Clasa a III-a

Matematica

http://www.suntparinte.ro/scoala/clasa-iii/matematica-clasa-iii

1/13 - Numere naturale de la 0 la 1 000

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul :

Sa formeze numere naturale cuprinse in intervalul 0-1000.

(Exemplu: 235 = 2 sute, 3 zeci si 5 unitati);

Sa citeasca si sa scrie cu cifre si litere numerele naturale de la 0 la 1000.

(Exemplu: 386, 204, 750, 1000);

Sa numere crescator i descrescator, in intervalul 0-1000, cu pas dat ( din 2

n 2, din 5 n 5, din 10 n 10 etc.).
(Exemplu: 5, 10, 15, 20,....);

Sa compare doua numere cuprinse in intervalul 0-1000.

(Exemplu: 87<129, 870>582, 103=103);

Sa ordoneze crescator sau descrescator un sir de 5 6 numere naturale date.

(Exemplu: compara numerele succesiv doua cate doua si stabileste de fiecare
data care este numarul mai mare/mai mic);

Sa descompuna si sa compuna numerele naturale de la 0 la 1000.

(Exemplu: descompunere: 231=200+30+1; compunere: 800+40+5=845);

Sa rotunjeasca (aproximeze) numere naturale cuprinse n intervalul 0-1000 la

ordinul zecilor sau al sutelor.
(Exemplu: 392 se rotunjeste la zeci 390 si la sute 400);

Sa utilizeze limbajul matematic specific acestui capitol.

(Exemplu: foloseste corect: ordinul unitatilor/zecilor/sutelor, numar par,
numar impar, predecesor, succesor, numere consecutive, rasturnatul
numarului, suma cifrelor numarului, sir numeric, cifre diferite, cifre identice);

Sa identifice numerele care ndeplinesc o anumita conditie.

( Exemplu: Identifica numerele de trei cifre scrise cu cifre identice: 111, 222,
333, ....999).

Pentru a obtine performanta, se recomanda ca, la sfarsitul acestui capitol,

copilul:

Sa identifice numere care indeplinesc simultan mai multe conditii.

(Exemplu: Determina numerele pare de forma 2ab, unde a+b=7);

Sa compuna un sir in care foloseste alternativ adunarea si scaderea.

(Exemplu: 508(+11) 519 (7) 512 .....);

Sa completeze siruri de numere dupa descoperirea regulii sirului.

(Exemplu: Descopera regula sirului si completeaza cu inca trei numere: 789,
678, 567, ...................... )

Dificultati frecvente si solutii

1. Este nesigur in scrierea si citirea numerelor din care lipsesc fie
unitatile, fie zecile (Exemplu: 203, 410).
Ce poti face ca parinte

Citeste cu copilul numere de pe ambalaje (ex: gramaje, ingrediente, continut

caloric), autobuze, placute masini.

Mai poti scrie numere pe un jeton pe care il tii la spate. Exemplu: Tu scrii
numarul 203. Spui: Numarul meu are 2 sute si 3 unitati. Copilul scrie si el,
dupa care aratati amandoi jetoanele si confruntati. Mai strecoara si cate o
greseala, ca sa-l faci atent. Apo, inversati rolurile.
2. Ordoneaza cu oarecare dificultate numere de trei cifre, care au
aceeasi cifra a sutelor, dar la care difera cifra zecilor si a
unitatilor. (Exemplu: 139<144<153)
Ce poti face ca parinte

Foloseste bancnote reale sau simbolice. Arata-i facturi sau bonuri de casa:
pentru curentul electric platesti 153 de lei, pentru telefon 144 de lei, pentru o
pereche de pantofi ai platit 139 de lei. Copilul observa ca pe toate bonurile
sunt scrise numere de trei cifre si ca toate au la cifra sutelor 1. Comparand
cifra zecilor trebuie sa indice cea mai mica suma. Pretul pantofilor, 139, are
doar 3 zeci, deci numarul 139 e cel mai mic, apoi urmeaza 144 si 153. Cand
are de ordonat numere scrise, invata-l sa compare pe rand cifra sutelor, cifra
zecilor si la sfarsit cifra unitatilor.
3. Nu intelege cum se realizeaza rotunjirea prin adaos sau prin lipsa
la zeci sau la sute. (Exemplu: 528 se rotunjeste :- prin adaos la zeci 530prin lipsa la sute 500)
Ce poti face ca parinte

Rotunjeste impreuna cu copilul diferite varste ale membrilor familiei. De

exemplu, tata are 38 de ani. El se apropie de varsta de 40 de ani, deci 38 se
rotunjeste la 40 prin adaos, caci e mai aproape de 40 decat de 30.

Rotunjiti la sute varstele unor copaci. Stejarul traieste 432 de ani, varsta lui
este mai aproape de 400 decat de 500.

Poti sa-l determini sa faca rotunjiri cand vrea sa-si cumpere, de exemplu, un
pachet de gume, o ciocolata, o jucarie. Rotunjeste cu el prin adaos. Ex.
Jucaria costa intre 3 si 4 lei, da-i 4 lei.

2/13 - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 1 000

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:

Sa rezolve adunari si scaderi in intervalul de numere naturale 0 - 1 000.

(Exemplu: 459 + 286 =, 98 + 304 = , 423 268 = , 821 376 = , 800 527
= );

Sa utilizeze limbajul matematic: termeni, suma (total), descazut, scazator,

diferenta(rest), cu atat mai mult, cu atat mai putin.
(Exemplul 1: Calculeaza suma/diferenta numerelor 408 si 315; Exemplul 2:
Afla scazatorul stiind ca descazutul este 947 si scazatorul este 166.);

Sa verifice rezultatele efectuand proba operatiei (la adunare prin scadere; la

scadere prin adunare).
(Exemplu: a) 319 + 177 = 496 proba adunarii: 496 177 = 319 sau 496
319 = 177 b) 341 149 = 192 proba scaderii: 192 + 149 = 341 sau 341
192 = 149);

Sa grupeze in mod convenabil termenii pentru usurarea calculelor.

(Exemplu: 50 + 125 + 75 + 50 = 50 + 50 + 125 + 75 = 100 + 200 = 300);

Sa afle un termen necunoscut intr-o operatie de adunare sau scadere.

(Exemplu: in exercitii de tipul: a + 34 =126, 329 + b = 582, c 277 = 35 sau
722 d = 281)

Sa estimeze corectitudinea unui rezultat prin rotunjirea numerelor la zeci sau

sute. (Exemplu: 47+51suma lor e aproape 100);

Sa rezolve probleme cu doua operatii folosind planul de rezolvare.

Exemplu: Intr-un stup sunt 454 de albine, iar in altul cu 69 mai putine. Cate
albine sunt in total? Rezolvare: 1. Cate albine sunt in al doilea stup?
454 69 = 385 (albine)
454 + 385 = 839 (albine).

Pentru a obtine performanta, se recomanda ca, la sfarsitul acestui capitol,

copilul:

Sa rezolve, cu plan de rezolvare, probleme cu mai mult de doua operatii.

(Exemplu: Pentru o petrecere s-au cumparat 83 de savarine si amandine cu
50 mai multe. S-au consumat 68 de savarine si 105 amandine. Cate prajituri
au mai ramas? Rezolvare: 83 68 = 15 ( savarine ramase) 83 + 50 = 133

(amandine cumparate pentru petrecere) 133 105 = 28 (amandine ramase)

15 + 28 = 43 ( prajituri ramase)

Sa afle numere necunoscute in exercitii cu mai multe operatii.

(Exemplu: in exercitii de tipul 125 + a 12 + 38 175 = 76)

Sa compuna probleme, cu cel putin doua operatii, in care aplica adunarea si

scaderea numerelor date.
Exemplu:
a) compunere de probleme dupa modelul alteia rezolvata anterior (se pot
mentine valorile numerice si se schimba doar tema sau se poate mentine
tema si se schimba numai valorile numerice, se pot, de asemenea, schimba si
tema si valorile numerice, dar modul de rezolvare sa fie asemanator
problemei rezolvate anterior);
b)compunere de probleme dupa un exercitiu: 274 + 312 500 = ;
c) compunere o problema in care se precizeza operatiile implicate in
rezolvare, de exemplu: o scadere si doua adunari;
d) compunere de probleme pe teme date (probleme despre o parcare, despre
albine, despre un concurs scolar etc.
Dificultati frecvente si solutii
1. Confunda intre ele notiunile de descazut si scazator
Ce poti face ca parinte

Canta pe o melodie cunoscuta cuvintele specifice scaderii. Spre exemplu,

cantati impreuna: Des-ca-zut, sca-za-tor, rest sau di-fe-ren-ta pe melodia
cantecului Concertul (Doi sticleti cantareti/Canta la vioara).

2. Intampina dificultati la scaderea cu trecere peste ordin (Exemplu

452 168 = ?)
Ce poti face ca parinte

Exerseaza, practic (cu jucarii, betisoare, monede, bete de chibrit, margele,

jetoane etc.) adunarea si scaderea cu trecere peste ordin cu numere de la 0
la 20.
De exemplu:
- Pregateste o cutie cu jucarii pentru a fi donate la o casa de copii (ex: printr-o
adunare poate ajunge la 16 jucarii).
- Pune-l sa construiasca din piese lego de diferite culori (de ex.: din 14, 13, 18
piese) o casuta, o figura geometrica, un pod etc. Formuleaza probleme simple
folosind numarul pieselor colorate: Daca din cele 14 piese, 6 sunt rosii, cate
sunt de alte culori? Daca 7 sunt verzi si 4 albastre, cate sunt impreuna? Cate
mai raman daca iau 5?

