Inventarierea Elementelor de Activ Si Pasiv

- CUPRINS Cap. I.
ASPECTE GENERALE PRIVIND INVENTARIEREA
1.1.
Definitia inventarierii
1.2.
Clasificarea si functiile inventarierii
1.3.
Metode de inventariere
Cap. II.
2.1.
15
ORGANIZAREA INVENTARIERII
Responsabilitati privind organizarea si desfasurarea lucrarilor de
inventariere
2.2.
17
Masuri organizatorice, modul de efectuare a inventarierii,

documentele n care se consemneaza rezultatele inventarierii
Cap. III.
20
SOLUTIONAREA SI REGULARIZAREA REZULTATELOR

INVENTARIERII
3.1.
Stabilirea si regularizarea diferentelor dintre stocurile faptice

si cele sriptice
3.2.
36
Solutionarea si regularizarea diferentelor constatate la

inventariere la gestiunile de imobilizari corporale
3.3.
42
Solutionarea si regularizarea diferentelor constatate la

inventarierea stocurilor
3.3.1. Minusuri n gestiune si modul de solutionare a acestora
1
44
3.3.2. Plusuri n gestiune si modul de solutionare a acestora
57
3.4.
Regularizarea valorii valutelor
60
3.5.
Regularizarea veniturilor si cheltuielilor
60
3.6.
Regularizarea drepturilor de creanta fata de clienti si debitori
62
3.7.
Constituirea, suplimentarea, diminuarea sau anularea provizioanelor
Cap. IV.
3.7.1. Constituirea provizioanelor
63
3.7.2. Suplimentarea, diminuarea sau anularea provizioanelor
68
STUDIUL DE CAZ PRIVIND INVENTARIEREA

PATRIMONIULUI LA "S.C. MARIA S.R.L."
4.1.
Prezentarea firmei S.C. MARIA S.R.L.
70
4.2.
Inventarierea patrimoniului S.C. MARIA S.R.L.
76
4.3.
Valorificarea rezultatelor inventarierii..94
BIBLIOGRAFIE
111
CAP. I
ASPECTE GENERALE PRIVIND
INVENTARIEREA
1.1. Definitia inventarierii
Din punct de vedere a teoriei contabile, inventarierea este un procedeu de
autocontrol, prin care datele contabile sunt aduse periodic la nivelul realitatii
n sistemul de organizare a contabilitatii pe baza de norme legale,
inventarierea este obligatorie pentru toti agenti economici si este definita ca
ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta elementelor de activ si pasiv,
cantitativ si valoric dupa caz prezente n patrimoniul societatii la data la care
aceasta se efectueaza, n vederea stabilirii situatiei reale a patrimoniului fiecarei
unitati, inclusiv a bunurilor si valorilor detinute cu orice titlu, apartinnd altor
persoane juridice sau fizice, cu scopul ntocmirii bilantului contabil care se asigure
o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a
rezultatelor obtinute.
Inventarierea nu este necesara doar elaborarii bilantului ci n reluarea manierei
n care este gestionat patrimoniul, a situatiei acestuia la un moment dat n ansamblu
sau numai a unor elemente de patrimoniu.
Pe lnga stabilirea situatiei reale, prin inventariere se mai verifica daca sistemul
de evidenta a functionat n mod corespunzator, precum si calitatile profesionale si
morale ale persoanelor carora li s-a incredintat gestionarea patrimoniului. De
asemenea, se determina gradul de utilizare a unor bunuri (uzura fizica, morala)
stadiile de fabricatie (produse finite, semifrabicate, produse n curs de executie)
cheltuielile efectuate n avans, veniturile ncasate n avans, gradul de solubilitate a
unor titluri de creanta, realizarea obligatiilor fata de persoane fizice sau juridice.
Inventarierea patrimoniului se afla ntr-o strnsa legatura cu celelalte
proceduri ale metodei contabile si constituie procedura de constatare, descriere si
evaluare a existentei fizice a elementelor patrimoniale, pe care trebuie sa se
fundamenteze imaginea fidela a informatiei contabile privind situatia patrimoniului.
Inventarierea este un procedeu utilizat de mai multe discipline economice.

Astfel inventarierea este o tehnica indispensabila al controlului financiar si cea mai
importanta modalitate de a efectua un control faptic. Ea se foloseste atunci cnd se
verifica realitatea informatiilor cu privire la elementele patrimoniale consumate n
documente, n raport cu integritatea si existenta lor n realitate. Prin excelenta
inventarierea constituie un demers faptic cuprinznd elemente de observatie directa
si inspectie fizica. Spre deosebire de acestea inventarierea se desfasoara dupa
reguli prestabilite impuse de actele normative. Controlul financiar poate efectua sau
dispune efectuarea inventarierii cnd se considera necesara aceasta operatiune, sau n
situatiile prevazute de lege. Ca urmare este necesar sa se delimiteze inventarierea
patrimoniala asa cum este ea definita de normele contabile, de inventarierea de
control, ca modalitate principala a controlului finaciar faptic. Aceasta delimitare se
poate face dupa caracterul mai larg sau mai restrns al elementelor care sunt supuse
inventarierii si dupa felul n care se declanseaza, dar fara deosebiri de ordin tehnic.
Deci inventarierea patrimoniala (generala) este un procedeu al metodei
contabilitatii, prin care se constata existenta faptica (fizica), se descriu si se
evalueaza elementele patrimoniale, si extrapatrimoniale cu scopul de a se stabili
situatia reala, cantitativa si valorica a elementelor respective .
1.2.Clasificarea si functiile inventarierii
Clasificarea inventarierii va fi abordata prin prisma mai multor criterii:
a) dupa sfera de cuprindere a elementelor patrimoniale si extrapatrimoniale
inventarierea poate fi:
- completa (generala sau integrala);
- partiala;
Inventarierea completa se face obligatoriu la nceputul activitatii
ntreprinderii si cu ocazia ntocmirii bilantului cuprinznd totalitatea elementelor de
activ si de pasiv. Inventarierea completa cuprinde nu numai mijloacele economice
4
ale intreprinderii ci si pe cele primite spre pastrare, prelucrare sau spre folosinta
temporara.
Inventarierea partiala se refera numai la o parte a mijloacelor economice ale
unei unitati (mijloace fixe, obiecte de inventar, mijloace banesti).
b) dupa apartenenta bunurilor, creantelor, datoriilor si disponibilitatilor avem:
inventarierea
structurilor
patrimoniale,
adica
celor
asupra
carora
ntreprinderea are drepturi depline (de dispozitie de folosinta, de uzufruct) acestea

fiind nregistrate n conturile de bilant;
inventarierea structurilor extrapatrimoniale, adica cele asupra carora
ntreprinderea nu are dreptul de dispozitie (dreptul de a le vinde) aceste structuri
figurnd n patrimoniul altor ntreprinderi si se afla temporar n folosinta altor
ntreprinderi n momentul inventarierii. Acestea sunt nregistrate n conturi n afara
bilantului, n conturi de ordine si evidenta, mijloace fizice luate n chirie, valori
materiale n custodie sau spre pastrare, angajamente incerte date sau primite.
c) dupa perioadele la care se efectueaza, inventarierea poate fi:
- initiala;
- ocazionala;
- periodica;
Inventarierile initiale se efectueaza la nceputul activitatii iar cele ocazionale
pe parcursul desfasurarii activitatii, atunci cnd intervin anumite modificari n
continutul si structura mijloacelor economice gestionate.
d) dupa reglementarea legala inventarierile pot fi :
- inventariere obligatorie (cea prevazuta de Legea Contabilitatii nr.
82/1991 si de Regulamentul de aplicare a legii contabilitatii);
- inventariere facultativa (cea dispusa de conducerea ntreprinderii
atunci cnd este necesara n afara prevederilor legii);
Inventarierea facultativa poate fi efectuata spre exemplu la schimbarea
gestionarului n vederea cunoasterii stocurilor la anumite structuri cu scopul de a
lua anumite decizii;
5
e) dupa modalitatea de efectuare a inventarierii sunt:

- inventarierea totala care se ntinde asupra tuturor sortimentelor ce
formeaza un element patrimonial (sortimente de materiale , sortimente
de produse) sau asupra tuturor sortimentelor dintr-o gestiune indiferent
de natura lor (mijloace fixe, obiecte de inventar, materiale);
- inventariere prin sondaj care cuprinde numai sortimente sau numai
unele din bunurile aflate n patrimoniul unitatii;
f) n functie de conditiile n care se desfasoara avem:
- inventariere ordinara care are de regula un caracter normat, planificat;
- inventariere extraordinara care este impusa de anumite situatii de
exceptie;
g) dupa scopul urmarit inventarierea mbraca mai multe forme:

-
inventariere pentru controlul gestionarilor;
- inventariere pentru schimbare de pret;

- inventariere statistica;
Inventarierea pentru controlul gestionarilor se efectueaza prin constatare faptica
a existentei valorilor materiale si banesti ncredintate gestionarilor, a structurii si
vechimii lor inclusiv a modului de pastrare si depozitare n scopul asigurarii
integritatii acestora;
Inventarierea pentru schimbare de pret se efectueaza n scopul stabilirii
stocurilor faptice care urmeza a fi supuse reevaluarii;
Inventarierea statistica se efectueaza periodic pentru cunoasterea structurii,
marimii si vechimii stocurilor;
Scopurile principale pentru care se efectueaza inventarierea sunt:

1) stabilirea situatiei reale a patrimoniului fiecarei unitati, prin aplicarea
principiului prudentei, n vederea ntocmirii bilantului contabil care trebuie
sa asigure o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului,stabilirea
situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.
2) verificarea realitatii bunurilor primite n gestiune, stabilirea eventualelor
lipsuri si a persoanelor vinovate de acest lucru si luarea masurilor n
vederea recuperarii pagubelor.
Inventarierea ndeplineste mai multe functii dintre care cele mai
semnificative sunt:
1) functia de control a concordantei dintre informatiile furnizate de
contabilitate si realitate;
2) functia de stabilire a situatiei nete si a rezultatului exercitiului;
3) functia de calcul si evidenta a stocurilor, consumurilor si a vnzarilor.
Aceste functii sunt prezentate sistematic n schema urmatoare:
Functia de control dintre

informatiile furnizate de
contabilitate si realitate
Functia de calcul si
evidenta a
stocurilor
consumurilor si
vnzarilor
1) functia de
control
INVENTARIERE
a concordantei
dintre
Functia de stabilire
a situatiei nete si a
rezultatelor
exercitiului
informatiile
furnizate
de
contabilitate si realitate are rolul de a asigura integritatea bunurilor materiale de

orice fel, si a valorilor banesti la locurile de depozitare si pastrare. Desi presupune
7
ca activitatea de receptie si depozitare, pastrare si manipulare a bunurilor materiale

este corect organizata si se desfasoara conform normelor legale, totusi din motive
obiective ntre soldurile scriptice si cele faptice pot sa apara diferente n plus sau n
minus. Deci prin functia de control se urmareste n principal determinarea
diferentelor dintre stocurile scriptice si cele reale, apoi cauzele care le-au generat,
precum si persoanele implicate n producerea lor.
Diferentele pot fi de natura cantitativa sau calitativa; diferentele cantitative
pot fi n realitate n plus sau n minus fata de evidenta scriptica. Diferentele
cantitative n minus, adica soldurile scriptice, sunt mai mari dect cele reale si
constituie lipsuri din gestiune; aceste lipsuri pot fi la rndul lor justificate sau n
curs de justificare. n cazul n care stocul faptic este mai mare dect stocul scriptic
apar diferentele n plus.
Att lipsurile ct si plusurile din gestiune pot avea cauze multiple. Daca este
vorba de bunuri materiale, ambele situatii se pot intlni att
n procesul de
aprovizionare, manipulare ct si n cel de desfacere.

Astfel lipsurile pot fi generate de proprietatile fizico-chimice ale bunurilor
materiale, pot fi cauzate de uscare, oxidare, evaporare, scurgere; de factori naturali
cu caracter distructiv (calamitati naturale), de forta majora sau fortuita.
Alte cauze care pot provoca lipsurile sunt:
- valorile materiale si banesti ce sufera transformari de genul celor
mentionate n paragraful anterior pe durata transportului, manipularii, si
depozitarii, pierznd sau cstignd n substanta utila indiferent de
gestionar, sau ceea ce este grav prin aportul deliberat al acestora;
- n anumite gestiuni sau la anumite sortimente de bunuri au loc sustrageri
sub diferite forme, furturi, risipa, proasta gestionare etc;
- unele documente primare se omit cu ocazia nregistrarilor n contabilitate,
se nregistreaza de mai multe ori sau se nregistreaza eronat, denaturnd
astfel stocurile scriptice;
- personalul care gestioneaza sau manipuleaza valori materiale sau banesti,
este neglijent sau nepriceput sau chiar rau intentionat;
- la unele sortimente stocurile au devenit de prisos, fara miscare, greu

vandabile sau nevandabile, sunt cu termenul de valabilitate depasit sau
sunt neutilizabile;
- n alte cazuri comenzile de productie n curs sunt anulate datorita
renuntarii de catre beneficiari - clienti iar unele proiecte de cercetare si
investitii sunt abandonate din diferite motive;
-
pe parcursul unei perioade de gestiune se pot produce calamitati naturale

sau intervin cazuri de forta majora acestea modificnd activele
patrimoniale;
- cheltuielile facute n avans, respectiv veniturile ncasate n avans;

cheltuielile facute n avans sunt: reparatiile capitale la imobilizarile
corporale, abonamente la diferite publicatii, abonamente radio TV, chirii;
n categori ncasarilor n avans intra: redevente, locatiile de gestiune,
vnzarile de locuinte cu plata n rate, abonamente ncasate n avans,
asigurarile ncasate n avans.
2) Functia de stabilire a situatiei nete si a rezultatului exercitiului. Inventarierea
mpreuna cu balanta de verificare, constituie procedeu al metodei contabilitatii
care permite att nceperea exercitiului contabil ct si ncheierea acestuia.
Pe baza inventarierii si respectiv a balantei de verificare n care rezultatele
inventarierii se regasesc n conturile contabile se deschid la nceputul exercitiului si
tot pe baza lor se ncheie si se definitiveaza bilantul. Cu ajutorul inventarierii se
certifica realitatea patrimoniului, determinndu-se situatia neta a acestuia. Situatia
neta a patrimoniului se stabileste ca diferenta ntre activele si obligatiile stabilite prin
inventariere :
Relatia este:
Situatia neta a = Activele inventariate - Datorii inventariate
patrimoniului
Comparnd situatia neta de la nceputul perioadei cu situatia neta de la

ncheierea perioadei se obtine situatia neta de la sfarsitul acesteia care exprima
Rezultatul =
net
situatia neta
de la sfarsitul exercitiului
situatia neta
de la nceputul exercitiului
rezultatul net.
Functia tine seama de necesitatea aplicarii principiului prudentei si determina

valoarea actuala a bunurilor, creantelor si datoriilor reflectate in bilant. Totodata prin
aceasta functie a inventarierii se creeaza premisele dimensionarii corecte a
obligatiilor financiare si fiscale ale unitatii catre stat si alti creditori.
3.)Functia de calcul si evidenta a stocurilor, consumurilor si vnzarilor.
Exista anumite situatii n care stabilirea stocurilor nu se poate face dect prin
efectuarea n prealabil a inventarierii.
Unitatile patrimoniale care folosesc pentru evidenta stocurilor metoda
inventarului intermitent, sau metoda global valorica (de regula n comert) pentru a fi
n posesia informatiilor referitoare la situatia stocurilor, a cheltuielilor, generate de
consumul anumitor stocuri nu au alta cale dect procednd la inventarierea
gestiunilor.
Principalele conturi folosite n contabilizarea operatiunilor cu marfuri sunt: ct.
371 " Marfuri ", ct. 607 "Cheltuieli privind marfurile" si ct. 707 "Venituri din
vnzarea marfurilor". Alte conturi ce pot interveni n operatiunile cu marfuri sunt: ct.
401 "Furnizori", ct. 4426 "TVA deductibila" - la operatiunile de achizitie a
bunurilor si ct. 4111 "Clienti", ct. 4427 "TVA colectata", conturi care intervin n
contabilizarea vnzarii marfurilor.
Contul 371 "Marfuri" este un cont de activ, cont de stocuri, n debitul sau se
nregistreaza intrarile de marfuri, iar n credit iesirile de marfuri, soldul debitor
reprezentnd valoarea marfurilor aflate n patrimoniul unitatii la cost de achizitie.
Iesirea marfurilor din patrimoniu, n general prin vnzare, reprezinta de fapt
"consumul" acestor bunuri. De aceea iesirea marfurilor determina cresterea
cheltuielilor cu marfurile deci debitarea contului 607 "Cheltuieli privind marfurile".
10
Sumele ncasate sau de ncasat (n cazul operatiunilor de vnzare pe credit

comercial) reprezinta venituri din vnzarea marfurilor, nregistrate n creditul
contului 707 "Venituri din vnzarea marfurilor".
n functie de corectitudinea cu care s-a efectuaut inventarierea si n functie
de evaluarea stocurilor determinate prin inventariere se stabilesc apoi cheltuielile
pe care le provoaca iesirile de stocuri (materii prime, materiale, semifabricate,
marfuri, ambalaje).
Tehnica simpla de nregistrare n conturi a structurii si operatiilor privitoare
la marfuri presupune folosirea unui singur cont numit "Marfuri", cont de activ, care
dobndeste o utilizare foarte simpla: se debiteaza cu intrarile de marfa (achizitiile)
evaluate la cost de achizitie si se crediteaza cu iesirile de marfa (vnzarile) la pret
de vnzare (marfuri vndute la pret de vnzare MVPV).
Soldul contului "Marfuri" poate fi debitor sau creditor nglobnd valoarea
stocului ramas nevndut (stoc final) si valoarea rezultatului brut al vnzarii. Din
acest considerent aceasta tehnica mai este cunoscuta n literatuta contabila sub
denumirea de metoda globala de contabilitate a marfurilor.
n scopul clarificarii soldului, respectiv de a face ca acesta sa reflecte
valoarea stocului final al marfurilor, periodic (lunar, trimestrial, etc.) sunt necesare
operatiuni de inventariere a marfurilor, si de stabilire prin calcule a rezultatului
brut al vnzarii.
Pentru exemplificarea metodei globale (tehnica simpla) de contabilitate a
stocurilor de marfuri, consideram ca o unitate patrimoniala efectueaza prin
magazinul sau, care comercializeaza un singur sortiment de marfa "M",
urmatoarele operatii economice n luna ianuarie:
Data
01.ian
Explicatie operatiune
Stoc initial
11
Cantitate
Cost
Valoare
( buc. )
achizitie
operatiune
10
50.000
500.000
05.ian
Achizitonarea pe credit comercial
20
20.000
400.000
10.ian
Vnzare contra numerar
30
15.000
450.000
20.ian
Achizitionarea pe credit comercial
25
11.000
275.000
25.ian
Vnzare contra numerar
10
9.000
90.000
Aprovizionarea pe credit comercial din data de 05.ian si din 20.ian cu costul de

achizitie de 400.000 u.m. si 275.000 u.m., total 675.000, determina urmatoarea
nregistrare :
371 "Marfuri" = 401 "Furnizori"
Vnzarile n cursul lunii n schimbul numerarului sunt efectuate la pret de

vnzare n totalul sumei de 540.000 u.m. (n data de 10.ian 450.000 u.m. si n data
de 25.ian 90.000 u.m.), determinnd urmatoarea operatie contabila
531 "Casa" = 371 "Marfuri
La finele lunii ianuarie contul " Marfuri " se prezinta conform modelului
Data
Explicatia
Cantitate
Pret unitar
Valoare
01.ian Sold initial
10
50.000
500.000
05.ian Achizitie la cost de achizitie
20
20.000
400.000
20.ian Achizitie la cost de achizitie

TOTAL
10.ian Vnzare la pret de vnzare
25
55
30
11.000
15.000
275.000
1.175.000
450.000
25.ian Vnzare la pret de vnzare

TOTAL
31.ian Sold final debitor
31.ian Rezultatul vnzarii + profit
10
40
15
9.000
21.363,64
90.000
540.000
320.455
314.545
La data de 31.ian, soldul contului "Marfuri" este n valoare de 635.000 lei

