Sunteți pe pagina 1din 29

CUPRINS

ARGUMENT .. pag. 4
CAPITOLUL 1 : Sistemul contabilitatii trezoreriei
1.1. Caracterizarea generala a trezoreriei agentilor economice
1.2. Operatiunile de casa si de decontare
1.3. Operatiunile de casierie. Numerarul ca instrument de plata
CAPITOLUL 2 :Conceptul, continutul si organizarea trezoreriei
2.1. Organizarea trezoreriei
2.2. Contabilitatea decontarilor in numerar
2.2.1. Contabilitatea decontarilor in numerar in lei
2.2.2 Contabilitatea decontarilor in numerar in valuta
2.2.3 Contabilitatea altor valori
2.2.4. Contabilitatea avansurilor de trezorerie
2.3 Casa si alte valori
2.4. Contul 5311 Casa
CAPITOLUL 3 : Documente utilizate la decontarile in numerar
3.1. Compartimentul casierie
3.2. Documente utilizate
3.2.1. Registru de casa
3.2.2.Dispozitie de plata / incasare catre casierie
3.2.3. Chitanta
3.2.4. Ordin de deplasare
CAPITOLUL 4 : Aplicatii practice privind contabilitatea decontarilor fara numerar
BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Contabilitatea a aparut pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii romanesti din


nevoia de a cunoaste volumul de munca vie si materializata cheltuita si rezultatele
productiei. Ea a izvorat din cerintele activitatii practice si s-a perfectionat continuu ca o
consecinta fireasca a dezvoltarii relatiilor econimice de productie si de schimb.
Din documentele ramase de la vechile popoare s-a constatat ca aparitia contabilitatii
sub prisma insemnarilor contabile a avut loc odata cu inceputurile schimburilor de bunuri
intre oameni , ca urmare a dezvoltarii productiei , a diviziunii sociale a muncii si a aparitei
proprietatii private.
n zilele noastre sistemul contabil din tara a cunoscut schimbari radicale in vederea
armonizarii cu normele contabile europene si internationale . Procesul de reforma din
Romania s-a finalizat prin noua lege a contabilitatii nr. 82 / 1991 .
Lucrarea ce urmeaza a fi prezentata in continuare , intitulata Contabilitatea
decontarilor in numerar a fost elaborata tinand cont de noile reglementari. Ea se doreste a
fi o structurare a importantei trezoreriei, a casieriei, a conturilor 5311 Casa in lei si 5314
Casa in valuta . Este structurata in patru mari capitole : Sistemul contabilitatii trezoreriei ,
Conceptul, continutul si organizarea decontarilor in numerar, Documentele utilizate si
Trezoreria statului. Acestea sunt structurate la randul lor in subcapitole pentru mai buna
intelegere a modului de functionare si a importantei conturilor de decontari in numerar.
De asemenea, am rezervat in lucrarea mea si un spatiu important pentru partea practica
, reperezentand 25 de inregistrari prin intermediul carora am incercat sa fac o imbinare
armonioasa a unor tipuri de operatiuni economico-financiare impreuna cu documentele
aferente.

CAPITOLUL 1
SISTEMUL CONTABILITATII TREZORERIEI
1.1. Caracterizarea generala a trezoreriei agentilor economice
Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si a miscarii titlurilor de
plasament, disponibilitatilor in conturi la banci si in casa, creditelor bancare pe termen scurt si
a altor valori de trezorerie.
In trezorerie se includ toate operatiunile financiare din intregul an, indiferent daca se
refera la investitiile pe termen lung sau la activitatea curenta de exploatare.
In sens larg, notiunea de trezorerie cuprinde toate mijloacele de care o unitate dispune
pentru a putea face fata platilor cum sunt : disponibilitatile din casierie si din banci, valorile
mobiliare de plasament, efectele comerciale scontate, creditele pe termen scurt.
In sens restrans, notiunea de trezorerie cuprinde toate disponibilitatile banesti ale
unitatii economice aflate in casieria unitatii si la banci, fie in lei, fie in valuta.
Importanta trezoreriei a crescut in ultima perioada datorita modificarilor intervenite in
viata econimica cum ar fi :
-

evolutia rapida si contradictorie a ratei dobanzii si cursului de schimb valutar

inzestrarea unitatilor econimice cu tehnica moderna de calcul.

Prin trezorerie se intelege ansamblul operatiilor banesti si financiare pe care le


efectueaza o unitate patrimoniala in scopul asigurarii mijloacelor banesti necesare desfasurarii
normale a activitatii sale. Notiunea de trezorerie cuprinde toate mijloacele de care o unitate
dispune pentru a face fata platilor cum sunt: numerarul aflat in caseria unitatii si prin
disponibilitatile aflate in conturi la banci atat in lei cat si in valuta.
Fluxurile de trezorerie (de lichiditati, cash-flow-uri) reprezinta suma fluxurilor de
lichiditati degajate intr-o anumita perioada si se calculeaza ca si diferenta intre incasarile si
platile perioadei. Ele trebuie sa reprezinte pentru orice manager, o stiinta permanenta in
vederea adoptarii unei strategii financiare care sa mentina firma in afaceri pentru o perioada
lunga
de
timp.
O componenta importanta a analizei situatiei patrimoniale o constituie cercetarea
fluxului de disponibilitati deoarece, in practica economica se considera ca orice activitate
trebuie sa degaje bani , sa rezulte un surplus de capital fata de cel investit in afacere. O
societate comerciala poate fi rentabila, poate obtine profit, dar sa nu fie solvabila din cauza
lipsei de lichiditati ca urmare a decalajului dintre incasarile si platile pe care le face in cadrul
unui
ciclu
financiar
respectiva
societate
comerciala
sau
entitate
.
Pentru reflectarea in contabilitate a operatiunilor de trezorerie este rezervata in Planul de
Conturi clasa a 5-a Conturi de trezorerie
Termenul de trezorerie provine din limba franceza tresorerie si reprezinta
ansamblul de operatii financiare, banesti si bugetare pe care societatea le face prin organe

specializate pentru procurarea mijloacelor banesti necesare si pentru cheltuirea acestor


mijloace.
Limitata la nivelul unei unitati patrimoniale prin trezorerie se intelege ansamblul
operatiilor financiare facuta de catre o unitate patrimoniala in vederea obtinerii mijloacelor
banesti necesare desfasurarii activitatii sale.
Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existenti si miscarii titlurilor de plasament,
disponibilitatile banesti din conturile de la banci si din casa, creditelor bancare pe termen scurt
si a altor valori de trezorerie.

