulare a numerarului din creantele achitate, creditele si imprumuturile acordate, dar si de onorare a datoriilor comerciale, financiare si a altor datorii. Relatiile intre agentii economici si institutiile bancare pot fi ilustrate schematic astfel:

Furnizor Extras din cont bancar


( )

Produse, marfuri si servicii Extras bancar

Cumparator

Banca beneficiara Dispozitie de plata

Banca platitoare

Prin urmare, la data de 21 decembrie, in contul curent al intreprinderiiIzoplast s -au virat mijloace banesti din contul societatii pe actiuniMigdalP in scopul stingerii creantei comerciale. In contabilitate s-au intocmit urmatoarele formule contabile: 1. Livrarea placilor de polisteren companieiMigdalP(suma fara TVA): Debit contul 221Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale, subcontul 221.1Facturi de primit din tara 2 000 lei Credit contul 611Venituri din vinzari, subcontul 611.1Venituri din vinzarea produselor 2 000 lei 2. Suma TVA aferenta produselor vindute (20%): Debit contul 221Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale, subcontul 221.1Facturi de primit din tara 400 lei Credit contul 534Datorii privind decontarile cu bugetul, subcontul 534.2Datorii privind taxa pe valoarea adaugata 400 lei 3. Stingerea creantei comerciale prin transferarea numerarului la cont curent: Debit contul 242Cont curent in valuta nationala, subcontul 242.1Mijloace banesti nelegate 2 400 lei
24

Dispozitie de plata

6661111

Credit contul 221Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale, subcontul 221.1Facturi de primit din tara 2 400 lei. Pentru a obtine venituri suplimentare, intreprinderea Izoplast da in arenda sediul central al companiei.Arendasul, S.R.LTrivoliCom achita lunar ratele stabilite in contractul nr.2 din 8 iunie 2009. Beneficiarul serviciilor de arenda a virat pe data de 28 decembrie 2010 in contul companieiIzoplast suma de 5 000 lei, care poate fi constata si in Jurnalul-Order pentru trimestrul patru al anului de gestiune cercetat. Banca beneficiara a emis un extras bancar drept confirmare de transfer al mijloacelor banesti in contul curent al intreprinderii. La calcularea platii pentru arenda s-a intocmit formula contabila: Debit contul 228Creante pe termen scurt privind veniturile calculate, subcontul 228.1 Creante pe termen scurt privind arenda 5 000 lei Credit contul 612Alte venituri operationale, subcontul 612.2Venituri din arenda curenta 5 000 lei La incasarea efectiva a platii de arenda s-a efectuat inregistrarea: Debit contul 242Cont curent in valuta nationala, subcontul 242.1Mijloace banesti nelegate 5 000 lei Credit contul 228Creante pe termen scurt privind veniturile calculate, subcontul 228.1Creante pe termen scurt privind arenda 5 000 lei. Contul de activ 229 Creante pe termen scurt privind veniturile calculate este utilizat pentru a duce evidenta amenzilor si penalitatilor incasate de la agentii economici restantieri fata de intreprindere. In 2010, in urma unui proces judecatoresc, instanta a pledat in favoarea companieiIzoplast si a ordonat SRL Tower Group sa achite pagubitului o penalitate in marime de 50 000 lei. In data de 27 aprilie 2010, culpabilul a emis dispozitie de plata prin care s-a transferat suma penalitatii din contul bancii platitoare VictoriaBank in contul bancii beneficiare MAIB. Conform extrasului bancar emis s-a efectuat inregistrarea: Debit contul 242Cont curent in valuta nationala, subcontul 242.1Mijloace banesti nelegate 50 000 lei Credit contul 229Alte creante pe termen scurt, subcontul 229.3Creante pe termen scurt privind pretentiile inaintate si recunoscute 50 000 lei.

25

Pentru a asigura o desfasurare fireasca a activitatii operationale, financiare si investitionale intreprinderea trebuie sa dispuna de suficiente mijloace banesti, astfel incit sa fie capabila nu doar sa acopere consumurile si cheltuielile rezultate, dar sa genereze un profit apreciabil. Insa, din cauza deficientelor constatate in activitatea uzuala a intreprinderii, aceasta este nevoita sa apeleze la surse de finantare din exterior. Mijloacele banesti primite sub forma de credite si imprumuturi majoreaza fluxul investitional si prin urmare, permite acoperirea golurilor operationale pe seama numerarului suplimentar. Pe data de 4 martie 2010 intreprindereaIzoplast a incasat de la MAIB un credit pe termen scurt in marime de 2 000 000 lei.Termenele de achitare a ratelor si dobinzilor, precum si marimea acestora au fost stabilite in contractul de creditare incheiat intre creditor si debitor. Creditul incasat s-a luat la evidenta la contul de pasiv 511Credite bancare pe termen scurt si s-a contabilizat astfel: Debit contul 242Cont curent in valuta nationala, subcontul 242.1Mijloace banesti nelegate 2 000 000 lei Credit contul 511 Credite bancare pe termen scurt, subcontul 511.1 Credite bancare pe termen scurt in valuta nationala 2 000 000 lei. Restituirea treptata a creditului poate fi urmarita in JurnalulOrder la contul 511. Astfel, pe 24 mai 2010 a fost achitata o prima rata a creditului acordat in suma de 130 000 lei. Rambursarea creditului se realizeaza prin inregistrarea contabila: Debit contul 511 Credite bancare pe termen scurt, subcontul 511.1 Credite bancare pe termen scurt in valuta nationala 130 000 lei Credit contul 242Cont curent in valuta nationala, subcontul 242.1Mijloace banesti nelegate 130 000 lei. Prin intermediul contului de pasiv 539Alte datorii pe termen scurt intreprinderea contabilizeaza serviciile de Acordarea avansurilor, imprumuturilor pe termen lung si scurt, cit si rambursarea lor, achitarea impozitelor si taxelor generale si locale, a datoriilor privind facturile comerciale, remunerarea anagajatilor cu retinerea prealabila a contributiilor de asigurare sociala si medicala toate operatiunile economice enumerate mai sus si multe altele se efectuiaza prin intermediul transferului din cont curent. Pentru a efectua achitari din contul mijloacelor banesti pastrate la banca, intreprinderea emite ordin institutiei de a transfera suma necesara agentilor economici

26

furnizori. Aceasta modalitate este una sigura, eficienta si economa, deoarece nu implica costuri suplimentare si se efectuiaza cu responsabilitatea totala a autoritatilor bancare. In scopul contabilizarii avansurilor acordate furnizorilor de materie prima(polisterol si alte accesorii) sau transportatorilor se utilizeaza contul de activ 224Avansuri pe termen scurt acordate. Potrivit extrasului bancar eliberat in data de 16 februarie 2010, intreprinderea a virat din contul sau MAIB in contul S.R.L.DecTrans Grup, o companie de brokeraj specializata in operatiuni de import si facilizare a procedurilor vamale, suma de 300 lei. Acordarea avansului a fost inregistrat in contabilitate astfel: Debit contul 224Avansuri pe termen scurt acordate, subcontul 224.1Avansuri pe termen scurt acordate in tara 300 lei Credit contul 242Cont curent in valuta nationala, subcontul 242.1Mijloace banesti nelegate 300 lei. In conformitate cu Legislatia Fiscala, orice persoana fizica sau juridica care introduce valori materiale pe teritoriul vamal al RM constituie subiect impozabil. La momentul efectuarii procedurilor vamale, acesta trebuie sa achite suma T.V.A. aferenta bunurilor importate.Drept baza pentru calcularea sumei T.V.A serveste informatia cuprinsa in declaratia vamala de import.Valorile materiale importate sunt impozitate la cota standard de 20 %. Evidenta sumei T.V.A. la import, precum si a platii pentru produsele care poluiaza mediul (taxa ecologica) se tine la contul de activ 225Creante pe termen scurt privind decontarile cu bugetul. La 12 februarie 2010, companiaIzoplast a introdus pe teritoriul vamal polisteren in valoare de 25 245 dolari americani, importat din Finlanda. In conformitate cu declaratia vamala intocmita s-a stabilit ca intreprinderea trebuie sa verse in buget urmatoarele impozite si taxe: T.V.A, deoarece in conformitate cu Codul Fiscal reprezinta o livrare impozabila; Taxa de ecologie, deoarece polimerii chimici livrati sunt daunatori pentru mediul ambiant; Baza impozabila = Valoarea marfii + Cheltuielile de transport; Baza impozabila = 25 245$ + 2700$ = 27 945$* 12, 73888 lei/1$ =355 988lei; Procedurile vamale = Baza impozabila * Cota procedurilor vamale; Procedurile vamale = 355 988lei * 0, 4% = 1423, 95 lei;