La teme, explica-i pas cu pas calculul scris :

452

168
284
Pasul 1:
2 minus 8 nu se poate. Iau 1 zece de la 5 zeci. Scriu punct deasupra lui 5. 10
minus 8 egal 2; 2+2 (de la unitati) egal 4. Pe locul unitatilor, sub linie, scriu 4.
Pasul 2:
La zeci, in loc de 5, am 4. 4 minus 6 nu se poate. Iau 1 de la sute (1 suta = 10
zeci). Scriu deasupra sutelor un punct. Continui scaderea:10 zeci minus 6 zeci
egal 4 zeci; 4 zeci plus 4 zeci (ramase de la zeci din 5 zeci) egal 8 zeci. Pe
locul zecilor, sub linie, scriu 8.
Pasul 3:
La sute, in loc de 4, am 3. 3 minus 1 egal 2. Pe locul sutelor, sub linie, scriu 2.
Daca copilul si-a gasit un mod propriu de a calcula si ajunge la rezultat, e de
preferat sa fie lasat sa lucreze asa.

3. Greseste adeseori scaderi de tipul 300 253=?

Ce poti face ca parinte

Isi doreste de mult o bicicleta care costa 253 de lei. V-ar trebui, rotunjit, cam
300 de lei. Restul i-ar ajunge si pentru o pereche de ochelari de 25 de
lei? Pune pe masa 2 bancnote de 100 lei, 9 bancnote de cate 10 lei si 10 de
cate 1 leu. Din 300, copilul trebuie sa ia pe rand 200, apoi 50 si inca 3 lei.
Roaga-l sa numere restul.

La teme, adu-i aminte ca ia 1 suta pe care o transforma in 10 zeci, iar dintr-o

zece scade unitatile.

4. Intampina dificultati la aflarea termenului necunoscut la adunare

sau scadere.(Exemplul 1 21 + a = 24;
Exemplul 2 12 a = 5
Exemplul 3 a 5 = 19)
Ce poti face ca parinte

Obisnuieste-l sa gandeasca operatia inainte de a calcula. Foloseste numere

mici.
Situatii de aplicare:
- Exemplul 1: Urmeaza ziua lui de nastere. Pentru colegii de clasa ai cumparat
o cutie care are 21 de bomboane, iar ei sunt 24. Ca sa afle cate bomboane
mai are de adaugat (adica numarul a) la 21, face operatie de scadere: 24
21.
- Exemplul 2: Poti folosi metoda balantei: Poti inventa o situatie-problema
pentru a carei rezolvare copilul isi foloseste experienta de viata: La
gradinita, copiii se jucau pe un balansoar, insa erau foarte tristi fiindca nu
reuseau sa se balanseze. Pe partea dreapta a balansoarului erau asezati 5
copii, iar pe partea stanga se asezasera 12. Afla tu cati copii ar trebui sa

coboare din stanga pentru ca balansoarul sa se echilibreze si copiii ramasi sa

se poata legana. Copilul va da raspunsul efectuand operatia de scadere: 12
5 = 7.
- Exemplul 3: Ia o cutie cu 24 de bomboane. Nu le numarati. Pune pe o
farfuriuta 5 dintre ele. Arata-i cutia si numara 19 bomboane ramase. Ca sa
afli cate au fost la inceput, adica numarul a, ia bomboanele de pe farfuriuta si
pune-le la loc in cutie. Ai facut adunare: 19+5=24 Asadar,
numarul a estedescazut,e cel mai mare intr-o scadere si se afla prin adunare.

5. Rotunjeste gresit numere la ordinul sutelor (Exemplu: rotunjeste

gresit 149 la 200)
Ce poti face ca parinte

Pune-l pe copil sa numere rechizitele pe care le are in penar, cartile si

caietele din ghiozdan si faceti rotunjiri la zeci. Da-i doua cutii in care sa aseze
creioane colorate. Pe fiecare cutie scrie un numar de creioane. Copilul trebuie
sa se ghideze astfel: Pentru cutia cu 12 creioane am sa pun cam 10
creioane. Pentru cea cu 28 creioane am sa pun cam 30 de creioane.
Realizeaza cu copilul rotunjiri la ordinul zecilor. Explica-i ca un numar rotunjit
la zeci se termina cu un zero, deci e format dintr-un numar intreg de zeci. De
ex: Numarul 12 e mai aproape de 10 decat de 20.

Pentru rotunjiri la ordinul sutelor, e necesar sa stie sa aseze numarul intre

doua numere formate din sute intregi.
Exemplu: Numarul 136 se afla intre 100 si 200. Este mai aproape de 100
decat de 200.
Ii poti desena o linie (axa) si pe ea numerele 100 110
120..............................................200. Copilul fixeaza numarul pe axa si vede
apropierea sau departarea de 100 sau 200. Un numar rotunjit la sute se
termina in doua zerouri sau e un numar format din sute intregi.

3/13 - Inmultirea- notiuni pregatitoare si proprietati

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:

Sa adune, repetat, termeni egali.

(Exemplu: Calculeaza: 5 + 5 + 5 + 5 + 5 = );

Sa foloseasca termenii specifici inmultirii: factori, produs, inmultit cu..., de ...

ori mai mult.
(Exemplul 1: Calculeaza produsul numerelor 3 si 7. ; Exemplul 2: Afla numarul
de 4 ori mai mare decat 5.; Exemplul 3: Cate baloane are Mara daca eu am 5
baloane, iar ea are de 2 ori mai multe?; Exemplul 4: Afla doi factori al caror
produs este 24.);

Sa aplice inmultirea pentru a rezolva o problema din viata cotidiana.

(Exemplu: afla prin inmultire costul mai multor caiete cu acelasi pret, numarul
potrivit de bomboane, daca are 5 invitati si fiecare va servi cate 5
bomboane);

Sa scrie o adunare repetata de termeni egali ca operatie de inmultire.

(Exemplu: 4 + 4 + 4 = 3 x 4);

Sa scrie o inmultire ca adunare repetata de termeni egali.

(Exemplu: 2 x 3 = 3 + 3);

Sa calculeze numarul total de obiecte dintr-un desen printr-o operatie de

inmultire. Exemplu: Cate dreptunghiuri sunt in desen?(3 x 4 = 12 sau 4 x 3 =

12)

Sa schimbe locul factorilor intr-o inmultire pentru a calcula mai repede si mai
usor (Exemplu: 2 x 8 = 8 x 2);

Sa rezolve probleme ajutandu-se de desene.

(Exemplu: Cate bomboane de ciocolata sunt in doua cutii cu 4 randuri si cate
6 bomboane pe fiecare rand? Rezolvare: 2 x 4 x 6 = 48 (bomboane)

Dificultati frecvente si solutii

1. Copilul nu stie cum se scrie o adunare repetata de termeni egali ca
inmultire (nu stie care este termenul care se repeta). (Exemplu : Nu stie daca
4 + 4 + 4 se scrie sub forma de inmultire 4 x 3 sau 3 x 4 ? Corect este 4 + 4 + 4 =
3 x 4.
Ce poti face ca parinte

Faceti ordine pe raftul cu jucarii, de exemplu, 12 jucarii aranjati-le cate 4.

Apoi, intreaba-l :
Cate grupe de cate 4 am asezat? Cate jucarii avem aici?(4 + 4 + 4 =
12),deci am asezat de 3 ori cate 4 jucarii, adica de 3 ori 4, care se
scrie astfel 3 x 4 . Cum e mai usor sa aflam cate jucarii sunt? Printr-o
inmultire, adica 3x4 sau sa adunam de atatea ori?
Pentru exersare, sugereaza-i sa faca si alte grupari de obiecte, sa adune si sa

transforme adunarea repetata, care cere mult timp, in inmultiri. Ar fi bine sa-i
spui ca primul factor arata de cate ori se repeta al doilea ( ex: 3 arata ca 4 se
repeta de 3 ori). Dar daca zic 2 ori 6? Cum le grupezi? ( doua grupe de cate 6,
adica 6+6) Cere-i sa grupeze obiectele cate 3, cate 2 si sa gaseasca singur
operatii de inmultire, sa-ti spuna el inmultiri si tu sa grupezi si sa faci adunari.
2. Copilul intampina dificultati la aflarea numarului de obiecte dintr-un
desen prin inmultiri. Exemplu: ii este greu sa deduca operatia: 5 x 3 = 3 x 5 in
desenul:

Ce poti face ca parinte

Ai facut o prajitura. Taie pe o latura 3 bucati, iar pe alta 5 bucati. Portioneaza

apoi toata tava. Cate bucati are prajitura? Pune-l sa le numere prin adunare
repetata: 3+3+3+3+3, care inseamna de 5 ori cate 3, adica 5x3. Intoarce
tava. Acum cate bucati sunt? 5+5+5, care inseamna de 3 ori cate 5, adica pe
scurt 3x5. Ii va fi mai usor sa vada cum se pot grupa obiectele dintr-un desen
in ambele moduri si sa scrie inmultirile.

Puteti afla, de exemplu, cate globulete aveti intr-o cutie, cate carti pe rafturi,
cd-uri etc.

4/13 - Inmultirea numerelor naturale mai mici decat 100

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:

Sa defineasca inmultirea ca o adunare repetata de termeni egali.

(Exemplu: 3 x 8 = 8 + 8 + 8);

Sa verifice, cu ajutorul reprezentarilor prin desen, rezultatul unor inmultiri.

(Exemplu: inmultirea 3 x 7 o reprezinta astfel:

Sa recunoasca, intr-o operatie de inmultire: factorii, produsul si semnul x

(citit ori sau inmultit cu).
(Exemplu: 7 x 8 = 56
7 si 8 sunt factorii, iar 56 este produsul);

Sa recunoasca expresii care cer operatia de inmultire.

(Exemplu: de atatea ori mai mult; de n ori cate m obiecte, ( 3 randuri cu cate
5 elevi), dublu sau indoit (inmultit cu 2), triplu sau intreit (inmultit cu 3),
incincit (inmultit cu 5), insesit, inzecit);

Sa reproduca tabla inmultirii.