1.2. Operatiunile de casa si de decontare


Operatiile de casa si decontare cuprind un complex de servicii, precum:

Primirea, renumararea si inregistrarea numerarului in lei sau valuta straina in


contul persoanei juridice;
Eliberarea numerarului in lei sau valuta straina din contul persoanei juridice;
Virarea mijloacelor banesti din contul clientului la cererea lui in conturi din
banca beneficiarilor;
Inregistrarea mijloacelor banesti in contul clientului;
Eliberarea extraselor din cont clientului sau persoanei autorizate sa-l
reprezinte;
Incasarea mijloacelor banesti in numerar;
Arendarea casetelor de valori;
Prestarea serviciilor de consulting in probleme ce tin de efectuarea
operatiunilor de decontare.
Servicii adiacente pot fi considerate :
Perfectarea dispozitiilor de plata
Eliberarea duplicatelor documentelor
Eliberarea certificatelor

1.3. Operatiunile de casierie. Numerarul ca instrument de plata


Moneda este un element ce poate fi schimbat pe bunuri si servicii si acceptat pentru
plata datoriilor.
Forme :
-

moneda efectiva, numerar, bancnote si moneda metalica

moneda scripturala , de cont , depozite bancare.

In general , prin trezorerie se intelege ansamblul operatiilor banesti si financiare


pe care le efectueaza o unitate patrimoniala in scopul asigurarii mijloacelor banesi necesare
desfasurarii in bune conditii a activitatii sale economice.

Importanta mijloacelor banesti rezulta din functiile pe care le indeplinesc banii ,


astfel : sunt masura a valorii bunurilor, lucrarilor si serviciilor-parte a patrimoniului fiecarei
unitati, precum si a patrimoniului national-functie care se realizeaza prin etalonul preturilor ;
sunt mijloc de circulatie al bunurilor permitand evaluarea si astfel schimbul marfurilor intre
cumparatori si vanzatori ; sunt mijloc de plata si de decontare a datoriilor si a drepturilor
intre partenerii de afaceri , precum si de decontare a sumelor cuvenite angajatilor , statului si
altor organisme interne si internatioanle ; sunt mijloc de tezaurizare , atat decatre unitatile
patrimoniale in scopul cumpararii unor bunuri de folosinta indelungata , cat si sau efectuarii
unor plasamente aducatoare de venituri suplimentare ; bani universali folosind la evaluarea
operatiilor de comert exterior si a altor relatii externe, precum si comparatii ale diversilor
indicatori in cardul economiei nationale.
Tinand seama de importanta mijloacelor banesti organizarea rationala a evidentei
lor constituie un obiectiv patrimonial al contabilitatii in acest domeniu. Acest obiectiv consta
in asigurarea echilibrului financiar permanent si a unei eficiente rationale a intregii activitati,
care se realizeaza printr-un complex de activitati si instrumente , cum sunt : programele de
activitate si bugetele de venituri si cheltuieli, exprimate in bani la toate sectiunile lor , dar mai
ales printr-o urmarire permanenta si sistematica a activitatilor economico-financiare. Legat de
acest obiectiv patrimonial este si calcularea unor indicatori sintetici de mare importanta cum
sunt : lichiditatea patrimoniala , solvabilitatea patrimoniala , profitul net si rata profitului.
Din acest obiectiv primordial deriva alte obiective ale contabilitatii mijloacelor
banesti, cum sunt : asigurarea unor informatii corecte si in timp util, gestionarea rationala a
valorilor materiale si banesti si a fondurilor constituite, decontarea la timp si integral a
drepturilor si datoriilor unitatii patromoniale, determinarea corecta a rezultatelor financiare.
De mare importanta in organizarea contabilitatii trezoreriei este si cunoasterea
structurii mijloaceler banesti, avand in vedere locul unde se gasesc, destinatia pecare o au ,
modul de prezentare.
Din punctul de vedere al locului unde se afla , mijloacele banesti si alte valori : in
casierie sau in conturi la banci, din tara sau din strainatate , este foarte important pentru
organizarea contabilitatii deoarece in functie de acest lucru se deschid conturi distincte.
Din punctul de vedere al destinatiei mijloacelor banesti si a altor valori financiare, la
organizarea contabilitatii se are in vedere evidentierea separata si deci deschiderea de conturi
distincte pe genuri de activitati : de exploatare, investitii, alte activitati , activitati socialculturale, operatiuni de tranzit , mandat si de depozit.
Din punctul de vedere al modului de prezentare , disponibilitatile banesti si alte
valori financiare pot fi : bani propriu zisi ( bani lichizi ) si documente de valoare ( efecte de
comert , cecurile cu limita de suma, alte valori , etc ) . La randul lor, atat lichiditatile , cat si
documentele de valoare in functie de apartenenta lor la diferite tari pot fi : bani nationali ( lei )
si devize ( monede ale altor tari )
La organizarea contabilitatii trezoreriei se tine seama si de modul de prezenatare al
disponibilitatilor banesti, deschizandu-se conturi pentru reflectarea separata a
disponibilitatilor in lei de cele in devize.

CAPITOLUL 2
Conceptul, continutul si organizarea trezoreriei
2.1. Organizarea trezoreriei
Trezoreria cuprinde totalitatea mijloacelor de care dispune o entitate economica pentru
a face fata platilor .
Trezoreria este reprezentata de : numerarul din casierie, in lei sau in devize, din
disponibilitatile din conturile deschise la banci, de avansurile de trezorerie, de echivalentele
de numerar constand in investitii financiare pe termen scurt de natura : efectelor comerciale
de incasat, totlurilor de plasament cum sunt actiunile ai obligatiunile, alte valori cum ar fi :
timbre fiscale, timbre postale, bonuri valorice de combustibil, tichete de masa si inclusiv
creditele pe termen scurt.
Organizarea evidentei trezoreriei presupune solutionarea problemelor privind :
-evaluarea elementelor componente ale trezoreriei
-stabilirea documentelor folosite pentru evidentierea existentei si miscarii elementelor de
trezorerie
-organizarea evidentei operative a trezoreriei.
-Conducerea contabilitatii analitice si a existentei miscarii elementelor de trezorerie.
Disponibilitatile in lei se inregistreaza si se evalueaza la valoarea nominala , iar cele in
valuta la valoarea nominala in devize, transformata in lei la cursul valutar al zilei comunicat
de BNR.
Titlurile de plasament se evalueaza la intrarea in patrimoniu, la cost de achizitie, care
este reprezentat de costul de cumparare, sau la o valoare stabilita conform contractelor.
Inregistrarea , in contabilitate, a operatiunilor financiare in lei sau in valuta se
efectueaza cu respectarea regulamentului operatiunilor de casa si a altor reglementari emis de
BNR in acest sens.
Incasarile si platile in numerar se fac prin miscarea efectiva a numerarului,
consemnndu-se in Registrul de Casa , care constituie evidena operativa. Operarea in
ReGgistru de Casa are loc numai pe baza documentelor justificative , cum ar fi : dispozitie de
plata sau de incasare, emisa de compartimentul financiar catre casierie ; chitanta ; bon de

comanda-chitanta ; borderoul vnzarilor zilnice ; monetar ; borderoul de achizitie ; liste de


plata ; state de plata.
Incasarile si platile in numerar se fac , de obicei, prin institutii bancare, utilizandu-se
in acest sens ordin plata, extras de cont, cec, bilet la ordin, cambie ai altele.
Contabilitatea disponibilitatilor aflate in casierie , in banci, precum si miscarea
acestora , generata de incasari si plati , se tine in lei si in valuta. Transferurile de
disponibilitati banesti intre conturile la banci precum si intre conturile la casieria persoanei
juridice , se inregistreaza prin contul viramente interne.
Contabilitatea analitica a trezoreriei se organizeaza pe gestiuni de pastrare si miscare a
numerarului.
Contabilitatea sintetica a trezoreriei se conduce cu clasa a 5 a de conturi din care fac
parte grupele :
50 Investitii financiare pe termen scurt
51 Conturi la banci
53 Casa
54 Acreditive
58 Viramente interne
59 Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie

2.2. Contabilitatea decontarilor in numerar


Decontarile in numerar reprezinta operatiuni de incasari si plati effectuate prin casieria
unitatii, in lei si valuta. Valoarea plafonului de casa si a incasarilor nu mai este limitata din
decembrie 2004 conform Regulamentului privind operatiile in numerar , se limiteaza valoarea
maxima a incasarii sau platii catre un tert ce nu poate fi mai mare de 5000 lei fara posibilitatea
de defalcare a sumelor mai mari.
Unitatile economice pot efectua o serie de decontari, care pot fi in lei si valuta . semele
in numerar, in lei si in valuta de ca dispune o unitate patrimoniala sunt pastrate in casieria
unitatii, cu gestionarea lori distincta.
Pentru reflectarea acestor sume se utilizeaza contul 531 Casa care este un cont de
ACTIV , care se debiteaza cu incasarile in numerar si se crediteaza cu platile in aceeasi
natura. Soldul de debitor al contului reflecta numerarul, in lei si in valuta existent in casieria
unitatii.
Pentru contabilitatea distincta a operatiunilor in numerar, in lei , de cele in valuta ,
contul 531 Casa se dezvolta pe doua conturi de gradul 2 :
5311 Casa in lei
9

5314 Casa in devize

2.2.1. Contabilitatea decontarilor in numerar in lei


Operatiunile de incasari si plati in lei au o pondere redusa in totalul decontarilor.
ncasarile in lei pot sa provina din vanzarea de produse din productie proprie, din
vanzarea de marfuri, lichidarea unor debitori, ridicari de numerar de la banca, aport la capital,
etc.
Platile se pot face pentru achitarea drepturilor salariale , plata ajutoarelor materiale din
fondul asigurarilor sociale , avansuri spre decontare , cumparari de bunuri, depuneri de
numerar la banca, etc.
Asemenea operatii se fac prin casieria unitatii cu respectarea prevederilor
Regulamentului nr 2 /1991 , cu completarile ulterioare, emis de Banca Nationala a Romaniei.
Potrivit acestui regulament , unitatile pot pastra in casierie numerar in limita
plafonului de casa, stabilit de comun acord cu unitatea bancara.
Ca documente folosite in operatiile de casa in lei , care stau la baza inregistrarilor
contabile , intalnim:
- Cecul de numerar , folosit la ridicarea sumelor de la banca. Trebuie sa fie semnat de
persoanele imputernicite sa dispuna plati din conturile deschise la banca.
- Chitanta , se emite la fiecare incasare in lei , cu exceptia ridicarilor de numerar
pentru care se foloseste cecul de numerar.
- Chitanta fiscala care se emite pentru vanzarile cu plata in numerar pentru care se
datoreaza TVA si nu se mai intocmeste factura.
- Foaia de varsamant cu chitanta, serveste pentru depunerea sumelor in lei din casieria
bancara.
- Dispozitia de plata incasare, utilizata fie pentru plati in lei din casierie, fie pentru
incasari in lei , cand nu exista alte documente justificative de plati si incasari. Cand
este utilizata ca dispozitie de incasare, pentru sumele incasate, casierul trebuie sa emita
chitanta.
Unele plati se fac direct pe baza documentelor justificative intocmite anterior de
diferite compartimente ale unitatii ( state de salarii, liste de avans chenzinal, ordin de
deplasare ) fara sa se intocmeasca alte documente de plata.
10

Toate opeatiunile de casa se inscriu de catre casier in Registrul de casa , care


constituie evidenta operativa pentru asemenea operatii.
ncasarile si platile in numerar se efectueaza in aceeasi zi si intre aceeasi parteneri de
afaceti numai intre anumite limite valorice stabilitae de catre Banca Nationala. Unitatile
patrimoniale nu pot stoca numerar in casieriile proprii sume mai mari decat in limita unui
plafon ( sold ) de casa aprobat de catre unitatile bancare. Plafonul de casa permite fiecarei
unitati patrimoniale sa faca fata platilor marunte si urgente.
Reglementarile normative in vigoare prevad plati catre personae juridice in limita unui
plafon maxim de 10 000 Ron , platile catre o singura persoana juridica fiind admise in limita
unui plafon in suma de 5 000 Ron. Sunt interzise platile fragmentate in numerar catre
furnizorii de materii prime, materiale , semifabricate, produse finite, obiecte de inventar,
prestari servicii, pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5 000 Ron. Se admit plati
catre o singura persoana juridica in limita unui plafon in numerar in suma de 10 000 Ron in
cazul platilor catre retelele de magazine de tipul Cash&Carry. Sunt interzise platile
fragmentate in numerar catre astfel de magazine, pentru facturile a caror valoare este mai
mare de 10 000 Ron.
Sumele in numerar aflate in casieriile proprii ale persoanellor juridice nu pot depasi la
sfarsitul fiecarei zile plafonul de 5 000 Ron . se admite depasirea acestui plafon numai cu
sumele aferente platii salariilor si a altor drepturi de personal, precum si altor operatiuni
programate , pe baza de documente justificative , cu personae fizicebpentru perioada de 3 zile
lucratoare de la data prevazuta pentru plata acestora. Aceste prevederi nu se aplica unitatilor
bancare , ale Trezoreriei Statului, de asigurari si financiare.