27

Taxa de ecologie = Valoarea marfii * 1, 5%; Taxa de ecologie =25 245$ * 12, 73888 lei/1$ * 1, 5% = 4823, 87 lei; T.V.A de achitat la buget = (Baza impozabila + Procedurile vamale+Taxa ecologica)*Cota T.V.A la import; T.V.A de achitat la buget = (435 039, 20 lei + 1740, 16 lei + 4823, 87 lei) * 20% = 72 447,16lei. Achitarea taxei ecologice si a sumei T.V.A aferente materialelor importate s-a reflectat astfel: Contabilizarea taxei ecologice:

Debit contul 225 Creante pe termen scurt privind decontarile cu bugetul, subcontul 225.2 Creante pe termen scurt privind taxa pe valoare adaugata 4823, 87 lei Credit contul 242 Cont curent in valuta nationala, subcontul 242.1Mijloace banesti nelegate 4823, 87 lei. Contabilizarea sumei T.V.A (20%):

Debit contul 225 Creante pe termen scurt privind decontarile cu bugetul, subcontul 225.2 Creante pe termen scurt privind taxa pe valoare adaugata 72 447,16lei Credit contul 242Cont curent in valuta nationala, subcontul 242.1Mijloace banesti nelegate 72 447,16lei.

28

2.3.

Contabilitatea mijloacelor bneti n conturile valutare

Valuta straina reprezinta bancnotele si monedele metalice (altele dect leul moldovenesc) emise de catre organele autorizate ale statelor straine, aflate in circulatie, scoase sau supuse scoaterii din circulatie, dar acceptate spre schimb de catre organele autorizate respective (cap I, art1.6 din Regulamentul prvind reglementarea valutara pe teritoriul RM aprobat prin hotarrea Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Moldovei, proces-verbal nr.2 din 13 ianuarie 1994).

Dupa caderea sistemului monetar de la Breton Woods si formarea Uniunii Economice si Monetare Europene, intrebuintarea monedei straine a devenit tot mai larga.Daca aproximativ jumatate de secol dolarul american a detinut suprematia pe piata, atunci in ultimul deceniu acesta a fost detronat de moneda unica Euro, care se utilizeaza pe intreg teritoriu Uniunii Europene. Desi RM nu se numara printre membrii uniunii, o buna parte a tranzactiilor economice autohtone sunt exprimate in valuta straina preponderent in euro si dolar american.In acest sens, persoanele juridice rezidente au dreptul de a deschide cont bancar in valuta straina la orice banca licentiata de BNM de pe teritoriul tarii. Mijloacele valutare pastrate in aceste conturi provin din incasari de la agenti straini pentru bunurile vindute si serviciile prestate, de la procurarea valutei si a diferentelor de schimb valutar aferente, din rambursari de credite si imprumuturi in valuta straina si a dobinzilor calculate s.a.m.d. Desi legislatia in vigoare tolereaza transferul valutei straine de pe un cont bancar pe altul al aceluiasi titular de cont, totusi virarea valutei in contul bancar al altor agenti economici nu se permite. Vorbim practic de o simpla miscare a mijloacelor banesti, nu de transfer efectiv in vederea realizarii unei operatiuni economice. Din categoria exceptiilor fac parte decontarile cu agentii economici straini sau transferul cu titlul de mostenire. Deschiderea unui cont valutar se efectuiaza printr-o procedura similara deschiderii unui cont curent, descrisa in Regulamentului privind deschiderea, modificarea si inchiderea conturilor la bancile din Republica Moldova, aprobat prin Hotarirea Consiliului de Administratie al B.N.M. nr.297 din 25 noiembrie 2004. Pentru a inregistra operatiunile in valuta, in contabilitate se utilizeaza contul de activ 243Conturi curente in valuta straina. In debitul contului se reflecta incasarea mijloacelor banesti in valuta straina,iar in credit utilizarea acestora. Soldul contului este debitor si reprezinta suma mijloacelor banesti in valuta la sfirsitul perioadei de gestiune. In cadrul contului 243 pot fi deschise urmatoarele subconturi: 243.1 Conturi valutare in tara;
29

243.2 Conturi valutare in strainatate; 243.3 Mijloace valutare legate. Datorita faptului ca S.R.LIzoplast nu detine conturi valutare in afara teritoriului RM , in contabilitate se utilizeaza doar subcontul 243.1 Conturi valutare in tara. Evidenta analitica a mijloacelor valutare se tine pe fiecare tip de valuta in functie de sursele de provinienta si directiile de folosire a acestora. Perfectarea documentara a operatiunilor cu valuta straina se efectuiaza prin intocmirea urmatoarelor documente contabile: Dispozitia de plata in valuta; Ordinul de plata in valuta; Ordinul de incasare in valuta; Nota de contabilitate.

Un alt document utilizat frecvent in sfera comerciala reprezinta factura de invoice, care se perfecteaza de vinzator pentru cumparator la procurarea produselor ce tranziteaza teritoriul vamal. In respectivul document este indicata marfa procurata, cantitatea si pretul marfii. Factura de invoice trebuie prezentata la vama in momentul intocmirii declaratiei vamale. S.R.LIzoplast si compania Contilinks Chemical Marketing & Logistics LTD din Bulgaria au incheiat un acord de colaborare, prin care ultima parte contractanta se angajeaza sa exporte la cerere materia prima necesara la fabricarea placilor de polisteren.In acest scop, la 14 septembrie 2010, companiaIzoplast a procurat 34 276, 25 dolari americani de la MAIB la cursul de 12, 46 lei pentru un dolar.Suma echivalenta in lei a constituit 427 082, 08 lei. Debit contul 243 Conturi curente in valuta straina, subcontul 243.1Conturi valutare in tara 427 082, 08 lei (34 276, 25$); Credit contul 242Cont curent in valuta nationala, subcontul 242.1Mijloace banesti nelegate 427 082, 08 lei; Ca urmare a efectuarii schimbului valutar s-a format o diferenta de curs favorabila ce s-a inregistrat in contabilitate astfel: Debit contul 242Cont curent in valuta nationala, subcontul 242.1Mijloace banesti nelegate 2210, 82 lei;
30