(Exemplu: spune tabla inmultirii la rand fara a gresi des);

Sa aplice, pentru rapiditate in calcul, proprietatile inmultirii, fara a le denumi.

(Exemplu: comutativitate: 3 x 4 = 4 x 3; asociativitate: 2 x 3 x 4 se poate
calcula in mai multe moduri: 2 x 3 x 4 = 6 x 4 sau 2 x 3 x 4 = 8 x 3 sau 2 x 3
x 4 = 2 x 12; element neutru: 1 x 4 = 4; orice numar inmultit cu 0 are ca
produs 0: 8 x 0 = 0 );

Sa aplice ordinea efectuarii operatiilor si folosirea corecta a parantezelor.

(Exemplul 1: 2 + 3 x 8 = 2 + 24 = 26; Exemplul 2: (2 + 3) x 8 = 5 x 8 = 40);

Sa rezolve probleme cu doua operatii.

(Exemplu: In parc se joaca 17 copii. Au plecat acasa de 2 ori cate 4 copii. Cati
copii au ramas in parc? Rezolvare: 2 x 4 = 8 (copii au plecat din parc); 17
8 = 9 (copii au ramas )

Pentru a obtine performanta, se recomanda ca, la sfarsitul acestui capitol,

copilul:

Sa rezolve probleme cu mai mult de doua operatii.

(Exemplu: O cutie are 32 de bomboane. Ionela a mancat de 3 ori cate 2
bomboane, Raluca a mancat si ea de 2 ori cate 4 bomboane, iar Lucica de 4
ori cate 3 bomboane. Cate bomboane au ramas in cutie? Rezolvare:
3 x 2 = 6 (numarul bomboanelor consumate de Ionela)
2 x 4 = 8 ( numarul bomboanelor consumate de Raluca)
4 x 3 = 12 (numarul bomboanelor consumate de Lucica)
6 + 8 + 12 = 26 (numarul total al bomboanelor consumate de fete)
32 28 = 4 ( numarul bomboanelor ramase in cutie)

Sa compuna probleme dupa exercitiu dat.

(Exemplu: Compune o problema despre florile indragite de tine dupa
urmatorul exercitiu: 5 x 7 5 x 3 = ).

Dificultati frecvente si solutii

1. Memoreaza greu tabla inmultirii.
Ce poti face ca parinte

Vei folosi regula pas cu pas:

Pentru a invata inmultirea cu 2 incepeti cu memorarea primelor doua operatii,
pe care le si concretizati prin grupe de cate 2 betisoare, deoarece copilul
memoreaza mai usor daca isi reprezinta obiectele:
2x1=2
2x2=4
Repeta cu copilul de atatea ori cat este necesar. Asigura-te ca le-a memorat
temeinic si numai dupa aceea mai introduci inca o inmultire:
2x3=6
Copilul mai adauga o grupa de 2 betisoare, apoi le numara:
2, 4, 6.
Repetati primele trei inmultiri (de mai sus) si treceti mai departe cand copilul
le-a memorat perfect.
E momentul sa introduci urmatoarea inmultire:2 x 4 = 8.
Se procedeaza ca mai sus pana cand copilul memoreaza tabla inmultirii cu 2.
Nu uita de betisoare!Aplica regula pas cu pas si la inmultirea cu 3, 4, 5.....
10.

2. Memoreaza greu inmultirile cu unul dintre factorii 6, 7, 8, 9.

Ce poti face ca parinte

Pentru exersare, incepe cu inmultirile usoare, cu unul dintre factorii 2, 3, 4, 5.

Foloseste inmultirile mai usoare, deja invatate.
Exemplu: 6 x 8 = ?
Il descompui pe 6 in 2+2+2 si inmultesti cu 8 pe fiecare, apoi aduni
rezultatele : 2x8+2x8+2x8= 16+16+16=48

Ti-ai propus sa faci 9 borcane cu compot de caise. Chiar le pregatesti si il pui

pe copil sa-ti spuna cate caise trebuie sa cumparati de la piata daca intr-un
borcan intra 7 caise. Poate socoti prin adunare repetata sau ii arati sa
grupeze borcanele cate doua: 2 x 7 =14. Face 4 grupuri de cate 14, adica
14+14+14+14= 56 la care adauga 7 pentru borcanul ramas.

3. Copilul nu cunoaste/nu foloseste corect dublu, triplu.

Ce poti face ca parinte

Arata-i parti ale propriului corp: are 2 picioare, deci dublul unuia singur, are 2
ochi, deci dublul unuia. Dublu inseamna inmultit cu 2.

Cere-i sa-ti aduca o rosie, apoi sa-ti aduca 3. A doua oara ti-a adus de trei ori
mai multe rosii decat prima data, adica triplu. Triplu inseamna inmultit cu 3.

4. Rezolva greu/nu rezolva o probleme de tipul: In dulap sunt 3 pachete cu

cate 2 napolitane si 2 pachete cu cate 4 biscuiti. Cate dulciuri sunt in dulap?
Ce poti face ca parinte

Ajuta-l sa inteleaga lucrand direct cu obiectele. Ai pe masa 3 pachete cu cate

2 napolitane si 2 pachete cu cate 4 biscuiti. Pune-l sa aleaga ce va lua la
scoala a doua zi. Daca vrea napolitane, atunci va manca de 3 ori cate 2, adica
6. Daca prefera biscuitii, va manca de 2 ori cate 4, adica 8

5/13 - Impartirea-notiuni pregatitoare si proprietati

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul sa stie:

Sa defineasca impartirea ca fiind operatia inversa inmultirii.

(Exemplu: daca 5 x 3 = 15, atunci 15 : 3 = 5);

Sa efectueze scaderi repetate ale aceluiasi termen.

(Exemplu: 21 3 3 3 3 3 3 3 = 0);

Sa foloseasca limbajul matematic al impartirii.

(Exemplu: deimpartit (numarul care se imparte), impartitor (numarul la care
se imparte), cat (rezultatul impartirii), impartit la (:), de n ori mai putin, ase
cuprinde in b de n ori ( 5 se cuprinde in 10 de 2 ori), a este de n ori mai mic
decat b (5 este de 2 ori mai mic decat 10);

Sa scrie o scadere repetata de termeni egali ca operatie de impartire.

(Exemplu: 10 5 5 = 0, deci 10 : 5 = 2, deoarece din 10 poti sa scazi de 2
ori pe 5 pana obtii 0);

Sa scrie impartirea ca scadere repetata de termeni egali.

(Exemplu: 8 : 2 = 4 deoarece 2 se poate scadea din 8 de 4 ori pana cand se
obtine 0 sau 8 2 2 2 2 = 0);

Sa dea exemple de cazuri concrete in care se aplica impartirea in parti egale.

(Exemplu: 8 mere se impart in mod egal la 2 copii. Cate mere primete
fiecare copil?)

Sa rezolve probleme ajutandu-se de desene.

(Exemplu: In cate cutii sunt puse 20 de jucarii, daca se asaza cate 5 jucarii in
cutie? 20 : 5 = 4)

Pentru a obtine performanta, se recomanda ca, la sfarsitul acestui capitol,

copilul:

Sa dea exemple de situatii concrete in care se aplica impartirea prin

cuprindere (Exemplu: 8 mere se impart cate 2 fiecarui copil. Cati copii
primesc mere?).

Dificultati frecvente si solutii

1. Nu intelege de ce impartirea este o scadere repetata. Exemplu: 36 : 9 = 4
Ce poti face ca parinte

Foloseste obiecte si indeamna copilul sa lucreze cu ele.

Exemplu: Va pregatiti sa jucati carti. Atrage-i atentia ca tu imparti cate 4 carti
la fiecare, lucru ce se repeta de mai multe ori. Arata-i teancul de carti care se
micsoreaza de cate ori dai fiecaruia cate 4. Aici, se micsoreazainseamna
scadere cu 4.
La tema il ajuti si astfel:
Exemplul 1
36 : 9 = 4
36 9 = 27
27 9 = 18
18 9 = 9
99=0
Scade-l pe 9 pana obtii 0. Numara de cate ori l-ai scazut pe 9 (de 4 ori). Deci,
36 : 9 = 4. Il scrii pe 4 sus, la rezultat (cat). Daca asezi scaderile in coloana
copilul le poate numara mai usor.

2. Copilul intampina dificultati in aplicarea impartirii prin cuprindere.

(Exemplu: 6 : 3 = , adica de cate ori il luam pe 3 din 6.)
Ce poti face ca parinte

Lucreaza practic. Pune pe farfurie 6 morcovi. Hai sa ne luam fiecare cate 3

morcovi sa-i rontaim! Deci, 6 impartit cate 3 egal 2 ( tu si copilul, adica 2
grupe). Cuprindere inseamna de cate ori se iau cei 3 morcovi din numarul
total sau cate grupuri de cate 3 formam din 6 morcovi.

Faceti aranjamente pentru o masa festiva si pune-l pe copil sa puna langa

fiecare farfurie cate 3, 4 tacamuri.

3. Copilul intampina dificultati in aplicarea impartirii in parti

egale. (Exemplu: 6 : 3 = , adica de cate ori impartim 6 in mod egal la 3.)
Ce poti face ca parinte

Sunteti 3 in casa. Imparte 6 morcovi, in mod egal, la fiecare. Da cate unul,

apoi inca unul pana la sfarsit. Prin urmare, 6 morcovi impartiti in mod egal la
voi trei inseamna cate 2 morcovi de fiecare. Deci, 6 impartit la 3 egal 2 (o
grupa de cate doi la fiecare).

La masa impartiti in mod egal la membrii familiei 12 felii de paine sau 15

bucati de pizza.
In parti egale (sau in mod egal) inseamna ca fiecare sa primeasca acelasi
numar de obiecte.

