Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
VÂRSTA MEA
Colecție îngrijită de
Corina Țaranu
3
Caiet de lectură
și aplicații
Copertă uliu Duma
Design și dtp Patricia Pușcaș
edactor Corina aranu
lustrații lavius Pătrașcu
.shu erstock.com
.dreamstime.com
U T T 2 D U L 2
Unde este Fram? . .2 2.2 3. 3.2
2
ragment din ram, ursul polar , Cezar Petrescu 3.3 3.4
Interviu cu ursul polar .3 .4 2.2 3. 3.2
32
te t nonliterar 3.3 3.4
Crăciunul copiilor . .2 2.2 3. 3.2
3
ctavian oga 3.3 3.4
Crăciunul în jurul lumii
2.2 3. 3.2 3.3 3.4 3
te t informativ
Scrisoare din Australia . .2 .4 3. 3.2
40
te t aparținând stilului funcțional 3.3 3.4 4.2
O rețetă ușoară . .2 .3 3.2 3.3
43
Chec marmorat 3.4 3.
Ștrengăriile păpușii, fragment din Capitolul , venturile lui .2 .3 2.2 3. 3.2
45
Pinocchio , Carlo Collodi 3.3 3.4 3. 4.2
Vulpea și cocorul .3 .4 2.2 3. 3.2
4
Lev Tolstoi 3.3 3.4
3
. 2.2 3. 3.2 3.3
Ai citit cu atenție? Verifică-te singur! 3.4
5
U T T 3 BUCU L P M 53
Ghiocelul . .4 2.2 3. 3.2
54
Legendă povestită de ulia așdeu 3.3 3.4
Mărinimie .3 2.2 3. 3.2 3.3
57
mil ârleanu 3.4
Coronița de rouă . .2 .3 3.2 3.3
0
Poveste nemuritoare 3.4
Puiul de căprioară vine pe lume . .2 .3 2.2 3.
3
bandă desenată 3.2 3.3 3.4 3.
.3 .4 2.2 3. 3.2
Bunica anchetează
3.3 3.4
Europa – de unde-i vine numele? . .2 .3 3.2 3.3
articol enciclopedic 3.4
Răpirea Europei . .2 .3 2.2 3.
70
ragment din Legendele limpului , le andru Mitru 3.2 3.3 3.4
Meseria mea - apicultor .3 2.2 3. 3.2 3.3
75
te t nonliterar 3.4 3.
. .4 2.2 3. 3.2
Ai citit cu atenție? Verifică-te singur! 3.3 3.4
7
U T T 4 S L 7
Mowgli este acceptat în haitic .2 .3 2.2 3. 3.2
0
ragmente din Cartea unglei , ud ard ipling 3.3 3.4
Crescut de animale . .3 2.2 3. 3.2
2
articol din revistă 3.3 3.4
Ceaiul nebunilor . .2 2.2 3. 3.2
4
bandă desenată 3.3 3.4
Domino – cum se joacă? .2 .3 .4 2.2 3.
7
te t nonliterar regulile unui joc 3.2 3.3 3.4
Cu metroul prin București .3 2.2 3. 3.2 3.3
te t nonliterar harta de metrou 3.4 3.
În trenul vacanței . .2 2.2 3. 3.2
te t nonliterar mersul trenurilor, biletul de călătorie 3.3 3.4
Ai citit cu atenție? Verifică-te singur! 3
Evaluare finală 4
Soluții
4
UNITATEA 1: FRUNZELE TOAMNEI
În această unitate:
vei e trage informații de detaliu dintr-un te t literar
sau informativ
vei deduce sensul unui cuvânt prin raportare la
mesajul lecturat
vei asocia informații descoperite în te tele lecturate
cu e periențele proprii
vei formula întrebări și vei oferi răspunsuri la
întrebări
vei formula enunțuri care e primă mesajul unui
te t
vei identifica titlul și autorul unui te t
vei identifica enunțuri adevărate, false
vei e trage din te t elemente semnificative pentru
a susține o opinie referitoare la te tul citit
vei identifica elementele te tului care fac posibilă
înțelegerea acestuia
vei pune în ordine etapele unei povestiri
vei povesti pe scurt o secvență dintr-o poveste
vei realiza o schemă pentru a ilustra ceea ce ai
înțeles dintr-un te t informativ
vei face predicții cu privire la conținutul unui te t
pornind de la imagine titlu.