Credit contul 622Venituri din activitatea financiara, subcontul 622.3Venituri din diferente de curs valutar 2210, 82 lei; In aceeasi zi,suma de 34 276, 25 dolari americani a fost transferata din contul valutar al MAIB in contul furnizorului de materie prima deschis la United Bulgarian Bank. Debit contul 224 Avansuri pe termen scurt acordate, subcontul 224.2Avansuri pe termen scurt acordate in strainatate 34 276, 25$; Credit contul 243 Conturi curente in valuta straina, subcontul 243.1Conturi valutare in tara 34 276, 25$; Ca urmare a incasarii contravalorii marfii, compania bulgara a emis factura de invoice in care au fost indicate principalele caracteristici ale bunurilor livrate: 21 saci de polisterol la un pret unitar de 1613 dolari americani.La 22 septembrie 2010 materialele procurate au fost introduse pe teritoriul vamal al RM. In baza documentelor prezentate a fost intocmita declaratia vamala, care contine o rubrica separata in care se indica marimea impozitelor si taxelor de achitat. In conformitate cu legislatia in vigoare suma T.V.A se calculeaza astfel: Baza impozabila = Valoarea marfii + Cheltuielile de transport; Baza impozabila = 34 276, 25$ + 1500$ = 35 776, 25$* 12, 16 lei/1$ =435 039, 20 lei; Procedurile vamale = Baza impozabila * Cota procedurilor vamale; Procedurile vamale = 435 039, 20 lei * 0, 4% = 1740, 16 lei; T.V.A de achitat la buget = (Baza impozabila + Procedurile vamale)*Cota T.V.A la import; T.V.A de achitat la buget = (435 039, 20 lei + 1740, 16 lei) * 20% = 87 355, 87 lei. Suma T.V.A calculata si achitata pentru materialele importata este trecuta in Registrul de evidenta a livrarilor. 1. Inregistrarea la intrari a materiei prime primite la pretul indicat in factura de invoice 435 039, 20 lei (35 776, 25$* 12, 16 lei/1$): Debit contul 211 Materiale, subcontul 211.1 Materii prime si materiale de baza 435 039,20 lei; Credit contul 521Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale, subcontul 521.2Facturi de achitat in strainatate 435 039, 20 lei;
31

2. Reflectarea serviciilor de transport prestate de compania bulgara in suma de 18 240 lei (1500$*12,16 lei/1$): Debit contul 211 Materiale, subcontul 211.1 Materii prime si materiale de baza 18 240 lei; Credit contul 521Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale, subcontul 521.2Facturi de achitat in strainatate 18 240 lei; 3. Achitarea n avans a sumei TVA i a procedurilor vamale prin virament: Debit contul 229 Alte creane pe termen scurt, subcontul 229.4 Creante pe termen scurt privind alte operatii 89 096,03 lei (87 355, 87 lei +1740, 16 lei); Credit contul 242Cont curent in valuta nationala, subcontul 242.1Mijloace banesti nelegate 89 096, 03 lei; 4. Trecerea n cont a sumei TVA n baza declaraiei vamale: Debit contul 534 Datorii privind decontarile cu bugetul, subcontul 534.2Datorii privind taxa pe valoare adaugata 89 096,03lei; Credit contul 229 Alte creane pe termen scurt, subcontul 229.4 Creante pe termen scurt privind alte operatii 89 096, 03 lei; La primirea marfii, in contabilitate se intocmeste inregistrarea: 5. Trecerea in cont a avansului acordat in achitarea datoriei fata de furnizor: Debit contul 521Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale, subcontul 521.2Facturi de achitat in strainatate 427 082, 08 lei; Credit contul 224Avansuri pe termen scurt acordate,subcontul 224.2Avansuri pe termen scurt acordate in strainatate 427 082, 08 lei. Exportul bunurilor materiale reprezinta scoaterea acestora de pe teritoriul RM in conformitate cu legislatia in vigoare.Agentii economici care livreaza bunuri si servicii companiilor nerezidente dispun de facilitati in acest domeniu, fiind incurajati sa-si dezvolte propria afacere, astfel contribuind la dezvoltarea economiei la nivel national.Trebuie mentionat faptul ca cota T.V.A. aplicata produselor exportate constituie 0%. Insa, in functie de categoria produselor exportate si prezentele tarife vamale, agentii economici trebuie sa verse in buget taxele vamale

32

corespunzatoare.Compania cercetata exporta marfuri de natura chimica (polisterol) si este obligate sa achite la vama o taxa in marime de 0, 1% din valoarea marfurilor exportate. S.R.LIzoplast a incheiat un acord cu S.R.LGala (companie din Federatia Rusa specializata in constructii) potrivit caruia prima s-a angajat sa exporte placi de polisteren celui de-al doilea contractant.Partile au convenit asupra conditiei cu privire la achitarea ulterioara a marfii livrate.In contabilitate s-a format o creanta de natura comerciala a agentului economic rus fata de compania rezidenta: Debit contul 221Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale, subcontul 221.2Facturi de primit din strainatate 13 764 $; Credit contul 611Venituri din vinzari, subcontul 611.1Venituri din vinzarea produselor 13 764 $; Taxa achitata la scoaterea marfii de pe teritoriul vamal s-a calculat astfel: Taxa vamala achitata = Baza impozabila*Cota taxei vamale Taxa vamala achitata = 170 438, 24 lei * 0, 1% = 170, 43 lei; Debit contul 221Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale, subcontul 221.2Facturi de primit din strainatate 170, 43 lei; Credit contul 534Datorii privind decontarile cu bugetul, subcontul 534.3Datorii privind accizele, taxele 170, 43 lei; Achitarea taxei vamale: Debit contul 534Datorii privind decontarile cu bugetul, subcontul 534.3Datorii privind accizele, taxele 170, 43 lei; Credit contul 221Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale, subcontul 221.2Facturi de primit din strainatate 170, 43 lei; La 13 septembrie 2010, in contul valutar MAIB s-au virat 13 764 $ de la S.R.LGala,o companie din Federatia Rusa specializata in constructii.In acea zi cursul oficial stabilit de BNM a constituit 12, 3829 lei moldovenesti pentru 1dolar american.Respectiv, echivalentul in lei al sumei transferate alcatuieste 170 438,24 lei.

33

Debit contul 243 Conturi curente in valuta straina, subcontul 243.1Conturi valutare in tara 170 438, 24 lei; Credit contul 221Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale,subcontul 221.2Facturi de primit din strainatate 170 438, 24 lei. Anexa la Regulamentul privind condiiile i modul de efectuare a operaiunilor valutare aprobat prin Hotrrea BNM nr.8 din 28.01.2010 stipula in anul precedent ca agentul economic rezident nu poate pastra mijloacele banesti in valuta straina in cadrul intreprinderii sau pe conturile bancare pe o perioada mai mare de 7 zile.Aceasta prevedere a regulamentului a fost anulata in anul 2011.Masurile adoptate de organele legislative vin sa regleze si sa monitorizeze cursul leului moldovenesc stabilit de BNM,astfel incurajind pozitia monedei nationale pe piata valutara. Dupa cum a fost mentionat anterior, toate tranzactiile economice de pe teritoriul RM se efectuiaza in lei.Insa, la efectuarea decontarilor cu persoanele juridice nerezidente se utilizeaza valuta straina.La procurarea valutei, in contabilitate se utilizeaza contul de activ 229Alte creante pe termen scurt, in particular subcontul 229.4Creante pe termen scurt privind alte operatii. CompaniaIzoplast a vindut 10 777,32 lei in vederea procurarii a 918 dolari americani.La data procurarii, 11 octombrie 2010, cursul oficial stabilit de BNM pentru un dolar american a constituit 11, 74 lei moldovenesti.La prezentarea extrasului bancar drept confirmare de efectuare a tranzactiei in contabilitate s-a efectuat inregistrarea: Debit contul 243 Conturi curente in valuta straina, subcontul 243.1Conturi valutare in tara 170 438, 24 lei (918$ * 11, 74lei/1$); Credit contul 229Alte creante pe termen scurt,subcontul 229.4Creante pe termen scurt privind alte operatii 170 438, 24 lei. De-asemenea,contul 229Alte creante pe termen scurt, subcontul 229.3Creante pe termen scurt privind pretentiile inaintate si recunoscute se utilizeaza la contabilizarea amenzilor si penalitatilor obtinute din reclamatii. S.R.LIzoplast si MoldovaAgroIndBank au incheiat un contract de creditare in conformitate cu care banca urmeaza sa acorde companiei un credit pe termen de patru ani in marime de 100 000 dolari americani. Contractul prevede achitarea treptata, in transe, la date stabilite de autoritatea bancara. Evidenta contractarii creditului si rambursarii acestuia se tine la contul de pasiv 411Credite bancare pe termen lung. La 12 octombrie 2010 compania a achitat o transa in
34