6/13 - Impartirea numerelor naturale mai mici decat 100 cu rest 0

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:

Sa memoreze tabla impartirii pornind de la tabla inmultirii.

(Exemplu: pentru a afla catul impartirii 24 : 8 = ? poate fi reformulat ? x 8 =
24);

Sa defineasca impartirea ca fiind operatia inversa inmultirii.

(Exemplu: 10 : 2 = 5 are ca operatie inversa 5 x 2 = 10) sau ca o scadere
repetata a aceluiasi termen (Exemplu: 10 : 2 = 5 deoarece 2 se cuprinde de 5
ori in 10, adica 2 se scade in mod repetat de 5 ori din 10, pana se obtine
0);

Sa recunoasca cuvintele specifice inmultirii: deimpartit, impartitor, cat,

jumatate, treime, sfert.
(Exemplul 1: Deimpartitul este 8, iar impartitorul 2. Aflati catul. Exemplul 2:
La jumatate numarului 18 adauga sfertul numarului 40.);

Sa faca proba inmultirii prin impartire si proba impartirii prin inmultire si/sau
impartire.
(Exemplu: 6 x 9 = 54, proba: 54 : 9 = 6 sau 54 : 6 = 9; 32 : 4 = 8, proba: 8 x
4 = 32 sau 32 : 8 = 4);

Sa identifice cuvinte/expresii care cer operatia de impartire: de atatea ori mai

putin, de atatea ori mai mic, micsorat de atatea ori, de cate ori se cuprinde...(
Exemplu: de cate ori se cuprinde 4 in 8?), de cate ori este mai mic/mai
mare a decat b.
(Exemplu: de cate ori este mai mai mic 7 decat 42 sau de cate ori este mare
42 decat 7);

Sa afle un numar necunoscut in inmultire sau in impartire.

(Exemplu: a x 3 = 27; 5 x b = 45; c : 4 = 5
sau 49 : d = 7);

Sa aplice ordinea efectuarii operatiilor intr-un exercitiu cu cele patru operatii.

(Exemplu: efectueaza mai intai inmultirile sau impartirile, apoi adunarile sau
scaderile in exercitii de tipul:

9 x 5 + 3 x 7 20 : 4 81 : 9 =

= 45 + 21 5 9

= 52);

Sa rezolve un exercitiu cu paranteze rotunde.

(Exemplu:

(27 : 3 + 5 x 5) ( 5 x 2 + 72 : 8) = (9 + 25 ) - ( 10 + 9 ) = 34 - 19 = 15

Sa rezolve probleme cu doua operatii (Exemplu: Evelina a rezolvat in vacanta

27 de probleme, iar Daniela de 3 ori mai putine.Cu cate probleme a rezolvat
mai multe Evelina decat Daniela? Rezolvare: 27 : 3 = 9 (numarul problemelor
rezolvate de Daniela) 27 9 = 18 (cu 18 probleme a rezolvat mai mult
Evelina);

Sa aplice proprietatea de distributivitate a impartirii fata de adunare si

scadere in exercitii si probleme (fara a folosi distributivitate ). (Exemplu:
Efectuati in doua moduri (21 + 35) : 7. Rezolvare: a) (21 + 35) : 7 = 56 : 7 =
8 ; b) (21 + 35) : 7 =(21 : 7) + ( 35 : 7) =3 + 5 = 8)

Pentru a obtine performanta, se recomanda ca, la sfarsitul acestui capitol,

copilul:

Sa rezolve probleme cu mai mult de doua operatii.

Exemplu: Pentru decorarea unei sali de festivitati s-au folosit 64 de baloane
rosii, de 8 ori mai putine baloane verzi, baloane galbene cat dublul baloanelor
verzi si baloane albastre cat sfertul baloanelor galbene. Cate baloane s-au
folosit pentru decor?
Rezolvare:

64 : 8 = 8 (numarul baloanelor verzi)

2 x 8 = 16 (numarul baloanelor galbene)

16 : 4 = 4 (numarul baloanelor albastre)

64 + 8 + 16 + 4 = 92 (numarul total al baloanelor);

Sa afle un numar necunoscut intr-o expresie prin metoda mersului invers fara
a folosi denumirea (adica efectuand operatiile in ordinea inversa, incepand cu
ultima pe care am efectua-o daca a ar fi un numar cunoscut si terminand cu
prima).
(Exemplu 22 + 81: a + 14 = 45
22 + 81 : a = 45 14
22 + 81 : a = 31
81 : a = 31 22
81 : a = 9
a = 81 : 9
a = 9).

Dificultati frecvente si solutii

1. Are dificultati la impartirile cu 6, 7, 8, 9
Ce poti face ca parinte

Joaca sah cu copilul. Fiecare are cate 16 piese. Pune-l sa aseze pionii, care
sunt 8, apoi celelalte piese, care sunt tot 8. Intreaba-l pe cate randuri le-a
asezat si care e impartirea( 8 se cuprinde in 16 de 2 ori sau 16:8=2 pentru ca
2x8=16).

Asezati 27 de carti pe rafturi, grupate cate 9. Impartiti 36 de masline cate 6

la o portie. Obisnuieste-l sa foloseasca inmultirea pentru rezolvarea unei
impartiri (Exemplu: 63:9=? ?x9=63)

2. Copilul afla numarul necunoscut printr-o operatie gresita. Exemplu: 18: ?

= 2; ? : 9=2
Ce poti face ca parinte

Pune pe masa 18 mere. Intreaba-l: Daca tu mananci cate 2 mere pe zi, cate
zile iti ajung? Copilul trebuie sa le grupeze cate doua. Impartirea este 18:2=9,
deci 9 =18:2
Sau: Mergeti la piata. Hotarati impreuna cate fructe veti cumpara daca va
manca cate 2 pe zi timp de 9 zile. Veti cumpara 18 mere, pentru ca 9x2=18,
asadar 18 = 9 x 2.

Pentru exersare, acasa, scrie pe o foaie exercitiul cu numere colorate si

explica-i:
- deimpartitul este numarul cel mai mare intr-o impartire si se afla numai prin
inmultire 18 = 2 x 9
- impartitorul este mereu mai mic sau egal cu deimpartitul si se afla numai
prin operatie de impartire 9 = 18 : 2

3. Nu stie ce operatie are de facut pentru a afla jumatatea, sfertul,

treimea unui numar. ( impartire la 2, 4 respectiv la 3)
Ce poti face ca parinte

La o salata de fructe aveti de pus , printre altele, si mere. Ia un mar. Taie-l in

doua. Da-i lui o jumatate, iar tie cealalta jumatate. Asadar, jumatateinseamna
impartit la 2. Bucatile sunt prea mari. Cere-i sa imparta bucata lui in doua. O
imparti si pe a ta la fel. Numarati bucatile obtinute (patru). Marul a fost
impartit in patru parti egale, o parte se numeste sfert. Sfert inseamna
impartit la 4. Salata de fructe o puneti in trei boluri, inseamana ca ati impartit
cantitatea la 3. Un bol contine o treime din cantitate. Treimeinseamna
impartitla 3.

7/13 - Inmultirea si impartirea numerelor naturale de la 0 la 1 000

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul :

Sa efectueze in doua moduri inmultirea unei sume sau diferente cu un numar

de o cifra (Exemplu: (6 + 3) x 4 = 9 x 4 = 36 sau (6 + 3) x 4 = 6 x 4 + 3 x 4
= 24 + 12 = 36);

Sa inmulteasca un numar de doua cifre cu un numar de o cifra folosind

adunarea repetata, grupari de termeni sau reprezentari.
(Exemplu: 35 x 5 = 35 + 35 + 35 + 35 + 35= 175
sau 35 x 5 = 30 x 5 + 5 x 5
= 70 + 70 + 35

= 150 + 25
= 175);

Sa imparta un numar de doua cifre la un numar de o cifra folosind scaderea

repetata, grupari de termeni, reprezentari.
(Exemplu: 84 : 7 = (70 + 14) : 7
= 70 : 7 + 14 : 7
= 10 + 2
= 12);

Sa inmulteasca cu 10 sau 100 si sa imparta la 10 sau 100.

(Exemplu: 12 x 10 = 120, 4 x 100 = 400 sau 340 : 10 = 34, 500 : 100 = 5.);

Sa foloseasca limbajul matematic specific inmultirii si impartirii.

(Exemplu: factori, produs, deimpartit, impartitor, ct, de n ori mai mare/mic,
dublu, triplu, jumatate, treime, sfert, se cuprinde in...);

Sa rezolve probleme cu doua operatii cu inmultire si/sau impartire.

(Exemplu: La o florarie s-au adus 5 cutii cu cate 24 de garoafe rosii si 2 cutii
cu cate 12 garoafe albe. Din acestea s-au confectionat buchete cu cte 9 fire.
Cte buchete s-au confectionat?)

Pentru a obtine performanta, se recomanda ca, la sfarsitul acestui capitol,

copilul:

* Sa inmulteasca un numar de trei cifre cu un numar de o cifra, fara sa

depaseasca 1000.
(Exemplu:162 x 3 = 100 x 3 + 60 x 3 + 2 x 3
= 300 + 180 + 6
= 486);

*Sa efectueze impartirea unui numar natural mai mic dect 1000 la un numar
de o cifra folosind scaderea repetata, grupari de termeni, reprezentari.
(Exemplu: 459 : 3 = (300 + 150 + 9) : 3
= 300 : 3 + 150 : 3 + 9 : 3
= 100 + 50 + 3
= 153);

*Sa efectueze impartirea cu rest a numerelor mai mici decat 50 folosind

desene si scheme sugestive.
(Exemplu: 23 : 5 = 4 rest 3

*Sa rezolve probleme cu mai mult de doua operatii.

Exemplu: Pentru serbare, elevii au decorat clasa de jur imprejur cu o
ghirlanda de flori aritficiale. Stiind ca lungimea clasei este de 12 m, iar
latimea de 2 ori mai mica si ca pentru 1m de ghirlanda s-au folosit 9 flori,
aflati cate flori au fost necesare pentru acest decor.)