5
_ _ /_ _
❶ Întâia zi de școală 2 0 _ _
Citește cu Ronți.
CT MB
ntâia zi de coală
Luni, 7
zi e întâia zi de coală Ca un vis au trecut Edmondo de Amicis
la ară cele trei luni de vacan ă Mama m-a dus azi fost un scriitor italian care a
diminea ă la coala Bare , să mă înscrie în clasa încercat prin operele sale să
a -a primară. Mi-era gândul tot la ară i mă duceam educe copilașii.
la coală cu inimă rea. Pe toate uli ele mi unau n cartea cu titlul Cuore, inimă
de copil este istorisită povestea
copii. Cele două librării erau pline de părin i, care
unui elev pe nume nrico. cesta
cumpărau ghiozdane, caiete, condeie, i în fa a participă la câteva întâmplări
colii se îngrămădise atâta lume, încât portarul i frumoase și emoționante.
poli istul abia puteau să ină orânduială la poartă. trăit între anii 4 și 0 .
Pe când stăteam lângă poartă, sim ii că-mi pune
cineva mâna pe umăr era profesorul meu din clasa a -a, cel cu părul ro u i zbârlit,
vesel, ca de obicei. l îmi spuse
a să zică, nrico, iată-ne despăr i i pentru totdeauna
Lucrul acesta-l tiam i eu, dar cuvintele lui tot mă întristară.
Pătrunserăm cu greu. Domni, doamne, femei din popor, me te ugari, ofi eri,
bunici, servitoare fiecare cu câte un copil de mână i cu certificatele de promovare
în cealaltă, umpleau sala i scara, făcând atâta zgomot încât părea că intrau la teatru.
evăzui cu plăcere sala cea mare din etajul de jos, cu u ile celor apte clase, unde-mi
petrecusem cei dintâi trei ani de coală.
ra gloată mare. Profesoarele treceau în sus i în jos. Profesoara mea din clasa
superioară mă salută din u a clasei sale i-mi zise
nrico, tu mergi acum la etajul de sus. -am să te mai văd nici măcar trecând
i se uită la mine cu întristare.
n jurul directorului se a au femei foarte îngrijorate, fiindcă nu mai erau locuri
pentru copiii lor băgai de seamă că barba lui era mai căruntă decât în anul trecut. Mi
se păru că unii dintre băie i crescuseră, al ii se îngră aseră.
n etajul de jos, unde se i făcuseră împăr irile, erau copila i din clasa inferioară,
care nu voiau să intre în clasă i se opinteau ca ni te măgăru i trebuia să-i tragă
înăuntru cu de-a sila. Unii fugeau al ii, văzând pe părin ii lor că pleacă, începeau să
ipe i ace tia erau sili i să se înapoieze, ca să-i mângâie sau să-i ia cu dân ii.