marime de 918 dolari americani sau 10 717,19 lei moldovenesti, la cursul oficial inregistrat in acea zi la BNM de 11,674 lei pentru un dolar. Achitarea transei s-a contabilizat astfel: Debit contul 411 Credite bancare pe termen lung, subcontul 411.2Credite bancare pe termen lung in valuta straina 10 717, 19 lei; Credit contul 243 Conturi curente in valuta straina,subcontul 243.1Conturi valutare in tara 10 717, 19 lei. Pentru a inregistra dobinzile calculate aferente creditelor contractate, in contabilitate se utilizeaza contul 714Alte cheltuieli operationale. Pe data de 29 ai aceeasi luni, S.R.LIzoplast a achitat dobinda in marime de 72, 10 dolari americani pentru creditul in valuta straina acordat.In acest sens, a fost intocmita formula contabila: Debit contul 714Alte cheltuieli operationale, subcontul 714.5Cheltuieli privind dobinzile pentru credite si imprumuturi 851, 69 lei (72, 10 $* 11, 8126lei/1$); Credit contul 243 Conturi curente in valuta straina,subcontul 243.1Conturi valutare in tara 851, 69 lei.

35

Cap III. Analiza fluxului de mijloace banesti 3.1. Aprecierea general a situaiei fluxurilor de mijloace bneti
Analiza fluxului de mijloace bneti reprezint un studiu amplu efectuat cu scopul de a obine informaii cu privire la volumul, parametrii,sursele de obinere a veniturilor i direciile de utilizare a mijloacelor bneti n vederea lurii unor decizii temeinice, inind cont de anumite aspecte obiective sau subiective i de anumii factori deteminai. Disponibilitatea mijloacelor bneti determin n mod direct dac entitatea este pe linia de plutire sau are o poziie stabil n domeniul afacerilor i este capabil s-i finaneze activitile apelnd doar la resursele proprii.Astfel prin acest studiu se urmrete aprecierea fluxului de mijloace bneti pe diferite tipuri de activiti, o atenie deosebit fiind atras asupra activitii operaionale sau altfel spus cea de rutina. Daca firma i finaneaza activitile operaionale pe cont propriu, neapelnd la resurse din exterior, putem afirma c n cadrul entitii exist un mediu de afaceri favorabil. Documentul principal care permite efectuarea analizei este Raportul privind fluxul mijloacelor bneti, ntocmit n cadrul rapoartelor financiare, n conformitate cu S.N.C. 7. De asemenea pentru efectuarea analizei se pot utiliza datele din Planul de Afaceri, n acest mod trasndu-se o paralel ntre cifrele prognozate i cele realizate.Prima etap de analiz ncepe cu aprecierea general a fluxurilor de mijloace bneti, n particular stabilirea mrimii acestui indicator pe fiecare activitate separat.n continuare vom utiliza nregistrrile contabile din perioada de gestiune i nregistrrile anului precedent(2009-2010). Tabelul 3.1

Aprecierea general a fluxurilor nete ale mijloacelor bneti (lei)


Abaterea Nr. 1 1. 2. 3. Tipuri de activitate 2 Operaional De investiii Financiar Flux net total 2009 3 1 971 665 (1 877 274) 94 391 2010 4 (4 422 746) 5 006 910 (623 064) (38 900) absolut 5 (6 394 411) 5 006 910 1 254 210 133 291

Sursa: Raportul privind fluxul mijloacelor bneti pentru anul 2009 i 2010(anexa 3 i 4)
36

n urma calculelor efectuate am constatat c SRL Izoplast nregistreaz o tendin negativ privind situaia cu fluxurile mijloacelor bneti in perioada anului 2010. Respectiv, dac n 2009 ntreprinderea a obinut un flux pozitiv din activitatea operaional, n mrime total de 1 971 665 lei, n 2010 s-a format un flux net negativ n sum de 4 422 746 lei. Rezultatele obinute denot o insuficien major de mijloace bneti necesar pentru activitatea uzual a ntreprinderii. Astfel plile efectuate n folosul antreprenorilor, instituiilor bancare i salariailor intreprinderii, ct i suma impozitului pe venit achitat depesc considerabil suma ncasrilor bnesti din vinzri. Conform principalelor reguli de analiz, entitatea trebuie s obin un flux de mijloace bnesti negativ din activitatea de investiii.Acesta indica o utilizare corect i conform destinaiei a surselor disponibile n cadrul ntreprinderii. n pofida acestui fapt, SRL Izoplast a vndut n 2010 mijloace fixe n valoare de 5 006 910 lei, ceea ce a condiionat formarea unui flux din activitatea de investiii pozitiv. Aceast cifr semnaleaz c SRL Izoplast nu este orientat spre mrirea potenialului tehnic prin procurarea mijloacelor fixe noi, fapt care poate crea dificulti n desfurarea activittii operaionale a ntreprinderii. Fluxurile de mijloace bnesti din activitatea financiar reprezint sursele externe de finanare a bussines-ului i de obicei acestea vin s acopere golurile activitii operaionale. ns foarte frecvent se nregistreaz situaia invers, adic activitile operaionale aduc un flux bnesc mai mare decit cele financiare. n acest caz surplusul bnesc are misiunea de a reduce datoria existent. n cazul intreprinderii cercetate, fluxul financiar negativ n valoare de 623 064 lei nu poate fi compensat pe seama disponibilitailor operaionale i n rezultat are loc formarea unui flux net total negativ echivalent cu 38 900 lei. Dei ntreprinderea este profitabil conform datelor Raportului privind rezultatele financiare, situaia prezentata n Raportul privind fluxul mijloacelor banesti nu este tocmai favorabil.Aceasta conjunctur de regul se creaz n cazul apariiei modificrilor n anumite posturi de activ sau efectuarea operaiunilor nemonetare. Analiznd situaia general a fluxurilor de mijloace baneti putem afirma c solvabilitatea SRL Izoplast este una ndoielnic. n acest caz conducerea trebuie sa ia msuri de ameliorare precum mbuntirea potentialului tehnic prin procurarea de mainrii noi. Sporirea randamentului va duce la optimizarea a calitii produselor i n final la creterea ncasrilor din vnzari. Daca n urma unui studiu general am obtinut un flux total de mijloace bneti negativ vom purcede la executarea celei de-a doua etape de analiz. n acest scop vom depista cauza
37

principal care a condiionat dinamica fluxului operaional. Analiza de tip factorial prin metoda balaniera este cea mai potrivit pentru efectuarea acestui studiu. Tabelul 3.2 Calculul influenei factorilor asupra modificrii fluxurilor de mijloace bneti n dinamic (lei) Influena asupra fluxului net 5