Nota : Algoritmii de efectuare a inmultirii si impartirii numerelor de doua sau de trei

cifre cu numere de o cifra nu se studiaza in clasa a III-a, ci in clasa a IV-a, conform
programei scolare in vigoare.
Dificultati frecvente si solutii
1. Copilul greseste la inmultirea si impartirea cu/la 10, 100.
(Exemplu:
16x10 sau 16 x100
300:10 sau 300:100)
Ce poti face ca parinte

Schimba in fata lui o bancnota de 100 de lei in bancnote de cate10 lei. Pune-l
sa le numere. Sunt 10 de cate 10 lei, deci 10 x 10 = 100. Compara numarul
de zerouri de la 10 si de la 100. Pentru micsorare de 10 ori, compara invers:
de la 100 la 10.

Faceti cat mai multe exercitii orale. Explica: Cand numarul 16 se inmulteste
cu 10, adauga la sfarsit un zero, cand se inmulteste cu 100 adauga la sfarsit
doua zerouri. Cand numarul 300 se imparte la 10, elimina un zero de la
sfarsit, iar cand imparte la 100 elimina doua zerouri.

2. Intampina dificultati la intelegerea inmultirii cu numere mai mari decat

10.
(Exemplu:
34 x 2=(30+4)x2=30x2+4x2
272x3=(200+70+2)x3
=200x3+70x3+2x3)
Ce poti face ca parinte

Aranjati faceti un inventar al...sosetelor. Calculati impreuna numarul de

sosete care trebuie asezate, descompunand numerele in sute, zeci si unitati.
Exemplu: Aveti de pus 34 de perechi. Asaza intr-un sertar 30 de perechi, iar in
altul liber 4 perechi. Socotiti numarul sosetelor astfel: 30 perechi ori 2
inseamna 60 de sosete, iar 4 perechi ori 2 inseamna 8 sosete, in total 68 de
sosete. In concluzie, 34 de perechi a cate 2 fac 68 de sosete.
La tema, aminteste-i de felul cum ati descompus numarul 34. Foloseste
descompunerea si la numerele de 3 cifre

3. Intampina dificultati la impartire deoarece ii este greu sa descompuna

convenabil deimpartitul.
(Exemplu: 64:4 =(40+24):4=40:4+24:4

326:2=(200+120+6):2
=200:2+120:2+6:2)
Ce poti face ca parinte

Pregateste 4 caserole in care ai de pus, dintr-o punga, 64 de fructe pentru

excursie, de exemplu. Scoateti din punga, mai intai, 40 de fructe. In fiecare
caserola il pui sa aseze cate 10 fructe, pentru ca 40 : 4 = 10. In punga au
ramas 24 de fructe. Pe acestea trebuie sa le repartizeze cate 6 in fiecare
caserola, pentru ca 24 : 4 = 6. Observa practic cum ai descompus numarul
64 in doua numere care se impart exact la 4 40+24. Asadar, descompune
numarul dat in suma de numere care se impart exact la impartitor si aduna
rezultatele. Acelasi procedeu aplica-l si la impartirea unui numar de trei cifre.

8/13 - Probleme care se rezolva prin mai mult de doua operatii

Pentru a obtine performanta, se recomanda ca, la sfarsitul acestui capitol,
copilul:

Sa rezolve probleme in care aplica adunarea, scaderea, inmultirea si

impartirea in intervalul de numere corespunzator. (Exemplu: La un magazin sau adus 5 cutii fiecare cu cate 15 mingi mari si de 3 ori mai putine mingi mici.
S-au vandut mingile din 3 cutii. Cate mingi au mai ramas?

Rezolvare: 1. Numarul mingiilor mici dintr-o cutie:

15 : 3 = 5
15 + 5 = 20
53=2
2 x 20 = 40);

Sa recunoasca situatiile concrete sau expresiile care presupun adunare,

scadere, inmultire, impartire (Exemplu: cu atat mai mare/mic, de atatea ori
mai mult/putin, sunt in total, au mai ramas etc.);

Sa scrie rezolvarea unei probleme sub forma unui exercitiu cu mai multe
operatii, folosind si paranteze rotunde (Exemplu: pentru problema de mai sus
rezolvarea sub forma unei expresii/unui exercitiu este urmatoarea:(15 + 15 :
3 ) x 5 3 x 20 =);

Sa demonstreze cunoasterea etapelor de rezolvare ale problemei (Exemplu:

a)citirea enuntului problemei,

b)intelegerea enuntului,

c) analiza si schematizarea problemei,

d)intocmirea planului logic,

e) alegerea si efectuarea operatiilor corespunzatoare ideilor din planul logic);

Sa foloseasca scheme simple, reprezentari grafice, desene, pentru a figura pe

scurt datele si pasii de rezolvare ai unei probleme
(Exemplu de schema pentru problema prezentata anterior:

Sa gaseasca mai multe cai de rezolvare a unei probleme

(Exemplu: problema prezentata anterior poate fi rezolvata si in modurile
urmatoare:

Sa rezolve probleme care contin termeni matematici (suma, termeni

diferenta, descazut, scazator, produs, cat, deimpartit, impartitor etc)
(Exemplu: Descazutul este suma dintre triplul si jumatatea numarului 98, iar
diferenta este produsul dintre sfertul numarului 48 si catul numerelor 30 si
10. Aflati scazatorul.)

Sa creeze probleme pornind de la numere si operatii date, pe o tematica

data, asemanatoare cu una rezolvata anterior, dupa o schema data sau dupa
un exercitiu, (Exemplu: Compune o problema care se rezolva prin urmatorul
exercitiu: 314 + 6 x 8 + 5 x 7 = ?);

Sa rezolve probleme cu notiuni de geometrie sau cu diferite unitati de masura

pentru lungime, capacitate, masa, timp, valoare (Exemplu: Bunicul

imprejmuieste cu gard viu un strat de flori de forma dreptunghiulara cu

lungimea de 20 m si latimea de 4 ori mai mica. Cat va plati in total, stiind ca
un metru de gard viu costa 2 lei?).
Dificultati frecvente si solutii
1. Copilul intampina dificultati la rezolvarea problemelor cu mai mult de
doua operatii. Exemplu:
Pentru bucatarie, tata a cumparat 100 placi de faianta. Pe un perete asaza 6
randuri cu cate 8 placi pe rand si pe altul 4 randuri cu cate 10 placi pe rand. Mai are
nevoie sau nu de placi pentru bucatarie?
Ce poti face ca parinte

Alege probleme din viata cotidiana a copilului. De exemplu: urmeaza sa

cumperi placi de faianta pentru un perete din bucatarie. Ii arati copilului cum
masori peretele cu ajutorul unei placi (un sablon patrat, dreptunghiular) pe
lungime si numeri cate sunt pe un rand. Pe latime numara cate placi incap si
gasesti numarul de randuri. Pune-l pe copil sa calculeze numarul total de
placi pentru un perete prin inmultire. Pentru un alt perete procedezi la fel.
Deci, ca sa stii cate placi vei cumpara pentru doi pereti, intai afli cate placi
sunt necesare pentru fiecare perete. Copilul trebuie obisnuit sa inceapa
rezolvarea problemei de la intrebare inapoi catre datele ei. Poti folosi si un
desen.

2. Greseste la scrierea rezolvarii problemei intr-un exercitiu. Exemplu: Pe

un raft Elena a asezat 15 carti, iar pe altul de 2 ori mai multe. Cate carti a asezat ea
pe cele doua rafturi?
Ce poti face ca parinte

Va hotarati sa asezati altfel cartile pe rafturi. Pune-l sa aseze pe un raft 15,

apoi pe un altul de 2 ori mai multe. Prin inmultire afla ca trebuie sa puna 30
de carti. Intreaba-l cate carti a asezat pe ambele rafturi. Cere-i sa-ti spuna
operatiile pe care le-a facut. Intai a facut o inmultire (15 x 2), apoi o adunare
(15 + 30).

La teme, la scrierea rezolvarii intr-un exercitiu, ajuta-l sa se orienteze dupa

operatiile efectuate pentru rezolvarea problemei.
Exemplu: ultima operatie15+30
15 e numarul din problema, iar 30 l-a aflat prin inmultire: 15 x 2. Asadar,
exercitiul sau expresia numerica este:
15 + (15 x 2) = 15 + 30 = 45

3. Nu reuseste sa compuna o problema dupa o expresie

numerica. Exemplu: 26 + (26 14) =
Ce poti face ca parinte

Arata-i ca ai receptionat 26 de apeluri telefonice. SMS-uri mai putine cu 14.

Apoi, intreaba-l daca stie cate apeluri si SMS-uri ai primit astazi. Copilul afla
intai cate mesaje ai primit prin scaderea lui 14 din 26, apoi totalul prin
adunare.
Ca sa compuna o problema observa ca are 2 numere pe care le va folosi in
enunt. Unul dintre numere este 26, iar cel de-al doilea numar este cu 14 mai
mic.

9/13 - Elemente intuitive de geometrie

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul :

Sa recunoasca forme plane: patrat, dreptunghi, triunghi, cerc, poligon (o linie

franta inchisa), punct, linie dreapta, segment de dreapta, linie franta, linie
curba.
(Exemplu: denumeste forme geometrice atunci cand i se cere);

Sa deseneze forme plane cu sablon sau cu ajutorul trusei de geometrie (rigla,

echer, compas).
(Exemplu: deseneaza cu compasul un cerc);

Sa recunoasca interiorul si exteriorul unei figuri geometrice.