6
Profesoarele nu mai tiau unde le stătea capul. Pe fră iorul meu îl înscriseseră în
clasa profesoarei Delcati, pe mine în aceea a profesorului Perboni, la etajul de sus. La
ora zece eram cu to ii în clasă cincizeci i patru la număr, erau numai vreo cincisprezece
sau aisprezece dintre camarazii mei din clasa a -a, între care Derossi, acela care ia
întotdeauna premiul . Ce mică i tristă mi se păru coala pe lângă pădurile i mun ii
unde-mi petrecusem vara
Mă gândeam asemenea la profesorul meu din clasa a -a. Ce bun era i ce micu
Părea că este un colar de-ai no tri l, mereu râdea cu noi. Ce rău îmi pare că nu-l mai
văd aici cu părul lui cel ro u i zbârlit
Profesorul de acum e înalt i n-are barbă, părul îi e cărunt i lung, are o dungă
adâncă pe frunte. lasul îi este gros, se uită intă la noi ca i cum ar vrea să ne ghicească
gândurile. u râde niciodată u îmi ziceam în mine sta e abia ziua dintâi, mai sunt
încă nouă luni Ce de muncă Câte e amene la sfâr itul lunilor Ce de osteneală mi
păru bine că am găsit pe mama la u a colii, căci sim eam nevoia de a mă arunca în
bra ele ei. a mi-a zis
-ai grijă, nrico, o să învă ăm împreună. Mă întorsei acasă cu inima bună. Dar
tot nu mai am pe bunul meu profesor, care ne zâmbea a a de blând i vesel. coala nu
mi se mai pare a a de frumoasă ca mai înainte
Vocabular
condei instrument de scris cu peniță cu de-a sila în mod forțat
gloată mulțime de oameni camarad prieten
a se opinti a-și încorda puterile
Ce ne spune textul?
U D ?
C D ?
7
e) Cum se numea elevul care lua întotdeauna premiul ?
f) Care era trăsătura fizică a profesorului din clasa a -a pe care o reține cel mai
bine nrico?
g) Cum părea școala pe lângă munții și pădurile unde nrico își petrecuse vara?
h) Care este sentimentul pe care îl are băiatul la finalul primei zile de școală? De ce?
❸ Subliniază în te t
• cu verde cuvintele pe care profesorul din clasa a -a i le spune lui nrico
• cu albastru cuvintele cu care mama îl încurajează pe nrico.
❹ De ce îl iubea nrico pe vechiul lui profesor? otează cel puțin două motive.
❺ otează trei însușiri fizice ale profesorului pe care nrico îl are în clasa a -a.
Ne jucăm cu cuvintele!
❽ Cadranul cuvintelor
Cuvinte care descriu sentimente Cuvinte care arată numere
8
_ _ /_ _
❷ La cantină 2 0 _ _
Citește cu Ronți.
MENIU PENTRU CANTINA ȘCOLII
Săptămâna 21 – 25 ianuarie
Luni Marți Miercuri Joi Vineri
Supă cu piept
riptură de de pui Ciorbă de Supă cremă de
porc, orez cu salată verde linte
legume Cotlet de porc,
cartofi piure nițel, cartofi nițel de
Salată cu gratinați curcan, cartofi
roșii, ardei și Prăjitură cu copți cu
castraveți brânză de vaci oșii cu cașcaval
telemea
Clătite cu Suc de Salam de
ciocolată portocale Tort cu mere biscuiți
proaspăt stors
Ce ne spune textul?
❺ Ce dată va fi joi?
9
❼ Ce sărbătoresc românii în 24 ianuarie?
⓫ Care este mâncarea care îți place dintre cele prezentate în meniu?
otează o regulă de igienă pe care ar trebui să o respecte copiii când iau masa la școală.
⓭ otează în tabelul de mai jos meniul pe care îl ai la școală sau pe care ți-ar plăcea să-l ai.
Luni Marți Miercuri Joi Vineri
10
_ _ /_ _
❸ Zile de toamnă 2 0 _ _
de eorge Coșbuc
Citește cu Ronți.
Ce ne spune textul?
Titlul lecturii
utorul lecturii
umărul de strofe
umărul de versuri al fiecărei strofe
notimpul despre care este vorba în poezie
Ne jucăm cu cuvintele!