2.2.2 Contabilitatea decontarilor in numerar in valuta


Agentii economici pot efectua, in limitele prevazute in legislatia in vigoare , incasari si
plati prin casierie in valuta.
Evidenta operativa a numerarului in devize se tine cu ajutorul Registru de casa care
va avea coloane atat pentri incasari si plati, sold in lei , cat si pentru asemenea operatii in
devize. Pentru fiecare fel de valuta se conduce cate un registru de casa. Relatiile dintre
valutele straine si leii romanesti ca si diferentele de curs valutar ce apar in timpul si la sfarsitul
exercitiului financiar, se calculeaza si se regularizeaza la fel ca cele privind diponibilitatile in
valuta pastrate in conturi la banci.
Evidenta sintetica a acestor decontari se realizeaza cu ajutorul contului 5314 Casa in
devize . Este un cont sintetic de gradul II, operational, de activ. Se debiteaza cu incasarile in
devize si se crediteaza cu platile in devize, prin casierie. Conform Legii Contabilitatii,
contabilitatea operatiuniloe efectuate in valuta se tine at2t in moneda nationala , cat si in
valuta.
Evidenta analitica a contului 5314 Casa in devize se tine pe feluri de devize
Pentru inregistrarea operatiilor de incasari si plati in devize pot folosi una din
metodele:
-

metoda inregistrarii operatiilor la cursul pietei sau zilei.


11

metoda inregistrarii operatiilor la un curs fix.

La sfarsitul exercitiului financiar , pentru ambele metode , sodul este evaluat la cursul
oficial , iar diferenta este inregistrata dupa caz, la conturile de cheltuieli sau venituri din
diferente de curs valutar.

2.2.3 Contabilitatea altor valori


n caseriile unitatilor economice se mai pastreaza si alte valori , categorie in care sunt
incluse : timbrele fiscale si postale, biletele de transport si odihna, tichete si bilete de calatorie
si alte valori.
Aceste valori sunt inregistrate cu ajutorul contului 523 Alte valori care este un
cont sintetic, de activ, neoperational, care se dezvolta pe conturi sintetice de gradul II astfel:
5321 Timbre fiscale si postale
5322 Bilete de tratament si odihna
5323 Tichete si bilete de calatorie
5328 Alte valori
Toate conturile mentionate mai sus sunt conturi de activ, debitandu-se cu intrarile in
unitate de elemente apartinand altor valori si creditandu-se cu ocazia iesirii acestora din
gestiune, soldul acestor conturi reprezentand alte valori existente in unitate la data
determinarii lor.
De mentionat este ca la consumarea ( utilizarea ) acestor valori se mai utilizeaza si
conturile de cheltuieli corespunzatoare elementelor consumate : 626Cheltuieli postale si taxe
de telecomunicatii, la consumarea timbrelor pentru efectuarea corespondentei ; 628 Alte
cheltuieli cu serviciile executate de terti , pentru utilizarea biletelor de tratament si odihna ;
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si calatori , pentru valoarea biletelor de calatorie.

2.2.4. Contabilitatea avansurilor de trezorerie


Pentru aprovizionarea din alte localitati decat unde este situat sediul intreprinderii, cu
anumite bunuri de valori, relativ, mari si cantitati mici, care nu trebuie transportate neparat cu
trenul sau auto, este mai convenabil ca anumite persoane sa se deplaseze personal pentu
aducerea acestora. Pentru acoperirea cheltuielilor de transport, cazare, diurna, costul
materialelor, etc. persoanele desemnate, primesc la plecare o anumita suma de bani numita
avans de trezorerie, care urmeaza a fi justificat la inapoiere.

12

Sunt sume puse la dispozitia administratorilor sau altor salariati din unitate, in vederea
efectuarii unor plati in favoarea intreprinderii cum sunt :
- aprovozionari de materiale si alte bunuri de valori mici.
- efectuarea de plati in cadrul unor actiuni de protocol, reclama si publicitate
- cheltuieli de transport , deplasari si detasari
- servicii postale si taxe de telecomunicatii
Contul 542 Avansuri de trezorerie este utilizat in acesto scop. Are functie
contabila de cont de activ . Se debiteaza cu cumele incredintate administratorilor sau altor
persoane imputernicite de unitatea patrimoniala in vederea efectuarii unor plati in favoarea
intreprinderii. Se crediteaza cu ocazia justificarii la intoarcere, a sumelor primite. Soldul
debitor reflecta sume avansate si nejustificate inca .
Avansurile de trezorerie pot fi acordate in lei si devize . In cazul avansurilor in devize,
la decontarea lor pot sa apara diferente favorabile sau nefavorabile de curs valutar .
Evidenta avansurilor de trezorerie se tine cu ajutorul contului 542 Avansuri de
trezorerie
Inregistrarea sumelor acordate in lei ca avansuri de trezorerie :
542 Avansuri de trezorerie

5311 Casa in lei

Inregistrarea sumelor acordate in devize ca avansuri de trezorerie :

542 Avansuri de trezorerie

5314 Casa in valuta

2.3. Casa si alte valori


Astfel , contabilitatea disponibilitatilor aflate in casieria institutiilor publice, precum si
a miscarii acestora ca urmare a operatiilor de incasari si plati efectuate in numerar , se tine
distinct in lei si in valuta ( contul 531 )
Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor in lei sau in valuta se efectueaza cu
reprectarea reglementarilor emise de Banca Nationala a Romaniei si Ministerul Finantelor
Publice , precum si a altor reglementari in domeniu.
Operatiunile privin incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la
cursul zilei, comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
13

La finele perioadei, disponibilitatile in valuta si alte valori de trezorerie se evalueaza la


cursul de schimb in vigoare la acea data , iar diderentele de curs se inregistreaza in
contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.
Institutiile publice pot ridica din contul de finantare sau din conturile de disponibil,
dupa caz , deschise la trezoreria statului , sume pentru efectuarea de plati in numerar ,
reprezentand drepturi de personal, precum si pentru alte cheltuieli care nu se justificaa fi
efectuate prin virament.
institutiile publice au obligatia sa isi organizeze activitatea de casierie, astfel incat
incasarile si platile in numerar sa fie efectuate in conditii de siguranta,
cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare si in limita plafonului de casa stabilit de catre
trezoreria statului pentru fiecare institutie publica.
Incasarile efectuate de catre institutiile publice prin casieria proprie se depun in conturile
bugetare respective deschise la trezorerie statului si reprezinta venituri ale bugetului de stat ,
ale bugetelor locale , bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale.
Veniturile incasate in numerar care sunt lasate potrivit legii la dispozitia institutiilor ca
venituri proprii , se depun in conturile de disponibilitati ale acestora.
Institutiile publice condul contabilitatea altor valori care includ : timbrele fiscale si
postale , biletele de tratament si odihna , tichetele 3i biletele de calatorie , bonurile valorice
pentru carburantii auto , biletele cu valoarea nominala , tichetele de masa , alte valori , etc
( contul 523 )

