Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ti STEPHANTE KRIKORIAN
,\
INAPOI LA SERVICIU
Dupd concediul de maternitate
Cuv6nt-inainte.......... ........'.......1 1
7. lnterviul .....115
Concluzie .............161
Mulfumiri .............163
1
Bine ai revenit!
ine crede ci este uEor si fii mami in acelagi timp sigur nu a avut
gi casnicd
niciodat[ copii. Este un ,,serviciu" care necesiti rlbdare (specificl unui pro-
fesor), abilitl{i de planificare demne de un organizator de nunli gi botezuri, tn-
[elepciunea financiari a unui contabil gi instinctele unui ofi1er de polilie. in ziua
de astizi multe mame casnice sunt pregltite pentru toate aceste profesii. $i le-au
practicat pinl cind au pirlsit locul de munci pentru a se concentra exclusiv
asupra cregterii copiilor.
Aceste femei gi-au llsat serviciul din diferite motive: costurile mari ale taxe-
lor de la cregl; teama c[ vor pierde copiliria celor mici; eptizareagi stresul carzate
de faptul ci trebuie s[ se impartl intre serviciu gi familie; un so! cu un serviciu
preten{ios qi inflexibil sau clruia i se pare c[ in mod sigur cariera lui este mai im-
portanti decit a partenerei lui sau pur gi simplu dorin(a puternici de a sta acasi
cu copiii.
Cu atitea femei profesioniste care aduc cu ele acas[ expertiza gi experien]a
1or, nu este de mirare c[ multe din mamele casnice din ziua de azile fac pe femei
precum Betty Draper sau )une Cleaver s[ par[ nigte amatoare. Probabil gi tu te
numeri printre ele. Ai condus campania de stringere de fonduri care, in doi ani,
a m[rit bugetul consiliului de p[rinfi de la 15.000Ia 28.000 de dolari. Egti ca-
pabili s[ faci larepezeallun fel de mAncare slnitos care s[ ajung[ pentru patru
persoane timp de trei zile. Pledezi pentru binele copiilor - ai t[i gi ai altora. Poli
s[ execuli simultan mai multe sarcini ca nimeni altcineva gi reugeqti si faci intr-o
zi citt al1Li intr-o s[ptlmAn[. Multor mame casnice le place s[ stea acasl cu cei
mici gi se mAndresc cu faptul ci se ocup[ de corvezile importante gi neplitite de
cineva ce par cifac pimintul si se invirtd.
Dar pentru unele femei asta nu este suficient. Le lipsegte atmosfera incitanti
gi competitivi de la serviciu. Li se pare c[ trliesc intr-o stare de claustrofobie
BINE AI REVENIT!
fbcAnd toati ziua menaj,ducind copiii la locul de joaci sau la activitili gcolare
gi extraqcolare. Le lipsegte siguran{a dati de cigtigarea unui salariu, pentru c5 in
cultura noastr[ munca pHtite atrage respectul celorlalli. Le lipsegte stimularea
gi valul de adrenalini care Ie face si se simt[ parte din ceva important. Ele sunt
cele care decid c[ vor si ofere un altfel de exemplu copiilor lor. Cred c[ qi-au irosit
educalia gi pregitirea gi, de asemenea, ci nu gi-au implinit visurile. De aceea, simt
nevoia de noi provociri. Una dintre cele mai interesante replici pe care le-am
auzlta fost aceasta: ,,Nu voiam si mi gtie lumea doar ca pe mama lui Tylerl'
Motivele pentru care mamele casnice se intorc la serviciu sunt personale qi
dintre cele mai variate - la fel de personale gi de variate ca motivele pentru care
aleg, in primul rind, si-gi plriseasci locurile de munc[. insi, indiferent cit de
mult fl-ar plicea si ai grij[ de familia ta sau oricAt de bunl egti ca mam[ cas-
nici, adevirul este ci sigur intr-o buni zi te vei gindi c[ a venit vremea si te
intorci la serviciu.