Indicatori

2009

2010

Abaterea absolut 4

1 Activitatea operaionala ncasari bneti din vnzari Alte ncasari ale mijloacelor bneti Pli bneti furnizorilor Pli bneti salariailor Plata dobnzilor Plata impozitului pe venit Alte pli ale mijloacelor bneti Fluxul net din activitatea operaionala Activitatea de investiii ncasri din ieirea activelor pe termen lung Fluxul net din activitatea de investiii Activitatea financiar ncasari sub form de credite i mprumuturi

12 948 908

14 847 778

+ 1 898 870

+ 1 898 870

135 861 8 429 921 917 073 425 450 2268

81 972 15 423 745 1 003 268 349 659

53 889 +6 993 824 +86 195 75 791 2268

-53 889 6 993 824 86 195 +75 791 + 2268 1 237 432 6 394 411

1 338 392

2 575 824

+1 237 432 6 394 411

1 971 665

(4 422 746)

5 006 910

+5 006 910

+5 006 910

5 006 910

+5 006 910

+5 006 910

2 000 000

+453 697

+453 697

38

Continuare tabel 1.2 Pli privind creditele i mprumuturile Plata dividendelor Fluxul net din activitatea financiar Flux net total 1 608 509 683 584 +1 254 210

1 546 303 330 971 (1 877 274) 94 391

1 939 480 683 584 (623 064) (38 900)

+1 608 509 +683 584 +1 254 210 133 291

Sursa: Raportul privind fluxul mijloacelor bneti pentru anul 2009 i 2010(anexa 3 i 4) n anul 2009, S.R.L. Izoplast a obinut un flux total de mijloace bneti pozitiv, n sum de 94 391 lei. Aceast tendin se datoreaz n mare parte fluxului din activitatea operaional, ce constituie n perioada cercetat 1 971 665 lei.Rezultatele obinute indic asupra unui nivel de lichiditate suficient pentru a capat atenia creditorilor i investitorilor. Tot in 2009 ntreprinderea i-a onorat datoria faa de creditori restituind suma luat sub forma de mprumut, ns n rezultat a dus la diminuarea fluxului total net cu 1 877 274 lei. In anul 2010, intreprinderea obine un flux total negativ de mijloace bneti n marime de 38900 lei. Cauza principal ce a condiionat apariia fluxului total operaional negativ reprezint majorarea plailor efectuate n folosul furnizorilor si antreprenorilor.Aceasta cifr se datoreaz volumului mare de achiziionri de materie prim, necesar pentru fabricarea plcilor de polisteren. Influena acestui factor a determinat micorarea indicatorului rezultativ cu 6 993 824 lei. Totodat, nevoina de a acoperi cheltuielile curente ale ntreprinderii, a scos din buget nc 1 237 432 lei. n conformitate cu sistemul tarifar al RM, ntreprinderile autohtone i pot retribui angajaii n: Acord; Regie; Mixt.

SRL Izoplast i remunereaz muncitorii n acord, adic n dependen de volumul de produse fabricate i a serviciilor prestate. n 2010, ntreprinderea a fabricat un volum mai mare de plci de polisteren i totodat a angajat unui numr suplimentar de lucrtori n sfera de producere, fapt care a condiionat majorarea plilor salariale i prin urmare a dus la micorarea fluxului operaional cu 86 195 lei.Dac n anul 2009, intreprinderea a obinut venituri adiionale celor din
39

vnzri n mrime de 135 861 lei, n perioada cercetat aceast cifr s-a diminuat simitor, cauznd o modificare a fluxului de mijloace bnesti n sum de 53 889 lei. Tendina negativ a fost parial compensat pe seama majorrii ncasrilor din vnzarea polisterenului, fapt care a adus ntreprinderii nc 1 898 870 lei.De-asemenea, diminuarea sumei dobnzilor achitate instituiilor financiare a dus la sporirea fluxului operaional cu 75 791 lei. Datorit neonorrii obligaiei fiscale, indicatorul rezultativ a nregistrat o cretere nefireasc de 2268 lei. Numerarul generat de activitatea de investiii, ca element component al fluxului total de mijloace bneti, a contribuit semnificativ la majorarea indicatorului rezultativ. Astfel, fluxul investiional alctuieste 5 006 910 lei i vine s acopere deficienele fluxului operaional.Fluxul net din activitatea financiar diminueaz fluxul net total cu 623 064 lei. n asa mod putem concluziona c ntreprinderea nu utilizeaza ntr-un mod eficient mijloacele bneti disponibile i totodat nu este capabil s genereze numerar.

40

3.2

Analiza structural a fluxurilor mijloacelor bneti


Analiza structural a mijloacelor bneti prezint utilizatorilor de informaie economic

date cu privire la originea numerarului i utilizarea ulterioar a acestuia. Pe parcursul efecturii analizei sunt depistate i cercetate principalele surse de provinien a ncasrilor i direciile de plat a mijloacelor baneti. Analiza structural ne permite s estimm contribuia fiecrui element component la formarea fluxului total.n teoria i practica economic snt utilizate doua metode de analiz structural a fluxurilor de mijloace bneti.Esena primei metode const n studierea separat a fiecrui element constitutiv de ncasri i plti n indicatorul total al ncasrilor i respectiv, al plilor.Acest tip de analiz se numeste metoda separat.Neajunsul acestei metode const n faptul c n cursul analizei nu pot fi examinate proporiile dintre ncasri i pli. Tabelul 3.3 Analiza structural a fluxurilor de mijloace bneti prin metoda separat n dinamic 2009 Fluxurile mijloacelor bneti Suma(lei) 1 ncasri : ncasri din vnzri Alte ncasri operaionale ncasri din ieirea activelor pe termen lung ncasri sub form de credite i mprumuturi Total ncasri Pli: Pli furnizorilor i antreprenorilor 8 429 921 72,35 15 423 745 79,51 12 948 908 135 861 13 084 769 98,96 1,04 100,00 14 847 778 81 972 5 006 910 67,68 0,40 22,82 2 Cota(%) 3 Suma(lei) 4 Cota(%) 5 2010

2 000 000 21 936 660

9,10 100,00

41

Continuare tabel 3.1 Pli salariailor Plata dobnzilor Plata impozitului pe venit Pli privind creditele i mprumuturile Plata dividendelor Total pli 917 073 425 450 2268 1 546 303 330 971 11 651 986 7,9 3,66 0,02 13,27 2,8 100,00 1 003 268 349 659 1 939 480 683 584 19 399 736 5,17 1,80 10,00 3,52 100,00

Sursa: Raportul privind fluxul mijloacelor bneti pentru anul 2009 i 2010(anexa 3 i 4) Din calculele efectuate constatm c principala surs de venit al ntreprinderiiIzoplast constituie mijloacele bneti provenite din vnzri. Dei cota ncasrilor din vnzri este ntr-o descretere simitoare , constituind n perioada cercetat 67,68%, cu 31,28% mai puin dect n 2009, totui ntreprinderea reuete s compenseze deficitul pe seama lichiditilor provenite din alte surse.Astfel, o sursa suplimentar de constituire a fluxului de mijloace bneti reprezint ncasrile din ieirea activelor pe termen lung, n particular comercializarea mijloacelor fixe. Ponderea ncasrilor din activitatea de investiii n totalul indicatorului rezultativ constituie 22,82%. n anul 2010 ntreprinderea a contractat credite n sum total de 2 mil lei, ceea ce constituie aproximativ o zecime din suma total a ncasrilor. O pondere nesemnificativ de 0,4% este atribuit altor ncasri bneti. Pli salariailor 917073 lei Plata dobnzilor 425450 lei Plata impozitului pe venit 2268 lei