(1.175.000 - 540.000).
n scopul clarificarii situatiei contului "Marfuri" sunt necesare urmatoarele
lucrari contable:
12
- inventarierea stocului de marfuri si evaluarea lui la pret de achizitie;

- separarea rezultatului vnzarii de valoarea stocului de marfa prin calcul;
13
Inventarierea stocului final, conduce la determinarea unui stoc faptic (fizic) de

15 de bucati din produsul comercializat de unitatea patrimoniala respectiva, daca nu
s-au produs lipsuri sau plusuri de gestiune, (respectiv 55 buc. stoc initial +
aprovizionari minus 40 buc. vndute n cursul lunii).
Calcului costului mediu ponderat (CMP) se face raportnd valoarea stocului
initial (Vsi) la care se adauga valoarea intrarilor de marfuri (Vi), la cantitatea
existenta n stoc (Qsi) la care se adauga cantitatea de marfuri (Qi) dupa formula:
Vsi
CMP =
Vi
+
Qsi
500.000+400.000+275.000
=
Qi
=21.363,64
10+20+25
Evaluarea stocului final (constatat la inventarul din 31.ian) la costul mediu

ponderat de achizitie se calculeaza nmultind cantitatea constatata n stoc (QSF), cu
costul mediu ponderat astfel :
CMPstocfinal = QSF x CMP = 15 buc. x 21.363,64 = 320.455
Calculul rezultatului vnzarii marfurilor poate fi facut astfel:
Rv = (V - SF) - (Si + I)
unde :
Rv - rezultatul brut al vnzarii (marja bruta sau marja comerciala)
v
- marfurile vndute la pret de vnzare ( MVPV ) nregistrate n rulajul

contului "Marfuri " (care contine si rezultatul brut);
SF - stocul final determinat prin inventariere si evaluat la costul mediu

ponderat;
Si - sold initial de marfuri la cost de achizitie, cuprins n rulajul debitor al
contului" Marfuri"
14
I - intrarile de marfuri la cost de achizitie cuprins n rulajul debitor al

contului " Marfuri ".
n exemplul anterior calcului rezultatului brut al vnzarii se face astfel:
Rv(MB) = (540.000 + 320.455) - (500.000 + 675.000) = 314.545 lei.
n cazul pierderii din vnzare, rezultatul calculului se nscrie cu semnul (-);
nregistrarile n formula contabila a rezultatului negativ al vnzarii (marja bruta) de
314.545 lei sunt:
371 " Marfuri"
121 "Rezultatul
exercitiului"
314.545 lei
Din contul "Rezultatul exercitiului profit si pierdere" urmeaza sa se scada

celelalte cheltuieli cu distributia (vnzarea) marfurilor cum ar fi: energia si apa,
telecomuncatii, salarii si contributii pentru protectia sociala, amortizarea
imobilizarilor. Dupa nregistrarea acestora n contul "Rezultatul exercitiului" este
reflectat profitul net (sold creditor) sau pierderea neta (sold debitor).
1.3. Metode de inventariere

Conform normelor contabile din tara noastra unitatile patrimoniale si pot
organiza contabilitatea analitica a stocurilor n functie de specificul activitatii, si
necesitatile proprii dupa urmatoarele metode:
1. Metoda cantitativ - valoarica
2. Metoda global valorica
3. Metoda operatiei contabile
15
1. METODA CANTITATIV - VALORICA

n cazul utilizarii acestei metode la locul de depozitare se tine evidenta
cantitativa a stocurilor pe categorii de bunuri, iar la contabilitate se tine evidenta
cantitativ valorica.
Verificarea exactitatii si concordantei nregistrarilor din evidenta depozitelor
cu cele din contabilitate se face prin punctajul perioadei dintre cantitatile
nregistrate n fisele din magazie cu cele din fisele fiscale de cont analitic de la
contabilitate.
2. METODA GLOBAL - VALORICA

Aceasta metoda consta n tinerea evidentei numai valoric, att la nivelul
gestiunii, ct si n contabilitate.
Potrivit acestei metode, la evidenta operativa a fiecarei gestiuni nu se mai
nregistreaza miscarile de stocuri n fisa de magazie, cantitativ pe fiecare fel sau
sortiment de marfa. Fisele de magazie sunt nlocuite cu Registrul de gestiune, n care
zilnic sunt nregistrate.
3. METODA OPERATIV - CONTABILA
n acest caz la locul de depozitare se tine evidenta cantitativa a bunurilor
materiale pe categorii, iar la contabilitate se tine evidenta valorica pe gestiuni, iar n
cadrul gestiunilor pe grupe sau subgrupe de bunuri.
Verificarea exactitatii si concordantei nregistrarilor din evidenta depozitelor cu
cele din contabilitate se face lunar prin evaluarea stocurilor cantitative transcrise din
fisele de magazie n registrul stocurilor.
16
Cap. II ORGANIZAREA INVENTARIERII

2.1. Responsabilitati privind organizarea si desfasurarea lucrarilor
de inventariere.
Articolul 11, aliniatul 3, din Legea contabilitatii nr. 82/1991 republicata
prevede ca: "Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere revine
administratorului, ordonatorului de credit, sau alte persoane care au obligatia
gestionarii patrimoniului".
Aceste persoane au obligatia elaborarii si transmiterii catre comisia de
inventariere a instructiunilor scrise cu privire la modul de desfasurare a lucrarilor de
inventariere n functie de specificul activitatii unitatii.
Realizarea lucrarilor de inventariere revine comisiei de inventariere.
Comisia de inventariere este formata din cel putin doua persoane numite prin
decizie scrisa (semnata de persoanele autorizate amintite anterior).
Decizia trebuie sa cuprinda n mod obligatoriu:
- componenta comisiei;
- numele responsabilului comisiei;
- modul de efectuare a inventarierii;
- gestiunile supuse inventarierii;
- data de ncepere si terminare a inventarierii;
Inventarierea poate fi efectuata si de catre o singura persoana n cazul unor
unitati patrimoniale mici cum ar fi societatile comerciale a caror numar de salariati
este de pna la doua persoane iar valorile care trebuiesc inventariate nu depasesc
plafonul stabilit de adminstratia societatii sau persoane fizice care au calitatea de
comerciant.
n anumite cazuri comisiile de inventariere sunt conduse de comisii centrale
care au ca sarcini sa organizeze, supravegheze, si sa controleze modul de efectuare
a operatiunile de inventariere.
17
Comisia de inventariere pe lnga efectuarea corecta si la timp a inventarierii

patrimoniului, i mai revine si importanta sarcina de evaluare a elementelor
patrimoniale industriale. n acest sens comisia include si persoane cu pregatire
corespunzatoare economica si tehnica.
Pentru efectuarea inventarierii se poate apela la personal propriu ori la
persoane fizice si juridice din afara, in baza unor contracte de prestarii servicii.
Din comisia de inventariere nu pot face parte:
- gestionarii depozitelor supuse inventarierii;
- contabilii care tin evidenta gestiunii inventariate;
Se pot aplica exceptii de la aceste reguli n cazul unitatilor mici, asa cum au
fost ele descrise anterior.
nlocuirea unui membru al comisiei de inventariere se poate face numai prin
decizie scrisa a celui care a numit comisia de inventariere.
n conformitate cu Legea contabilitatii nr. 82/1992 articolul 8. alineatul 1 si
Ordinul nr. 2388/1995 al Ministerului Finantelor, referitor la aprobarea normelor
privind organizarea si efectuarea inventarierii, unitatile patrimoniale au obligatia
sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului:
- la nceputul activitatii;
- cel putin o data pe an de regula la sfrsitul anului;
- pe parcursul activitatii;
- n timpul fuzionarii, diminuarii sau ncetarii activitatii;
De asemenea inventarierea este obligatorie n urmatoarele cazuri:
- n cazul modificarii preturilor;
- la cererea organelor de control cu prilejul efectuarii controlului sau a altor
organe prevazute de lege;
- ori de cte ori sunt indicii ca exista plusuri sau minusuri n gestiune care
nu pot fi stabilite valoric sau cantitativ dect prin inventariere;
- ori de cte ori intervine o predare - primire de gestiune;
- cu ocazia reorganizarii gestiunilor;
- ca urmare a calamitatilor naturale;
18
- n unele cazuri de forta majora;

- alte cazuri prevazute de lege
Institutiile publice pot solicita iar Ministarul Finantelor poate aproba, cu
avizul Directiilor Generale ale Finantelor Publice Judetene exceptii de la regula
inventarierii anuale.
Daca n situatiile prezentate au fost inventarieate toate elementele
patrimoniale dintr-o gestiune, aceasta poate tine loc de inventariere anuala, dar
numai cu aprobarea ordonatorului de credit, a administratorului sau a altor
persoane care raspund de gestionarea patrimoniului.
De regula inventarierea generala a patrimoniului se face la ncheierea
exercitiului contabil care de regula corespunde cu sfrsitul anului, avndu-se n
vedere nsa specificul activitatii.
Elementele patrimoniale aduse ca aport la capital de catre asociati sau
actionari, se nscriu n registrul inventar grupate pe conturi. Pentru agenti
economici cu activitate complexa inventarierea se poate efectua si nainte de data de
1 decembrie cu conditia asigurarii cuprinderii rezultatelor inventarierii n bilantul
ntocmit pentru anul respectiv.
Valorile aflate n caseria unitatii patrimoniale, cec-urile, biletele la ordin,
disponiblitatile banesti din conturi se inventariaza n conformitate cu Regulamentul
operatiunilor de casa, emis de Banca Nationala.
Atunci cnd n cadrul regiilor autonome exista bunuri de proprietate publica,
date in administratia acestora inventarierea bunurilor din aceasta categorie se face
distinct.
Daca inventarierea unor gestiuni s-a facut n cursul anului, n registrul
inventar se va cuprinde valoarea stocului marfurilor inventariate, actualizate cu
intrarile si iesirile de bunuri din perioada cuprinsa ntre data inventarierii si sfrsitul
anului.
2.2. Masuri
organizatorice,
modul
de
efectuare
inventarierii,
documentele n care se consemneaza operatiunea de inventariere.
19
Inventarierea este o operatiune complexa care se deruleaza pe parcursul mai multor

etape: pregatirea inventarierii, inventarierea propriu-zisa, stabilirea, regularizarea si
nregistrarea rezultatelor inventarierii.
A. Pregatirea inventarierii
Este o etapa premergatoare inventarierii propriu-zise, etapa de care depinde
eficienta tuturor operatiunilor care urmeaza. Pentru o buna desfasurare a
operatiunilor de inventariere, trebuie luate anumite masuri organizatorice care
pot fi grupate astfel:
a)
masuri care sunt n sarcina administratorilor, ordonatorilor de credit sau a

altor persoane care raspund de administrarea patrimoniului;
b)
masuri care trebuiesc a fi luate de catre comisia de inventariere;

a) Conducerea ntreprinderii ia decizii care sa asigure buna desfasurare a
operatiunilor de inventariere, cum ar fi:
gruparea valorilor materiale pe sort - tip - dimensiuni, codificarea acestora si

ntocmirea etichetelor de raft;
tinerea la zi a evidentei tehnico-operative (fise de magazie) si a celei

contabil analitice a valorilor materiale si confruntarea lunara a acestor
evidente;
asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale, care

sunt supuse inventarierii n vederea sortarii, masurarii, cntaririi, numararii
acestora;
asigurarea participarii la identificarea bunurilor inventariate (sortimente,

calitate, pret) a unor persoane competente, (din unitate sau din afara unitatii)
care au obligatia de a semna listele de inventariere pentru atestarea datelor
nscrise.
dotarea gestiunii cu aparate si instrumente necesare pentru masurare,

cntarire, si cu mijloace de identificare (cataloage, monstre, sonde etc.) precum
si cu formularele si rechizitele necesare;
20
dotarea membrilor comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul si

sigilare a spatiilor inventariate;
dotarea gestiunilor (magazii, depozite), cu doua rnduri de ncuietori diferite;

Listele de inventariere vizate si parafate de catre directorul economic,
contabilul sef sau alta persoana numita sa indeplineasca aceasta functie, sunt
ridicate de catre seful comisiei de inventariere.
b) Principalele masuri organizatorice care trebuiesc luate de catre comisia
de inventariere:
naintea nceperii operatiunilor de inventariere se ia de la gestionarul

raspunzator de gestiunea care urmeaza a fi inventariata o declaratie scrisa din
care sa rezulte urmatoarele:
- daca are n gestiune valori materiale si n alte locuri dect depozitele supuse
inventarierii;
- daca are n gestiune valori materiale luate n custodie apartinnd unor
terte persoane cu sau fara acte;
- are cunostinta de plusuri sau minusuri n gestiunea sa;
- daca exista n depozit valori materiale nereceptionate n fisele de
magazie, sau marfa care trebuie livrata si pentru care s-au ntocmit
documentele necesare;
- are documente de primire-eliberare care nu au fost operate n evidenta
- gestiunii, sau nu au fost predate la contabilitate;
- a primit sau a eliberat din gestiune valori materiale fara acte legale;
- detine numerar sau alte hrtii de valoare rezultate din vnzare;
Se va mentiona, deasemenea n declaratie felul, data, numarul ultimului
document de intrare si de iesire a bunurilor din gestiune. Declaratia va fi semnata

de catre gestionar si de catre comisia de inventariere.
sa identifice toate ncaperile n care sunt depozitate valorile materiale care

urmeaza a fi inventariate;
sa asigure nchiderea si sigilarea ncaperilor supuse inventatrierii n prezenta

gestionarului, ori de cte ori se intrerupe operatiunea si se paraseste gestiunea;
21
atunci cnd bunurile sunt gestionate de o singura persoana si sunt depozitate

n locuri diferite sau exista mai multe ci de acces n incinta, acestea se vor
sigila nainte de nceperea operatiunii de invetariere;
pe durata inventarierii documentele ntocmite de comisia de inventariere, se

pastreaza n cadrul gestiunii inventariate n fisiere, dulapuri, casete, ncuiate si
sigilate;
sa bareze si sa semneze la ultima operatiune documentele (fisa de magazie,

raport de gestiune) care atesta intrari respectiv iesiri de valori materiale
existente n gestiune dar nenregistrate
si sa dispuna nregistrarea lor n
evidenta scriptica a gestiunii;
sa verifice numerarul din casa, stabilindu-se sumele ncasate n ziua

respectiva, solicitnd ntocmirea monetarului (la unitatile cu amanuntul) si
depunerea acestor sume la caseria unitatii, sa ridice benzile de control de la
aparatele de casa si stampila unitatii, pastrndu-le n siguranta;
sa verifice daca aparatele si instrumentele de masurare si cntarire sunt n

buna stare si daca au fost verificate de organele competente.
n situatia inventarelor inopinate este posibil ca n momentul sosirii comisiei de
inventariere la locul desfasurarii inventarului, gestionarul sa lipseasca din unitate.

Atunci cnd apare o asemenea situatie, comisia de inventariere va sigila
intrarile si iesirile de la ncaperile care urmeaza a fi inventariate si va anunta
conducatorul unitatii de situatia aparuta.
Conducatorul unitatii are obligatia sa nstiinteze pe gestionar despre
inventarierea ce trebuie facuta, preciznd ziua, ora si locul fixat pentru nceperea
inventarierii.
n situatia n care gestionarul sau reprezentantul acestuia nu se conformeaza,
inventarierea se va desfasura n prezenta altor persoane numite prin decizie scrisa a
conducatorului unitatii care l va reprezenta pe gestionar .
Programul si perioada de inventariere vor fi afisate la loc vizibil.
B. Desfasurarea inventarierii
22
Inventarierea propriu-zisa se refera la constatarea si consemnarea existentei

faptice prin urmarire, cntarire, sau alte mijloace a bunurilor, disponibilitatilor,
creantelor sau a datoriilor.
Modul de desfasurare a inventarierii depinde de natura bunurilor
inventariate (bunuri materiale, numerar, disponibil din cont, creante, datorii etc.)
de starea acestora (normala sau deteriorata, cu termen de garantie depasit etc.) si
de apartenenta acestora (patrimoniale sau extrapatrimoniale).
n cazul bunurilor aflate n ambalajele originale intacte, constatarea faptica
se face prin sondaj, acest lucru precizndu-se n listele de inventar.
Inventarierea lichidelor pentru care stabilirea exacta a cantitatii nu poate fi
facuta prin masuratori sau transvazare a continutului recipientelor n care sunt
depozitate, determinarea cantitativa se va face prin calcule matematice pe baza
densitatii, volumului, compozitiei, si a altor caracteristici ale produselor, fie
organoleptic fie prin probe de laborator dupa caz.
Marfurile de volum mare sau dimensiuni considerabile (de genul ciment,
produse de cariera) la care inventarierea prin masurare sau cntarire ar duce la
degradarea lor sau ar genera costuri care nu se justifica, se pot inventaria prin
calcule tehnice conform normelor stabilite de organele n drept, cu mentionarea n
procesul verbal de inventariere a metodelor de calcul utilizate.
Prioritate la inventariere o au produsele care cu grad ridicat de perisabilitate,
asigurndu-se conditii de desfacere a acestora imediat dupa inventariere.
Sculele, uneltele, echipamentul, cazarmamentul aflate n folosinta angajatilor
se inventariaza si se trec n liste separate specificndu-se persoanele care raspund
de pastrarea acestora.
Comisia de inventariere are obligatia sa verifice n timpul desfasurarii
operatiunilor toate locurile unde ar putea exista bunuri preconizate a fi
inventariate.
Bunurile si numerarul se inventariaza la locurile de pastrare sau depozitare
prin numarare, cntarire, masurare. Pe masura ce se constata, se nscriu n lista de
inventar, deschisa pe locuri de inventariere, de depozitare, pe gestiuni pe categorii
de bunuri.
23
Bunurile din patrimoniul ntreprinderii se inventariaza pe structuri (imobilizari,

stocuri, titluri de valoare). Pentru cele degradate, fara miscare, cu termen de
garantie depasit, se ntocmesc liste de inventariere separate.
Bunurile inventariate apartinnd unor persoane fizice sau juridice se nscriu n
liste separate pe structuri (stocuri de materii prime, stocuri de marfuri etc .). n cazul
valorilor materiale aflate n custodie, listele de inventar se trimit si persoanei fizice
sau juridice caruia i apartin, n termen de 15 zile de la terminarea inventarului,
urmnd ca proprietarul bunurilor sa comunice eventualele nepotriviri n termen de 5
zile de la primirea listelor. n situatia n care exista nepotriviri unitatea detinatoare
este obligata sa clarifice situatia diferentelor respective si sa le comunice
detinatorului.
Creantele fata de terti se verifica pe baza confirmarilor din extrasele
conturilor clientilor si furnizorilor sau a punctajelor periodice cu acestia. n aceasta
regula nu se ncadreaza creantele curente ale agentilor economici care nu depasesc
1% din totalul creantelor. n cazul creantelor cu termen mai mare de 6 luni,
confirmarea soldului se face n baza unei adrese cu confirmare de primire.
Disponibilitatile n banci se inventariaza verificnd si confruntnd soldurile
scriptice din conturile corespondente, cu soldurile din extrasele de cont emise de
ntreprinderile la care exista datorii .
Disponibilitatile din caseria unitatii (n lei si n valuta) se inventariaza in
ultima zi lucratoare a exercitiului financiar, dupa nregistrarea tuturor operatiunilor
privind exercitiul respectiv, confruntndu-se soldurile de casa cu cele din
contabilitate.
Pentru elementele patrimoniale aflate la terti cu ocazia inventarierii se fac
cereri de confirmare, iar copii ale acestora se ataseaza la listele de inventariere.
Cladirile se inventariaza prin identificarea lor n baza datelor nscrise n
dosarul fiecarei cladiri si a titlului de proprietate.
n cazul terenurilor se au n vedere schitele de amplasare si documentele care
atesta proprietatea acestora.
24
Pentru inventarierea licentelor, brevetelor, know-how-urilor, marcilor