2.4. Contul 5311 Casa


Reprezinta numerarul ( cash ) pastrat in casierie in moneda nationala. Aceste active
banesti sunt destinate efectuarii unor plati periodice , de exemplu pentru salarii si ajutoare
materiale , sau pentru plati ocazionale , reduse ca volul, de exemplu pentru acordarea
avansurilor de trezorerie, achitarea unor datorii, efectuarea unor cheltuieli gopsodaresti.
Astfel , cu ajutorul acesti cont se tine evidenta numerarului aflat in casieria unitatii
precum si a miscarii acestuia , ca urmare a incasarilor si platilor efectuate.
Reprezinta numerarul in lei pastrat intr-o incapere separata numita casierie, special amenajata
( grilaje, sisteme de securitate, case de bani ). Operatiunile cu numerar sunt efectuate de casier
care este un functionar cu pregatire profesionala adecvata si buna reputatie.
Din motive de securitate 3i fluidizare a circulatiei monetare , in casierie se poate pastra
permanent ( zilnic ) doar o anumita suma de bani. Nivelul maxim poarta numele de limita
sold casa sau plafon de casa . acest nivel este stabilit de unitatea economica impreuna cu
banca la care este deschis contul curent , in functie de miscarile de numerar din ultimul
trimestru sau acest nivel trebuie sa respecte reglementarile Bancii Nationale si a Ministerului
Finantelor Publice.
Atunci cand in urma incasarilor zilnice se dep1seste limita sold de casa, surplusul de numerar
este depus de catre casier a doua zi la banca in contul curent al unit1tii. Peste limita soldului
14

de casa se pot pastra sumele necesare pentru plata salariilor sau ajutoarelor materiale, dar nu
mai mult de 3 zile de la data stabilita pentru plata acestora precum si sumele aflate in casierie
in zilele de la sfarsitul saptamanii.
n situatia in care agentul economic are nevoie de numerar pentru efectuarea unor plati , de
exemplu plata salariilor, se intocmeste un document special numit cec de numerar care,
dupa ce este vizat de conducerea unitatii , se depune de casier la banca de unde se ridica
numerarul solicitat si se aduce in casierie.
Contul 5311 este un cont de ACTIV.
In debitul acestui cont se inregistreaza :
- sumele ridicare de la banci ( 581 )
- sumele incasate de la clienti ( 411 , 419 )
- sumele incasate de la asociati ( 455 )
- sumele incasate reprezentand decontari in cadrul grupului si decontari privind interese
de participare ( 451 , 452 )
- sumele incasate reprezentand aport la capitalul social ( 456 )
- sumele incasate de la debitori ( 461 )
- sumele incasate de la credtitori diversi ( 462 )
- sumele incasate reprezentand venituri anticipate ( 472 )
- sumele restituite in numerar reprezentand avansuri de trezorerie neutilizate ( 542 )
- sumele incasate reprezentand imobilizari financiare pe termen scurt cedate ( 501, 502, 503,
506, 508 )
- sumele incasate din prestari servicii, vanzarea marfurilor si alte activitati (707)
- sumele incasate din despagubiri si din alte venituri din exploatare ( 758 )
- diferentele favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta la incheierea
exercitiului financiar sau operatiunilor efectuate in valuta ( 765 )
In creditul acesti cont se inregsitreaza :
- depunerile de numerar la banci ( 581 )
- costul de achizitie al investitiilor financiare cumparate in numerar ( 261, 262, 263, 265, 267,
269, 501, 502, 503, 505, 506, 508, 509 )
- platile efectuate catre furnizori ( 401, 404 )
15

- valoarea avansurilor acordate pentru livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de
lucrari ( 409 )
- sumele achitate personalului ( 421, 423, 424 , 425 , 426 , 428 )
- sumele achitate tertilor reprezentand retineri sau propiri din remuneratii (427)
- sumele achitate reprezentand decontari in cadrul grupului si decontari privind interese de
participare ( 451, 452 )
- sumele restituie asociatilor ( 455, 456 )
- sumele achitate diversilor creditori ( 462 )
- platile efectuate reprezentand sumele transferate intre unitate si subunitati (481)
- avansurile de trezorerie acordate ( 542 )
- platile in numerar reprezentand alte valori achiziionate ( 532 )
- diferentele nefavorabile de curs valutar , aferente disponibilitatilor in valuta la incheierea
exercitiului financiar sau operatiunilor efectuate in valuta in cursul exercitiului ( 665 )
- platile efectuate reprezentand alte cheltuieli de exploatare ( 658 )
Soldul contului reprezinta numerarul existent in casierie .

CAPITOLUL III
DOCUMENTE UTILIZATE LA DECONTARILE IN
NUMERAR
3.1. Compartimentul casierie
Indeplineste urmatoarele sarcini si atributii principale :
- efectueaza operatii de incasari in numerar privind chirii si alte venituri provenind de la
Directia de Administrare a Patrimoniului Public Privat pe baza documentelor de incasari.
- asigura incasarea impozitelor si taxelor locale provenind de la Serviciul Impozite si Taxe , pe
baza debitelor stabilite de catre serviciul sus-mentionat.
- preda zilnic borderoul cu incasarile privind impozite si taxe locale la Compartimenul
Financiar din cadrul Directiei, pentru verificare.
16

- verifica, numara si impacheteaza corespunzator numerarul incasat, intocmete zilnic


documentele de casa.
- conduce evidenta intrarilor si iesirilor de numerar , stabileste soldul de casa zilnic , confrunta
soldul zilnic din jurnalul de casa cu cel faptic existent in casierie.
- asigura integritatea, securitatea numerarului existent in casierie in timpul zilei operative ,
predarea sub semnatura celor in drept la sfarsitul zilei operative.
- urmareste circuitul documentelor de incasari in numerar in scopul asigurarii integritatii
acestora.
- indosariaza si arhiveaza toate documentele ce au facut obiectul activitatii.
- urmareste incadrarea corecta pe surse de venit si bugete componente in conformitate cu
legislatia in vigoare , cu clasificatia bugetara aprobata si conturile deschise in acest sens.
- intocmeste borderoul de incasari si plati pe destinatii bugetare.
- completeaza zilnic Registrul de Casa si Foaia de Varsamant, depunand zilnic sumele
incasate, pe destinatii bugetare la casieria centrala sau dupa caz la cea locala.
- ridica numerar de la Trezorerie pentru plata salariilor si a altor cheltuieli materiale pentru
Directia de Administrare a Patrimoniului Public Privat.
- depune la Trezorerie , conform prevederilor legale , veniturile incasate.
- indeplineste orice alte atributii prevazute de lege si sarcinile stabilite de conducerea unitatii
sau Primarie.