șc
nt
C
me
are
C uvâ
so
nțele p us p e
a
î
cu
nt
nt
ru
C uvâ
urât
so
înțele p us p e
arat ă un sen cu
re
nt
ca ti
nt
ru
C uvâ
m
bună
nt
en
C uvâ
12
_ _ /_ _
❹ Ce e mai ușor? 2 0 _ _
Citește cu Ronți.
ntr-o frumoasă zi de toamnă, trei prieteni s-au dus în pădure să culeagă fructe
și ciuperci, și să prindă păsări. Se simțeau atât de bine, încât nici nu și-au dat seama
cum a zburat timpul și a trecut ziua. Când au pornit spre casă, deja se înserase și i-a
cuprins frica.
Să vezi ce o să pățim când ajungem acasă
S-au oprit în mijlocul drumului și s-au sfătuit ce să facă să le spună părinților o
minciună sau adevărul?
Primul dintre prieteni zise
u am să le spun că am fost în pădure și mi-a ieșit un lup în cale. Tata o să se
sperie și nu o să mă mai certe.
l doilea zise
u am să le spun că m-am întâlnit cu bunicul. Mama o să se bucure și n-o să mă certe
u am să spun adevărul zise al treilea prieten. mai ușor ntotdeauna e mai
ușor să spui adevărul, fiindcă nu trebuie să scornești nimic
13
i s-a dus fiecare acasă. Tocmai pe când povestea primul băiat mai cu foc tatălui
său povestea cu lupul, se pomeniră cu pădurarul.
u se a ă niciun lup în pădurea noastră, spuse el.
Când auzi asta, tatăl băiatului se supără foc. n primul rând, pentru că băiatul
întârziase, și în al doilea rând, pentru că mințise.
Cel de-al doilea băiat a spus și el acasă minciuna cu bunicul. Dar, ca un făcut,
tocmai atunci a venit bunicul la ei Când a ă mama băiatului adevărul, se supără foc.
n primul rând pentru că băiatul întârziase, iar în al doilea rând, pentru că mințise.
Cel de-al treilea băiat și-a recunoscut vina, cum a ajuns acasă. drept că mătușa
lui a bombănit ce-a bombănit, dar apoi l-a iertat.
cturii
titlul le
ctură
b a în le
te vor
cin e es
pre iii
c
des
lo
p
co
el
t
un
ac
s
n
e
nd
î
nt
u
ul
su
il
loc
op
re
eilea
ca
ic
tru
ulu
ea
e-al tr
en
doil
rim
lp
vu
ap
e-al
oti
celui d
iun
m
lui d
nc
mi
decizia
za c
scu
14
❸ ormulează întrebări pe baza te tului care încep cu cuvintele date. oagă-l pe
colegul tău să răspundă oral la întrebări.
C D ?
U D ?
C ?
C ?
D C ?
❹ umerotează în ordine etapele desfășurării evenimentelor.
Când ajunge primul copil acasă, vânătorul anunță părinții că în pădure nu mai
sunt lupi.
l doilea copil decide să le spună părinților că s-a întâlnit în pădure cu bunicul.
l treilea copil decide să spună adevărul.
Când ajunge al doilea copil acasă, bunicul vine în vizită.
Trei copii merg în pădure să culeagă poame și ciuperci și să prindă păsări.
Primul copil decide să mintă părinții că a întâlnit în pădure un lup.
Copiii rămân până târziu în pădure și sunt îngrijorați că vor fi certați acasă.
❺ Care dintre copii consideri că a procedat corect? De ce?
15
_ _ /_ _
❺ Cum și-a primit tatu numele? 2 0 _ _
de ud ard ipling
fragmente
Citește cu Ronți.
16
Mămico, spuse el, în pădure sunt două animale noi i ce e mai curios e că acela
despre care ai spus că nu poate înota, înoată, iar acela despre care ai spus că nu se
poate încolăci, se încolăce te, iar pe deasupra, amândoi sunt acoperi i cu solzi, în loc
ca unul să fie neted, iar celălalt plin cu epi i pe lângă toate altele, se învârtesc jur
împrejur de m-au zăpăcit.
iule, fiule spuse Mama aguar, mi cându- i coada cu gra ie, un rici e un rici
i nu poate fi altceva decât un rici i o Broască estoasă e o Broască estoasă i nu
poate fi altceva decât o Broască estoasă.