(Exemplu: Coloreaza cu galben interiorul triunghiului si cu rosu interiorul
dreptunghiului.);

Sa recunoasca in mediul inconjurator si sa descrie obiecte cu forme spatiale:

cub, sfera, cilindru, con.
(Exemplu: recunoaste ca o cutie are forma de cub, un pahar are forma de
cilindru, un coif are forma de con etc.), cu observarea varfurilor, muchiilor,
fetelor;

Sa deseneze modele geometrice simple folosind simetria.

(Exemplu: deseneaza doua patrate simetrice si obtine un dreptunghi).

Pentru a obtine performanta, se recomanda ca, la sfarsitul acestui capitol,

copilul:

Sa recunoasca cuboidul (forma spatiala) cunoscut si cu denumirea

deparalelipiped dreptunghic, si sa-l descrie cu mentionarea fetelor, varfurilor,
muchiilor.
(Exemplu: spune care sunt varfurile, muchiile, fetele unui cuboid.)

Sa rezolva probleme ce se rezolva prin mai mult de doua operatii si in care

aplica cunostintele de geometrie.
(Exemplu: Un magazin de bijuterii a comandat la o fabrica ambalaje: 34 de
cutiute in forma de cilindru, de 5 ori mai multe cutiute in forma de cub si de 2

ori mai putine cutiute in forma de cuboid decat cele cilindrice. Daca in prima
saptamana s-au folosit 74 de cutii, cate cutii au mai ramas in magazin?)

Dificultati frecvente si solutii

1. Confunda dreptunghiul cu triunghiul.
Ce poti face ca parinte

Insista pe denumirea triunghiului silabisind: tri-unghi (pronunta rar,

accentuand prima silaba). Spune copilului ca denumirea sa provine de la
faptul ca are trei unghiuri si trei laturi.
Dintr-o sarma maleabila pune-l sa construiasca un triunghi, apoi sa-i numere
laturile si unghiurile. Imediat il rogi sa construiasca si un dreptunghi.
Observati-l, numarand impreuna laturile si unghiurile.

2. Copilul intampina dificultati la recunoasterea poligoanelor (poligonul

este linia franta inchisa)
Ce poti face ca parinte

Ia o coala de hartie pe care sunt desenate figuri geometrice (patrat, triunghi,

dreptunghi, cerc, oval, alte poligoane, alte linii curbe inchise) si o foarfeca.
Pune-l sa decupeze figurile geometrice si sa le sorteze in doua
categorii:poligoane si figuri care nu sunt poligoane. Decupeaza si alte figuri
cu mai multe laturi (5, 6, 7). Pe o alta coala, cere-i copilului sa le contureze.
Spune-i ca a obtinut o linie franta inchisa (formata din bucati sau
segmente de linie dreapta), adica un poligon cu 5 laturi, cu 6 laturi etc. Dintre
primele decupaje ia formele plane formate din linii drepte si linii curbe.
Compara-le. Copilul va putea spune usor diferentele. O figura geometrica cu
cel putin o linie curba nu e poligon.

3. Nu stie ce este axa de simetrie.

Ce poti face ca parinte

Arata-i corpul tau. Leaga de o sfoara (cat tine de lunga) o greutate care sa o
tina intinsa. Fixeaza cu mana sfoara la nivelul fruntii. Copilul trebuie sa spuna
ce vede in partea stanga si in partea dreapta a sforii. Asadar, axa de simetrie
(sfoara) imparte un corp, un desen in doua parti identice.

Asaza-te putin lateral si lipit de o oglinda. Deseneaza-ti o alunita pe obraz.

Copilul vede 2 capete despartite de marginea oglinzii (axa), iar alunita este si
pe obrazul celalalt.

10/13 - Numere naturale de la 0 la 1 000 000

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul :

Sa formeze numere naturale mai mici decat 1 000 000.

(Exemplu: 2 mii 6 sute si 1 unitate formeaza numarul 2 601)

Sa citeasca si sa scrie cu cifre si litere numerele naturale de la mai mici decat

1 000 000. (Exemplu: 52 372 cincizeci si doua de mii trei sute saptezeci si
trei)

Sa compare numere naturale mai mici decat 1 000 000.

(Exemplu: 2 393< 27 455, 34 523 = 34 523, 889 213 > 869 213)

Sa ordoneze crescator sau descrescator un sir de 5 6 numere naturale date.

(Exemplu: 288, 3 834, 24 339, 193 583, 1 000 000);

Sa compuna si sa descompuna numerele naturale mai mici decat 1 000 000.

(Exemplu: compunere: 300 000 + 40 000 + 8 000 + 600 + 50 + 2 = 348
652; descompunere: 384 527 = 300 000 + 80 000 + 4 000 + 500 + 20 + 7);

Sa rotunjeasca numerele naturale mai mici decat 1 000 000.

(Exemplu: 2 318 rotunjit la ordinul miilor va fi 2 000, rotunjit la ordinul sutelor
va fi 2300 si rotunjit la zeci va fi 2320);

Sa numere crescator si descrescator, cu start si pas dat, numere de la 0 la 1

000 000. (Exemplu: pentru a numara cu pasul 10 de la 67 880, va spune
numerele: 67 890, 67 900, 67 910, 67 920);

Sa foloseasca in exprimare termenii ordin si clasa.

(Exemplu: clasa unitatilor, clasa miilor, clasa milioanelor, ordinul 5, ordinul
zeci de mii).

Pentru a obtine performanta, se recomanda ca, la sfarsitul acestui capitol,

copilul:

Sa scrie numere care indeplinesc anumite cerinte.

(Exemplu: Scrie numarul stiind ca: are sase cifre, cifra unitatilor de mii este 2,
cifra sutelor este 8, cifra zecilor de mii este 7, suma cifrelor sale este 27);

Sa compuna un sir dupa o regula construita de el.

(Exemplu: combina adunari (+100) si scaderi ( - 1000): 7 345, 7 445, 6 445, 6
545, 5545, 5 645, 4 645).

Dificultati frecvente si solutii

1. Copilul citeste/scrie cu dificultate numerele, nu retine clasele. (Exemplu:
8 683 se citeste opt mii sase sute optzeci si trei, 21 304 se citeste douazeci si una
de mii trei sute patru)

Ce poti face ca parinte

Citeste cu copilul o carte despre plantele si animalele de pe glob, despre

dinozauri, despre inventii si inventatori, enciclopedii. Veti gasi foarte multe
numere de peste 4 cifre, dar si informatii pe care le retine si-i trezesc
curiozitatea. Exemplu: peste 8 600 specii de pasari, 23 000 specii de pesti; in
anul 1 876 s-a inventat telefonul etc.

Practic, asaza vertical 3 creioane albastre. Pune sub ele obiecte mici si
formeaza numere cu ajutorul lor. Cere copilului sa le citeasca si sa le scrie. Ai
grija ca la scriere sa lase un spatiu intre clase.

2. Ordoneaza greu mai mult de trei numere formate din acelasi numar de
cifre. (Exemplu:1 243, 2 305, 3 254, 3 410, 3 412)
Ce poti face ca parinte

Copilul a citit despre inventii si inventatori. Faceti impreuna o lista cu inventii,

dupa care ordonati dupa numarul anilor.

Cere-i sa scrie pe etichete numere si sa le aseze pe jucariile preferate.

Exemplu de numere: 1 243, 3 254, 2 305, 3 410, 3 412. Apoi spune-i sa se
joace cu ele in ordinea crescatoare/descrescatoare a numerelor. Da-i cateva
indicii pentru stabilirea ordinii: sa arate pe rand numarul miilor; pentru
numerele cu cifra miilor 3 sa compare numarul sutelor, apoi numarul zecilor
si numarul unitatilor. Asaza-le unele sub altele, le vede mai bine.

3. Este nesigur la rotunjirea numerelor la ordinul miilor. (Exemplu: 5 327

rotunjit la ordinul miilor este 5 000).
Ce poti face ca parinte

Pregateste masa de seara. Scrie pe o punga cu orez 3 889 boabe, pe una cu

cereale 21 314 boabe. Prezinta-i pungile ca o surpriza facuta de vanzator.
Determina-l pe copil sa se gandeasca la motivele pentru care au fost scrise
numerele (pentru portii, o idee traznita). Jucati-va! Cam cate boabe vom
manca azi? Cred ca aproape 4 000 de boabe, pentru ca de la 3 889 pana la 4
000 numaram mai putin decat inapoi, pana la 3 000. Arata-i punga cu cereale
pentru masa de dimineata. Pentru rotunjirea lui 21 314 spune copilului sa
citeasca doar 1 314 (fara 2 zeci de mii) si sa il rotunjeasca la 1 000 (este un
numar mai mic si ii este mai usor). Numarul rotunjit este 21 000, la clasa
unitatilor fiind numai zerouri.

11/13 - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 10 000

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul :

Sa rezolve adunari si scaderi cu numere naturale de la 0 la 10 000.

(Exemplu: 5 284 + 2 889 = , 9437 3947= );

Sa utilizeze limbajul matematic specific: termeni, suma(total), descazut,

scazator, diferenta(rest).
(Exemplu: Afla descazutul stiind ca scazatorul este 722, iar diferenta este
3991.);

Sa verifice rezultatele adunarilor si scaderilor efectuand proba.

(Exemplu: efectueaza proba scaderii prin adunare: 7 950 - 1 200 = 6 750,
proba: 1 200 + 6 750 =7 950 si proba adunarii prin scadere: 1 200 + 1 750
=2 950, proba: 2 950 - 1 200 = 1 750);

Sa schimbe locul termenilor, pentru calcule rapide.

(Exemplu: 2 200 + 1 750 + 2 800 + 1 250 = 2 200 + 2 800 + 1 750 + 1 250
= 5 000 + 3000 = 8 000);

Sa afle numarul necunoscut intr-o operatie de adunare sau scadere.

(Exemplu: Afla numarul necunoscut: a + 3277 = 5281, 8 723 b = 3 818, c
4 329 = 111);

Sa rezolve probleme cu doua operatii cu plan de rezolvare.