3.2. Documente utilizate


3.2.1. Registru de casa
Format A4 tiparit pe o singura fata , in carnete de 100 de file.
1. Serveste ca :
- document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar, efectuate prin casieria
unitatii pe baza actelor justificative.
- document de stabilire la sfarsitul fiecarei zile a soldului de casa.
- document de inregistrare zilnica in contabilitate a operatiilor de casa.
2. Se intocmeste in doua exemplare , zilnic , de casierul unitatii sau de alta persoana
imputernicita, pe baza actelor justificative de incasari si plati. n cazul in care o suma platita
se refera la doua sau trei conturi corespondente, in registul de casa se trece distinct fiecare
17

operatie in parte. Se semneaza de catre casier pentru confirmarea inregistrarii operatiilor


efectuate si de catre persoana din compartimentul financiar-contabil desemnata pentru
primirea exemplarului 2 si a actelor justificative anexate.
Se completeaza zilnic in ordinea efectuarii operatiilor fara a lasa spatii libere. La
sfarsitul zilei , randurile neutilizare din formularul 14-4-7A se bareaza. Utilizarea formularului
se face cu respectarea prevederilor Regulamentului operatiilor de casa.
Soldul de casain al zilei precedente se raporteaza pe primul rand al registrului de casa
pentru ziua in curs.
Se inregistreaza toate incasarile, dupa care acestea se totalizeaza (inclusiv soldul de casa
raportat al zilei precedente) , se inregistreaza apoi toate platile , iar totalul acestora se scade
din sumele rezultate din insumarea incasarilor, pentru a se stabili soldul de casa al zilei
respective.
3. Circula la compartimentul financiar contabil pentru verificarea exactitatii sumelor
incsrise si respectarea dispizitiilor legale provitoare la efectuarea operatiilor de casa.
4. Se arhiveaza :
- la casierie ( exemplarul 1)
- la compartimentul financiar-contabil.

3.2.2.Dispozitie de plata / incasare catre casierie


Format A5 sau A6 , tiparit pe ambele fete , in carnete de 100 file.
1.

Serveste ca :

- dispozitie pentru casierie , in vederea achitarii in numerar a unor sume, potrivit dispozitiilor
legale , inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare , precum si a diferentei
de incasat de catre titularul de avans in cazul justificarii unor sume mai mari decat avansul
primit,procurare de materiale, etc.
-dispozitie pentru casierie, in vedere incasarii in numerar a unor sume, potrivit dispozitiilor
legale.
- document justificativ de inregistrare in Registrul de casa si in contabilitate , in cazul platilor
in numerar efectuate fara alt document justificativ.
2. Se intocmeste intr-un exemplar la compartimentul financiar-contabil :
- in cazul utilizarii ca dispozitie de plata-cand nu exista alte documente prin care se dispune
plata ( exemplu : stat de salarii sau lista de avans chenzinal )

18

-in cazul utilizarii ca dispozitie de plata a avansurilor pentru cheltuielile de deplasare,


procurare de materiale, etc.
- in cazul utilizarii ca dipozitie de incasare, cand nu exista alte documente prin care se dispune
incasarea ( avize de plata, somtii de plata )
Se semneaza de intocmire la compartimentul financiar-contabil
3. Circula :
- la persoana autorizata sa exercite controlul financiar preventiv, pentru viza in cazurile
prevazute de lege.
- la persoanele autorizate sa aprobe plata sumelor respective ( in cazul platilor )
- la casierie , pentru efectuarea operatiei de incasare sau plata , dupa caz, si se semneaza de
casier; in cazul platilor se semneaza si de persoana care a primit suma . Cand este utilizata ca
dispozitie de incasare, pentru sumele incasate, casierul trebuie sa emita Chitanta.
- la compartimentul financiar-contabil, anexa la Registrul de casa, pentru efectuarea
inregistrarilor in contabilitatea sintetica si analitica
4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, anexa la Registrul de casa.
5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul :
- denumirea unitatii.
- denumirea , numarul si data ( ziua , luna , anul ) intocmirii formularului.
- numele si pernumele , precum si functia ( calitatea ) persoanei care incaseaza / restituie
suma.
- suma incasata / restituita ( in cifre si litere ) , scopul incasrii / platii.
- semnaturi : conducatorul unitatii, viza de control financiar preventiv , compartimentul
financiar-contabil.
- date suplimentare privind beneficiarul sumei : actul de identitate, suma primita , data si
semnatura.
- casier , suma platita / incasata ; data si semnatura.

3.2.4. Chitanta
Format A6 , tiparit pe o singura fata , in carnete de 100 file.
1. Serveste ca :
- document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar, la casieria unitatii.
19

- document justificativ de inregistrare in resgistrul de casa si in contabilitate.


2. Se intocmeste la unitatile care efectueaza operatii in numerar , in doua exemplare,
pentru fiecare suma incasata in numerar , de casierul unitatii si se semneaza de acesta pentru
primirea sumei respective.
3. Circula la depunator ( exemplarul 1 , cu stampila unitatii ) .Exemplarul 2 ramane in
carnet, fiind folosit ca document de verificare a operatiilor inregistrate in registul de casa.
4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, dupa utilizarea completa a
carnetului ( exemplarul 2 ).

3.2.5. Ordin de deplasare


Format A5 , tiparit pe ambele fete , in blocuri de 100 de file.
1. Serveste ca :
- dispozitie catre persoana delegata sa efectueze deplasarea
- document pentru decontarea de catre titularul de avans a cheltuielilor efectuate.
- document pentru stabilirea diferentelor de primit sau de restituit de titularul de avans.
- document justificativ de inregistrare in contabilitate.
2. Se intocmeste intr-un exemplar , pentru fiecare deplasare de persoana care urmeaza
a efectua deplasarea, precum si pentru justificarea avansurilor acrodate in vederea procurarii
de valori materiale in numerar.
3. Circula :
- la persoana imputernicita sa dispuna deplasarea, pentru semnare.
- la persoana care efectueaza deplasarea.
- la persoanele autorizate de la unitatea unde s-a efectuat deplasarea sa confirme
sosirea si plecarea persoanei delegate.
- la compartimentul financiar-contabil pentru verificare decontului, pe baza actelor
justificative anexate la acesta de catre titular la intoarcerea din deplasare sau cu ocazia
procurarii materialelor, stabilind diferenta de primit sau de restituit , avndu-se in vedere
eventualele penalizari si semnand pentru verificare.

20

In cazul in care la decontarea avansului suma cheltuielilor efectuate este mai mare
decat avansul primit, pentru diferenta de primit de titularul de avans se intocmeste Dispozitia
de plata incasare catre casierie ( cod 14-4-4 sau 14-4-4/a , dupa caz )
In cazul in care, la decontare , sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici decat
avansul primit , diferenta de restituit de catre titularul de avans se depune la casierie pentru
care se emite chitanta . ( cod 14-4-1 )
-

la persoana autorizata sa exercite controlul financiar preventiv , pentru viza.

la conducatorul unitatii pentru aprobarea cheltuielilor efectuate.