Pli privind creditele i mprumuturile 1 546 303 lei

32% 53% 15% 0%

Figura 3.1.Structura ncasrilor bneti pentru 2010, %


42

Pe de-alta parte, elementele de pli urmresc aceeai dinamic att n 2009, ct i n 2010, fara schimbri majore.Direcia principal de plat reprezint numerarul transferat furnizorilor de materie prim, aceast pondere constituind 79,51 %, cu 7,16 % mai mult dect n perioada precedent. Totodat, achitarea tranelor de credite i mprumuturi, ct i a comisioanelor aferente acestora a diminuat bugetul ntreprinderii cu 1 939 480 lei sau 10%, cu 3,27% mai puin dect n 2009. Suma mijloacelor bneti sub form de salarii i contribuii sociale i medicale achitate muncitorilor s-a diminuat n 2010 cu 2,73%, reprezentnd 5,17% din mrimea total a plilor. Cu o pondere mai puin semnificativ sunt plile efectuate n vederea achitrii dobnzilor la creditele contractate i a dividendelor membrilor fondatori ai ntreprinderii, ceea ce nu modifica considerabil cifra total a plilor. Pli furnizorilor i antreprenorilor 8 429 921 lei Pli salariailor 917073 lei Plata dobnzilor 425450 lei Plata impozitului pe venit 2268 lei Pli privind creditele i mprumuturile 1 546 303 lei
0% 4% 8% 14%

74%

Figura 3.2.Structura plilor bneti pentru 2010, % A doua metod de analiz, cea mbinat, suplinete neajunsul primei metode, adic studiaz raportul ntre ncasri i pli.Pentru realizarea practic a acestei metode vom parcurge urmtorii pai: Determinm totalul ncasrilor i totalul plilor; Alegem suma maxim la modul din rezultatele obinute; Exprimm n % orice postur din componena Raportului privind fluxul mijloacelor bneti.

43

Tabelul 3.4 Analiza structural a fluxului de mijloace bneti prin metoda mbinat n dinamic 2009 Suma(lei) 1 ncasri : ncasri din vnzri Alte ncasri operaionale ncasri din ieirea activelor pe termen lung ncasri sub form de credite i mprumuturi Total ncasri Flux net total Plati: Pli furnizorilor Pli salariailor Plata dobnzilor Plata impozitului pe venit Alte pli operationale Pli privind creditele si imprumuturile Plata dividendelor Total pli Flux net total 8 429 921 917 073 425 450 2268 1 338 392 1 546 303 330 971 12 990 378 94 391 64,89 7,06 3,28 0,01 10,30 11,90 2,54 99,98 0,02 15 423 745 1 003 268 349 659 2 575 824 1 939 480 683 584 21 975 560 70,19 4,56 1,59 11,72 8,83 3,11 100 12 948 908 135 861 13 084 769 98,96 1,04 100,00 14 847 778 81 972 5 006 910 67,68 0,37 22,82 2 Cota (%) 3 Suma(lei) 4 2010 Cota (%) 5

Fluxurile mijloacelor bneti

2 000 000 21 936 660 (38 900)

9,12 99,99 0,01

Sursa: Raportul privind fluxul mijloacelor bneti pentru anul 2009 i 2010(anexa 3 i 4)
44

Din datele tabelului 2.2 se observ ca S.R.L.Izoplast a obinut n 2009 ncasri totale n sum de 13 084 769 lei.Principal surs de intrare a mijloacelor bneti reprezint ncasrile de numerar din vnzarea produselor, prestarea serviciilor i executarea lucrrilor (98, 96%). O sursa secundar de intrare a numerarului constituie alte ncasri operaionale, cu o cot de 1, 04 %. Din suma total a ncasrilor (13 084 769 lei), 12 990 378 lei au ieit sub form de pli sau 99, 99% din totalul mijloacelor bneti a fost utilizate pentru acoperirea cheltuielilor. Direciile principale de plat au fost sumele achitate furnizorilor(64,89%), salariailor(7,06%), privind credite i mprumuturi(11,90%), sub form de dobnzi(3,28%) i dividende(2,54%). ntruct ncasrile depaesc plile cu 0, 02%, n 2009, la ntreprindere s-a format flux net pozitiv. n anul 2010, ncasrile totale au constituit 21 936 660 lei.Cea mai important cale de intrare a mijloacelor bneti reprezint sumele obinute din vnzri (67, 68%).Urmeaz ncasrile din ieirea activelor pe termen lung (22, 82%), din credite i mprumuturi(9,10%) i alte ncasri operaionale, sub form de penaliti (0,40 %). Pe parcursul acestei perioade suma total a plilor a depit suma ncasrilor cu 0, 01%, la ntreprindere formndu-se un flux net negativ.Direcia principal de ieire a mijloacelor bneti a constituit plile ndreptate furnizorilor de materie prim n mrime de 70, 19%. Sumele T.V.A achitate la importul materiilor prime i impozitul pe venit reinut din salarii sunt reflectate n Raportul privind fluxul mijloacelor bneti la categoria Alte pli operaionale. Aceasta reprezint o direcie secundar de plat n 2010 i alctuiete 2 575 824 lei sau 11,72% din suma plilor totale.Urmeaz plile privind credite i mprumuturi (8, 83%), plile salariailor (4, 56%), pli sub form de dividende (3, 11%) i dobnzi (1, 59%).

45

3.3

Analiza fluxului de mijloace bneti prin metoda ratelor

Dupa cum am observat n capitolul anterior, gestionarea eficient a mijloacelor bneti este cheia unei afaceri spre succes. Elaborarea Raportului privind fluxul mijloacelor bneti dateaz din anii 80 ai secolului trecut i avut o raspndire rapid n rile n care se aplicau deja standardele internaionale de contabilitate.Astfel acest raport a cptat o importana deosebit de-a lungul timpului i a devenit o component indispensabil a rapoartelor financiare.n baza informaiei cu privire la fluxul mijloacelor bneti, utilizatorii economici stabilesc abilitatea ntreprinderii de a genera bani i echivaleni ai banilor.Astfel apare noiunea de suficien.Totodat, se determin volumul mijloacelor bneti din cadrul entitii i n raport cu alte entiti.n acest caz vorbim de eficien. n vederea evalurii suficienei mijloacelor bneti trebuie parcurs o serie de aciuni succesive: o Estimarea mijloacelor bneti disponibile pentru achitarea dobnzilor, dividendelor i rambursarea capitalului mprumutat; o Determinarea volumului de bani necesar pentru extinderea activitii i nlocuirea activelor; o Stabilirea surselor bneti pe seama crora se formeaza provizioane pentru achitarea dobnzilor, dividendelor, creditelor i mprumuturilor; o Determinarea surselor de mijloace bneti necesare pentru nlocuirea activelor pe termen lung(atest o expansiune a activitii operaionale); o Formularea opiniei cu privire la aptitudinea ntreprinderii: de a finana activitatea operaional; de a obine surse suplimentare de finanare; De-asemenea la aceast etap se formuleaz o opinie cu privire la politica de finanare a activitii operaionale i de investiii implementata de managementul entitii. Chiar dac Raportul privind fluxul mijloacelor bneti reprezint o surs informaional preioas, aceasta nu este suficient pentru a ntreprinde paii enumerai mai sus. Iat de ce, n teoria i practica economic se utilizeaz un sistem de rate ce permite evaluarea suficienei fluxului de mijloace bneti, prin stabilirea punctelor forte i slabe ale entitii. Coeficienii calculai evaluiaza capacitatea ntreprinderii de a genera bani pentru achitarea datoriilor, investirea n propriile activiti i distribuirea profitului sub form de dividende acionarilor. Chiar dac analiza fluxurilor de mijloace bneti prin metoda ratelor are o mulime de avantaje,