Dar nu este un rici i nu este o Broască estoasă, e pu in din amândouă i nu
tiu cum se numesc
Prostii, spuse Mama aguar, orice fiin ă are un nume. i voi spune Tatu, până îi
voi a a adevăratul nume.
aguarul cel pestriț ascultă ceea ce i se spuse, dar, ciudat, din acea zi i până în
zilele noastre, dragul meu, nimeni de pe malurile tulburelui mazon, n-a mai spus lui
ep- epu ilă- ricilă i lui Tropa-Tropa al el decât Tatu. istă arici și broa te estoase
i în alte păr i sunt i în grădina mea , dar specia adevărată i în eleaptă cu solzii săi
stând frumu el unul peste altul, ca solzii conului de brad, e numită întotdeauna Tatu.
Ce ne spune textul?
Titlul lecturii
utorul lecturii
17
❹ Care este numele pe care îl are țestoasa din te t?
❺ Care este numele pe care îl are ariciul din te t?
❻ Cu ce se hrănește fiecare?
jaguarul
ariciul
țestoasa
❼ Subliniază în te t cuvintele care arată cum l-a învățat Mama aguar pe Puiul aguar
să mănânce aricii și țestoasele.
❽ Care este numele pe care Mama aguar i l-a dat viețuitoarei care nu e nici arici,
nici țestoasă?
Ne jucăm cu cuvintele!
18
_ _ /_ _
❻ Ce este un tatu? 2 0 _ _
Fă-ți partea!
21
❸ Cum s-au simțit animalele când a izbucnit incendiul?
❹ Completează.
Cauză Efect
nimalele privesc neputincioase
dezastrul.
❺ otează câte două trăsături pentru fiecare.
Pasărea Colibri Tatu
Ne jucăm cu cuvintele!
22
_ _ /_ _
❽ Tatu sau pangolin? 2 0 _ _
Citește cu Ronți.
Tatu Pangolin
numele său este în alte limbi armadillo numele lui înseamnă cineva care
care înseamnă în traducere micul se încolăcește, deoarece are
blindat capacitatea de a se face ghem pentru
a evita pericolele sau are obiceiul
specia este pe cale de dispariție de a se atârna de crengile copacilor,
deoarece este vânat în mare parte cu încolăcindu-și coada în jurul lor
scopul de a se face e perimente pe
armura sa osoasă foarte rezistentă este comparat cu un uriaș con de pin
mergător
poate fi găsit în merica Centrală,
merica de Sud și în Me ic este vânat pentru solzi, carne și piele
poate fi găsit în frica și în sia
23
Ce ne spune textul?
❶ Completează diagrama, scriind cel puțin două diferențe și cel puțin două asemănări.
24
_ _ /_ _
❾ Protectorii pangolinului 2 0 _ _
Citește cu Ronți.
25
- cu portocaliu motivul pentru care oamenii sărbătoresc iua nternațională a
Pangolinului
- cu roșu perioada când este sărbătorită iua nternațională a Pangolinului.
❹ ăspunde la întrebări.
a) Unde consideră protectorii pangolinului din sia că este locul acestei viețuitoare?
Ne jucăm cu cuvintele!
nt
C uvânt ul dat
26
AI CITIT CU ATENȚIE? VERIFICĂ-TE SINGUR!
27
UNITATEA 2: DARURILE IERNII
În această unitate:
vei e trage informații de detaliu dintr-un te t literar
sau informativ
vei deduce sensul unui cuvânt prin raportare la mesajul
lecturat
vei asocia informații descoperite în te tele lecturate cu
e periențele proprii
vei formula întrebări și vei oferi răspunsuri la întrebări
vei formula enunțuri simple care e primă mesajul unui
te t
vei redacta un bilet adresat unui scriitor
vei identifica titlul și autorul unui te t
vei identifica enunțuri adevărate, false
vei e trage din te t elemente semnificative pentru a
susține o opinie referitoare la te tul citit
vei identifica elementele te tului care fac posibilă
înțelegerea acestuia
vei redacta o scrisoare
vei identifica trăsăturile unui personaj
vei povesti pe scurt o secvență dintr-o poveste
vei citi un interviu cu ursul polar
vei lectura o rețetă alimentară
vei realiza o schemă pentru a ilustra ceea ce ai înțeles
dintr-un te t.