(Exemplu:Un vas de pescuit a capturat 4 683 kg de somon si cu 2388 kg mai
putin ton. Cate kilograme de peste a adus vasul respectiv?);

Sa estimeze o suma sau o diferenta, rotunjind termenii adunarii sau scaderii

date. (Exemplu: suma 1 203 + 789 va fi un numar apropiat de 2 000
deoarece 1200 + 800 = 2 000).

Pentru a obtine performanta, se recomanda ca, la sfarsitul acestui capitol,

copilul:

Sa rezolve probleme cu mai mult de doua operatii.

(Exemplu: Un vas oceanic de pescuit a capturat 10 000 kg de peste: somon,
ton si macrou. Cantitatea totala de somon si ton cantareste 6 360 kg, iar
cantitatea de macrou este cu 180 kg mai mica decat cantitatea de somon.
Cate kilograme de peste din fiecare categorie a pescuit vasul?
Rezolvare:Cantitatea de macrou: 10 000 6360 = 3 640 (kg);Cantitatea de
somon: 3 640 + 180 = 3 820 (kg);Cantitatea de ton: 6 360 3 820 = 2 540
(kg).)

Sa afle numere necunoscute in exercitii cu mai multe operatii

(Exemplu:
a + 2 544 1 437 + 2 263 = 3 553
a + 2 544 1 437 = 3 553 2263
a + 2 544 1 437 = 1 290
a + 2 544 = 1 290 + 1 437
a + 2 544 = 2 727

a = 2 727 2 544
a = 183);

Sa compuna probleme, cu cel putin doua operatii, adunare si scadere

(Exemplul 1: Compune o problema dupa urmatorul exercitiu: 2 200 + ( 2 200
+ 170) + ( 2 200 455)=; Exemplul 2: compune o problema in care sa se
regaseasca numerele 3 499, 1 772 si 1 227; Exemplul 3: compune o
problema care sa contina expresiilecu 2 588 mai mult, cu 555 mai
putin.).

Dificultati frecvente si solutii

1. Copilul greseste frecvent scaderea cu trecere peste ordin. (Exemplu: 1
602 984 =? Verificare prin rotunjirea termenilor. 1 600 1 000= 600 (rezultatul va
fi un numar apropiat de 600).
Ce poti face ca parinte

Cel mai usor este sa foloseasca calculul scris si sa spuna cu voce tare toti
pasii, pana se automatizeaza tehnica de calcul.
Exemplu:
1602
984
618

Pasii de urmat, incepand de la ordinul unitatilor, sunt:

Pas 1: 2 minus 4 nu se poate.Pentru ca sunt 0 zeci, iei 1 suta din 6 sute. 1
suta o transformi in 10 zeci. Dintr-o zece scazi 4 unitati si aduni 2. (104+2=8)Scrii punct deasupra lui 0 si deasupra lui 6 ca sa stii ca ai luat o suta
si o zece.
Pas 2: Din 9 zeci ramase scazi 8 zeci.(9-8=1)
Pas 3: Din 5 sute ramase nu poti scadea 9 sute.O mie o transformi in 10 sute
din care scazi 9 sute, apoi aduni 5 sute.(10-9+5=6)

2. Greseste operatiile intr-un exercitiu de tipul: La diferenta numerelor 4 305

si 2 467 adauga produsul numerelor 48 si 5.
Ce poti face ca parinte

Explica cuvintele folosind exemple din realitate:

Mai intai intreaba-l care e diferenta dintre numarul caietelor si al cartilor?,

care e diferenta dintre varsta lui si varsta ta? Dar dintre varstele parintilor?
Puncteaza: Calculul diferentei inseamna operatia de scadere.

Faci o prajitura si-i spui ca trebuie sa pui 200 grame de zahar, apoi sa
adaugi 400 grame de nuci, apoi adaugi 100 grame de faina.
Cuvantul adaugaimplica totdeauna efectuarea unei adunari.

Sunteti trei in familie. Fiecare are la masa trei tacamuri. Intreaba-l cate
tacamuri sunt: 3 + 3 + 3 = 3 x 3, adica produsul numerelor 3 si
3. Produsinseamna inmultire.

Indeamna-l sa puna pe trei farfurii, in mod egal, 9 felii de pizza (prajituri,

fructe). Fiecare a primit cate 3 bucati. Asadar, daca imparte pe 9 la 3
obtinecatul 3. Aflarea catului implica operatia de impartire.

12/13 - Unitati de masura

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul :

Sa denumeasca unitati standard.

(Exemplu: de masurat lungimea: metrul cu multiplii si submultiplii;de
masurat masa: kg cu multiplii si submultiplii; de masurat capacitatea: litrul cu
multiplii si submultiplii;de masurat timpul: ora, minutul, ziua, saptamana,
luna, anul;monede si bancnote romanesti si europene);

Sa foloseasca unitatile de masura standard si instrumente de masura

potrivite (metrul, rigla, balanta, ceasul) pentru efectuarea unor masuratori
uzuale.
(Exemplu: foloseste rigla sa masoare cartea si spune cati centrimeti are);

Sa compare si sa ordoneze obiecte dupa: lungime, latime, inaltime,

capacitate, masa. (Exemplu: Pornind de la imagine cu ase obiecte (un mar,
un pepene, o vac, o nuc, un ac, un elefant) compar i spune ordinea
corecta a obiectele dup masa lor);

Sa plaseze in timp evenimente si sa le ordoneze dupa durata lor.

(Exemplu: ordoneaza activitatile dintr-o zi in ordine cronologica masa de
dimineata, ore de curs, pranzul, odihna de dupa amiaza, scrierea temelor
etc);

Sa citeasca si sa fixeze pe un ceas confectionat din carton orele indicate.

(Exemplu: fixeaza: ora 9 si 40 de minute, ora 18 si 35 de minute, ora 23 si 55
de minute etc);

Sa spuna valoarea monedelor si bancnotelor si sa faca schimburi echivalente.

(Exemplu: o bancnota de 1 leu il schimb cu 1 moneda de 50 de bani si 5
monede de 10 bani; 10 lei ii schimb cu 5 bancnote de 1 leu si 1 bancnota de
5 lei).

Pentru a obtine performanta, se recomanda ca, la sfarsitul acestui capitol,

copilul:

Sa rezolve probleme prin mai mult de doua operatii.

(Exemplu:Tudor cumpara o minge care costa 22 de lei, un atlas geografic,
care este cu 12 lei mai scump si un clasor care este cu 8 lei mai ieftin decat
atlasul. Ce rest primeste de la o bancnota de 100 lei? Mentionati trei
modalitati in care vanzatorul ii poate da restul.)

Dificultati frecvente si solutii

1. Copilul citeste incorect preturi, urmand modelul unor adulti. Exemplu:
citeste 2 mii in loc de 20 de bani, 18 mii in loc de 1 leu 80 de bani.

Ce poti face ca parinte

Citeste cu el preturi de pe diferite obiecte cumparate sau bonuri primite de la

magazine. Foloseste citirea actuala: nu 10 mii, ci 1 leu, nu 15 mii, ci 1 leu si
50 de bani, nu 1 mie, ci 10 bani. Copiii sunt derutati de atatea moduri de
exprimare a pretului.

2. Intampina dificultati la schimburi echivalente ale unor monede si

bancnote. Exemplu: greseste cand trebuie sa schimbe 100 lei.
Ce poti face ca parinte

Faceti impreuna schimburi echivalente ale unor bancnote si monede.

Exemplu:
1 leu 1 moneda de 50 bani, 5 monede de 10 bani
10 monede de 10 bani
12 lei 1 bancnota de 10 lei, 2 de 2 lei
10 bancnote de 1 leu, 4 monede de 50 bani

3.Nu intelege cum sa citeasca anumite ore. Exemplu: ora 12 si 35 minute ora
18 si 45 minute
Ce poti face ca parinte

Foloseste un ceas la care poti misca minutarul si orarul. Fixeaza pe ceas ore si
cititi-le impreuna. Deplaseaza mereu spre dreapta acul minutar de la 1 la 2,
adica 5 minute, de la 5 la 6, tot 5 minute.
Explica-i: daca ai fixat acul orar la 12 si acul minutar la 2, atunci citesti 12 si
10 minute (de la 12 au trecut 5 + 5 minute). Acul minutar a trecut de 30
minute cu 5 minute, atunci citesti 12 si 35 minute. Nu e cazul sa citesti ora 1
fara 25 minute. Fixeaza acul orar intre 14 si 15. Citeste de la prima, adica 14,
la care adaugi minute.