46

totui exist anumite limitri care duc la apariia unor inexactiti sau erori legate de efectuarea calculelor.Iat unele din situaiile ce prezint erori: Politicile de contabilitate difer de la o firm la alta, respectiv i ratele calculate n scopul evalurii eficienei i suficienei mijloacelor bneti nu pot fi comparate. Fiecare entitate are propriile proceduri contabile, ceea ce influeneaza n mod direct tipurile i modalitile de calcul al coeficienilor; Analiza prin metoda ratelor se efectuiaza doar pe baza informaiei cuprinse n rapoartele financiare. Deci, prezentarea unor date bilaniere eronate va cauza erori n executarea calculelor; Din cauza oscilaiei permanente a nivelului preurilor compararea cifrelor devine foarte dificil. Modificarea preurilor duce la apariia unor schimbri n evaluarea costului produciei fabricate, a venitului din vnzri i a valorii activelor n general. De aceea, n scopul efecturii unor comparaii adecvate, trebuie efectuate ajustrile necesare; La determinarea ratelor de suficien i eficien a mijloacelor bneti sunt utilizate doar date cu caracter cantitativ, chiar dac informaia calitativ ar putea schimba radical opinia creditorilor fa de companie. Pentru a aprecia dac SRL Izoplast dispune de suficiente mijloace bneti pentru a-i ndestula necesitile operaionale, n practica analitic se calculeaz i se interpreteaz o serie de rate:

1. Rata suficienei fluxului de mijloace bneti din activitatea operaionala= Fluxul net operaional / Pli bneti pentru procurarea activelor pe termen lung + Sporurile stocurilor de mrfuri i materiale + Plata dividendelor Drept surs informaional de efectuare a analizei servesc datele Bilanului Contabil i ale Raportului privind fluxurile mijloacelor bneti. Plile bneti pentru procurarea activelor pe termen lung reprezint sumele achitate n vederea procurrii mijloacelor fixe.Att n 2009, ct i n 2010, SRL Izoplast nu a achiziionat mainrii i utilaje, respectiv aceast sum constituie 0 lei. Sporurile stocurilor de mrfuri i materiale apar n cazul n care valoarea stocurilor de la sfritul anului este mai mare dect cea de la nceputul anului. Studiind activul Bilanului Contabil, observm c ntreprinderea Izoplast nu nregistreaza un spor al stocurilor, aadar la calculul ratei se va nsuma valoarea0 lei.

47

2009 Rata suficienei fluxului din activitatea operaional = 1 971 665 lei / 0 lei + 0 lei + 330 971 lei = 5, 96 2010 Rata suficienei fluxului din activitatea operaional = (4 422 746) lei / 0 lei + 0 lei + 683 584 lei = (3, 76) n urma calculelor efectuate am constatat ca ntreprinderea nu dispune de suficiente mijloace bneti pentru a-i acoperi necesitile de cretere a potenialului productiv i de a efectua pli sub form de dividende fondatorilor companiei.Aceast tendin se datoreaz fluxului operaional negativ n mrime de 4 422 746 lei obinut n 2010. n pofida acestui fapt, n 2009, rata suficienei fluxului operaional a avut o mrime supraunitar, ceea ce este considerat o situaie benefic pentru desfurarea normal a activitilor entitii. Dei compania poate utiliza mijloacele bneti generate din activitatea financiar sau de investiii, totui fluxul operaional ramine sursa principal de achiziie a activelor pe termen lung i de achitare a dividendelor.

2.

Rata de acoperire a datoriilor cu fluxul mijloacelor bneti din activitatea operaional = Fluxul net operaional / Datorii pe termen lung la sfritul perioadei de gestiune + Datorii pe termen scurt la sfritul perioadei de gestiune

Aceast rat exprim raportul dintre marimea fluxului operaional, indicat n Raportul privind fluxul mijloacelor bneti i mrimea datoriilor ntreprinderii, reflectate n Bilanul Contabil.Abilitatea acesteia de a-i onora obligaiile prezint interes pentru potenialii creditori i investitori, deoarece constituie un indicator al solvabilitii entitii. 2009 Rata de acoperire a datoriilor cu fluxurile mijloacelor bneti = 1 971 665 lei / (1 696 544 lei + 6 348 483 lei) = 0, 25 2010 Rata de acoperire a datoriilor cu fluxurile mijloacelor bneti = (4 422 746) lei / (788 023 lei + 2 508 107 lei) = (1, 34)
48

Rezultatele obinute arat c n 2009 ntreprinderea a reuit s acopere integral datoriile pe termen lung i termen scurt pe seama fluxului de mijloace bneti, genernd chiar un flux suplimentar de lichiditi. Rata de acoperire a datoriilor cu fluxurile de mijloace bneti a constituit n acea perioad 0,25. n 2010, S.R.LIzoplast a obinut un flux operaional negativ, fapt care a cauzat o depreciere a ratei de acoperire a datoriilor pna la (1, 34). Situaia nregistrat este una nefavorabil, deoarece instituiile de finanare vor adopta o atitudine sceptic la cererea de acordare a creditelor i mprumuturilor. Poziia de incapacitate de plat scade credibilitatea clientului i sigurana investiiilor n obligaiunile emitentului.

3. Durata achitrii dividendelor anunate = Suma dividendelor calculate / ncasri bneti operaionale medii pe zi Pentru societile cu rspundere limitat, dividendele se achita proporional mrimii prii sociale.Ziua n care Consiliul de Directori al SRL Izoplast anun dividendele calculate se mai numete i data declarrii dividendelor i exprim intenia acestora de a achita cota-parte din profitul ntreprinderii fiecrui membru fondator. n aceasta zi toate registrele contabile trebuie ajustate astfel nct s reflecte datoria existent fa de proprietarii companiei. Suma dividendelor calculate se preia din Anexa la Bilanul Contabil sau din Registrul la contul 537, iar ncasrile bneti operaionale medii pe zi se calculeaz prin nsumarea ncasrilor operaionale i divizarea rezultatului la 360 zile. 2009 Durata achitrii dividendelor anunate = 330 971 lei / [(12 948 908 lei + 135 861 lei) / 360 zile] = 9 zile 2010 Durata achitrii dividendelor anunate = 683 584 lei / [(14 847 778 lei + 81 972 lei) / 360 zile] = 16 zile n conformitate cu Legea privind societile cu rspundere limitat nr.135 din 14 iunie 2007, termenul de plat al dividendelor reprezint 30 zile de la data adoptrii hotr rii de distribuire a beneficiului. Calculele efectuate demonstreaz c SRL Izoplast a reuit s respecte termenul impus de legislaie.n 2009, compania a distribuit profitul proprietarilor n termen de 9 zile, iar n
49

2010 pe parcursul a 16 zile.Respectiv, n perioada cercetat achitarea dividendelor a fost amnat cu 7 zile. Totui societatea reuete s achite dividende fondatorilor fr a apela la surse externe de finanare, fapt care inspir ncredere n potenialii investitori ai SRL Izoplast.