28
❿ Unde este Fram? 20
Citește cu Ronți.
Ce ne spune textul?
Numele personajului
Trăsături fizice
31
_ _ /_ _
⓫ Interviu cu Ursul polar 20 _ _
Citește cu Ronți.
Unde e
tărâmul tău?
32
Ursule, cu ce te hrănești?
Sunt carnivor ador carnea de focă Știai că ursului
și prind vânatul lângă malul mării sau polar uneori
oceanului, pe calotele de gheață. îi e atât de
ac câte un plan de atac e celent. Stau cald, încât se
ore în șir lângă copcă, așteptând ca focile să tăvălește prin
iasă. Uneori sunt nevoit să mă deplasez 30 de zăpadă să se
răcorească?
kilometri în căutarea prăzii. Pot să mănânc
70 de kilograme de hrană la o singură masă.
33
❶ ăspunde oral la întrebări
a. Câți ani poate să trăiască ursul polar?
b. Cu ce se hrănește ursul polar?
c. Cum sunt puii de urs polar?
d. Ce îl ajută pe ursul polar să se protejeze de frig?
e. cest te t este o povestire precum ram, ursul polar ? De ce?
❷ Care este tema acestui te t?
⃝ animalele sălbatice
⃝ ursul polar
⃝ puii de urs polar
❸ i-e frică de ursulul polar? De ce?
ăspuns
35
⓬ Crăciunul copiilor 20
de ctavian oga
Citește cu Ronți.
Ce ne spune textul?
Titlul lecturii
utorul lecturii
umărul de strofe
umărul de versuri ale fiecărei strofe
notimpul despre care este vorba în poezie
36
❷ Din e periența ta, de unde crezi că știe Moș Crăciun cum a fost comportamentul
copiilor? Discută cu colegii.
❸ otează pe steluță ceea ce nu ai înțeles din poezia citită.
❹ Scrie un acrostih.
I
Ce este un acrostih?
A poezie sau
R strofă în care literele
inițiale ale versurilor,
N citite pe verticală,
A alcătuiesc un cuvânt.
Ne jucăm cu cuvintele!
37
_ _ /_ _
⓭ Crăciunul în jurul lumii 2 0 _ _
Citește cu Ronți.
38
Ce ne spune textul?
❶ otează trei dintre numele țărilor menționate în lectura citită.
______________ _______________ _______________
❷ Cum spunem Crăciun Fericit! în italiană? _________________________________
❸ Compară felul în care se sărbătorește Crăciunul în diferite țări, completând tabelul.
ermania
egatul Unit al
Marii Britanii
Spania
talia
Suedia
Statele
Unite ale
mericii
❹ Scrie numele țării care corespunde descrierii.
a) n unele orașe au loc spectacole în stradă cu reprezentații înfățișându-i pe cei
trei magi. ____________________
b) La Crăciun, oamenii își trimit felicitări. ____________________
c) Tradiția spune că fiica cea mai mare din orice familie trebuie să poarte o
coroniță cu patru lumânări pe cap. ____________________
❺ Citește propozițiile și notează devărat sau als . Corectează oral propozițiile greșite.
a) n talia, darurile sunt aduse de către copilul isus. ⃝
b) n Suedia, Betana aduce darurile în seara de jun. ⃝
c) n talia, Moș Crăciun este numit Buon atale. ⃝
Părerea mea despre această lectură:
39
_ _ /_ _
⓮ Scrisoare din Australia 2 0 _ _