2
,,Provisional Number of Marriages and Marriage Rate: United States,2000-2014", Centers for
Di-
sease Control and Prevention, http://www.cdc.gov/nchs/nvss/marriage divorce tables.htm. (zr. a.)
,,Tutorial: The Real Cost of Higher Education', SavingForCollege.com, htp://www.savingforcol-
3
BINE AI REVENIT!
capabiH de pe wemea cAnd lucrai pentru un fluturag de salariu - doar c[ acum
ai mult mai multi experien{i gi alte perspective. Iar daci ai copii mici, te asigur
c[ o si fie bine.
Multe mame pe care le-am intervievat pentru aceasti carte mi-au povestit cit
de uimite au fost si constate ce bine s-au descurcat familiile lor cAnd ele nu mai
erau toat[ ziaaacasd. Unele au fost surprinse si afle ci fiilor lor nu le pirea deloc
rlu c[ ele pleaci la serviciu, ba chiar le apreciau gi mai mult pentru asta. in rea-
litate, un studiu organizatde Harvard Business School a ajuns la concluzia cI
fetele mamelor care se duceau la serviciu au avut mai mult succes in viald decAt
celelalte. Cigtigau mai bine gi de cele mai multe ori defineau gi func(ii de condu-
cere. $i in aceasti situa(ie se aflau nu doar fiicele; 9i b[iefii se pare ci aveau mai
mult succes dacl mamele lor se duceau la serviciu. Aceste concluzii nu neagl avan-
tajele pe care le au mu[i copii care se bucuri de prezenlamamelor lor cat mai mult
timp acasi, ci indic[ fupt rl c[ cei mici sunt extraordinar de rezistenfi atita weme
cit nu se indoiesc de iubirea gi de sprijinul mamei. $i, gtiind acest lucru, multe fe-
mei care s-au intors la serviciu din concediul de maternitate gi-au g[sit satisfacfia
in munca lot dar gi un nou motiv de mandrie gi de a se sim{i independente.
Agadar, toate femeile cu care am stat de vorbi despre experienfa lor legatl
de intoarcerea la serviciu au recunoscut c[ rezultatele nu au venit peste noapte.
imi dau seama bine de acest lucru. Este greu s[ te lntorci la jobul tlu cxnd, de
exemplu, in SUA, femeile cigtigi, in medie, 79 de cenli,in timp ce birba[ii ob-
{in un dolar pentru aceeagi munci prestatl cu norm[ intreagr,8 ceea ce poate
crea dificultili in achitarea taxelor Ecolare ale copilului gi a navetei. Este greu
cAnd gtii c[ vor exista suspiciuni cu privire la diruirea ta la locul de munc[, iar
avansarea profesionali va avea de suferit daci profi1i de orarul flexibil al compa-
niei unde Lucrezisau de politicile referitoare la concediul de maternitate. Este greu
cind saltul tehnologic este atit de rapid, incit s-ar putea ca unele cunogtinte
ale tale s[ fie deplgite atunci cind lipsegti de la serviciu un an sau mai mult. $i
este foarte, foarte greu s[-[i recigtigi increderea gi valoarea de sine la locul de
muncl atunci cand !i-ai petrecut ultimii cinci ani schimband pampergi sau dacl
ziua intreagi te-ai str[duit s[ demonstrezicd.mac 'n' cheesee nu este un lanf de
restaurante, sau cAnd tocmai !i-ai surprins fiul adolescent holbindu-se din nou
la incercirile tale disperate de a afla ce o fi insemnind gi ila Twitter.
8
Carmen DeNavas-Walt gi Bernadette D. Proctor, ,,Income and Povertyin the United States, 2014:
Current Population Reports", United States Census Bureau, https:/iwww.cen sus.gov/content/
dam/Census/library/publications/20 I 5/dem o I p6O-252.pdf . (n. a.)
e
Mac h' cheese - macaroane cu brAnzi la cuptor. (n. red.)
ro Lauren Weber, ,,How to Get More Women into the Workforcd', Wall Street lournal,
http://www.wsj.com/articles/how-to-get-more-women-into-the-workforce- 14 4360097 5?