4. Se arviveaza la compartimentul financiar-contabil

3.2.7. Decont de cheltuieli


Format A4 , tiparit pe ambele fete , in blocuri de 100 de file,
1. Serveste ca :
- document pentru decontarea de catre titularul de avans a cheltuielilor efectuate ( in valuta si
in lei ) , cu ocazia deplasarii in strainatate.
- document pentru stabilirea diferentelor de primit sau de restituit de titularul de avans.
- document justificativ de inregistrare in registul de casa ( in valuta ) si in contabilitate.
2. Se intocmeste intr-un exemplar de titularul de avans pentru cheltuielile efectuate pe
intreaga durata a deplasarii.
3. Circula :
- la persoanele autorizate sa verifice legalitatea actelor justificative de cheltuieli, exactitatea
calculelor privind sumele decontate la intoarcerea din deplasare si calculul eventualelor
penalizari de intarziere, care semneaza de verificare.
- la persoanele autorizate sa exrcite controlul financiar preventiv si sa aprobe plata diferentei
in cazul cand, la decontarea sumelor primite pentru efectuarea deplasarii, suma cheltuielilor
efective depaseste avansul primit.
- la casieria unitatii penttu plata diferentei, caz in care titularul de avans semneaza pentru
primirea diferentei respective, fara a se mai intocmi document distinct.
n cazul cand , la decontare, sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici decat avansul
primit , diferenta de restituit de catre titularul de avans se depune la casierie pentru a se emite
chitanta. ( cod 14-4-1 )
21

4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

CAPITOLUL 4
APLICATII PRACTICE PRIVIND CONTABILITATEA
DECONTARILOR FARA NUMERAR
Reflectarea in contabilitate a operatiilor economico-financiare
1) n data de 01.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A vinde conform facturii fiscale nr.3412 si
monetarului nr.1 marfuri reprezentate de 10 tone de beton la pretul de 53000 lei, T.V.A. 19%
catre S.C Minerva S.A . Se primeste contravaloarea facturii in casierie conform dispozitiei de
incasare nr.153
- vanzare marfuri
4111= %
707

63 070
53 000

4427 10 070
- incasare factura
5311=4111 63 070
2) n data de 02.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A a ridicat de la BT conform extrasului de
cont si CEC-ului suma de 500 lei pe care o depune in casierie conform dispozitiei de incasare
nr.154
- ridicare numerar banca
581=5121 500
22

- depunere numerar casierie


5311=581 500
3) n data de 02.03. 2007 S.C. ACI CLUJ S.A a cumparat marfuri reprezentate de
1000 bucati caramida rosie in valoare totala de 4700 lei , T.V.A 19% de la S.C PRODEXIM
S.R.L conform facturii fiscale nr.3413. Plata se efectueaza in aceeasi zi din casierie conform
chitantei nr.5323 si dispozitiei de plata nr.784
- cumparare marfuri
% = 401 5 593
371
442.6

4 700
893

- plata furnizor
401 = 5311 5 593

4) n data de 03.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A face plata unor cheltuieli de protocol direct din
casieria unitatii in suma de 1100 lei , operatiune inregistrata conform dispozitiei de plata nr.
785
- plata cheltuieli protocol
% = 5311 1 309
623
4426

1 100
209

5) n data de 04. 03 . 2007 S.C. ACI CLUJ S.A a cumparat conform facturii fiscale nr. 3414
materii prime reprezentand 100 de saci de ciment alb de la S.C COMEXIM S.R.L in valoare
totala de 5 000 lei T.V.A 19% .Plata se efectueaza in aceeasi zi din casierie conform chitantei
nr.5324 si dispozitiei de plata nr.786
- cumparare materii prime
% = 401

5 950

301

5 000
23

4426

950

- plata furnizorului
401 = 5311 5 950
6) n data de 05.06.2007 S.C. ACI CLUJ S.A acorda un avans de trezorerie unui salariat in
suma de 500 de lei conform ordinului de deplasare numarul 12, din care se achita
urmatoarele:
- materiale consumabile in suma de 100 lei , T.V.A 19 %
- cheltuieli cu cazarea 150 lei , T.V.A 19 %
- bilete CFR 71,4 lei , T.V.A inclus.
Diurna acordata salariatului este in suma de 100 lei . La intoarcere din delegatie
angajatul justifica cheltuielile efectuate conform decontului de cheltuieli nr. 1 si restituie
casieriei avansul neutilizat conform chitanta nr.820
- acordare avans trezorerie
542 = 5311 500
- achitare materiale consumabile
% = 542

119

302

100

4426

19

- achitare cazare
% = 542

178,5

625

150

4426

28,5

- achitare bilete CFR


% = 542

71,4

625

60

4426

11,4

- achitare diurna
24

625 = 542

100

- restituire avans
5311 = 542 31,1
7) n data de 06. 03 . 2007 S.C. ACI CLUJ S.A a cumparat conform facturii fiscale
nr. 3415 timbre postale de la Filatelia Cluj in valoare de 300 lei , T.V.A 19 % . Plata se
efectueaza in aceeasi zi din casierie conform chitantei nr.5325) si dispozitiei de
plata nr.787 .Dintre acestea se utilizeaza timbre pentru corespondenta in suma de 200 lei
conform Notei de contabilitate nr.1 si Bonului de consum nr. 17

- cumparare timbre postale


% = 401

357

5321

300

4426

57

- plata furnizorului
401 = 5311 357
- utilizare timbre
626 = 5321

200

8) n data de 07. 03 . 2007 S.C. ACI CLUJ S.A a inregistrat conform avizului de
insotire al marfurilor nr. 2413 consumul de curent electric catre S.C ELECTRICA
TRANSILVANIA NORD S.A in suma de 3100 lei , T.V.A 19% .Ulterior se primeste factura
fiscala nr. 3416 pentru curentul electric consumat la aceeasi valoare. Plata se efectueaza in
aceeasi zi din casierie conform chitantei nr.5325 si dispozitiei de plata nr.788
- inregistrare aviz Electrica
% = 408 3 689
605

3 100

4428

589

- sosire factura
408 = 401

3 689
25

4426 = 4428

589

- plata furnizor
401 = 5311 3 689
9) n data de 08.03.2001 S.C ACI CLUJ S.A a incasat in casierie un avans in vederea
livrarii de produse finite reprezentate de placi azbociment catre S.C. OCTAVIA S.A in suma
de 14 000 lei conform dispozitiei de incasare nr. 155. Ulterior se livreaza produsele finite
catre aceeasi societate la suma de 20 000 lei , TVA 19 % conform facturii fiscale nr. 417. Se
face decontare cu clientul conform dispozitiei de incasare nr. 156
- incasare avans
5311 = 419 14 000
- vanzare produse finite
4111 = %

23 800

701 20 000
4427

3 800

- decontare avans
% = 4111 23 800
419

14 000

5311

9 800

10 ) n data de 09.03.2007 S.C ACI CLUJ S.A achizitioneaza un atuoturism opel


conform facturii fiscale nr.418 si Fisei mijlocului fix nr. 1 de la S.C TRANS S.A la o valoare
de intrare de 5000 lei , T.V.A 19% . Sa se calculeze si sa se inregistreze in Nota de
contabilitate nr. 2 amortizarea pentru prima luna stiind ca durata normala de functionare este
de 5 ani . Plata se efectueaza in aceeasi zi din casierie conform chitantei nr.5326 si dispozitiei
de plata nr.789
- cumparare autoturism
% = 404