4. Rata suficienei activelor perfect lichide = Mijloace bneti disponibile / Pli bneti operaionale medii pe zi Calculul acesui coeficient se efectuiaz pentru a estima cte zile ntreprinderea poate funciona apelnd doar la resursele bneti proprii.Ca surs informaionala pentru efectuarea analizei se utilizeaz Raportul privind fluxul mijloacelor bneti pe baza cruia se determin plile bneti medii operaionale pe zi i datele Bilanului Contabil, capitolul II, din care se preia suma mijloacelor bneti la sfritul perioadei de gestiune. 2009 Rata suficienei activelor perfect lichide = 113 641 lei / (11 113 104 lei / 360 zile) = 113 641 lei / 30 869, 73 lei/zile = 4 zile 2010 Rata suficienei activelor perfect lichide = 41 507 lei / (19 002 837 lei / 360 zile) = 41 507 lei / 52 785, 66 lei/zile = 1 zi Estimrile au artat c rata suficienei activelor perfect lichide s-a redus simitor n dinamic, micorndu-se de 4 ori n anul 2010 comparativ cu perioada precedent.Astfel, la sfritul anului 2009 ntreprinderea putea s-i finaneze activitile operaionale timp de 4 zile, doar pe seama propriilor lichiditi, neapelnd la resurse de finanare sub form de credite i mprumuturi provenite din exteriorul acesteia. n anul 2010, SRL Izoplast a putut s efectuieze pli operaionale din contul activelor perfect lichide timp de o singur zi.Circumstanele respective arat c ntreprinderea supravieuieste doar din contul fondurilor mprumutate de la instituiile de finanare. Situaia este una dramatica i dac ntreprinderea nu-i va gestiona ntr-un mod eficient resursele bneti, atunci ea risc s falimenteze.

50

Dup ce utilizatorii economici au studiat minuios Raportul privind fluxul mijloacelor bneti i au evaluat suficiena numerarului disponibil, acetia purced la a doua etap de analiz i anume aprecierea eficienei mijloacelor bneti utilizate. n cadrul etapei secunde de analiz se parcurg urmtorii pai: o Determinarea volumului i compoziiei fluxului de mijloace bneti operational; o Stabilirea mrimii fondurilor generate de ntreprindere i reinvestite n propriile activiti; o Determinarea direciilor principale de utilizare a mijloacelor bneti; o Evaluare influenei deciziilor manageriale asupra gestionrii eficiente a mijloacelor bneti; o Utilizarea informaiei cu privire la fluxurile bneti obinute n perioadele precedente pentru a prognoza fluxurile bneti ulterioare, din punct de vedere al mrimii, timpului i exactitii; o Studierea relaiei dintre profitabilitate i fluxul net de mijloace bneti, precum i impactul variaiei preurilor. n general, noiunea de eficien este direct proporionala cu abilitatea ntreprinderii de a obine un anumit nivel al fluxului bnesc n dinamic, ct i n comparaie cu alte ntreprinderi. Pentru a evalua eficiena utilizrii mijloacelor bneti, n domeniul analitic se calculeaza i se interpreteaz: 1. Coeficientul reinvestirii mijloacelor bneti = Fluxul net din activitatea operaional Plata dividendelor / Total active Datorii pe termen scurt Coeficientul reinvestirii mijloacelor bneti arat volumul numerarului pe care compania este dispus s-l introduca din nou n circuitul economic intern. Totodat, acesta reprezint un indicator al devotamentului pe care l au proprietarii ntreprinderii fa de bussines-ul realizat. n practica autohton, acest coeficient exprim cota mijloacelor bneti care au fost obinute din activitatea operaional i reinute la ntreprindere pe parcursul perioadei de gestiune.Mrimea optimal a coeficientului se claseaza ntre 8-10 %.Dac valoarea indicatorului nu figureaz n intervalul stabilit, atunci putem afirma c intreprinderea se afl ntr-o situaie dificil i necesit o cantitate suplimentar de capital i active pentru a ramine pe pia. 2009 Coeficientul reinvestirii mijloacelor bneti = 1 971 665 lei 330 971 lei / 9 273 563 lei 6 348 483 lei = 1 640 694 lei / 2 925 080 lei = 0, 56 * 100 % = 56 %
51

2010 Coeficientul reinvestirii mijloacelor bneti = (4 422 746) lei 683 584 lei / 6 670 321 lei 2 508 107 lei = (5 106 330) lei / 4 162 214 lei = (1, 23) * 100 % = (123) % Calculele efectuate ilustreaz o conjunctur nefavorabil att pe parcursul anului 2009, ct i n 2010.Astfel, n 2009 coeficientul reinvestirii mijloacelor bneti nu s-a ncadrat n intervalul recomandat de 8-10% i a alctuit 56 %. Fluxul operaional negativ din 2010 a cauzat scderea coeficientului pna la (123) %, ceea ce denot c n perioada cercetat reinvestirea mijloacelor bneti nu a avut loc.

52

Incheiere Efectuind o analiza amanuntita a trasaturilor esentiale ce tin de contabilitatea mijloacelor banesti ale intreprinderii putem formula urmatoarele concluzii: Evidenta mijloacelor banesti la SRL Izoplast se efectuiaza in conformitate cu prevederile principalelor acte normative ce reglementeaza acest domeniu. Primirea si eliberarea numerarului din casa intreprinderii, efectuarea transferurilor din conturile de decontare se consemneaza in documentele stabilite de legislatia in vigoare

53

Bibliografie

I. II.

Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi nr. 845-XII din 03.01.1992; Normele pentru efectuarea operatiunilor de casa in economia nationala a RM, aprobat prin Hotarirea Guvernului RM nr.764 din 25.11.1992; S.N.C. 7Raportul privind fluxul mijloacelor banesti,aprobat prin ordinal Ministerului Finantelor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997; S.N.C. 21Efectele variatiilor cursurilor valutare, aprobat prin ordinal Ministerului Finantelor al Republicii Moldova nr.16 din 29.01.1999; Comentariile cu privire la aplicarea S.N.C. 7Raportul privind fluxul mijloacelor banesti, aprobat prin ordinal Ministerului Finantelor al Republicii Moldova nr.16 din 29.01.1999;

III.

IV.

V.

VI.

Regulamentul privind deschiderea, modificarea si inchiderea conturilor la bancile autorizate din Republica Moldova, aprobat prin Hotarirea BNM nr297 din 25.11.2004;

VII.

Regulamentul cu privire la transferul de credit, aprobat prin Hotarirea BNM nr.373 din 15.12.2005;

VIII.

Regulamentul cu privire la debitarea directa, aprobat prin Hotarirea BNM nr.374 din 15.12.2005;

IX.

Regulamentul privind suspendarea operatiunilor, sechestrarea si perceperea in mod incontestabil a mijloacelor banesti din conturile bancare, aprobat prin Hotarirea BNM nr.375 din 15.12.2005;

X.

Regulamentul privind reglementarea valutara pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotarirea Consiliului de Administratie al BNM, process-verbal nr.2 din 13.01.1994;

XI.

Regulamentul privind utilizarea acreditivului documentar irevocabil si acoperit pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotarirea BNM nr.122 din 29.05.2003;

XII.

Regulamentul cu privire la cardurile bancare, aprobat prin Hotarirea BNM nr.62 din 24.02.2005;

XIII.

Regulamentul cu privire la modul de exploatare a masinilor de casa si control cu memorie fiscala, aprobat prin decizia Comisiei interdepartamentale pentru masinile de casa si control din 24.07.1998.

54