BINE AI REVENIT!
cand me ocup de reportajele despre angaj[ri, gisesc intotdeauna o mullime
de joburi in domeniul gtiin(ei, al tehnologiei, al ingineriei, al matematicii. insn
mi-ar plicea s[ vdd mai multe femei lucrind in aceste domenii, pentru cd aici
are loc adeviratul progres gi aici sunt produgi cei mai mulli bani.
Jara asta im-
bitrinegte pe zi ce trece. CAnd valurile de copii niscu{i imediat dupl cel de-al
Doilea Rdzboi Mondial vor ajunge la varsta de pensionare, cine va mai mentine
SUA pe pozi\ia ei de cea mai puternici economie mondiali?
Prezenlatava schimba cu siguranli lucrurile. Un raport realizatde Goldman
sachs Group centrat pe economia Japoniei a descoperit c[, daci nivelul de an-
gajare a femeilor ar cregte cu 80%o, egalAndu-l pe cel al b6rba{ilor, forfa de munc[
s-ar miri cu 7 milioane de persoane, iar economia ar creqte cu l3o/o.tr in mod
asemlnitor, un raport fhcut de McKinsey & Company a ajuns la concluzia ci
economia globali ar cregte cu 12 trilioane de dolari ln anul 2025 dacdrata de
angajare a femeilor in cimpul muncii ar ajunge egali cu cea a b6rbafilor.r2 Fon-
dul Monetar Interna[ional a estimat cregterea economici a SUA cu So/odaci ar
exista Eanse egale de angajare pentru femei gi blrbafi in cultura marilor companii
9i pe piafa americand a muncii. in dolari, asta ar insemna o cregtere economici
de 4,3 trilioane de dolari.13 Aga ci cifrele sunt clare femeile angajate in cimpul
-
muncii aduc numeroase beneficii nu numai pentru economia americani qi mon-
diali, ci gi pentru familiile lor 9i pentru afaceri, fiindci, daci o na{iune o duce bine
in general, atunci cu tolii o duc bine.
Este acesta un motiv in plus pentru ca mamele si revini cat mai repede in
c6.m-
pul muncii? Pentru ci singura modalitate de a le ugura mamelor r.irrtour..r.u
Ia serviciu este tocmai revenirea lor in cimpul muncii. Mamele pot schimba
sistemul, dar trebuie si o facl din interior. Ia roc la masi gi vorbegte. Fi valuri
din interiorul sistemului. Femeile constituie in medie 50% din popula{ie. Noi
luim majoritatea deciziilor cAnd vine vorba despre cumplrituri gi investilii in
gospodlrie. Este in interesul tuturor companiilor si le asculte pe mame gi s[ pro-
fite de autoritatea, competenfele, abilit{ile, inlelepciunea gi viziunea lor coleciive.
rr Yoshiaki
Nohara, ,,Goldman's Matsui Tirrns Abe to Womenomics for
Japan GrowthlBloomberg
Business, http://www.bloomberg.com/news/articles 120t4-01-2llgoldman-s-matsui-turns-abe-to-
womenomics-for-japan-growth. (n. a.)
12
]ohnathan Woetzel et al., ,,How Advancing Women's Equality Can Add $12 Trillion to Global
Growtlfi McKinsey & ComPany, http://www.mckinsey.comTinsightsigrowth /how-advancing_wo-
mens_equality_can_add_12_trillion_to_global_growth. (n. a.)
13
Katrin Elborgh-woytek et al., ,,women, work and the Economy: Macroeconomic
Gains from
Gender ESuit,"l International Monetary Fund, https://www.imf.org/external/pubs
lftlsdnl21l3l
sdn1310.pdf. (a. a.)
BINE AI REVENIT!