5 950

2133

5 000

4426

950

- inregistrare amortizare lunara


Aa = Vi / DNU = 5 000 / 5 ani = 1 000 lei
26

Al = Aa / 12 luni = 1 000 / 12 luni = 83 , 33 lei


6811 = 2813 83,33
- plata furnizor
404 = 5311 5 959
11) n data de 10.03. 2007 casierul de la S.C ACI CLUJ S.A incaseaza o imputatie
pentru un minus in gestiune de la un salariat al firmei in suma de 13 000 lei conform chitantei
nr. 5327
- incasare imputatie
5311 = 4282

13 000

12) n data de 11.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A a platit din casierie un avans
furnizorului S.C ROMINA S.A de 10 000 lei conform dispozitiei de plata nr. 790 in vederea
cumpararii a 10 ferestre termopan cu rama de lemn livrate la o valoare totala de 15000 lei ,
T.V.A 19 % conform facturii fiscale nr. 419. Ulterior se achita furnizorul conform chitantei
nr. 5328 si dispozitiei de plata nr. 791
- acordare avans furnizor
409 = 5311 10 000
- cumparare marfuri
% = 401 17 850
371

15 000

4426

2 850

- achitare furnizor
401 = %
409

17 850
10 000

5311 7 850
13) n data de 12.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A a ridicat de la BT conform extrasului de
cont si CEC-ului suma de 15000 lei pe care o depune in casierie conform dispozitiei de
incasare nr.157
- ridicare numerar banca
581=5121 15 000
27

- depunere numerar casierie


5311=581 15 000
14) n data de 13.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A achita in numerar conform listei de
avans chenzinal nr 3 avansurile salariale in suma de 8000 lei.
- achitare avans chenzinal
425 = 5311 8 000
15) n data de 14.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A achita direct din casierie contravaloarea
a 10 bilete de calatorie achizitionate de la Agentia CFR Cluj in valoare totala de 500 lei
conform facturii fiscale numarul 420 chitantei nr. 5328 si dispozitiei de plata nr.792
- achitare contravaloare bilete de calatorie
% = 5311 595
5323

500

4426

95

16) n data de 15.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A inregistreaza clientului S.C SERCONF
SA factura nr. 421 reprezentand lucrari de reparatii in valoare de 1000 lei , TVA 19 %
si factura nr.422) reprezentand inregistrarea unui proiect de cercetare in suma de 600 lei ,
TVA 19 %.
- facturare lucrarii de reparatii
4111 = %

1 190

704

1 000

4427

190

- facturare proiect cercetare


4111 = %

714

705

600

4427

14

17) n data de 16.03.2007 se incaseaza in casierie contravaloarea facturilor catre S.C


SERCONF SA conform dispozitiei de incasare nr. 158 si monetarului nr. 45
- incasare facturi client
5311 = 4111 1 904
28

18 ) n data de 17.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A inregistreaza cheltuieli cu transportul


intern efectuat de catre S.C VAMA S.A in factura fiscala numarul 423 si plata acesteia din
casierie conform chitantei nr. 5329 si dispozitiei de plata nr.793

- inregistrare transport intern


% = 401

1 190

624

1 000

4426

190

- plata furnizor
401 = 5311 1 190
19) n data de 18.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A acorda unui salariat un avans spre
decontare conform ordinului de deplasare nr.57 in suma de 1000 lei. Avansul este justificat in
decontul de cheltuieli numarul 2 astfel : 800 lei reprezinta cheltuieli de transport , 100
rechizite de birou , iar restul se depune in casierie conform chitantei nr 4398
- acordare avans trezorerie
542 = 5311 1 000
- justificare avans
% = 542

900

624

800

604

100

- restituire avans
5311 = 542

100

20) n data de 19.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A achizitioneaza de la SC PLINUL SA cu


plata in numerar bonuri de combustibil in valoare de 450 lei TVA 19 % conform chitantei nr.
5330 dispozitiei de plata nr.794 si facturii fiscale nr 425 Din acestea se cumpara combustibil
reprezentat de 20 litri de motorina de la SC PETROM SA conform facturii fiscale numarul
424 in suma de 450 lei , TVA 19 % care ulterior se consuma conform Notei de contabilitate
nr.3 si Bonului de consum nr 174
- plata bonuri combustibil
% = 5311

535,5

29

5328

450

4426

85,5

- cumparare combustibil
% = 5328

535,5

3022

450

4426

85,5

- consum combustibil
6022 = 3022

450

21) n data de 20.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A doneaza Scolii nr 6 din Cluj Napoca
numerar in suma de 500 lei conform dispozitiei de plata numarul 795
- inregistrare donatie bani
6582 = 5311 500
22) n data de 21.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A a ridicat de la BT conform extrasului de
cont si CEC-ului suma de 5000 lei pe care o depune in casierie conform dispozitiei de
incasare nr.157 reprezentand salariile cuvenite personalului.
- ridicare numerar banca
581=5121 5 000
- depunere numerar casierie
5311=581 5 000
23) n data de 22.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A plateste salariile conform dispozitiei de
plata numarul 796 ( ANEXA 64 )
- plata salarii
421 = 5311 5 000
24 ) n data de 23.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A vinde conform Avizului de insotire al
marfurilor nr. 453 camanida rosie catre SC DELTA SRL in suma de 9000 lei , TVA 19 %.
Ulterior se intocmeste factura nr. 427 la aceeasi valoare.
- vanzare marfuri
418 = %

10 710
30

707

9 000

4428

1 710

- intocmire factura
4111 = 418

10 710

4428 = 4427

1 710

25 ) n data de 24.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A incaseaza contravaloarea facturii catre
SC DELTA SRLin casierie conform dispozitiei de incasare nr. 158
- incasare factura
5311 = 4111

10 710

BIBLIOGRAFIE

1. Baciu A , Matis D , Bazele contabilitatii , Editura Risoprint , Cluj Napoca,


2001.
2. Bojian O ,Contabilitate generala , Editura Eficient , Bucuresti , 1995.
3. Boulescu M , Registre si formulare privind activitatea financiara
si contabila , Editura Fundatiei Romania de maine , Bucuresi , 1998 .
4. Calin O , Ristea M , Bazele contabilitatii, Editura Didactica si Pedagogica ,
Bucuresti , 2004.
5. Feleaga N. Contabilitate financiara , vol 1 , Editura Economica , Bucuresti ,
2002.
6. Hurducas L , Contabilitate financiara , Editura Risoprint , Cluj Napoca , 1997 .

31