De asemenea, poti confectiona un ceas care sa-l sprijine pe copil la citirea

orelor si minutelor, ca in exemplul de mai jos:

13/13 - Recapitulare finala

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul :

Sa citeasca, sa scrie, sa compare, sa ordoneze si sa rotunjeasca (prin adaos

sau prin lipsa) numere naturale de la 0 la 1 000 000 (Exemplu : numarul 25
738 se rotunjeste la ordinul miilor prin adaos la 26 000, iar la ordinul sutelor
prin lipsa la 25 700.) ;

Sa identifice numere din intervalul 0 1 000 000 dupa unul-doua criterii date
(Exemplu: Scrie trei numere pare de patru cifre, egale cu rasturnatele lor.
Numerele respective pot fi: 2882, 4554, 6226.);

Sa adune si sa scada, cu trecere peste ordin, numere naturale in intervalul de

la 0 la 10 000. (Exemplu: Calculeaza: 2 993 + 3 749 =
; 7 421 3 846 =
)

Sa efectueze proba adunarii si scaderii. (Exemplu : proba adunarii 2381 +

299 = 2 680 se efectueaza prin operatia de scadere: 2680 299 = 2381, iar
proba scaderii 7000 1 452 = 5 548 se efectueaza folosind adunarea 5 548 +
1 452 = 7 000 sau scaderea 7000 5548 = 1452);

Sa afle numerele necunoscute din operatii de adunare si scadere (Exemplu:

Afla numerele necunoscute: 1 252 + m = 2 815, m = 2 815 1 252, deci m =

1 563, n 7 231 = 828, n = 828 + 7 231, deci n = 8 059, 2 734 a = 468, a

= 2 734 468, deci a = 2 266);

Sa redea, din memorie, tabla inmultirii si tabla impartirii (Exemplu: spune

tabla inmultirii pe sarite si la rand);

Sa efectueze inmultiri si impartiri in intervalul de numere naturale de la 0 la 1

000 astfel: inmultirea unui numar natural de doua cifre cu un numar de o
cifra (Exemplul 1: 68 x 3 = 204) impartirea unui numar de doua cifre la un
numar de o cifra (Exemplul 2: 84 : 7 = 12), folosind adunarea/scaderea
repetata, grupari de termeni, reprezentari (Exemplul 3: inmultirea 68 x 3 se
poate calcula astfel:

a)

prin adunare repetata: 68 + 68 + 68 = 204;

b)

prin descompunerea numarului 68 si apoi gruparea termenilor:

68 x 3 = (60 + 8) x 3
= 60 x 3 + 8 x 3
= 180 + 24
= 204
c)

prin reprezentarea numerelor:

sau:

Sa calculeze numarul necunoscut intr-o inmmultire sau impartire in intervalul

de numere naturale de la 0 la 100. (Exemplu:Afla numerele necunoscute: a x
3= 63, a = 63: 3, deci a = 21
b : 4 = 14, b = 14 x 4, deci b = 56

98 : c = 7, c = 98 : 7, c = 14

Sa calculeze expresii numerice, in care foloseste paranteze rotunde si

respecta ordinea efectuarii operatiilor (Exemplu:
20 + 50 x 2 7 x ( 100 90) =

= 20 + 50 x 2 7 x 10 =
= 20 + 50 x 2 70 =
= 20 + 100 70 =
= 50

Sa rezolve probleme prin doua operatii de acelasi ordin sau de ordine diferite:
(Exemplu: In parc au inflorit 98 de trandafiri rosii, acestia fiind in numar dublu
fata de trandafirii galbeni. Cati trandafiri au inflorit in parc in total?);

Sa foloseasca limbajul specific matematicii: numere pare/impare, predesesor,

succesor, numere consecutive, ordin, clasa, termen, suma, descazut,
scazator, diferenta, factor, produs, dublu, triplu, deimpartit, impartitor,
cat,jumatate, treime, sfert, cu atat mai mult/putin, de atatea ori mai
mult/putin (Exemplu: La suma numerelor 23 si 47 adauga produsul numerelor
3 si 10. Ce numar obtii? );

Sa denumeasca si sa deseneze figuri geometrice plane (Exemplu: patrat,

triunghi, cerc, dreptunghi, poligon, punct, segment, linie dreapta, linie curba,
linie franta) sa recunoasca si sa descrie forme spatiale (Exemplu: cub, sfera,
cilindru, con, cuboid);

Sa foloseasca unitatile de masura standard pentru lungime, capacitate, masa,

timp, unitati monetare romanesti si europenesi instrumente de masura
potrivite in situatii concrete (Exemplu: face masuratori variate, spune si scrie
rezultatul masuratorilor)..

Pentru a obtine performanta, se recomanda ca, la sfarsitul acestui capitol,

copilul:

Sa identifice numere din intervalul 0 1 000 000 respectand mai multe

conditii date (Exemplu: Scrieti in ordine crescatoare numerele pare, formate
din patru cifre, cu suma cifrelor 10, in care cifra sutelor sa fie dublul cifrei
miilor. Numerele care indeplinesc toate conditiile de mai sus sunt: 1 216, 1
234, 1 252, 1 270, 2 404, 2 422, 2 440, 3 610.);

Sa efectueze inmultiri si impartiri in intervalul de numere naturale de la 0 la 1

000 astfel: inmultirea unui numar natural de trei cifre cu un numar de o cifra
(Exemplul 1: 218 x 3 =654), impartirea unui numar de trei cifre la un numar
de o cifra (Exemplul 2: 364 : 4 =91), folosind adunarea/scaderea repetata,
grupari de termeni, reprezentari;

Sa evidentieze restul impartirii unui numar mai mic decat 50, folosind desene
si scheme sugestive (E exemplu: in cazul impartirii 34 : 4, arata restul

impartirii pe urmatoarea schema, astfel:

Sa afle un termen necunoscut dintr-o expresie numerica ce contine

operatii aritmetice diverse.

(Exemplu : 200 + (10 25 : a) = 205

10 25 : a = 205 200
10 25 : a = 5
25 : a = 10 5
25 : a = 5
a = 25 : 5
a = 5)
o

Sa rezolve probleme, cu grad ridicat de dificultate, prin mai mult de

doua operatii.

(Exemplu: Patru veverite au adunat impreuna 1 082 de alune. Prima a adunat 294
alune, a doua jumatate din numarul alunelor adunate de prima, iar a treia veverita a
strans un numar de alune triplu dacat a doua. Cate alune a adunat a patra veverita?

Dificultati frecvente si solutii

1. Copilul nu poate aproxima numerele la ordinul specificat in
cerinta.Exemplu: a) aproximeaza la ordinul sutelor numarul 283 485; b)
aproximeaza la ordinul unitati de mii numarul 45 193.
Ce poti face ca parinte

Scrie cu un marker pe cartonase numere naturale de la 100 la 1 000 000.

Arata-i copilului cartonasele, pe rand, spunand in acelasi timp ordinul la care
se rotunjeste numarul.
Exemplu: Spui: Aproximeaza la ordinul sutelor numarul 13 872. Ii dai copilului
un marker de culoare verde si ii ceri sa sublinieze cu el cifra sutelor 13 872 ,
apoi ia markerul rosu si incercuieste cifra imediat urmatoare cifrei sutelor,
aceasta fiind cifra zecilor 13 872. Cifra incercuita cu rosu trebuie analizata,
existand doua cazuri posibile:
a) daca este una dintre cifrele 1, 2, 3 sau 4, aproximam (la sute) prin lipsa
(ceea ce inseamna ca cifra sutelor ramane neschimbata, iar cifrele care o
urmeaza sunt inlocuite de zerouri);
b) daca este una dintre cifrele 5, 6, 7, 8 sau 9 (ca in cazul de mai sus)
aproximam (la ordinul sutelor) prin adaos (ceea ce inseamna ca mai
adaugam 1 la cifra sutelor, iar cifrele care o urmeaza vor fi inlocuite de

zerouri) astfel: 13 900.

Asemanator se procedeaza pentru aproximarea numerelor la ordinul unitatilor
de mii, zecilor de mii sau sutelor de mii
2. Copilul greseste la efectuarea unor scaderi de tipul: 1 000 547.
Ce poti face ca parinte

Asezati numerele unul sub celalalt pentru a efectua calculul in scris, astfel:
1 000 547

Explica-i copilului ca la unitati trebuie sa imprumutati pentru a putea face

scaderea. Imprumutul se face de la ordinul miilor, deoarece acolo gasiti o
cifra semnificativa (diferita de zero). Astfel 1 mie se transforma in 10 sute,
din acestea luam 1 suta pe care o transformim in 10 zeci, din acestea
luam1 zece pe care o transformim in 10 unitati. Acum calculul este usor de
realizat:

3. Copilul nu poate rezolva probleme care se rezolva prin mai mult de doua
operatii. Exemplu: La o gradinita s-au adus 5 cutii cu cate 18 ursuleti de plus, de 2
ori mai multe cutii cu cate 15 papusi si de 3 ori mai multe cutii cu masinute decat
cele cu papusi, fiecare cutie continand cate 10 masinute. Daca in total gradinita a
comandat 600 de jucarii, cate jucarii ar mai trebui aduse?
Ce poti face ca parinte

Roaga-l pe copil sa citeasca problema de cateva ori, apoi cititi-o pe fragmente

mici, pana o intelege. Discutati pe marginea textului problemei.
Exemplu:Despre ce jucarii este vorba in problema? Unde s-au adus jucariile?
Cate jucarii fusesera comandate initial? Cum sunt ambalate jucariile? Ce
date cunoastem in problema?Ce se cere sa aflam? Ce vom afla mai intai?etc.

Poti pune copilul sa deseneze, adica sa reprezinte grafic datele problemei,

asa cum o vede el. Desenul schematizat ii este de un real folos la rezolvare.
Trebuie sa il ajuti din cand in cand pentru ca reprezentarea sa fie corecta.

Numai dupa ce copilul a inteles relatiile dintre datele problemei poate trece la
rezolvarea propriuzisa, adica la redactarea planului de rezolvare si efectuarea
operatiilor necesare.

La final, ca activitati complementare rezolvarii, ii poti cere copilului sa

rezolve problema si sub forma unui singur exercitiu. In exemplul utililizat

exercitiul ar fi urmatorul: 600 ( 5 x 18 + 2 x 5 x 15 + 3 x 2 x 5 x 10) = 600

( 90 + 150 + 300) = 600 540 = 60

Tot ca activitate complementara ii poti cere sa compuna o problema

asemanatoare, pastrand tematica dar schimband valorile numerice sau
pastrand valorile numerice si schimband tematica, poate complica problema
initiala cu noi date, sau sa schimbe intrebarea problemei initiale.

4. Copilul nu poate calcula un termen necunoscut dintr-o expresie

numerica ce contine mai multe operatii aritmetice. Exemplu: 77 ( 5 + 8 x a)
= 40
Ce poti face ca parinte

Pentru a ajuta copilul poti inlocui o parte convenabila din exercitiul dat cu un
semn grafic (o litera, un desen, o figura geometrica), apoi rezolvarea devine
cunoscuta copilului, astfel: