Facultatea de Teologie Troacă Ionut-Daniel

De ce merg unii copii incruntati la scoala

Cat de placut este pentru noi adultii sa intalnim dimineata devreme,in

drum spre serviciu, palcuri de elevi indreptandu-se grabiti spre scoala ,cu ochii
carpiti de somn dar veseli si galagiosi , umpland strazile de larma si de voie buna!
Printre ei se intampla destul de des sa remarcam si cate un “omulet” pasind
agale,cu capul plecat,trist si ingandurat; prin contrast observam un altul incordat
si excesiv de grabit,parca intr-o lupta indarjita cu timpul,care nu-i ajunge
niciodata, altul care are fata trasa si nefiresc de crispata pentru un copil.
Si daca sensibilizati de aceste aparitii iesite din comun am urmari sirurile de
scolari sigur am descoperi si alte cazuri la fel de frapante.Impresia pe care o
produc este socanta si ne determina sa ne intrebam;De ce merg unii elevi
incruntati la scoala?
Cauzele pot fi multiple:de la scularea prea de dimineata,admonestarea
din partea unui membru al familiei,o neintelegere cu cineva apropiat,o stare
trecatoare pana la situatii dramatice create de imprejurarile inevitabile ale
existentei.

FAMILIA
Fara indoiala,familia, acest prim mediu de viața al copilului exercită o influență
considerabilă asupra dezvoltarii lui.
Istoria fiecarei familii cu problemele ei specifice care-i confera o nota
proprie in raport cu toate celelalte contribuie in mod hotarator la conturarea
profilului personalitatii copilului, al acestui candidat la umanitate cum il
defineste admirabil Pieron.
Dincolo de acest cadru general in care se formeaza copilul, care de
cele mai multe ori este bun, creand premisa unei dezvoltari armonioase , normale
este suficienta o singura carenta a familiei pentru a afecta planul vietii lui psihice

23
Facultatea de Teologie Troacă Ionut-Daniel

antrenand o intreaga trena de neajunsuri printre care si dificultati in activitatile

dominante ale acestei varste: invatatura si cadrul social.
De aici si starea lui de incordare care are drept rezultat sanctiuni .
Solutia eliminarii acestora ar fi solutionarea carentelor familiale.
In caz contrar pot aparea traume de natura psihica sau morala ,copilul esuand in
stari maladive de natura nervoasa,in conduite reprobabile,in esec scolar si social.
Intr-o familie dezbinata, copilul incepe sa se framante sa-si puna tot felul de
probleme carora nu le gaseste un raspuns acceptabil ,isi simte sufletul incarcat, e
chinuit de perspectivele sumbre pe care le intrevede.
Oare va gasi pana la urma raspunsurile pe care le cauta? Va gasi acea
duiosie dupa care tanjeste si care i-ar aduce linistea eliberandu-l de tensiunea
trairii sentimentului de insingurare ,de instrainare?
Daca lipsa de interes a familiei pentru problemele copilului poate fi o
cauza a “incruntarii” sale, alteori acelasi efect poate fi produs de grija exagerata
pentru reusita lui scolara. Cand aceasta nu e dublata de competenta pedagogica,
”efortul “ parintelui are ca rezultat aversiunea copilului pentru scoala.
In cazul in care efortul imens de a se remarca la invatatura depus de elev la
insistenta parintelui,nu e incununat de succes ,el oboseste ,se descurajeaza, traind
sentimentul amar al “ostenelii fara speranta” .
Se cuvine ca scoala sa intervina pentru a atrage parintilor atentia asupra
adevaratei capacitati intelectuale a copilului si asupra gravelor consecinte ale
erorii lor educative .
Orientarea profesionala gresita facuta de unii parinti-animati dealtfel de cele mai
bune intentii,dar fara sa tina cont de nevoile si aptitudinile copilului-reprezinta un
izvor nou de suferinta si poate constitui o cauza a ratarii lui profesionale si a unor
importante pagube sociale.
Alteori “incruntarea” apare chiar de la inceputul scolaritatii,fiind provocata de
teama instinctiva de necunoscut si alimentata de avertizari rau inspirate ale unor
parinti.

24
Facultatea de Teologie Troacă Ionut-Daniel

Si daca se intampla ca aceste amenintari sa se confirme, incruntarea elevului isi

gaseste o noua justificare.
Consider sugestiv in acest sens, un fragment din poezia lui Valeriu
Sarbu:”Fermecatorii babuini”1:
“Copiii vostri au prea repede fruntile incretite
(Si vor avea si legendele sufletelor
si povestile viselor pline de umbre,de pete si incretituri)
……………………………………………………………
prea repede patrund tainele care nu se cer prea repede stiute,
prea uita repede bilele colorate
si-si cumpara dictionare.
……………………………………………………………
Lasati jocul copiilor ,povestile,florile,surasul,
Nu le aglomerati bulevardele copilariei cu semafoare de directive.

SCOALA
Alaturi de familie, scoala reprezinta factorul care desavarseste
formarea omului in vederea participarii lui la viata sociala. Influenteaza la randul
ei prin conditiile concrete in care se desfasoara procesul de invatamant,
personalitatea elevului.
Amintim aici: tipul de scoala- ce-i confera o nota proprie, traditia
scolii-care impune elevului o anumita tinuta, dotarea materiala-ce creeaza
conditia obiectiva a unui invatamant de calitate, curriculum-ul-daca e bine
conceput si mai ales ne referim la factorul care da viata tuturor celor amintite:
profesorul.

1
Sarbu Valeriu,Poeme banale,Bucuresti,1969, p.51-53.

25
Facultatea de Teologie Troacă Ionut-Daniel

De caracterul si calitatea dialogului pe care acesta il stabileste ,in

raportul de munca scolara cu elevii sai, de caracteristicile climatului pe care il
creeaza la lectie ,depinde,in mare masura, efectul muncii sale educative.
De cele mai multe ori, prin pregatire si maiestrie pedagogica, profesorul
realizeaza un contact pozitiv cu elevii,acesta favorizand procesul instructiv-
educativ. Dragostea pentru copii, capacitatea de empatie, delicatetea sufleteasca,
spiritul de echitate, tactul pedagogic, puterea de stapanire de sine, pasiunea pentru
disciplina pe care o preda si in genere pentru cunoastere sunt calitati care-i asigura
eficienta muncii la catedra.
Rezultatul unui raport pozitiv profesor-elevi inseamna atat oameni
formati pentru o integrare eficienta in circuitul vietii sociale,cat si educatori care-
si onoreaza sarcina sociala asumata. In cazul in care relatia e negativa, ca urmare
a unor insuficiente si neimpliniri ale muncii didactice a celui dintai, se ivesc din
nou carente in viata scolara a copiilor si cu deosebire, a unora dintre ei,deoarece
nu toti reactioneaza la fel la situatiile stresante create.
Echilibrul psihic si moral al acestor copii devine instabil,la scoala sunt panditi de
pericolul dereglarilor psihice, al tulburarilor de conduita, al esecului scolar. A
avea alaturi de ei numai profesorul ,preocupat de buna desfasurare a procesului
educational, dar si omul care sa se apropie cu intelegere si caldura de problemele
lor reprezinta o adevarata reusita pentru elevi.
Indiferenti la ceea ce se intampla dincolo de aparente exista si profesori
pe care nu-i intereseaza trairile, sentimentele, atitudinile elevilor fata de sarcinile
scolare sau extrascolare. Chemati sa dezvolte sentimente , sa formeze convingeri,
sa modeleze atitudini, ei se multumesc sa constate formal conduite exterioare.
Alti elevi ,ca urmare a unor situatii scolare in care se simt frustrati si contrariati
traiesc la un moment dat asa numitul “conflict de adaptare “ ce se caracterizeaza
prin inchistare, izolare. De multe ori am auzit comentarii ,ba chiar am trait pe
pielea noastra asemenea sentimente. Si nu o data am gandit:

26
Facultatea de Teologie Troacă Ionut-Daniel

“Am dorit sa mi se intinda mana si am fost respinsa ,am nazuit sa mi se raspunda

la la nedumeriri si am primit raspunsuri formale,am dorit sa mi se faca dreptate
si am fost nedreptatita”2.
Intr-adevar,alaturi de sensibilitate si capacitate de empatie, dragostea
pentru copil ,obiectivitatea,o buna autocunoastere a educatorului dublata de o
corecta cunoastere a subiectului educatiei, reflectia asupra cailor de sporire a
calitatii muncii la catedra si asupra posibilitatii evitarii starilor conflictuale in
clasa sunt tot atatea cai ce sigura eficienta actului paideutic.

SCOALA SI SOCIETATEA
Tot mai constienti de accelerarea istoriei, unii pedagogi si-au pus
problema posibilitatii unor prospectiuni in viitor, menite sa ofere predictii
pertinente privind educatia.
Evident nu este usor sa se prospecteze viitorul educatiei cunoscandu-se
dependenta ei de factorii politici, economici si sociali. G.Berger spunea: ”Viitorul
trebuie pregatit, construit chiar. Suntem agenti liberi si eficienti ai lumii de
maine.”
Aspiratia are la baza o noua conceptie asupra functiei scolii:scoala
incepe sa fie privita ca institutia cea mai sensibila la nou. Daca societatea se
schimba intr-un ritm continuu, inseamna ca generatia care se educa acum trebuie
sa fie pregatita pentru schimbarile care vor veni; asadar pedagogia prospectiva
trebuie s-o ajute sa primeasca tot ceea ce urmeaza.
Aceasta deschidere are doua directii:
a)educarea copiilor si tinerilor pentru a face fata cerintelor viitoare;
b)educarea posibila a copiilor care vor trai peste doua-trei decenii.
Este foarte bine cunoscut faptul ca o scoala nu poate fi mai buna decat
realitatea sociala care a produs-o si pe care o serveste. O scoala mai buna , cu

2
Chestionar realizat la ora de dirigentie pe tema:”Relatia elev-profesor”

27
Facultatea de Teologie Troacă Ionut-Daniel

rezultate educative superioare se poate organiza numai intr-o societate care

actioneaza lucid , prin contributia membrilor ei la propria sa perfectionare.
Se cere mai intai clarificata o chestiune: scoala viitoare va pune accentul pe
cultivarea capacitatii de adaptare la schimbare sau pe educarea atitudinii critice
fata de aceasta schimbare? Evident ca raspunsul depinde de profilul societatii in
care isi va desfasura scoala activitatea.

28