necorporale este necesara, constatarea existentei si apartenentei acestora pe baza
titlurilor de proprietate.
Cu ocazia inventarierii, imobilizarile necorporale si corporale aflate n curs de
executie se va preciza pentru fiecare obiect n faza constatarilor la fata locului
denumirea obiectului si descrierea amanuntita a stadiului n care se afla.
Unitatile care executa imobilizari corporale cu forte proprii vor trece n
listele de inventariere a lucrarilor neterminate, articolele la care nu s-a executat
ntregul complex de lucrari prevazute de procesul tehnologic.
n listele de inventariere separate se mai trec:
- investitiile puse n functiune total sau partial carora nu li s-au ntocmit
formele de nregistrare ca mijloace fixe.
- lucrari de investitii care nu se mai executa fiind sistate sau abandonate;
pentru acestea se vor arata:
- cauzele sistarii sau abandonarii;
- aprobarea de sistare sau abandonare;
- masurile care se propun n legatura cu aceste lucrari;
Inventarierea productiei n curs de executie are n vedere urmatoarele:
- produse care nu au trecut prin toate fazele de productie prevazute de procesul
tehnologic;
- produse care desi au fost terminate, nu au trecut toate fazele de nregistrare n
evidenta contabila;
Se cuprind n acestea categorii de asemenea lucrarile, serviciile precum si
studiile n curs de executie sau neterminate.
n sectorul constructii-montaj se cuprind n cadrul productiei neterminate:
- lucrarile si partile de elemente de constructii la care nu a fost executat
ntregul volum de lucrari prevazute n indicatoarele de norme de lucrari;
- lucrarile executate, terminate dar nereceptionate de catre beneficiar;
Elementele de natura mijloacelor circulante (piese de schimb, materiale,
semifabricate) aflate la locurile de munca si nesupuse prelucrarii nu se considera
25
produse n curs de executie. Ele se vor inventaria separat ntregind costurile din
care provin.
Inventarierea productiei neterminate presupune n principal urmatoarele:
- colectarea din sectii sau ateliere a tuturor produselor, deseurilor, ntocminduse documente de constatare;
- predarea la magazie a tuturor pieselor, ansamblurilor si agregatelor, a caror
prelucrare a fost terminata, ntocmirea documentelor corespunzatoare;
- nregistrarea documentelor de costatare si prezentarea la control a
semifabricatelor a caror utilizare este ndoielnica;
Inventarierea productiei n curs de executie din cadrul sectoarelor auxiliare se
face prin stabilirea gradului de executie a lucrarilor.
Lucrarile de reparatii capitale neterminate se consemneaza n listele de
inventariere separat precizndu-se: denumirea obiectului supus reparatiei, gradul de
executare a reparatiilor, costul de deviz si cel efectiv al lucrarilor executate. De
asemenea se nscriu n liste separate produsele aflate n executie.
Datele privind bunurile inventariate se nscriu n listele de inventariere,
imediat dupa determinarea cantitatilor respective, n ordinea n care au fost grupate
de la nceput. Se va tine seama de denumirea si unitatile de masura cu care
figureaza n evidenta tehnico-operativa si nu n cea contabila.
Listele de inventariere se intocmesc separat pe locurile de pastrare sau de
depozitare precum si pe gestionari, sau pe categorii de bunuri astfel:
- bunurile care nu figureaza n gestiunile inventariate, dar care au fost gasite
cu ocazia inventarului;
- bunuri necorespunzatoare (degradate, demodate, depreciate, dezasortate);
- bunuri fara miscare sau cu miscare lenta, de prisos;
Este necesar sa se ncheie procese verbale din care sa rezulte cauzele care au
dus la situatiile acestor bunuri.
Consemnarea n listele de inventariere a elementelor patrimoniale
inventariate faptic se face prin nscrierea cu cerneala sau pix, fara spatii libere si
fara stersaturi a valorilor inventariate n formularul "Lista inventariere " n urma
verificarii existentei fizice a fiecarui bun inventariat. Orice modificare se certifica sub
26
semnatura de catre persoanele care urmeaza sa semneze listele de inventariere,

spatiile libere dintre liste se bareaza.
Numerotarea bunurilor nscrise n liste se face n continuare ncepnd cu
prima lista. Listele se numeroteaza si se dateaza cu data cnd a avut loc
inventarierea.
Atunci cnd pentru imobilizari corporale sau alte elemente patrimoniale s-au
stabilit provizioane pentru deprecieri, n listele de inventariere se nscrie valoarea
contabila neta a acestora, care se va compara cu valoarea actualizata stabilita la
inventarire.
De regula listele de inventariere se ntocmesc n trei exemplare (un exemplar
se scrie de catre gestionar iar doua exemlpare se scriu la indigo de catre un membru
al comisiei de inventariere). n cazul n care inventarierea se face n scopul nlocuirii
gestionarului, listele se ntocmesc n cinci exemplare (un exemplar se scrie de catre
gestionarul predator, un exemplar de catre gestionarul primitor iar trei exemplare la
indigo de catre un membru al comsiei de inventariere).
Listele ramn n ncaperea unde a avut loc inventarierea. La ncheierea
inventarierii pe ultima lista de inventar, gestionarul trebuie sa mentioneze:
- daca toate valorile materiale si banesti aflate n gestiunea sa au fost
inventariate, si consemnate n listele de inventariere aflate n gestiunea sa;
- daca are obiectii cu privire la efectuarea inventarierii;
n situatiile n care exista obiectii comisia va analiza aceste obiectii, cu
privire la modul de efectuare a inventarierii, iar concluziile se vor mentiona la
sfrsitul listelor de inventariere.
Fiecare fila a listelor de inventar si eventualele corecturi se vor semna att de
catre comisie ct si de catre gestionar. Daca gestiunea este colectiva listele de
inventariere vor fi semnate de catre toti gestionarii.
27
EVALUAREA ELEMENTELOR PATRIMONIALE INVENTARIATE

Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor din fisele de
inventariere cu cele din evidenta tehnico-operativa si din contabilitate.
nainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza la verificarea
minutioasa a tuturor stocurilor din fisele de magazie si a stocurilor din
contabilitate. Eventualele erori se corecteaza nainte de nceperea operatiunilor de
stabilire a rezultatelor inventarierii.
Evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la
valoarea actuala sau de utilitate a fiecarui element, denumita valoare de inventar,
stabilita n functie de utilitatea bunurilor n unitatea si pretul pietei.
La evaluarea elementelor patrimoniale se va avea n vedere principiul
prudentei conform caruia nu este permisa supraevaluarea elementelor de activ si a
veniturilor respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor. Atunci
cnd se constata ca valoarea de inventar stabilita n functie de utilitate bunului este
mai mare dect valoarea evidentiata n contabilitate, n listele de inventar se va
trece valoarea contabila.
Daca valoarea de inventar este mai mica dect valoarea contabila n listele de
inventariere se va trece valoarea actuala a bunurilor inventariate determinata de
utilitatea bunului respectiv de pretul pietei.
n cazul constatarii unor deprecieri relative (reversibile) trebuie constituit un
provizion care sa reflecte situatia reala, indiferent de situatia economica a agentului
economic, chiar si atunci cnd aceste cheltuieli nu sunt deductibile fiscal.
Atunci cnd se constata deprecieri definitive (ireversibile) la mijloacele fixe
sau obiectele de inventar se va proceda la constituirea unor provizioane
suplimentare n vederea punerii de acord a valorilor contabile nete, cu valorile
stabilite cu ocazia inventarierii, si care este deductibila din punct de vedere fiscal.
Valoarea de utilitate a creantelor si a datoriilor se stabilesc n functie de
valoarea lor probabila de ncasat respectiv de plata, impunndu-se totodata
constituirea de provizioane pentru depreciere.
28
Creantele si datoriile n devize se evaluaeaza n functie de cursul de referinta

al Bancii Nationale a Romniei din ziua de 31 decembrie. Diferentele n plus sau n
minus, reprezentnd pierderi sau cstiguri latente fata de cursul oficial, sunt reflectate
n contabilitate prin diferente de curs valutar trecute la venituri sau cheltuieli (ct. 765,
ct. 665).
Creantele si datoriile incerte n litigiu se evalueaza la valoarea de utilitate
stabilita n functie de valoarea lor probabila, respectiv n functie de plata.
Imobilizarile se evalueaza la valoarea ramasa neamortizata, exceptie facnd
cele constatate ca fiind depreciate, care se vor evalua la valoarea lor actuala.
Titlurile de plasament, titlurile de participatiune, titlurile imobilizate ale
activitatii de portofoliu precum si alte titluri se evalueaza astfel:
- n cazul celor cotate la bursa, la valoarea de cotatie a acestora din
data de 31 decembrie;
- cele necotate la bursa la valoarea lor probabila de vnzare;
Daca valoarea lor de inventar este mai mica dect valoarea cu care figureaza n
contabilitate se va proceda la constituirea unor provizioane pentru deprecieri. Toate
aceste titluri se vor evalua tinnd cont de principiul prudentei. Atunci cnd se
apreciaza ca valoarea reala este mai mare dect valoarea contabila, n listele de
inventariere se nscrie valoarea contabila. n cazul n care se constata deprecieri
determinate de nregistrarea de rezultate financiare necorespunzatoare la unitatile la
care sunt detinute titluri, situatie care conduce la scaderea valorii probabile de
vnzare, n listele de inventariere acestea se evalueaza la aceasta valoare urmnd a
se constitui provizioane pentru deprecieri.
Dupa confirmarea de catre compartimentul de contabilitate a soldurilor
scriptice, rezultatele inventarierii se nscriu ntr-un proces verbal.
n cazul elementelor patrimoniale pentru care s-au constatat deprecieri si au
fost ntocmite liste de inventariere separate, comisia de inventariere face propuneri
privind :
- constituirea de provizioane pentru deprecieri;
- nregistrarea unor amortizari suplimentare;
- cauzele care au determinat aceste deprecieri;
29
Aceste propuneri se vor prezenta n cel mult trei zile de la ncheierea

operatiunilor de inventariere, conducatorului unitatii patrimoniale, care n urma
avizului directorului economic sau a contabilului sef si a compartimentului juridic,
decide n termen de cinci zile asupra solutionari propunerilor facute.
DOCUMENTE UTILIZATE PENTRU INVENTARIERE
a) Declaratia de inventariere (cod 14-8-1):
-este folosita la: declaratie scrisa a gestionarului raspunzator de gestiunea
inventariata pe care o prezinta comisiei de inventariere, potrivit normelor legale;
-se ntocmeste ntr-un singur exemplar de catre gestionar dupa sigilarea locurilor de
pastrare a valorilor materiale si banesti de care rsspunde gestionarul respectiv, sau
acolo unde nu este posibil acest lucru, naintea nceperii operatiunilor de
inventariere;
-declaratia de inventariere are urmatorul circuit: membri comisiei de inventariere
semneaza pentru confirmare a faptului ca declaratia a fost scrisa n fata comisiei.
b) Fisa de magazie (cod 14-3-8) si fisa de magazie (cod 14-38/a) servesc la:
-documentul de evidenta la locul de depozitare a intrarilor si iesirilor si a stocurilor
de materiale, cu una sau doua unitati de masura dupa caz; document de contabilitate
analitica n cadrul metodei operativ - contabile (pe solduri); sursa de informatii
pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de valori materiale;
-Fisa de magazie ntr-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material nu circula
fiind document de nregistrare.
c) Factura fiscala (cod 1 4 - 4 -10/) si factura (cod 14-4-10/aA) (nenregistrata
nca) serveste la:
-instrument pe baza caruia se ntocmeste documentul de decontare a produselor
livrate, a serviciilor prestate, sau a lucrarilor executate; document de nsotire a marfii
pe timpul transportului; document justificativ de nregistrare n contabilitate a
clientilor si furnizorilor unitatii patrimoniale;
30
-circula: la furnizor la compartimentul desfacere unde se nregistraza n evidenta

operativa dupa care la compartimentul financiar-contabil pentru nregistrarea n
contabilitate; La cumparator la compartimentul aprovizionare, pentru confirmarea
operatiunii avnd atasat avizul de nsotire a marfii care a insotit produsul sau marfa,
inclusiv nota de receptie si constatare a diferentelor, n cazul n care marfa nu a fost
insotita de factura pe timpul transportului, la compartimentul financiar-contabil
pentru nregistrarea n contabilitate;
d) Nota de receptie si constatare de diferente (cod 14-3-la) si (cod 14-3-1aA)
serveste la:
- document pentru receptia bunurilor aprovizionate, document justificativ, pentru
ncarcarea n gestiune, act de proba n litigiile cu carausii, si furnizorii pentru
diferente constatate la receptie;
-circula: la gestiune pentru ncarcarea n gestiune a bunurilor receptionate, la
compartimentul financiar-contabil pentru nregistrarea n contabilitate analitica si
sintetica, la unitatea furnizoare si unitate de transport pentru comunicarea lipsurilor
stabilite;
e) Bon de consum (cod 14-3-4a) si Bon de consum (cod 1 4 - 3 - 4 / a A )
(nenregistrat nca ) serveste la:
- document de eliberare din gestiune sau de dare n consum a unui singur material
sau a mai multor materiale; document justificativ de scadere din gestiune; document
justificativ de nregistrare n evidenta magaziei si n contabilitate;
-cicula: la magazia de materiale si la compartimentul financiar-contabil pentru
efectuarea nregistrarilor n contabilitatea sintetica si analitica;
f) Registrul stocurilor (cod 14-3-11) serveste ca:
- document de evaluare a stocurilor de materiale si de verificare a concordantei
nregistrarilor efectuate n fisele de magazie si n contabilitate; nu circula fiind
document de nregistrare contabila;
31
g) Registrul inventar (cod 14-1-2) este un document de grupare a rezultatelor

inventarierii. Se ntocmeste la nfiintarea societatilor comerciale si se
complecteaza la terminarea fiecarui exercitiu financiar si serveste ca: document
contabil obligatoriu de nregistrare anuala si nregistrare a rezultatelor
inventarierii; proba n justitie.
Registrul inventar se ntocmeste ntr-un singur exemplar (dupa ce a fost
numerotat, snuruit, parafat si nregistrat la organul fiscal teritorial) la sfrsitul
anului fara stersaturi si fara spatii libere, pe baza datelor cuprinse n listele de
inventariere a elementelor patrimoniale, prin gruparea acestora pe conturi sau
grupe de conturi. Nu circula fiind document de nregistrare contabila.
h) Lista de inventariere (cod 14-3-12) serveste ca:
- document de baza pentru stabilirea minusurilor sau plusurilor de valori materiale
(imobilizari, stocuri, materiale) si a altor valori (elemente de trezorerie); document
justificativ de nregistrare n evidenta magaziilor (depozitelor) si n contabilitate a
plusurilor sau a minusurilor constatate; document care sta la baza ntocmirii
Registrului inventar; document centralizator a operatiunilor de inventariere.
-circula:
la conducatorul compartimentului financiar-contabil, la comisia de
inventariere, la gestionar, la conducatorul unitatii.

i)
la inventarierea gestiunilor global valorice se folosesc liste de inventar

speciale pentru astfel de gestiuni (cod 14-3-12/a) care servesc ca: document
pentru inventarierea rechizitelor de birou, imprimatelor, elementelor destinate
ambalarii; document pentru inventarierea marfurilor si ambalajelor aflate n
evidenta cantitativ valorica n unitatile cu amanuntul; document pentru
stabilirea plusurilor sau minusurilor din gestiunile inventariate; document
justificativ de nregistrare n evidenta de la locurile de depozitare si n
contabilitate; document pentru ntocmirea Registrului inventar; document
pentru stabilirea provizioanelor pentru deprecieri.
Lista de inventariere pentru gestiunile global-valorice se ntocmesc n trei
exemplare.
32
j) Decizia de imputare (cod 14-8-2) a lipsurilor si recuperare a pagubelor

serveste ca: document de imputare a valorii pagubelor produse de persoanele
ncadrate n munca; titlu executoriu din momentul comunicarii; document de
nregistrare contabila;
Se ntocmeste in doua sau mai multe exemplare n functie de numarul
persoanelor raspunzatoare pentru paguba produsa, pe baza actelor de constatare
(procese verbale, referate).
Circula: persoana
desemnata
pentru
acordarea
vizei
de
control
financiar preventiv (ambele exemplare) la compartimentul juridic pentru vizare

privind legalitatea si respectarea realitatii, la conducatorul unitatii pentru
semnarea (ambele exemplare), la persoanele raspunzatoare de paguba produsa
unitatii pentru semnare de luare la cunostinta si de primire a deciziei de
imputare (ambele exemplare).
k) Angajament de plata (cod 14 - 8 - 2 /a) serveste ca: angajamentul de plata din
partea persoanei care a adus un prejudiciu unitatii patrimoniale; titlu executoriu
pentru recuperarea pagubelor; titlu executoriu pentru executarea silita n caz de
nerespectare a angajamentului;
l) Procesul verbal al rezultatelor inventarierii care va cuprinde urmatoarele
elemente:
- data ntocmirii;
- numele, prenumele persoanelor din comisia de inventariere;
- numarul si data actului de numire a comisiei de inventariere;
- gestiunea inventariata;
- data nceperii si terminarii operatiunilor de inventariere;
- rezultatele inventarierii;
- concluziile si propunerile comisiei de inventariere cu privire la plusurile
sau minusurile constatate si persoanele raspunzatoare;
33
- volumul stocurilor depreciate, fara miscare, greu vandabile, fara

desfacere asigurata si propuneri de masuri pentru integrarea acestora n
circuitul economic;
- propuneri de scoatere din uz a obiectelor de inventar de casarea acestora
sau casarea unor stocuri;
- constatari privind pastrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea
integritatii bunurilor din gestiune;
- alte apecte legate de activitatea gestiunii inventariate;
Pentru inventariere mai sunt necesare urmatoarele:
decizia de numire a comisiei de inventariere;
contracte de prestari servicii (daca inventarierea nu este efectuata de catre
angajatii proprii);
raportul de gestiune (al gestionarului unitatilor de vnzare cu amanuntul);
monetarul ncasarilor din ziua efectuarii inventarului (la unitatile de
vnzare cu amanuntul);
nstiintarea n scris a gestionarului (despre desfasurarea inventarierii cu
ocazia sigilarii);
decizia scrisa de numire a altei persoane care sa asiste n lipsa
gestionarului la inventariere;
nstiintare (cu confirmare si confirmare de nepotriviri de la alte unitati);
adrese cu confirmare (a creantelor cu o vechime mai mare de 6 luni);
procese verbale de consemnare a cauzelor nefolosirii sau deprecierii;
extrasul de cont care serveste la:
- comunicare si solicitarea de la debitor a sumelor pretinse ramase
neachitate, provenite din relatii economico-financiare, precum si ca
element de conciliere prealabila;
- se ntocmeste n trei exemplare de catre compartimentul financiarcontabil al unitatii beneficiare, pe baza datelor din contabilitatea
analitica.
34
Extrasul de cont circula la conducatorul compartimentului financiar-contabil

si la conducatorul unitatii emitente pentru semnare, la unitatea debitoare (exmplarele 1
si 2) care se restituie unitatii emitente exemplarul 2 semnat pe verso de catre
conducatorul unitatii si conducatorul
compartimentului
financiar-contabil;
eventualele obiectii se consemneaza ntr-o nota explicativa;

O inventariere se considera de calitate, daca s-au efectuat situatiile prevazute
de lege, clarificnd toate problemele, daca a avut loc la momentul oportun, nu a
necesitat un timp ndelungat si cheltuieli mari, nu a mpiedicat desfasurarea
normala a activitatii, nu a generat situatii ambigue.
n comert spre exemplu inventarierea nu trebue sa duca la ntreruperea
completa a vnzarii marfurilor, ea trebue sa se desfasoare ntr-o anumita
succesiune cuprinznd unele raioane, lasndu-le pe celelalte sa functioneze normal,
dupa cum n unitatile de productie, pentru a nu ntrerupe productia trebuie ca
nainte de inventariere sa se asigure stocurile de materiale, semifabricate necesare
continuarii activitatii.
n practica n marile magazine, pentru a nu diminua volumul desfacerilor de
marfuri, inventarierea generala se face n perioade mai mari de un an, plecndu-se
de la constatarea ca prin nchiderea magazinului pierderile ar fi mult mai mari
dect de exemplu pierderile determinate de furturi.
35
Cap. III
SOLUTIONAREA SI REGULARIZAREA
REZULTATELOR INVENTARIERII
nainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza la o verificare

minutioasa a exactitatii tuturor stocurilor din fisele de magazie si a soldurilor din
contabilitate pentru bunurile inventariate. Erorile descoperite cu aceasta ocazie
trebuie corectate operativ, dupa care se procedeaza la stabilirea rezultatelor
inventarierii prin confruntarea cantitatilor consemnate n listele de inventariere cu
cele din evidenta tehnico-operativa pentru fiecare pozitie n parte, urmnd ca
pozitiile cu diferente sa fie preluate n lista de inventariere centralizatoare.
La inventarierea structurilor patrimoniale pot fi identificate doua categorii
de diferente:
- diferente ntre stocurile faptice si stocurile scriptice, denumite si diferene
de inventar;
- diferente de evaluare a stocurilor faptice, denumite plusuri si minusuri de
valoare;
Toate sortimentele structurilor patrimoniale la care se constata diferente de
inventar si minusuri de valoare, se transpun n liste de inventariere distincte care
au coloane destinate acestui scop.
3.1. Stabilirea si regularizarea diferentelor ntre stocurile faptice si

stocurile scriptice.
Stabilirea diferentelor de inventar se face comparnd stocurile faptice cu
cele scriptice (soldurile conturilor analitice din contabilitate): daca stocul faptic
este mai mare dect stocul scriptic, rezulta un plus de inventar, iar daca stocul
36
faptic constatat la inventar este mai mic dect soldul scriptic din contabilitate,
rezulta un minus de inventar (o lipsa de inventar).
Diferentele de inventar se regularizeaza n functie de natura structurilor la
care s-au constatat (imobilizari, stocuri, creante, datorii etc.), de sensul lor (plusuri
sau minusuri) si de cauzele care le-au determinat. De aceea comisia de inventariere
supune aceste diferente de inventar unei analize minutioase, propunnd conducerii
ntreprinderii solutii de regularizare (de "valorificare") a rezultatelor inventarierii.
n cazul diferentelor de inventar la stocuri, de exemplu, se pot adopta
compensari ntre minusuri si plusuri la sortimente asemanatoare, care prezinta
riscul unor confuzii n manipularea lor, pot fi acordate perisabilitati, sau pot fi
nregistrate plusuri sau minusuri (imputabile si neimputabile).
Obligatia nregistrarii minusurilor sau plusurilor impune conducerii unitatii
obligatia de a ntreprinde masuri pentru stabilirea adevaratelor cauze care au dus la
ivirea acestora. Plusurile sau minusurile pot fi datorate fie unor cauze obiective,
fie unor fapte ilicite, ambele mprejurari conducnd la provocarea unor pagube n
gestiune.
Daca pentru lipsuri n gestiune se face vinovat gestionarul, atunci minusul
de inventar se imputa acestuia la valoarea de nlocuire. Prin valoare de nlocuire se
ntelege costul de achizitie al bunului respectiv la data constatarii pagubei, care va
cuprinde pretul de cumparare practicat pe piata, la care se adauga taxele
nerecuperabile, TVA, cheltuieli de transport-aprovizionare si alte cheltuieli accesorii
necesare pentru punerea n stare de utilitate sau pentru intrarea n gestiune a
bunului respectiv.
n cazul bunurilor constatate lipsa ce urmeaza a fi imputate, care nu pot fi
cumparate de pe piata, valoarea de imputare se stabileste de catre o comisie
formata din specialisti n domeniul respectiv.
Prin nregistrarea diferentelor de inventar, situatia din contabilitate este pusa
n acord cu situatia reala constatata la inventariere, apropiindu-se de imaginea
fidela asupra patrimoniului.
37
STABILIREA SI REGULARIZAREA PLUSURILOR SI MINUSURILOR

DE VALOARE ALE STOCURILOR FAPTICE.
Diferentele valorice ale stocurilor faptice rezulta prin compararea valorii de
origine (valorii de intrare) cu care s-au nregistrat structurile patrimoniale la
intrarea lor n patrimoniu potrivit principiului costurilor istorice (nominalismul
monetar), cu valoarea actuala (valoarea de inventar), care s-a constatat la
inventarierea structurilor patrimoniale corespunzatoare.
In contabilitatea curenta elementele inventariate si mentin valoarea de
intrare n patrimoniu. Cu ocazia nchiderii exercitiului se compara valoarea de
intrare sau contabila (Vc) cu valoarea de utilitate (Vu) stabilita pe baza inventarului,
putndu-se constata una din urmatoarele situatii:
a) pentru elementele de activ
- Daca Vu >Vc nu se fac nregistrari n contabilitate (n virtutea principiului
prudentei), elementele si mentin valoarea de intrare sau contabila.
- Daca Vc>Vu diferenta constatata n minus se nregistreaza n contabilitate
pe seama cheltuielilor cu provizioanele sau amortizarile, dupa caz,
functie de natura deprecierii, valoarea activelor mentinndu-se la valoarea
de intrare.
b) pentru elementele de pasiv
- Daca Vc>Vu nu se nregistreaza n contabilitate (n virtutea principiului
prudentei), elementele si mentin valoarea de intrare sau contabila.
- Daca Vu>Vc diferenta constatata n plus se nregistreaza n contabilitate
prin constituirea unui provizion, valoarea pasivelor mentinndu-se la
valoarea de intrare.
Daca rezulta o depreciere a stocurilor considerata reversibila, potrivit
principiului prudentei, se constituie provizioane pentru depreciere prin cresterea
cheltuielilor de exploatare (reducerea profitului). n acest fel, pierderea probabila din
38
folosirea acestor stocuri este suportata din profitul anului n curs, evitndu-se
transferarea ei asupra rezultatelor exercitiilor viitoare.
n cazul mijloacelor fixe, corectarea valorii lor contabile si aducerea lor la
nivelul valorii de inventar nscrisa n listele de inventariere, se efectueaza fie cu
ajutorul contului 6583 "Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital"
n cazul n care se constata o depreciere ireversibila (definitiva, caz tipic pentru
mijloacele fixe inutilizabile propuse pentru a fi casate), fie cu ajutorul contului 6588
"Alte cheltuieli de exploatare" n cazul n care se constata o depreciere relativa
(reversibila) ca urmare a unor cauze cum sunt:
- aparitia unei uzuri morale de care nu s-a tinut seama cu ocazia
amortizarii;
- supraevaluarea
mijloacelor
fixe
prin
aplicarea
unor
coeficienti
neadecvati cu ocazia reevaluarii lor;

- lipsa de utilitate a acestora pentru unitate n momentul inventarierii;
- alte cauze care determina o evaluare actuala mai scazuta a mijloacelor
fixe dect valoarea cu care acestea figureaza n contabilitate.
Pe baza documentatiei ntocmite de comisia de inventariere, datele contabile
se pun de acord cu situatia reala, operatie ce presupune regularizarea plusurilor si
minusurilor de asa maniera nct sa redea o imagine ct mai fidela a patrimoniului.
Dupa terminarea operatiunii de inventariere se procedeaza la stabilirea
rezultatelor preliminare, n functie de felul gestiunilor:
- la gestiunile care tin evidenta cantitativ-valoric se compara stocurile
faptice nscrise n listele de inventariere cu soldurile scriptice din fisele
de magazie; daca gestionarul nu are obiectiuni asupra eventualelor
diferente se consemneaza aceasta situatie, iar gestiunea si reia activitatea;
- la gestiunile la care evidenta se tine global-valoric se compara soldul
faptic, cu soldul scriptic din contabilitate iar diferentele se nscriu la
sfrsitul recapitulatiei inventarului si se semneaza de comisie si gestionar;
gestiunea si poate relua activitatea; daca nsa rezulta diferente mari,
gestiunea ramne nchisa pna la stabilirea rezultatului definitiv al
inventarierii;
39
- la gestiunile de mijloace fixe, obiecte de inventar etc, deschiderea unitatii

se face imediat dupa inventarierea faptica.
Se confrunta stocul faptic stabilit n listele de inventariere cu stocul scriptic
din balanta de verificare ntocmita nainte de inventariere. Daca exista diferente
ntre cele doua stocuri, acestea se preiau ntr-o lista de inventariere separata care
are coloane pentru determinarea diferentelor n plus sau n minus, att cantitativ
ct si valoric. Tot n acest document se determina valorile de inventar, date de
preturile pietei, care se compara cu valorile contabile ale patrimoniului si n final
se determina plus valorile sau minus valorile de inventar.
Urmeaza controlul documentelor, n totalitate sau prin sondaj, sub aspectul
legalitatii si realitatii operatiilor, precum si al concordantei datelor consemnate n
documente cu cele din evidenta contabila.
Prin controlul legalitatii operatiilor se ntelege verificarea respectarii
dispozitiilor legale privind miscarea valorilor materiale si banesti si a modului de
ntocmire a documentelor.
Prin controlul realitatii operatiilor se ntelege verificarea existentei n fapt a
operatiilor consemnate n documente si a nregistrarii efective a continutului
documentelor n evidente.
Este necesar ca revizorii de gestiune sa cunoasca diferitele modalitati
(sisteme) de verificare a realitatii operatiilor sau valabilitatii documentelor.
Se pot aplica, de exemplu, sistemele de verificare reciproca si de verificare
ncrucisata. Prin verificare reciproca se ntelege confruntarea datelor din
exemplarele aceluiasi document (unicate, duplicate, triplicate etc.) care se gasesc la
diferite compartimente. Prin verificare ncrucisata se ntelege confruntarea datelor
din documentele gestiunii verificate cu cele din documentele ntocmite de terti,
referitoare la aceleasi operatiuni.
Dupa confirmarea de catre compartimentul contabilitate a soldurilor
scriptice, rezultatele inventarierii se consemneaza ntr-un proces verbal care trebuie
sa cuprinda urmatoarele elemente: data ntocmirii, numele si prenumele membrilor
comisiei de inventariere, numarul si data actului de numire a comisiei de
inventariere, gestiunea inventariata, data nceperii si terminarii operatiunilor de
40
inventariere, rezultatele inventarierii, concluziile si propunerile comisiei cu privire

la cauzele lipsurilor, plusurilor, pierderilor si a persoanelor vinovate, volumul
stocurilor depreciate, fara miscare sau cu miscare lenta, greu vandabile, fara
desfacere asigurata, precum si propunerile de masuri n vederea reintegrarii lor n
circuitul economic, propuneri de scoatere din uz a obiectelor de inventar,
declasarea sau casarea unor stocuri, constatari privind pastrarea, depozitarea,
conservarea si asigurarea integritatii bunurilor din gestiune, alte aspecte legate de
activitatea gestiunii inventariate.
fost ntocmite liste de inventariere separat, comisia de inventariere face propuneri
privind: constituirea de provizioane pentru deprecieri; nregistrarea de amortizari
suplimentare; cauzele care au determinat aceste aprecieri.
Aceste propuneri se prezinta conducatorului unitatii n termen de 3 zile de la
ncheierea operatiunilor de inventariere. n urma avizului directorului economic
sau a contabilului sef si a sefului compartimentului juridic, conducatorul unitatii va
decide n termen de 5 zile asupra solutionarii propunerilor facute.
Procesul verbal, mpreuna cu toate documentele ntocmite semnate de
comisie si de gestionar se prezinta conducerii societatii pentru a analiza si decide cu
privire la luarea masurilor ce se impun.
Rezultatele inventarierii generale a patrimoniului (anuale) se nscriu ntr-un
registru obligatoriu, "Registrul inventar". n acest registru se nscriu toate elementele
patrimoniale de activ si de pasiv grupate dupa natura lor, la fel ca n bilantul
contabil.
Datele din listele de inventariere (analitice) si din Registrul inventar (sintetice)
formeaza mpreuna inventarierea patrimoniului, pe care se fundamenteaza
elaborarea Bilantului.
41
3.2. Solutionarea si regularizarea diferentelor constatate la inventariere

la gestiunile de imobilizari corporale
n cazul imobilizarilor corporale pot aparea plusuri si minusuri justificabile
sau nejustificabile.
Plusurile pot aparea n cadrul unitatilor patrimoniale cnd s-au confectionat
instalatii tehnice prin efort propriu fara sa se fi ntocmit documentele de receptie
necesare, precum si n situatia n care instalatiile tehnice (mijloace de transport,
animale si plantatii) desi casate si scazute din evidenta, nu au fost dezmembrate sau
distruse utilizndu-se n continuare.
n primul caz regularizarea se face astfel:
213x
%
722 ,,Venituri din productia de imobilizari"
4427 ,,T.V.A. colectata"
n al doilea caz se utilizeaza contul n afara bilantului 8030 "Mijloace fixe

amortizate integral nescoase din functiune", debitndu-se cu valoarea de utilizare a
instalatiilor tehnice constatate n plus.
Lipsurile n gestiune de care se fac vinovati salariatii unitatii patrimoniale
sau persoane din afara acesteia se imputa la valoarea ramasa de amortizat. n
conditiile de inflatie este necesara actualizarea valorii instalatiei tehnice,
recalculnd bineanteles si amortizarea la cele cu un anumit grad de uzura.
n caz de lipsa imputabila, intervin doua operatiuni, pe de o parte scaderea
din evidenta scriptica a instalatiei tehnice, iar pe de alta parte imputarea
prejudiciului provocat.
Exemplu: Valoarea de intrare a instalatiei tehnice 10.000.000 lei, amortizarea
calculata 7.000.000 lei.
42
Scoaterea din evidenta :

%
=
281 "Amortizari privind
imobilizarile corporale
6588 "Alte cheltuieli de exploatare"
213x
10.000.000
7.000.000
3.000.000
Imputarea se face la valoarea neamortizata inclusiv TVA (19%).

4282 "Alte creante n
legatura cu personalul
sau
461 "Debitori diversi"
3.570.000
7588 "Alte venituri

din exploatare
3.000.000
4427 "TVA colectata" 570.000
Nota: contul 4282 alte creante n legatura cu personalul se utlizeaza n cazul n care persoana vinovata este salariatul
unitatii iar contul 461 "Debitori diversi" atunci cnd persoana vinovata este din afara unitatii.
Pierderile cauzate de calamitati naturale sau din cauze de forta majora

(incendii, inundatii, furtuni) se nregistreaza astfel:
%
=
281 "Amortizari privind
imobilizarile corporale
6583 "Cheltuieli privind activele cedate
si alte operatii de capital"
213x
10.000.000
7.000.000
3.000.000
n cazul existentei unei asigurari la o societate de asigurari, ncasarea

despagubirilor cuvenite se nregistreaza:
5121 "Conturi la banci n lei"
7583 "Venituri din

3.000.000
vanzarea activelor
si alte operatii de capital
43
3.3. Solutionarea si regularizarea diferentelor constatate la inventarierea

stocurilor
Si n cazul inventarierii stocurilor se pot constata minusuri (lipsuri) sau
plusuri n gestiune.
Referitor la pagubele si lipsurile din gestiunea inventariata, comisia de
inventariere va solicita explicatii scrise de la persoanele care au raspunderea
gestionarii valorilor materiale inventariate. Pe baza documentelor cercetate, a
explicatiilor primite si n conformitate cu dispozitiile legale n vigoare, comisia
propune modul de regularizare a diferentelor dintre datele din contabilitate si cele
inventariate (faptic).
Ct privesc diferentele cantitative constatate ntre stocurile scriptice si cele
faptice, ele se solutioneaza mai nti si, ca principiu general, plusurile se reflecta ca
o intrare n gestiune, iar minusurile se recupereaza de la vinovati sau se
nregistreaza ca si cheltuieli.
Aceste diferente constatate la inventarierea generala a patrimoniului sunt
regularizate si solutionate n urmatoarea ordine:
- compensarea plusurilor cu minusurile de inventar
- perisabilitati normale
- nregistrarea n contabilitate a diferentelor.
3.3.1. Minusuri n gestiune si modul de solutionare a acestora
Atunci cnd se constata lipsuri solutionarea acestora se face diferit n functie de
natura acestora si anume:
a) lipsuri n limita normelor legale;
b) lipsuri peste normele legale, neimputabile;
c) lipsuri provocate de calamitati naturale;
d) lipsuri peste normele legale, imputabile;
e) lipsuri n curs de solutionare.
44
nainte de ncadrarea lipsurilor n una din aceste categorii, actele normative

n vigoare (Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii nr.82/1991, Normele
Ministerului Finantelor privind inventarierea patrimoniului) permit compensarea
minusurilor cu plusurile constatate la inventariere.
Compensarea este o operatiune de regularizare, cel putin partial, a
minusurilor cu plusurile constatate la inventariere, operatie care are loc atunci cnd
lipsurile n gestiune nu sunt considerate infractiuni.
Conditiile legale de efectuare a operatiunilor de compensare sunt:
- plusurile si minusurile trebuie sa fie constatate numai la sorturile
aceluiasi produs la care este riscul de confuzie datorita asemanarii
aspectului exterior: culoare, model, dimensiuni, ambalaj etc.;
- plusurile si minusurile sa se fi produs n gestiunea aceleiasi persoane;
- plusurile si minusurile sa se fi produs n aceeasi perioada de gestiune,
ntelegnd prin aceasta perioada dintre doua inventarieri succesive.
Nu se vor admite compensari cnd exista dovezi ca lipsurile provin din
sustrageri sau degradari ale bunurilor respective datorita vinovatiei gestionarilor.
Regulile de efectuare a operatiunii de compensare cantitativa a
minusurilor cu plusurile de inventar sunt:
Operatia de compensare nu este obligatorie, ea poate fi nsa aprobata anual de
conducerea unitatii cnd nu intervine elementul infractional.
In acest scop, n prealabil si cu caracter de uz intern, conducatorii unitatilor
economice sunt obligati sa ntocmeasca liste cu sorturi de produse, marfuri,
ambalaje si materiale care ntrunesc conditiile compensarii datorita riscului de
confuzie si sa le propuna aprobarii Consiliului de administratie.
Operatia de compensare se realizeaza cantitativ deoarece n procesul de
manipulare, depozitare sau nsilozare a valorilor materiale confuzia a avut loc
ntre sorturi si nu ntre preturi de nregistrare.
Datorita existeniei preturilor unitare de evaluare are loc si o compensare
valorica fara nsa a se diminua valoric patrimoniul unitatii economice.
Compensarea cantitativa se realizeaza numai pentru cantitati egale ntre
plusuri si minusuri.
45
n situatia n care cantitatile sorturilor supuse compensarii la care s-au

constatat plusuri sunt mai mari dect cantitatile sorturilor admise la compensare si
la care s-au constatat lipsuri, se va proceda la stabilirea egalitatii cantitative prin
eliminarea din calcul a diferentei n plus.
Eliminarea prin compensare are loc (fie de la plusuri, fie de la minusuri)
ncepnd cu sorturile ale caror preturi unitare sunt cele mai mici, eliminarea
continundu-se n ordine crescatoare a acestora pna la stabilirea egalitatii.
Operatia de compensare propriu-zisa se ncepe cu sorturile, att de la minusuri
ct si de la plusuri, care au preturile unitare cele mai mari, continundu-se n
ordine descrescatoare a preturilor.
Preturile utilizate n compensare sort cu sort sunt cele ale minusurilor sau
plusurilor, ntotdeauna fiind luat n calcul pretul cel mai mic.
n urma operatiei de compensare rezulta diferente valorice de natura
plusurilor precum si diferente valorice de natura minusurilor.
Diferentele se determina nmultind cantitatea compensata cu diferenta dintre
pretul plusurilor si pretul minusurilor. Natura diferentei valorice este data de
produsul cu pretul cel mai mare.
Dupa efectuarea operatiei de compensare, pentru a avea certitudinea
corectitudinii calculelor, trebuie verificate urmatoarele corelatii valorice:
(1) P.v.t. = P.v.e. + P.v.c. + P.v.r.
(2) M.v.t. = M.v.e. + M.v.c. + M.v.r
unde:
P.v.t. (M.v.t.) = plusul (minusul) valoric total
P.v.e. (M.v.e.) = plusul (minusul) valoric eliminat prin compensare
P.v.c. (M.v.c.) = plusul (minusul) valoric compensat
P.v.r. ( M.v.r.) = plusul (minusul) valoric rezultat din compensare
Nu se admite compensarea n cazul n care s-a facut dovada ca lipsurile
constatate la inventariere provin din sustragerea sau degradarea bunurilor
respective datorita vinovatiei persoanelor care raspund de gestiunea acestor bunuri.
46
De exemplu, la inventarierea unei gestiuni se constata un plus de 300 buc

gresie neagra cal.II a 20.000 lei/buc = 6.000.000 lei si un minus de 300 buc gresie
neagra cal.I a 30.000 lei/buc = 9.000.000 lei.
ntruct din vina gestionarului s-a eliberat o marfa de calitate superioara si se
gaseste n stoc o marfa de calitate inferioara n aceeasi cantitate, compensarea se
poate efectua cantitativ si valoric, oblignd pe gestionar la plata diferentei de
valoare, respectiv 3.000.000 lei + 570.000 lei TVA.
n contabilitatea analitica operatia de compensare se va efectua n debitul
ambelor sorturi astfel: n rosu, la contul analitic "Gresie neagra cal.I" si n negru, n
contul analitic "Gresie neagra cal.II", cu cantitatea si valoarea bunului constatat n
plus.
n contabilitatea sintetica se vor efectua nregistrarile:
601 "Cheltuieli privind
materiile prime"

sau
legatura cu personalul"
301 "Materii prime"
7588 "Alte venituri

din exploatare"
4427 "T.V.A. colectata"
3.000.000
3.570.000
3.000.000
570.000
n situatia n care plusurile sunt mai mari cantitativ sau valoric dect
lipsurile
compensarea are loc la fel ca n exemplul urmator:
La un depozit en gros se constata:
Stofa -pret de vnzare 50.000 lei
Stofa -pret de vnzare 60.000 lei
Stoc faptic 50 ml x 50.000 =2.500.000 lei
Stoc faptic 80 ml x 60.000 =4.800.000 lei
Stoc scriptic 60 ml x 50.000=3.000.000 lei
Stoc scriptic 70 ml x 60.000 =4.200.000 lei
Minus 10 ml x 50000 = s00000 lei
Plus 10 ml x 50.000 = 600.000 lei
Compensarea se face cantitativ si rezulta ca se acopera lipsa rezultnd si un

plus valoric de 100.000 lei, la pret de vnzare en-gros, inclusiv TVA neexigibila.
47
nregistrarea plusului de valoare, recalculnd TVA si adaosul comercial pe

baza de suta majorata (TVA 19% => 15,966%, adaos 10% => 9,09%)
371 "Marfuri"
%
607 "Cheltuieli privind marfurile"
378 "Diferente de pret la marfuri"
4428 "T.V.A. neexigibila"
100.000
76.395
7.639
15.966
n evidenta analitica se va credita contul "Stofa sort 50000" cu 10 ml n

valoare de 500.000 lei si se va debita contul "Stofa sort 60000" cu 10 ml n valoare
de 600.000 lei.
a) Lipsurile n limita normelor legale, considerate normale (perisabilitatile)
Perisabilitatile sau pierderile normale se produc la unele produse, materiale sau
marfuri att n procesul de aprovizionare, depozitare ct si n procesul de
desfacere, ca urmare a evaporarii, uscarii, scurgerii, pulverizarii, farmitarii,
spargerii sau alte cauze asemanatoare. Marimea perisabilitatilor poate fi att
reglementata prin norme legale ct si stabilita la constatare de catre persoanele ce
au n raspundere gestionarea unitatilor economice.
Organele fiscale se ghideaza n prezent dupa prevederile unor acte normative n
vigoare, H.C.M. nr.190/1984 si H.C.M. nr.160/1985, prin care s-au aprobat
normele maxime admise pentru calculul perisabilitatilor din activitatea de
aprovizionare tehnico-materiala si comerciala, acceptnd trecerea pe cheltuieli a
acestor pierderi cu conditia sa nu depaseasca nivelul maxim prevazut si pierderea
sa se fi produs n mod efectiv. De asemenea, lipsurile constatate se pot ncadra n
perisabilitti daca provin din aceeasi perioada de gestiune, determinata de doua
inventare sau doua controale de gestiune.
Administratorii sau alte persoane cu drept de decizie n administrarea
bunurilor pot aproba perisabilitati mai mari dect cele prevazute n actele
normative tinnd cont de situatia reala si specificul fiecarui caz de lipsa n
gestiune.
48
Normele de perisabilitate sunt adaptate prin hotarri interne n cadrul

ministerelor, regiilor autonome, tinnd cont de specificul fiecarei ramuri de
activitate.
Cuantumul perisabilitatilor se stabileste si se calculeaz procentual la
volumul cantitativ sau valoric a bunurilor intrate sau iesite.
Perisabilitatile
(pierderile
considerate
normale)
aparute
timpul
transportului se acorda pentru fiecare transport de bunuri pe baza unui proces

verbal de constatare, ntocmit cu ocazia receptionarii bunurilor respective.
Pierderile naturale ce se produc n timpul depozitarii si livrarii sunt stabilite
n mod diferentiat si pe fiecare sezon, cum este cazul produselor alimentare,
fructelor, legumelor, cerealelor etc.
Pentru produsele electrice, din sticla, portelan, faianta etc., acordarea
perisabilitatilor se face pe baza pierderilor reale constatate prin prezentarea
probelor de spargere, farmitare sau a unor parti componente, consemnate ntr-un
proces verbal de constatare sau lista de inventariere.
n cazul schimbarii din functie a gestionarului, din drepturile de perisabilitati
cuvenite gestionarului predator, se scad 50%, aferente bunurilor aflate n stoc,
restul se acorda gestionarului primitor. n felul acesta pierderile materiale se mpart
n mod just ntre gestionarul predator, n timpul caruia au intrat bunurile respective,
si cel primitor, care urmeaza sa le gestioneze pna la iesirea din gestiune.
n scopul reducerii perisabilitatilor, conducerea unitatii este obligata:
- sa ia masuri pentru respectarea stricta a normelor tehnice de manipulare,
ambalare si depozitare a produselor, tinnd seama de caracteristicile
fiecarui produs;
- sa acorde o grija permanenta distribuirii sau prelucrarii n cel mai scurt
timp a produselor cu termene limita de depozitare sau prelucrare;
- sa prevada n contractul de livrare clauze si raspunderi precise cu privire
la obligatiile beneficiarilor de a ridica produsele n anumite termene;
- sa ia masuri pentru livrarea produselor n ordinea intrarii n depozit.
49
Regularizarea contabila a lipsurilor la materiile prime si materiale

consumabile, ce se ncadreaza n normele recunoscute de organele fiscale, se
realizeaza astfel:
601 "Cheltuieli cu materii prime"
301 "Materii prime"
602 "Cheltuieli cu materiale

consumabile "
302 "Materiale consumabile"
Lipsurile neimputabile ce se ncadreaza n nomele legale la produse finite,

semifabricate si produse reziduale se regularizeaza astfel:
Varianta 1. costul antecalculat 3.000.000 lei, costul efectiv 3.200.000 lei, abaterea
negativa 200.000 lei.
711 "Variatia stocurilor"
%
3.200.000
345 "Produse finite"
3.000.000
348"Diferente de pret
200.000
la produse finite"
Varianta 2. costul antecalculat 3.500.000 lei, costul efectiv 3.000.000 lei abaterea
pozitiva 500.000 lei.
%
3.000.000
348 "Diferente de pret
la produse finite"
3.500.000
500.000
b) Lipsurile peste normele legale, neimputabile

Aceste lipsuri trebuie tratate att din punct de vedere al celor cu drept de decizie
n gestionare ct si din punct de vedere fiscal. ntruct aceste lipsuri se
contabilizeaza la cheltuieli, afectnd rezultatul financiar, organele fiscale recunosc
numai acele scazaminte ce se ncadreaza n normele legale aprobate.
50
Pentru valorile materiale la care sunt acceptate scazaminte, acestea se

calculeaza numai n situatia n care, dupa compensarea minusurilor cu plusurile
stabilite la inventariere, cantitatile lipsa sunt mai mari dect cantitatile constatate n
plus.
n aceasta situatie cotele de scazaminte se aplica n primul rnd la valorile
materiale la care s-au constatat lipsurile. Daca n urma aplicarii scazamintelor
respective mai ramn diferente cantitative n minus, cotele de scazaminte se pot
aplica si asupra celorlalte valori materi.ale admise n compensare la care s-au
constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferente.
Normele de scazaminte nu se aplica anticipat ci numai dupa constatarea
existentei efective a lipsurilor si numai la limita acestora. De asemenea, normele de
scazaminte nu se aplica automat, aceste norme fiind considerate maxime.
Scazamintele se aplica atunci cnd apar lipsuri la inventariere generate de actiunea
factorilor fizici si chimici, urmare a manipularii, depozitarii sau nsilozarii, cnd
lipsurile nu sunt determinate din culpa gestionarului si deci nu i se pot imputa.
n gestiunile n care lipsurile ce se constata la inventariere nu sunt din vina
gestionarului sau a altei persoane si depasesc limita normelor legale de scazaminte,
aceste lipsuri se trec pe seama cheltuielilor sub forma scazamintelor peste normele
legale, fiind nedeductibile din punct de vedere fiscal.
La materiile prime si materialele consumabile neimputabile ce depasesc
normele legale, se nregistreaza consumul acestora si se evidentiaza si TVA
colectata, lipsurile peste normele legale taxndu-se de catre organele fiscale ca
tlind generatoare de TVA.
nregistrarile n contabilitate se fac prin articolele contabile:
301 "Materii prime"
602 "Cheltuieli cu materiale

consumabile "
302 "Materiale consumabile"
635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe

si varsaminte asimilate"
51
Penlru lipsurile neimputabile de marfuri a caror evidenta se tine la pret de

vnzare cu amanuntul, inclusiv TVA neexigibila, este nevoie a se determina TVAul (folosind procedeul sutei majorate), adaosul comercial si costul de achizitie al
acestora.
Exemplu: Pretul de vnzare cu amanuntul este 3.000.000 lei, TVA 19%, adaosul
comercial 30%.
TVA neexigibila: 3.000.000 * 19/119 = 478.992lei
Adaosul comercial: (3.000.000 - 478.992) * 30/130 = 581.771 lei
Costul de achizitie va fi: 3.000.000 - 478.992 - 581.771 = 1.939.237 lei.
%
=
1.939.237
581.771
478.992
371 "Marfuri"
3.000.000
n categoria lipsurilor neimputabile intra si marfurile care se scad din

gestiune la propunerea organelor abilitate, deoarece au termene de garantie
(utilizare) depasite sau prezinta semne de alterare (marfuri alimentare, cosmetice
etc.) sub denumirea de active circulante declasate.
Lipsurile neimputabile la productia n curs (pierderi din rebuturi) se
evalueaza la costurile prestabilite aferente fazelor procesului tehnologic parcurs.
331 " Produse n curs

de executie"
sau
Cost
332 "Lucrari si servcii
Prestabilit
n curs de executie"
52
Lipsurile neimputabile la obiecte de inventar se regularizeaza astfel:

Valoarea contabila 500.000 lei, uzura aferenta 300.000 lei.
materiale de natura
obiectelor de inventar"
303 "Materiale de natura

500.000
Scaderea din evidenta a obiectelor de inventar n cazul n care sunt integral

uzate:
=
8039 "Stocuri de natura

800.000
Lipsuri neimputabile la animale adulte, pasari si albine provenite din

productie proprie se scad din evidenta la pretul la care au fost nregistrate,
evidentiindu-se diferentele ntre costul prestabilit si costul efectiv.
Exemplu: costul prestabilit 900.000 lei, costul efectiv 760.000, abatere
pozitiva 240.000 lei.
%
=
760.000
240.000
la animale si pasari"
361 "Animale si pasari"
900.000
La animale, pasari si albine lipsurile constatate si tratate ca neimputabile

sunt cele pentru care se face dovada ca nu s-au putut ntocmi la timp acte de
moarte sau disparitie. Aceeasi regula este valabila si pentru obiecte de inventar,
baracamente si amenajari provizorii.
Lipsurile neimputabile la animale adulte, animale tinere si pasari provenite
din achizitii se regularizeaza:
606 "Cheltuieli cu animale

53
Valoare de
nregistrare
c) Lipsuri n gestiune provocate de calamitati naturale

n categoria calamitatilor naturale se includ pierderi provocate de factori
naturali cum sunt inundatii, furtuni sau incendii provocate de fulgere.
Bunurile apartinnd unitatii economice pot fi asigurate sau nu.
n caz de pierderi de bunuri asigurate, obligatia de a stabili pierderea revine
asiguratorului. Pe baza procesului-verbal ncheiat cu ocazia stabilirii pierderii, n
contabilitatea unitatii economice, bunurile vor fi scoase din evidenta la valoarea lor
contabila.
Pentru a fi ncadrate n categoria lipsurilor n gestiune datorate calamitatilor
naturale sau din cauze de forta majora stocurile trebuie consemnate n anumite
documente de catre o comisie formata din membrii desemnati de organele de
conducere a unitatii patrimoniale, fie de asigurator (cnd bunurile sunt asigurate).
n asemenea situatii se determina cu exactitate: care sunt bunurile distruse si nu se
mai pot valorifica, care se mai pot valorifica n starea n care se gasesc sau care pot
fi trimise spre prelucrare.
Indiferent daca activele sunt asigurate sau nu, scaderea din gestiune se
contabilizeaza la cheltuieli folosind contul 6583 "Cheltuieli privind activele cedate
si alte operatii de capital" prin creditarea conturilor 301 "Materii prime", 302
"Materiale consumabile", 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar", 341
"Semifabricate", 345 "Produse finite", 361 "Animale si pasari", 371 "Marfuri", 381
"Ambalaje".
Productia n curs calamitata (de exemplu n agricultura) se scade din
evidenta la nivelul costurilor prestabilite iar acolo unde se poate stabili costul
efectiv, scaderea se face la acest cost.
331 "Productia n curs de executie"
n situatia n care bunurile sau productia n curs a fost asigurata, primirea

despagubirii se evidentiaza astfel:
54
= 7581 "Venituri din despagubiri

amenzi si penalitati
d) Lipsuri imputabile la stocuri si productia n curs

Diferenta stabilita n minus n urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor
de scazaminte, reprezentnd prejudicii pentru unitate, se recupereaza de la
persoanele vinovate n conformitate cu dispozitiile legale.
Pentru regularizarea lipsurilor, la scaderea din gestiune, se utilizeaza
nregistrarile:
%
=
1.939.237
581.771
4428"Variatia
"T.V.A. stocurilor"
neexigibila"
711
=
478.992
371 "Marfuri"
3.000.000
%
3.200.000
3.000.000
200.000
la produse finite"
%
=
345 "Produse finite" 3.500.000
3.000.000
500.000
la produse finite"
= 8039 "Stocuri de natura 2.800.000
= 303 "Materiale obiectelor
de natura 1.500.000
de inventar"
materiale de natura
%
= 361 "Animale si pasari" 1.900.000
1.760.000
240.000
711 "Variatia
stocurilor"
331"Productia n curs
Cost prestabilit
la animale
si pasari" =
de executie"
sau cost efectiv
Imputarea se reflecta n urmatoarele nregistrari contabile:
55
persoana vinovata este salariatul unitatii

legatura cu personalul"
Valoare
imputata
7588 "Alte venituri

din exploatare"
Valoare de
imputare
T.V.A .
aferenta
persoana vinovata este din afara unitatii

Valoare
imputata
7588 "Alte venituri

din exploatare"
Valoare de
imputare
T.V.A .
aferenta
e) Lipsuri n curs de solutionare

Lipsurile constatate la inventariere care din motive justificate nu pot fi
ncadrate n nici una din categoriile amintite (imputabile sau neimputabile) se
nregistreaza prin debitarea contului 473 "Decontari din operatii n curs de
clarificare" si creditarea conturilor: 301 "Materii prime", 302 "Materiale
consumabile",
303
"Materiale
de
natura
obiectelor
de
inventar",
341
"Semifabricate", 345 "Produse finite", 361 "Animale si pasari", 371 "Marfuri", 381
"Ambalaje".
Comisia de inventariere, respectiv administratorul, este obligat a stabili
termene precise de solutionare, juridica a acestor diferente, astfel nct sa nu se
prescrie termenul de recuperare a pagubei (60 de zile, dar sa nu depaseasca
sfrsitul exercitiului).
56
3.3.2. Plusuri n gestiune si modul de solutionare a acestora.

Plusurile de stocuri la materii prime, materiale consumabile, produse finite,
semifabricate, produse reziduale, marfuri si ambalaje, se pot datora urmatoarelor
cauze: eliberarea unor cantitati mai mici dect cele nscrise pe documentele de
iesire; aparatele de masura nu corespund cu cele cu care au fost masurate bunurile
la intrare; intrarea n magazie a unor produse din productie proprie fara ntocmirea
actelor necesare.
n unitatile comerciale cu amanuntul unde evidenta se tine la pret de vnzare
cu amanuntul si unde gestiunile se organizeaza global-valoric, plusurile pot
proveni din vnzarea de marfuri la un pret mai mare dect cel cu care a fost
ncarcata gestiunea sau din vnzarea unor materiale de ambalat la pretul marfii.
Pentru conducatorii compartimentelor de contabilitate att lipsurile ct si
plusurile de valori mari trebuie sa constituie un semnal de alarma ntruct ambele
situatii denota fie o organizare necorespunzatoare a contabilitatii si evidentei
operative, fie neglijenta sau premeditare din partea salariatilor.
Regularizarea plusurilor la materii prime, materiale consumabile, se face
astfel:
301 "Materii prime"

materiile prime"
Valoare de
nregistrare
302 "Materiale
consumabile"
602 "Cheltuieli cu
Valoare de
materiale consumabile " nregistrare
Plusurile de obiecte de inventar noi, provenite din productie proprie:

57
Cost efectiv
Plusurile la produse finite, semifabricate, produse reziduale, animale si

pasari din productie proprie nenregistrate la timp:
341 "Semifabricate"
346 "Produse reziduale"
Cost efectiv
Plusurile de marfuri cnd evidenta se tine la pret de vnzare cu amanuntul

inclusiv T.V.A. se nregistraza astfel:
371 "Marfuri"
%
Cost de
achizitie
adaosul
T.V.A.
Plusurile de ambalaje se regularizeaza prin nregistrarea:

381 "Ambalaje"

ambalajele"
Valoare de
nregistrare
La marfurile care se cntaresc si sunt ambalate n hrtie, cartoane, pungi (ca

de exemplu: produse de carne, brnzeturi, zahar, biscuiti, cafea, fructe etc.),
materialele de ambalat se nregistreaza la intrare la valoarea de achizitie, dar se
vnd la pretul marfurilor. n toate cazurile pretul marfurilor este mai mare dect cel
al materialelor de ambalat.
Vnzarea materialelor de ambalat la pretul marfurilor duce la un sold
creditor al contului de marfuri. Pentru a se regla aceasta diferenta, la inventarierea
marfurilor se determina, pe de o parte, greutatea marfurilor care se cntaresc si sau
vndut, pretul mediu de vnzare al acestora, iar pe de alta parte, greutatea
materialelor de ambalat vndute si costul mediu de achizitie al acestora.
58
Astfel, daca un raion a vndut n cursul perioadei dintre doua inventare:

100 kg sunca
x 150.000 lei = 15.000.000 lei
50 kg cafea
x 85.000 lei = 4.250.000 lei
1.000 kg sare
x 4.500 lei = 4.500 000 lei
Total 1.150 kg
23.750.000 lei
Pretul mediu de vnzare = 23.750.000 / 1.150 = 20.652 lei

n aceeasi perioada, odata cu marfurile s-au vndut:
10 kg hrtie
x 11.000 lei =
100 kg pungi plastic

Total
110.000 lei
x 20.000 lei = 2.000.000 lei
110 kg
2.100.000 lei
Pretul mediu de achizitie a materialelor de ambalat = 2.100.000 / 110 = 19.091 lei.

Diferenta. dintre pretul mediu de vnzare al marfurilor si pretul mediu de
achizitie al materialelor de ambalat este: 20.652-19.091=1.561 lei. S-a ncasat n
plus o diferenta: 1.561 lei x 110 kg = 171.710 lei. Gestiunea se va ncarca cu
aceasta diferenta prin nregistrarea contabila:
371 "Marfuri"

la marfuri"
59
171.710
3.4. Regularizarea valorii valutelor

Regularizarea valorii valutelor aflate n casa sau n conturi bancare se face la
cursul zilei n care se efectueaza inventarierea. Ca urmare a transformarii valutelor
n lei pot rezulta diferente, dupa cum urmeaza:
a) valoarea contabila este mai mica dect cursul zilei (abatere favorabila)
%
5124"Conturi la banci n devize"

5314 "Casa n devize"
765 "Venituri din diferente

de curs valutar"
Diferenta
de valoare
b) valoarea contabila este mai mare dect cursul zilei (abatere nefavorabila)
665 "Cheltuieli din diferente
de curs valutar"
%
5124 "Conturi la
banci n devize"
5314 "Casa n devize"
Diferenta
de valoare
3.5. Regularizarea veniturilor si cheltuielilor ( delimitate n timp)

Delimitarea n timp a cheltuielilor si veniturilor este impusa de aplicarea n
sistemul contabil romnesc a principiului independentei exercitiilor financiare.
De obicei, delimitarea n timp se face la finele exercitiului financiar,
deoarece numai atunci se pot cunoaste toate cheltuielile si veniturile nregistrate n
avans ce privesc anii urmatori. Daca totusi se fac nregistrari si n cursul anului, la
finele exercitiului financiar se vor nregistra numai diferentele.
a) Regularizarea cheltuielilor
Cheltuielile aferente unei perioade de gestiune care contribuie la realizarea
veniturilor si n perioadele urmatoare constituie cheltuieli efectuate n avans.
Acestea sunt: reparatii capitale la imobilizarile corporale, chiriile, abonamente la
publicatii, radio-tv. la inventariere, cheltuielile facute n avans se esaloneazs pe
60
baza unui scadentar stabilindu-se ct din acestea revin perioadei curente si ct

perioadelor viitoare. La fel se stabileste ct din costurile pentru un produs revine
productiei terminate si ct revine productiei n curs.
Regularizarea cheltuielilor facute n avans se face cu valoarea cheltuielilor
ce nu privesc perioada curenta (de referinta) prin nregistrarea:
471 "Cheltuieli nregistrate
n avans"
%
Valoarea
611 la 628
Cheltuielilor
6588 "Alte cheltuieli
facute n
de exploatare"
avans
dobnzile"
Costurile aferente productiei n curs de executie se centralizeaza astfel:

%
= 711 "Variatia stocurilor"
331 " Produse n curs
de executie"
332 "Lucrari si servici
n curs de executie"
16.000.000
7.000.000
9.000.000
Costurile aferente produselor finite se nregistreaza n momentul obtinerii

lor, valoarea de nregistrare fiind un cost prestabilit (planificat).
35.000.000
b) Regularizarea veniturilor
Prin inventariere se stabilesc veniturile care revin perioadei curente si cele
care privesc perioadele urmatoare. Acestea reprezinta ncasari sau creante aferente
unor lucrari sau prestatii neefectuate si se vor nregistra ca venituri n avans. Intra
n aceasta categorie: redevente, locatii de gestiune, chirii, abonamente, asigurari,
vnzari de locuinte cu plata n rate etc.
Regularizarea veniturilor ncasate n avans se face astfel:
%
5311 "Casa n lei"
472 "Venituri nregistrate

n avans"
61
7.800.000
7.500.000
300.000
n perioada urmatoare se delimiteaza, la nivelul perioadei de referinta,

veniturile acestei perioade:
472 "Venituri nregistrate
n avans"
%
704 "Venituri din lucrari executate
si servicii prestate"
pna la
708 "Venituri din activitati diverse"
3.6. Regularizarea drepturilor de creanta fata de clienti si debitori

Pentru clientii incerti cu care unitatea patrimoniala se afla n litigiu se face
nregistrarea:
4118 "Clienti incerti"
4111 "Clienti''
n cazul clientilor incerti reactivati:

4111 "Clienti"
= 754 "Venituri din creante reactivate

si debitori diversi "
Pentru debitori diversi deveniti insolvabili se face nregistrarea:

6588 "Alte cheltuieli de exploatare
sau
654 "Pierderi din creante si
debitori diversi"
n cazul debitorilor insolvabili reactivati:

754 "Venituri din creante reactivate

si debitori diversi"
62
3.7. Constituirea,
suplimentarea,
diminuarea,
sau
anularea
provizioanelor
3.7.1. Constituirea provizioanelor
Cu ocazia inventarierii pot aparea unele incertitudini n ceea ce priveste
regasirea la acelasi nivel valoric ntr-o perioada viitoare a unor elemente
patrimoniale, fie din cauza deprecierii monedei, fie din cauza unor situatii de risc.
De aici apare nevoia de a constitui, pe seama cheltuielilor, rezerve destinate
acoperirii pierderilor si cheltuielilor probabile, certe sau incerte, dar nedeterminate
ca volum si importante ca marime, esalonate pe parcursul mai multor exercitii
financiare.
Potrivit Legii contabilitatii nr.82/1991 se pot constitui provizioane
reglementate, provizioane pentru riscuri si cheltuieli, provizioane pentru
deprecierea imobilizarilor, provizioane pentru deprecierea stocurilor si productiei
n curs de executie, provizioane pentru deprecierea creantelor, provizioane pentru
deprecierea conturilor de trezorerie.
n conformitate cu HG nr.335 din 16.05.1995, modificata prin HG nr.192 din
22.03.1996, privind reglementarea regimului constituirii si utilizarii de catre
agentii economici a provizioanelor deductibile si cu precizarile aprobate prin
Ordinul Ministrului Finantelor nr.1459/07.08.1995, organele fiscale recunosc
deductibilitatea provizioanelor constituite pentru urmatoarele scopuri:
- provizioane pentru clienti nencasati n cazul declararii falimentului acestora,
pe baza hotarrii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie, n limita
creantei neacoperite prin avansurile ncasate si garantiile detinute de agentul
economic asupra clientilor respectivi si orice alte elemente asiguratorii;
- provizioane pentru pierderi din diferente de curs valutar aferente creantelor
si obligatiilor n valuta evidentiate n bilantul contabil de la sfrsitul
exercitiului financiar, la nivelul pierderii nete din diferentele de curs valutar,
respectiv din valoarea creantelor si datoriilor evaluate la cursul valutar de
referinta a Bancii Nationale a Romniei din ultima zi a exercitiului financiar
63
si cursurile de schimb valutar la care acestea au fost nregistrate n

contabilitate;
- provizioane pentru garantii de buna executie acordate clientilor conform
clauzelor contractuale n limita cheltuielilor prevazute pentru efectuarea
remedierilor n perioada de garantie; aceste provizioane se constituie lunar.
Constituirea provizioanelor reglementate este facultativa dar, odata
nregistrate n contabilitate, sunt integral deductibile fiscal.
Provizioanele pentru depreciere si cele pentru riscuri si cheltuieli apar ca o
consecinta a aplicarii principiului prudentei. Ele au caracter obligatoriu chiar daca
intreprinderea este n pierdere, deoarece conturile anuale trebuie sa dea o imagine
fidela asupra patrimoniului, situatiei financiare si rezultatului exercitiului.
Constituirea de provizioane reglementate pentru majorari de preturi aferente
stocurilor, amortismente derogatorii (n cazul calcularii unei amortizari accelerate)
etc., presupune nregistrarea:
681 "Cheltuieli de exploatare
privind amortizarile si
provizioanele"
291,391
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie pentru acoperirea

riscurilor si cheltuielilor probabile a caror realizare este certa (pentru litigii,
pierderi din diferente de curs valutar, garantii, cheltuieli repartizate pentru mai
multe exercitii etc.) astfel:
privind amortizarile si
provizioanele"
491,495,496
Provizioanele pentru pierderi din diferente de curs valutar aferente creantelor

si datoriilor n valuta sunt deductibile fiscal numai la nchiderea exercitiului
financiar anual, la nivelul pierderii nete din diferente de curs valutar, respectiv
dintre valoarea creantelor si datoriilor evaluate la cursul de referinta al Bancii
Nationale a Romniei din ultima zi a exercitiului financiar si cursurile de schimb la
64
care acestea au fost nregistrate n contabilitate. Pierderea neta se stabileste ca

diferenta ntre sumele nregistrate n contul 665 "Cheltuieli din diferente de curs
valutar" si cele nregistrate n contul 765 "Venituri din diferente de curs valutar" la
sfrsitul fiecarui an.
Exemplu: Valoarea lucrarilor de constructie montaj executate conform
situatiei de lucrari n luna decembrie anul N este n suma de 15.000.000 lei. Cota
pentru garantie de buna executie este 12%.
a) valoarea lucrarilor finalizate si facturate
4111 "Clienti"
29.750.000
%
704 "Venituri din lucrari
25.000.000
executate si servicii prestate"
4427 "TVA colectata"
4.750.000
b) valoarea garantiei de buna executie retinuta de beneficiar se va nregistra
ntr-un cont distinct de depozit (29.750.000 x 12%)
2678 "Alte creante"
imobilizate"
4111 "Clienti"
4428 "TVA neexigibila"
3.570.000
c) TVA aferenta garantiei

570.000
d) valoarea provizionului constituit pentru garantie de buna executie

(3.570.000 - 570.000)
=
privind provizioanele pentru
riscuri si cheltuieli"
1512 "Provizioane pentru 3.000.000

garantii acordate clientilor"
Deoarece aceste garantii se constituie lunar si provizioanele se nregistreaza

la finele fiecarei luni, operatiunile nregistrate fiind simultane.
65
Constituirea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor (demodare,

degradare etc.) implica urmatoarea nregistrare:
=
deprecierea activelor circulante"
%
391398
La sfrsitul exercitiului, n cadrul lucrarilor de inventariere, odata cu

constatarea existentei cantitative a stocurilor se face si o apreciere a utilitatii si a
valorii de piata a stocurilor. Daca cu acest prilej se constata anumite cantitati de
stocuri de materii prime, materiale, marfuri care au suferit degradari sau care sunt
demodate, se estimeaza minusul de valoare si se constituie provizioane.
Provizioanele pentru depreciere se pot constitui, n aceleasi conditii, si
pentru alte categorii de active:
a) pentru deprecierea imobilizarilor necorporale, corporale si n curs:
deprecierea imobilizarilor"
%
290 "Provizioane pentru deprecierea
imobilizarilor necorporale"
imobilizarilor corporale"
imobilizarilor n curs"
b) pentru deprecierea imobilizarilor financiare

6863 "Cheltuieli financiare privind
= 296 "Provizioane pentru deprecierea
provizioanele pentru deprecierea
imobilizarilor financiare"
c) pentru deprecierea creantelor care sunt determinate de deprecierea

creantei, insolvabilitatea sau falimentul clientilor:
66
constituirea provizioanelor pentru deprecierea creantelor - clienti, n

limita creantelor neacoperite prin avansuri ncasate si garantiile
detinute de agentul economic asupra clientilor respectivi si orice alte
elemente asiguratorii
=
491 "Provizioane pentru

deprecierea creantelorclenti"
constituirea provizioanelor pentru deprecierea debitorilor

= 496 "Provizioane pentru deprecierea
creanlelor-debitori diversi"
constituirea provizioanelor pentru deprecierea creantelor din ajutoare

acordate n cadrul grupului, unitatii sau asociatilor:
6863 "Cheltuieli financiare privind =

deprecierea creantelor decontari n cadrul grupului
unitatii si cu asociatii"
d) pentru deprecierea titlurilor de plasament

6863 "Cheltuieli financiare privind = 591 "Provizioane pentru deprecierea
investitiilor financiare din
cadrul grupului
La sfrsitul exercitiului financiar, conturile de cheltuieli corespunzatoare

provizioanelor constituite se vor include n contul 121 "Profit si pierdere" urmnd
ca dupa determinarea cheltuielilor deductibile si nedeductibile fiscal, valoarea
67
celor nedeductibile sa se includa n baza de impozitare n momentul determinarii

impozitului pe profit.
3.7.2. Suplimentarea, diminuarea sau anularea provizioanelor

La finele fiecarui exercitiu, cu ocazia inventarierii, provizioanele constituite
n perioadele anterioare sunt supuse analizarii. n urma analizei se nregistreaza
cheltuieli cu provizioane, n cazul suplimentarii provizioanelor existente,
determinata de situatia n care provizioanele constituite sunt inferioare
deprecierilor constatate, sau venituri din provizioane, determinate de diminuarea
sau anularea provizioanelor existente.
Anularea provizioanelor are loc n cazurile n care acestea ramn fara obiect,
respectiv atunci cnd elementele patrimoniale pentru care s-au constituit au iesit
din patrimoniul unitatii (vnzare, consum intern etc.).
Diminuarea provizioanelor are loc la sfrsitul exercitiului financiar cnd
provizioanele constituite anterior se readuc la situatia concreta nou intervenita.
n cazul n care, la sfrsitul exercitiului financiar, deprecierea constatata
pentru elementele patrimoniale inventariate este inferioara deprecierii anterioare,
respectiv provizionului constituit la finele exercitiului financiar precedent, are loc
diminuarea provizioanelor pentru depreciere.
Att anularea ct si diminuarea provizioanelor genereaza aceeasi operatie
contabila, adica o reducere a provizioanelor si concomitent o crestere a veniturilor.
n cazul anularii provizioanelor, veniturile obtinute sunt egale cu ntreaga suma a
provizionului constituit anterior iar n cazul diminuarii provizioanelor, veniturile
obtinute sunt reprezentate numai de diferentele cu care se reduc provizioanele
constituite anterior.
Sumele reprezentnd diminuarea sau anularea provizioanelor constituite
creeaza venituri diferentiate functie de natura activitatilor generatoare (exploatare,
financiara, exceptionala) presupunnd creditarea conturilor de venituri si debitarea
conturilor de provizioane, ca de exemplu:
491 "Provizioane pentru deprecierea =
7812 "Venituri din provizioane
290,- 291,
293
=68 7813 "Venituri
din provizioane
creantelor
clienti"
pentru riscuri
si cheltuieli"
pentru deprecierea
imobilizarilor"
391, ..., 398

=
491"Provizioane pentru deprecierea
creantelor clienti

pentru deprecierea activelor
circulante"
151 "Provizioane pentru riscuri

= 7812 "Venituri din provizioane
pentru
si cheltuieli"
%
=
pentru deprecierea
activelor circulante"
creantelor - decontari n cadrul
grupului si cu asociati"
creantelor-debitori diversi"
investitiilor financiare la societati
din cadrul grupului"
1518 "Alte provizioane pentru

pentru riscuri si cheltuieli"
Toate conturile de venituri afectate n urma diminuarii provizioanelor se vor

nchide prin contul 121 "Profit si pierdere".
69
Cap.IV STUDIU DE CAZ PRIVIND INVENTARlEREA

PATRIMONIULUI LA SC "MARIA" SRL
4.1. Prezentarea firmei S.C. "MARIA" S.R.L.
4.1.1. Forma juridica, sediul societatii, si durata de functionare
SC "MARIA" SRL a fost autorizata sa functioneze de catre Judecatoria Arad
prin sentinta civila nr.165 din data de 01 mai 1998 si nmatriculata la Oficiul
Registrului Comertului al Camerei de Comert, Industrie si Agricultura Arad, n
Registrul
pentru
nregistrarea
comerciantilor
persoana
juridica
sub
nr.
J02/622/01.05.1998. Este nregistrata fiscal la Directia Generala a Finantelor

Publice si Controlului Financiar de Stat cu nr. R 1702054, operatiunile bancare
derulndu-se prin Banca Comerciala Romna - Sucursala Arad cont nr.2511.11094.1/ROL.
Forma juridica a societatii este "societate cu raspundere limitata", fiind o
persoana juridica romna ce si desfasoara activitatea n conformitate cu propriul
statut si legislatia romna (Legea 31/1991 privind societatile comerciale republicata, Codul comercial s.a.), cu sediul n Arad, str.Gheorghe Magheru nr.50.
Durata de functionare a societatii este nelimitata, ncepnd de la data
nmatricularii la Oficiul Registrului Comertului.
4.1.2. Obiectul de activitate
Societatea are ca obiect de activitate :
- Productia de emitatoare radio-tv, echipamente si aparate telefon, telegraf;
- Productia de receptoare radio-tv, echipamente, aparate de nregistrare si
reproducere audio si video;
- Productia de aparatura si instrumente de masura, verificare si control;
- Import - export aparatura electronica;
- Activitati de radiocomunicatii.
70
4.1.3. Capitalul social

La nfiintarea societatii, capitalul social a fost n suma de 300.000 lei. n
urma majorarilor de pe parcursul desfasurarii activitatii, capitalul social a ajuns la
25.000.000 lei si este divizat n 250(douasutecincizeci) de parti sociale a cte
100.000 lei fiecare parte.
Transmiterea partilor sociale trebuie nscrisa n Registrul Comertului si n
Registrul de asociati ai societatii.
Capitalul social poate fi majorat prin includerea unor parti din beneficiu sau
din rezerva extraordinara precum si prin emiterea de noi parti sociale.
Reducerea capitalului social se poate face oricnd cu respectarea
prevederilor art. 202 - 203 din Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale,
republicata.
Patrimoniul societatii nu poate fi grevat de datorii sau alte obligatii personale
ale asociatilor. Un creditor al unui asociat poate formula pretentii numai asupra
partii din beneficiul societatii care i s-a repartizat sau a cotei parti cuvenite acestuia
la lichidarea societatii efectuata conform actului constitutiv.
4.1.4. Conducerea societatii
Societatea este condusa de Adunarea Generala a Asociatilor (AGA).
Atributiile AGA sunt urmatoarele:
- aproba structura organizatorica a societatii, numarul de posturi precum si
normativul de constituire a compartimentelor functionale;
- examineaza, aproba sau modifica bilantul si contul de profit si pierderi
stabilind repartizarea beneficiului net;
- numeste administratori, le stabileste salariul, i descarca de activitate sau
i revoca din functie;
- aproba si modifica programul de activitate si bugetul societatii, hotaraste
la angajarea mprumuturilor bancare si la constituirea de garantii;
- hotaraste cu privire la comasarea, dizolvarea sau lichidarea societatii;
- hotaraste cu privire la nfiintarea si desfiintarea de sucursale, agentii si
filiale;
71
- hotaraste cu privire la marirea sau reducerea capitalului social, fara a

putea reduce capitalul social la mai putin de minimul legal, la
modificarea numarului partilor sociale sau a valorii lor nominale, precum
si la cesiunea de parti sociale si asocierea cu o alta persoana;
- aproba executarea de reparatii capitale si investitii noi;
- hotaraste la ncadrarea si stabilirea salariului pe baza de negociere a
personalului de executie sau a ncetarii raportului de munca cu acesta,
precum si cu privire la actionarea n justitie a personalului sau a altor
persoane care au produs pagube societatii;
- alte probleme privind societatea.
Conducerea operativa este asigurata de directorul general, avnd n
subordine directorul tehnic si contabilul sef.
Directorul general ndeplineste atributiile de administrare a societatii si
reprezinta societatea n relatiile cu tertii asigurnd bunul mers prin angajarea si
concedierea personalului, a stabilirii raspunderii acestuia, aproba operatiunile de
ncasari si plati, cumpararea si vnzarea de bunuri, ncheierea de contracte sau
rezilierea lor si rezolva orice alte probleme referitoare la gestiunea societatii.
Activitatea principala a societatii este condusa de directorul general iar
activitatea financiar contabila este coordonata de directorul economic care are n
subordine contabilul sef si compartimentul financiar-contabil.
4.1.5. Personalul societatii
Este angajat avnd n vedere schema de organizare, n baza hotarrii AGA,
prin ncheierea de contracte de munca, prin negocierea salariului si cu respectarea
minimului de salarizare prevazut de lege, contractele individuale de munca
nregistrndu-se la ITM Arad. Drepturile si obligatiile personalului societatii sunt
stabilite prin Regulamentul intern n conformitate cu prevederile legislatiei n
vigoare.
72
Structura personalului este urmatoarea:

- 1 director general: Lupu Maria
- 1 director tehnic: Tica Maria
- 1 director economic: Lupu Mariana
- 1 contabil sef: Tica Claudia
- 3 persoane serviciu financiar-contabil
- 1 economist: Maris Calin
- 1 contabil cu studii medii: Pop Carmen
- 1 revizor de gestiune: Rusu Carmen
- 2 gestionari
-
magazia de materii prime: Popa Maria
- magazia de produse finite: Lungu Ana

- 2 ingineri electronisti si 7 electronisti cu studii medii
- 1 secretara : Pap Camelia
- 1 sofer: Pop Paul
4.1.6. Compartimentul financiar contabil

n cadrul compartimentului financiar contabil se ntocmeste bilantul si contul
de profit si pierdere, se calculeaza profitul contabil, profitul impozabil si impozitul
pe profit, precum si obligatiile de plata ale societatii catre bugetul de stat si fonduri
speciale.
ntocmirea bilantului contabil si a contului de profit si pierdere
Societatea ntocmeste anual, pe baza ultimei balante de verificare sintetica,
bilantul si contul de profit si pierdere, cu respectarea normelor metodologice si a
precizarilor elaborate de Ministerul Finantelor cu ocazia nchiderii exercitiului
financiar.
Calculul si valoarea profitului
Profitul societatii se stabileste prin bilantul aprobat de AGA.
73
Profitul impozabil se stabileste ca diferenta ntre suma totala a veniturilor

ncasate si de ncasat si suma totala a cheltuielilor efectuate pentru realizarea
acestor venituri.
Pentru determinarea valorii profitului impozabil se parcurg urmatoarele
etape:
determinarea profitului contabil ca diferenta ntre totalitatea veniturilor si
totalitatea cheltuielilor:
Pcontabil = Vtotale - Ctotale
Vtotale = Vexploatare + Vfinanciare + Vextraordinare
Ctotale = Cexploatare + Cfinanciare + Cextraordinare
determinarea cheltuielilor deductibile, care sunt:
- dividendele primite de la alta persoana juridica romna
- sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului de rezerv
n limita a 20% din capitalul propriu
- veniturile din provizioanele pentru care nu s-au admis deduceri;
- pierderi din anii precedenti;
- alte sume deductibile n limitele prevazute de legislatia n vigoare.
determinarea cheltuielilor nedeductibile (reintegrarile), cum ar fi:
- impozitul pe profitul din orice sursa, romna sau straina;
- amenzi, majorari de ntrziere, majorari si penalitati platite sau
datorate autoritatilor romne sau straine, confiscari de bunuri sau de
valori;
- sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea provizioanelor si a
rezervelor, peste limitele prevazute de lege;
- cheltuieli de protocol care depasesc limitele prevazute de lege;
- cheltuieli de sponsorizare ce depasesc limita legala;
- pierderile din surse externe, calculate pe fiecare sursa de venit;
- alte cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal.
Profit impozabil = Pcontabil - Deduceri + Reintegrari
Din rezultatul impozabil astfel determinat se scade impozitul pe profit (25%)
rezultnd profitul net cuvenit asociatilor, care se repartizeaza ntre acestia
74
proportional cu aportul fiecaruia la capitalul social sau pentru alte nevoi ale
societatii.
n cazul nregistrarii de pierderi partile se obliga sa analizeze cauzele si sa ia
masuri de recuperare.
4.1.7. Modificarea formei juridice, dizolvarea si lichidarea
Societatea va putea fi transformata n alta forma de societate prin decizia
AGA si dupa obtinerea aprobarilor legale. Noua societate va ndeplini formalitatile
de nregistrare si publicitate prevazute de lege. Aceasta se va putea constitui cu un
capital social cel putin egal cu al societatii vechi, cu participarea acelorasi asociai
sau prin atragerea de noi asociati.
Urmatoarele situatii duc la dizolvarea societatii:
- imposibilitatea realizarii obiectului societatii;
- hotarrea adunarii generale a asociatilor;
- reducerea capitalului social sub minimul prevazut de lege;
- falimentul.
n caz de dizolvare, societatea va fi lichidata. Lichidarea se face de unul sau
mai multi lichidatori numiti de adunarea generala. Din momentul intrarii n
functiune al lichidatorilor, mandatul administratorilor nceteaza. Lichidatorii sunt
obligati sa primeasca si sa pastreze bunurile si scriptele societatii si sa tina un
registru cu toate operatiunile lichidarii n ordine cronologica. Bilantul de lichidare
si propunerile de distribuire a mijloacelor rezultate din lichidare vor fi supuse spre
aprobare adunarii generale a asociatilor.
Litigiile societatii cu persoane fizice sau
juridice
romne
sunt
de
competenta instantelor judecatoresti din Romnia.

Litigiile nascute din raporturile contractuale dintre societate si persoanele
juridice romne pot fi solutionate si prin arbitraj. n acest caz administratorii se vor
adresa Curtii de arbitraj de pe lnga Camera de Comert, Industrie si Agricultura a
Romniei.
Litigiile dintre personalul angajat si societate se rezolva n conformitate cu
legislatia muncii din Romnia.
75
4.2. Inventarierea patrimoniului SC MARIA SRL

Numirea prin decizie scrisa a comisiei de inventariere:
SC MARIA SRL
Arad, str. Gheorghe Magheru nr.50
Dispozitie de inventariere
N r.2/01.12.2003
n vederea inventarierii generale a patrimoniului firmei SC MARIA
SRL din data de 01 decembrie 2003 se instituie comisia de inventariere
formata din:
- Tica Maria - presedintele comisiei de inventariere
- Rusu Carmen- membru al comisiei de inventariere
- Lupu Ana - secretara a comisiei de inventariere
Inventarierea incepe la 15 decembrie 2003 si se va termina la data de
31.12.2003.
Verificarea gestiunilor si ncheierea procesului verbal de inventariere se
va efectua de Rusu Carmen-revizor de gestiune, pana la data de 31 .12.2003.
Director Economic,
Director general,
Ec.Lupu Mariana
Ing. Lupu Maria
76
Comisia de inventariere solicita declaratii de la gestionari:

a. Declaratia gestionarului Popa Maria
SC MARIA SRL
Arad, Str.Gheorghe Magheru nr.50
DECLARATIE DE INVENTAR nr.l/2003
Subsemnatul Popa Maria gestionar al magaziei de materii prime si materiale
consumabile, numit prin decizia nr. 01/01.07.1998 declar:
1. Toate valorile materiale si banesti aflate n gestiunea subsemnatului
se gasesc n ncaperile (locurile): Magazia nr.1 din str.Ghe.
Magheru nr.50.
2. Posed (nu posed) valori materiale si banesti apartinnd tertilor:
...
3. Am (nu am) cunostinta de existenta unor plusuri n valoare (cantitate)
de:..
4. Am (nu am) eliberat valori materiale si banesti cu documente legale,
Beneficiar.
Beneficiar,
Beneficiar,
5. Am (nu am) valori materiale nereceptionate sau care trebuie
expediate, pentru care s-au ntocmit documentele aferente n cantitate
de:...
6. Am (nu am) documente de primire-eliberare care nu au fost operate
n evidenta operativa sau nu au fost predate la contabilitate
Factura
nr.745628/15.12.2003
emisa
S.R.L.reprezentnd cumparare materii prime

Nota de receptie nr.79/I5.12.2003
77
de
S.C.
COMPA
(verso)
Detin (nu detin) numerar din vnzarea marfurilor aflate n gestiune,

de lei:.
Ultimele documente de intrare sunt:
Nota de receptie si constatare de diferente nr 162/14.12.2003
Nota de receptie si constatare de diferente nr 163/15.12.2003
Ultimele documente de iesire sunt:
Bon de consum nr.76/12.12.2003
Bon de consum nr.77/14.12.2003
Ultimul raport de gestiune a fost ncheiat la data pentru
perioada..
Daca mai aveti ceva de adaugat:
Semnaturi
DATA N FATA NOASTRA
GESTIONAR
Tica Maria
Rusu Carmen
Data 15.12.2003 ora 9
78
b. Declaratia gestionarului Popa Maria

SC MARIA SRL
Arad, Str.Ghe. Magheru nr.50
DECLARATIE DE INVENTAR nr.2/2003
Subsemnatul Lupu Ana gestionar al magaziei de produse finite si obiecte de
inventar, numit prin decizia nr. 05/25.03.1996 declar:
1. Toate valorile materiale si banesti aflate n gestiunea subsemnatului
se gasesc n ncaperile (locurile): Magazia nr.2 din str.Petru Rares
nr.52.
2. Posed (nu posed) valori materiale si banesti apartinnd tertilor:
..
3. Am (nu am) cunostinta de existenta unor plusuri n valoare (cantitate)
de:.
4. Am (nu am) eliberat valori materiale si banesti cu documente legale,
Beneficiar.
Beneficiar,
Beneficiar,
5. Am (nu am) valori materiale nereceptionate sau care trebuie
expediate, pentru care s-au ntocmit documentele aferente n cantitate
de:...
6. Am (nu am) documente de primire-eliberare care nu au fost operate
n evidenta operativa sau nu au fost predate la contabilitate:
...
(verso)
79
Detin (nu detin) numerar din vnzarea marfurilor aflate n gestiune, de lei:
.
Ultimele documente de intrare sunt:
Bon de predare - transfer restituire nr 72/30.11.2003
Bon de predare - transfer restituire nr 73/14.11.2003
Ultimele documente de iesire sunt:
Aviz de nsotire a marfii nr.665544/11.12.2003
Aviz de nsotire a marfii nr.665545/14.12.2003
Ultimul
raport
de
gestiune
fost
ncheiat
la
data
pentru
perioada..
Daca mai aveti ceva de adaugat:
Semnaturi
DATA N FATA NOASTRA
GESTIONAR
Tica Maria
Rusu Carmen
Data 15.12.2003 ora 9
80
Bunurile mentionate n "Factura fiscala", receptionate conform "Notei de

receptie si constatare de diferente" se nregistreaza n fisele de magazie.
Furnizor SC Compa SRL

(denumirea, forma juridica)
Nr.de nmatriculare n Registrul
Comertului/anul J02/448/1994
Codul fiscal R 8398441
Sediul (localitatea, strada, numarul)
Cumparator SC MARIA SRL

(denumirea, forma juridica)
Nr.de nmatriculare n Registrul
Comertului/anul J02/622/1998
Codul fiscal R 1702054
Sediul (localitatea, strada, numarul)
Arad, str. V.Hugo nr.25

Judetul
ARAD
Contul 2511.1-1099.2/rol
Banca BCR ARAD
Arad, str.Ghe. Magheru nr.50

Judetul
ARAD
.
Contul 25111 1094.1 /ROL
Banca Banca Com. Rom. Arad
FACTURA FISCALA
Nr.
745628
Data (ziua, luna, anul) 15.12.2003
Nr. avizului de nsotire a marfii
(daca este cazul)
Cota T.V.A. 19%
Denumirea produselor sau
Nr.Crt.
U.M.
a servicilor
Pret unitar
Cantitatea (fara TVA)
-lei-
Valoarea
-lei-
Valoarea
TVA
-lei-
5 (3*4)
1.
Transformator 400 w
Buc
10
360.000
3.600.000
684.000
2.
Punte redresoare 20 A
Buc
20
80.000
1.600.000
304.000
Semnatura si
stampila
furnizorului
Date privind expeditia

Total:
5.200.000
Numele delegatului: Marin Radu
din care
Buletin de identitate seria GH nr.
accize
515178 eliberat de pol. Arad
Semnatura Total
Mijlocul de transport AUTO nr. AR 03 de primire de plata
CIC
(col.5+col.6)
Expedierea s-a efectuat n prezenta
noastra la data de 15.12.02 ora 8
81
15
988.000
X
6.188.000 lei
SC MARIA SRL
NOTA DE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE
Numar
document
245
Zi
15
Data
Luna
12
Cod furnizor
Cod primitor
An
Nr. Contract
Nr. Factura
Cont creditor
Comanda
Aviz de nsotire a
marfii
745628
2003
401
Subsemnatii, membrii comisiei de receptie, am procedat la receptionarea valorilor materiale furnizate de SC

Compa SRL din Arad cu vagonul / auto nr. AR-03-MAV documente nsotitoare F. 745628 delegat IngPop Camelia. ,
constatndu-se urmatoarele:
Nr crt Denumirea bunurilor receptionate
Cont debitor
Cod
U/M
Cantitatea
Cantitate
conform
Receptionat
Pret unitar
Valoare
documente
1.
2.
Transformator 400W
Punte redresoare 20A
301
301
buc.
buc.
10
20
Comisia de receptie
Numele si prenumele
10
20
360.000 3.600.000
80.000 1.600.000
Primit n gestiune
Semnatura
Numele si prenumele
Pop Camelia
Varga Emil
Semnatura
Data
15.12.2003
82
Semnatura
Comisia vizeaza cele doua documente ("Factura Fiscala" si "Nota de

receptie si constatare de diferente"), si dupa nregistrarea lor n evidenta gestiunii
se transmit la compartimentul financiar-contabil pentru nregistrare. De asemenea
se bareaza si semneaza la ultima operatiune fisele de magazie:
ntruct inventarierea s-a desfasurat pe parcursul a doua zile, la parasirea
gestiunii s-a ntocmit un Proces verbal de sigilare, iar a doua zi, la reluarea
lucrarilor de inventariere se ntocmeste Procesul verbal de desigilare. n cursul
celei de-a doua zi operatiunile de inventariere au fost ntrerupte si s-a ntocmit un
Proces verbal de resigilare, urmat la reluarea lucrarilor de Procesul verbal de
desigilare.
83
SC MARIA SRL
Proces verbal de sigilare
din 15 decembrie 2003
n executarea deciziei de inventariere nr. 2/01.12.2003 privind gestiunea
Magazia nr.1 din cadrul firmei SC MARIA SRL.
Subsemnata Rusu Carmen, revizor de gestiune, n prezenta d-nei Popa
Maria, gestionar, am procedat la sigilarea urmatoarelor spatii de depozitare a
valorilor materiale aflate n imobilul situat n Arad, str.Ghe. Magheru nr.50.
Usa de acces n magazia nr.1 -intrare principala
A fost aplicat sigiliul nr. 5000
(se completeaza cu numarul si caracteristicile sigiliului aplicat)
O data cu sigilarea s-a procedat si la predarea catre revizorul de gestiune

a cheilor de la al doilea rnd de ncuietoare de la usa de acces sigilata, mai sus
aratata.
Revizor de gestiune,
Gestionar,
Asistenti,
Rusu Carmen
Popa Maria
Tica Maria
Pop Camelia
84
SC MARIA SRL
Proces verbal de desigilare
Astazi 16.12.2003 ora 730 s-a procedat la desigilarea urmatoarelor usi de
acces: Magazia nr.l, intrare principala dupa verificarea prealabila a sigiliului
aplicat, care a fost gasit intact.
Gestionar,
Asistenti,
Rusu Carmen
Popa Maria
Tica Maria
Pop Camelia
SC MARIA SRL
Proces verbal de resigilare
Astazi 16.12.2003 ora 1200 s-a procedat la resigilarea urmatoarelor usi de
acces: Magazia nr.l, intrare principala.
Gestionar,
Asistenti,
Rusu Carmen
Popa Maria
Tica Maria
Pop Camelia
Se efectueaza inventarierea generala a patrimoniului:
85
1. La gestiunea de materii prime si materiale consumabile:

SC MARIA SRL
Magazia nr.1
LISTA DE
Gestiunea:
Pagina
INVENTARIERE
Popa Maria
la16.12.2003
Denumire bun inventariat
Cod
UM
Circuit integrat TDA 2003

Circuit integrat TDA 2005
Condensatori electrolitici
Condensatori styroflex
Punte redresoare 20 A
Rezistente
Rezistente reglabile
Tranzistor PO 201
Tranzistor BU 208B
Tranzistor BU 268D
Transformator 400 W
Total pagina
1001
1002
1003
1004
1005
1006
1007
1008
1009
1010
1011
X
Buc
Buc
Buc
Buc
Buc
Buc
Buc
Buc
Buc
Buc
Buc
X
Numele si
prenumele
Semnatura
Pret
unitar
25.000
27.500
4.750
2.800
80.000
3.100
6.300
29.578
35.000
29.200
360.000
X
Comisia de inventariere
Tica
Rusu
Maria
Carmen
Stoc
Fapt Script
18
11
120
210
25
430
240
12
20
10
10
X
29
0
120
210
25
470
210
10
30
0
10
X
Gestionar
Popa
Maria
*) se semnaza de catre gestionarul primitor n cazul predarii-primirii gestiunii
86
Valoarea
Diferente
contabila
725.000 -275.000
- +302.500
570.000
588.000
2.000.000
1.457.000 -124.000
1.323.000 +189.000
295.780
1.050.000 -350.000
292.000 +292.000
3.600.000
11.900.780 +34.500
Gestionar
*)
Contab
Miclaus
Calin
SC MARIA SRL
Magazia nr.2
LISTA DE
Gestiunea:
Pagina
INVENTARIERE
Popa Maria
La16.12.2003
Denumire bun inventariat
Dulap Hobby Tip A
Dulap scule
Scaune
Sursa stabilizata
Amplificatora
Total pagina
Numele si
prenumele
Semnatura
Cod
3211
3212
3213
3451
3452
X
UM
Buc
Buc
Buc
Buc
Buc
X
Pret
unitar
267.500
469.400
114.000
810.000
990.000
X
Comisia de inventariere
Tica
Rusu
Maria
Stoc
Fapt Script
6
4
11
2
3
X
8
5
8
1
4
X
Gestionar
Popa Maria
Valoarea
Diferente
contabila
2.140.000 -535.000
2.347.000 -496.400
912.000 +342.000
810.000 +810.000
3.960.000 -990.000
10.169.000 -842.400
Gestionar
*)
Carmen
Contab
Miclaus
Calin
*) se semnaza de catre gestionarul primitor n cazul predarii-primirii gestiunii
la nchiderea operatiunilor de inventariere, dupa ntocmirea listelor de

inventariere, soldurile scriptice au fost confirmate de catre compartimentul de
contabilitate. Comisia de inventariere consemneaza rezultatele inventarierii ntr-un
"Proces verbal de inventariere".
Pentru minusurile cauzate de neglijenta n serviciu a gestionarului acesta
semneaza un "Angajament de plata".
SC MARIA S.R.L.
PROCES VERBAL DE INVENTARIERE
ncheiat azi 20 decembrie 2003
87
Subsemnatii: Tica Maria- presedintele comisiei de inventariere, Rusu

Carmen - membru al comisiei de inventariere si Pop Camelia - secretar al comisiei
de inventariere, numiti prin "Dispozitia de inventariere" nr.2 din data de
01.12.2003, n baza Legii contabilitatii nr.82/1991, al Regulamentului de aplicare a
Legii contabilitatii precum si a Ordinului ministrului finantelor nr.2388 din data de
15.12.1995 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea
inventarierii patrimoniului, am efectuat inventarierea generala a patrimoniului
dupa cum urmeaza:
- la gestiunea de materii prime si materiale consumabile n perioada
cuprinsa ntre 15.12 -16.12.2003, gestionar Popa Maria;
- la gestiunea de produse finite si obiecte de inventar n perioada cuprinsa
ntre 16.12 - 20.12.2003, gestionar Popa Maria.
n urma operatiunilor de inventariere au rezultat urmatoarele:
a) Magazia nr.l - materii prime si materiale
Au fost inventariate toate materiile prime si materialele consumabile, n
prezenta gestionarului Popa Maria. S-au constatat urmatoarele diferente:
- circuit integrat TDA 2003, minus de 11 bucati a 25.000 lei/bucata, n valoare
de 275.000 lei;
- circuit integrat TDA 2005, plus de 11 bucati a 27.500 lei pe bucata, n
valoare de 302.500 lei;
Propunem compensarea minusului de inventar cu plusul de inventar.
- tranzistor BU 208B, minus de 10 bucati a 35.000 lei/bucata, n valoare totala
de 350.000 lei;
- tranzistor BU 268D, plus de 10 bucati a 29.200 lei/bucata, n valoare de
292.000 lei.
Aceste diferente sunt din vina gestionarului si se accepta compensari pna la
acoperirea minusurilor cu plusurile de gestiune, diferenta n suma de 58.000 lei
(350.000 lei - 292.000 lei) fiind imputata gestionarului.
- rezistente reglabile, plus 30 bucati a 6.300 lei/bucata, n valoare de 189.000
lei;
Se va nregistra plusul de inventar constatat.
88
- rezistente deteriorate 40 bucati a 3.100 lei/bucata, n valoare de 124.000 lei;

Aceste diferente provin din spargerea rezistentelor n procesul de aprovizionaredepozitare, gestionarul prezentnd ca proba partile componente si acestea
nsumeaza peste 75% din produs. Ca urmare acestea se vor nregistra ca si pierderi
normale, cu ncadrarea n normele legale, diferenta nregistrndu-se ca si o
cheltuiala exceptionala.
Coeficientul de perisabilitate, conform HCM 190/1994 si HCM 160/1985
0.15% din cantitatea totala intrata (10.000 bucati). Perisabilitatea acordata:
Denumire
Rezistente
Perisabilitati calculate
Cantitativ
Valoric
40
124.000
Perisabilitati acordate
Cantitativ
Valoric
0,15%X10000=15
46.500
Determinarea prejudiciului firmei:

Prejudiciu
= Minus net x Pret de nregistrare

= (Minus de inventar - Perisabilitate acordata) x Pret de nregistrare.
Prejudiciu
= (40 bucati - 15 bucati) x 3.100 lei/bucata = 77.500 lei
b) Magazia nr.2 -produse finite si obiecte de inventar

n urma operatiunilor de inventariere, efectuate n prezenta gestionarei Popa
Maria, s-au constatat diferente la obiectele de inventar astfel:
- minus 2 buc. "Dulap Hobby tip A", pret unitar 267.500 lei;
- minus 1 buc. "Dulap scule", pret unitar 469.400 lei;
- plus 3 buc. "Scaune", pret unitar 114.000 lei.
Valoarea obiectelor de inventar constatate lipsa se imputa.
n ce priveste inventarierea produselor finite existente n stoc la data
desfasurarii lucrarilor de inventariere, rezultatele sunt:
- plus la articolul "Sursa stabilizata" 1 bucata x 810.000 lei/bucata;
- minus la articolul "Amplificator" 1 bucata x 990.000 lei/bucata.
Ca urmare a celor constatate cu ocazia inventarierii, propunem:
89
1. compensarea plusurilor cu minusurile la sortimentele asemanatoare

(CI TDA 2003 si CI TDA 2005, Tranzistor BU 208 si Tranzistor
BU 268);
2. imputarea minusurilor neacoperite;
3. acordarea perisabilitatilor si imputarea minusurilor ce depasesc
pierderile normale
4. nregistrarea plusurilor de inventar.
Pentru minusurile cauzate de neglijenta n serviciu gestionarii vor semna
un "Angajament de plata" pentru acoperirea pagubelor stabilite si dupa
ntocmirea "Deciziei de imputare".
Prezentul proces verbal, nregistrat sub nr. 4985/20.12.2003, s-a ntocmit n
trei exemplare.
Comisia de inventariere,
Gestionari,
Tica Maria-presedintele comisiei
Popa Maria
Rusu Carmen - membru
Popa Maria
Pop Camelia - secretara comisiei
ANGAJAMENT DE PLATA
Subsemnatul Popa Maria, domiciliat n Arad, Calea Aurel Vlaicu nr.30,
jud.Arad, posesor al B.I. seria BK nr.543276 emis de Politia Arad, avnd functia de
gestionar la Magazia nr.l de materii prime si materiale consumabile a unitatii SC
MARIA SRL, lund cunostinta de faptul ca prin inventar s-a constatat ca din vina
mea s-a produs o paguba unitatii n suma totala de 135.500 lei, provenita din
90
neglijenta n serviciu, mi iau angajamentul de a plati unitatii aceasta suma prin

depunere de numerar la casieria unitatii.
Prezentul angajament l-am luat n conformitate cu legislatia n vigoare, n caz de
nerespectare, se va trece la executarea silita.
Data azi, 20 decembrie 2003.
Semnat n fata comisiei de inventariere,
Gestionar,
Tica Maria
Popa Maria
Rusu Carmen
Pop Camelia
SC MARIA SRL
DECIZIE DE IMPUTARE
Nr.5 din data de 20.12.2003
91
Avnd n vedere "Procesul verbal de inventariere" nr. 5000/15.12.2003

ntocmit de comisia de inventariere compusa din Tica Maria -presedinte, Rusu
Carmen-membru si Pop Camelia -secretar, din care rezulta ca s-a produs o paguba
n valoare de 135.500 lei reprezentnd minus de inventar la gestiunea de materii
prime si materiale.
Paguba s-a produs n perioada 01.01 - 15.12.2003, fiind adusa la cunostinta
conducerii prin actul de constatare susmentionat.
Raspunzatoare pentru producerea pagubei se face persoana care, n perioada
analizata, a lucrat la gestiunea verificata:Popa Maria.
Avnd n vedere temeiurile de drept si de fapt care determina angajarea
raspunderii materiale, valoarea totala a pagubei de 135.500 lei, se suporta de
persoana vinovate, dupa cum urmeaza:
Lei 135.500 n totalitate de doamna Popa Maria.
Calculul s-a acut asa cum rezulta din actul de constatare.
n nota explicativa data cu ocazia constatarii pagubei doamna Popa Maria a
sustinut ca nu a fcut fata singur volumului mare de intrari, ceea ce a determinat ca
la o receptie de materii prime si materiale sa se nregistreze
cantitatile
din
factura furnizorului, fara a fi numarate, minusul provenind de la furnizor.

Sustinerile s-au dovedit a fi nentemeiate deoarece indiferent de volumul
intrarilor gestionarul a fost ajutat de comisia de receptie care ar fi putut numara
produsele receptionate.
n baza prevederilor legale, conducerea unitatii
DECIDE
92
Se imputa doamnei Popa Maria, avnd functia de gestionar locul de munca

Magazia nr.l din cadrul firmei SC MARIA SRL, domiciliata n Arad, Calea Aurel
Vlaicu nr.30, suma de 135.500 lei, adica (unasutatreizecisicincimiicincisutelei).
Prezenta decizie de imputare constituie titlu executoriu de la data
comunicarii.
Decizia poate fi contestata n termen de 30 de zile de la data comunicarii la
Serviciul Financiar-Contabil.
DIRECTOR
M. SCORTEANU
VIZA DE CONTROL
VIZA
FINANCIAR PREVENTIV
JURIST
F. SCORTEANU
I. DINCA
DOVADA DE COMUNICARE
Subsemnata Popa Maria ,domiciliata n Arad, Calea Aurel Vlaicu nr.30, am primit
decizia de imputare nr.5 din data 15.12.2003 de emisa de SC MARIA SRL n
valoare de 135.500 lei (unasutatreizecisicincimiicincisutelei).
(n cifre si litere)
Semnatura
Data: 21 decembrie 2003
4.3. Valorificarea rezultatelor inventarierii
93
Patrimoniul societatii la data de 31 decembrie 2003, nainte de valorificarea

rezultatelor inventarierii generale, se prezinta astfel:
Simbol
Denumire cont
Sume
Debit
cont
1012
121
2131
214
2813
2814
301
3028
345
371
378
401.01
401.02
4111.01
4111.02
421
4311
4312
4313
4314
4371
4372
441
4423
Capital social subscris varsat

Rezultatul exercitiului-profit
Echipamente tehnologice
Mobilier aparatura birotica
Amortizare instalatiilor
Amort. altor imobilizari corporale
Materii prime
Alte materiale consumabile
Produse finite
Marfuri
Adaos comercial
Furnizori interni
Furnizori externi 1.000USDx24.900lei
Clienti interni
Clienti externi 4.000EURx21.925lei
Personal salarii datorate
Contr. unitatii la asigurari sociale
Contr. personalului la asigurari sociale
Contr. angajatorului asig.soc.sanatate
Contr. angajatilor asig.soc.sanatate
Contr. unitatii la fondul de somaj
Contr. personalului la fond de somaj
Impozit pe profit
TVA de plata
4428
444
471
472
5121
5124.1
TVA neexigibila
Impozit pe salarii
Cheltuieli nregistrate n avans
Venituri nregistrate n avans
Disponibil la banca n lei
Disponibil la banca n devize-
Credit
25.000.000
45.050.000
31.850.000
10.450.000
9.175.000
5.225.000
12.650.000
2.700.000
11.300.000
17.600.000
2.900.000
40.000.000
24.900.000
25.500.000
87.700.000
30.800.000
6.653.684
2.580.000
1.901.053
1.765.263
1.788.888
511.112
21.200.000
4.690.000
2.810.000
1.900.000
7.000.000
6.000.000
10.200.000
8.277.000
310USDx26700 lei
5124.2 Disponibil la banca n devize-
7.039.000
289.67EURx24300 lei
5311
Casa n lei
Total general
2.584.000
234.850.000
94
234.850.000
Regularizarea diferentelor constatate la inventarierea mijloacelor fixe

a)
Se constata lipsa la inventariere a unui "Osciloscop catodic" din vina
gestionarului. Valoarea ramasa neamortizata a mijlocului fix si valoarea TVA-ului

aferent de 19% se imputa gestionarului n doua rate, prin retinere pe statul de
salarii. Mijlocul fix este amortizat n proportie de 70%, avnd o valoare de intrare
de 5.800.000 lei.
%
=
2813 "Amortizarea instalatiilor"
4282 "Alte creante n legatura cu
personalul"
2131 "Echipamente tehnologice"
%
758 "Alte venituri din exploatare"
5311 "Casa n lei"
5.800.000
4.060.000
1.740.000
2.070.600
1.740.000
330.600

personalul"
517.650
Gestionarul semneaza un angajament de plata n patru rate, platind la casierie

prima rata:
b)
Datorita unui incendiu survenit la biroul aprovizionare, a fost distrus un
calculator, cu o valoare de intrare de 10.450.000 lei, amortizat n proportie de 50%.

%
= 2131 "Echipamente tehnologice"
2813 "Amortizarea instalatiilor"
6583 "Cheltuieli privind activele cedate
si alte operatii de capital"
10.450.000
5.225.000
5.225.000
ntruct exista asigurare n caz de incendiu ncheiata cu Societatea de asigurari

OMNIASIG , societatea ncaseaza asigurarea prin contul curent de la banca:
7583 "venituri din vnrarea

5.225.000
activelor si alte operatii de capital"
95
Regularizarea diferentelor constatate la inventarierea stocurilor

a)
n urma propunerii comisiei de inventariere de compensare a plusurilor
cu minusurile de inventar la sortimente care pot fi confundate, se calculeaza

diferentele si se fac nregistrarile n contabilitate.
Articolul "Circuit integrat TDA":
- C.I. TDA 2003 pret unitar 25.000 lei/bucata
- stoc faptic 18 bucati x 25.000 lei/bucata = 450.000 lei
- stoc scriptic 29 bucati x 25.000 lei/bucata = 725.000 lei
Minus de inventar 11 bucati x 25.000 lei/bucata = 275.000 lei
- C.I. TDA 2005 pret unitar 27.500 lei/bucata
- stoc scriptic 0 bucati x 27.500 lei/bucata = 0 lei
Plus de inventar 11 bucati x 27.500 lei/bucata = 302.500 lei.
Plusul valoric este mai mare dect minusul valoric si, ntruct cele doua
sortimente pot fi confundate, se accepta compensarea.
Diferenta: 302.500 lei - 275.000 lei = 27.500 lei, se nregistreaza astfel:
601 "Cheltuieli privind materiile prime"
301 "Materii prime"
27.500
Aceasta diferenta mai poate fi nregistrata:

301 "Materii prime"

materiile prime"
27.500
dar aceasta nregistrare nu este recomandata deoarece denatureaza rulajul contului

601 "Cheltuieli privind materiile prime".
Articolul "Tranzistor BU"
- Tranzistor BU 208B pret unitar 35.000 lei/bucata
- stoc scriptic 30 bucati x 35.000 lei/bucata = 1.050.000 lei
96
Minus de inventar 10 bucati x 35.000 lei/bucata = 350.000 lei

- Tranzistor BU 268D pret unitar 29.200 lei/bucata
- stoc scriptic 0 bucati x 29.200 lei/bucata = 0 lei
Plus de inventar 10 bucati x 29.200 lei/bucata = 292.000 lei.
Plusul valoric este mai mic dect minusul valoric si, ntruct cele doua
sortimente pot fi confundate, se accepta compensarea pna la acoperirea minusului
cu plusul de gestiune iar diferenta este imputata gestionarului.
Diferenta: 350.000 lei - 292.000 lei = 58.000 lei, se nregistreaza astfel:
personalul"
=
7588
4427
%
69.020
"Alte venituri din exploatare"
58.000
"TVA colectata"
11.020
ncasarea n numerar a imputatiei:

5311 "Casa n lei"

personalul"
69.020
Descarcarea gestiunii cu materialele consumabile constatate lipsa la

inventariere:
6028 "Cheltuieli privind alte materiale = 3028 "Alte materiale consumabile"
consumabile"
b)
58.000
La articolul rezistente, comisia de inventariere propune ca lipsurile
constate sa fie considerate pierderi normale ca urmare a spargerii n procesul de

aprovizionare-depozitare. n acest sens, s-a facut proba prin prezentarea partilor
componente si acestea nsumeaza peste 75% din produs.
Coeficientul de perisabilitate, conform HCM 190/1994 si HCM 160/1985
este de 0,15% din cantitatea totala intrata (10.000 bucati).
Stabilirea rezultatului inventarierii:
Denumire
Materie prima
Plusuri
Cantitativ
Valoric
97
Minusuri
Cantitativ
Valoric
Rezistente
Total
30
X
189.000
189.000
40
X
124.000
124.000
Regularizarea rezultatului inventarierii:

Denumire
Materie prima
Rezistente
Total
Perisabilitati calculate
Cantitativ
Valoric
40
X
124.000
124.000
Perisabilitati acordate
Cantitativ
Valoric
0,15%X10000=15
X
46.500
46.500
Determinarea prejudiciului firmei:

Prejudiciu = Minus net x Pret de nregistrare
= (Minus de inventar - Perisabilitate acordata) x Pret de nregistrare.
Prejudiciu = (40 bucati - 15 bucati) x 3.100 lei/bucata = 77.500 lei
nregistrarile contabile sunt urmatoarele:
-
nregistrarea minusului imputabil

personalul"
%
92.225
77.500
14.725
- descarcarea gestiunii de materii prime

%
301 "Materii prime"
124.000
77.500
46.500
- ncasarea n numerar a creantei

5311 "Casa n lei"

personalul"
92.250
- nregistrarea plusului de inventar la rezistente reglabile

601 "Cheltuieli privind materiile prime"
301 "Materii prime"

98
189.000
c) Se constata lipsa obiectelor de inventar dupa cum urmeaza:

-
Dulap Hobby Tip A 2 bucati x 267.500 lei/bucata = 535.000 lei
Dulap scule 1 bucata x 469.400 lei/bucata =
TOTAL
469.400 lei
1.004.400 lei
Persoana vinovata este n incapacitate de plata.

- nregistrarea minusului:
%
1.195.236
1.004.400
190.836
- Descarcarea din gestiune a obiectelor de inventar:

=
8039 "Stocuri de natura

obiectelor de inventar
1.004.400
- nregistrarea incapacitatii de plata prin trecerea la clienti incerti:

4118 "Clienti incerti"
1.195.236
- Crearea provizionului pentru. clienti, mai putin TVA:

=

deprecierea creantelorclenti"
1.004.400
- Scaderea din activ a creantei nerecuperabile:

%
654 "Pierderi din creante"
4118 "Clienli incerti"
1.195.236
1.004.400
190.836
- Concomitent se anuleaza provizionul constituit:

491"Provizioane pentru deprecierea
creantelor-clienti

1.004.400
pentru deprecierea activelor
circulante"
99
- Clientul respectiv este mentinut n continuare n contul extrabilantier

8034:
8034 "Debitori scosi din activ, urmriti n
continuare
1.004.400
- Plusul constatat cu ocazia inventarierii n valoare totala de 342.000 lei

reprezentnd 3 scaune a 114.000 lei/bucata, se nregistreaza astfel:
603 "Cheltuieli privind materiale de
natura obiectelor de inventar"

342.000
d)
La produse finite s-au nregistrat plusuri ca urmare a nenregistrarii
la timp astfel: Produsul "Sursa stabilizata" 1 bucata x 810.000 lei (cost

efectiv).
- Regularizarea se face astfel:
810.000
- Din neglijenta gestionarului, n urma inventarierii se constata lipsa unui

produs finit: amplificator 1 bucata x 990.000 lei. Minusul reprezinta un
prejudiciu pentru societate si se imputa persoanei vinovate.
personalul"
%
1.178.100
7588"Alte venituri din exploatare"
990.000
188.100
- ncasarea creantei se face n doua rate, prima rata se ncaseaza n

numerar:
5311 "Casa n lei"

personalul"
589.050
- Descarcarea gestiunii cu produsul finit constatat lipsa la inventariere:


345
990.000
e) Lipsa de inventar privind marfurile din magazinul de marfuri:

- La magazinul propriu de vnzare a produselor finite, evidenta se tine global
valoric si se constata o lipsa de gestiune fata de valoarea reala n suma de
650.000 lei la pretul de vnzare cu amanuntul. Aceasta valoare se imputa
gestionarului care se face vinovat.
personalul"
%
707 "Venituri din vnzarea marfurilor"
650.000
546.218
103.782
- Suma imputata este retinuta salariatului pe statul de plata:

421 "Personal-salarii datorate"

personalul"
650.000
Descarcarea din gestiune a marfurilor presupune determinarea adaosului

comercial, dupa cum urmeaza:
Valoare lipsa: 650.000 lei
Deducere TVA neexigibil 19%: 650.000 lei x 19/119= 103.782 lei
Sold initial de marfuri: 17.600.000 lei
Sold initial adaos comercial: 2.900.000 lei
Determinarea coeficientului de repartizare a adaosului comercial:
K378 = Si378 + Rc378 x 100 = 2.900.000
Si371 + Rd371
x 100 =16,477%
17.600.000
Rulajul debitor al contului 378 se determina astfel:

Rd378=Rc371 x K378= (650.000 - 103.782) x 16,477% = 90.000 lei
- nregistrarea contabila:
%
=
101
371 "Marfuri"
650.000
456.218
90.000
103.782
Regularizarea valorii valutelor

Cursul valutar al zilei n care se efectueaza inventarierea (31 decembrie
2003), respectiv la nchiderea exercitiului este:
1 Euro
= 32.755 lei
1 dolar SUA
= 29.182 lei
Pentru datoriile catre furnizorii externi, abaterea rezultata din transformarea

valutei (USD) n lei este:
- 1000 USD x 26.700 lei = 26.700.000 lei
- 1000 USD x 29.182 lei = 29.182.500 lei
Diferenta nefavorabila aferenta datoriilor n devize ca urmare a cresterii
cursului valutar este n suma de:
29.182.500 lei - 26.700.000 lei = 2.482.500 lei.
665 "Cheltuieli din diferente
de curs valutar
401.02 "Furnizori externi" 2.482.500
Pentru regularizarea creantelor n devize, se calculeaza diferenta favorabila

rezultata n urma cresterii cursului valutar:
- 4.000 EUR x 31.250 lei = 125.000.000 lei
- 4.000 EUR x 32.755 lei = 131.020.000 lei
Abaterea favorabila este de 131.020.000 - 125.000.000 = 6.020.000 lei
411.02 "Clienti externi"
765 "Venituri din diferente

de curs valutar
6.020.000
Pentru disponibilul din contul de la banca

Disponibil Curs vechi Curs nou Valoarea veche Valoarea nou Diferente
310 USD
26.700
29.182
8.277.000
9.046.575
+769575
289,67Eur
31.250
32.755
9.052.198
9.488.141
+435.943
Total
17.329.198
18.534.716 +1.205.518
102
nregistrarea diferentei favorabile ca urmare a cresterii cursului valutar:

5124 "Conturi la banci n devize"
765 "Venituri din diferente de 1.205.518

curs valutar"
Regularizarea cheltuielilor si veniturilor

S-au constatat cheltuieli cu ntretinerea si reparatiile, efectuate n avans, care
nu corespund acestei perioade, n valoare de 1.850.000 lei. Acestea se
regularizeaza prin nregistrarea:
611 "Cheltuieli cu ntretinerea si reparatiile" = 471 "Cheltuieli nregistrate n avans"
1.850.000
La nivelul perioadei de referinta se delimiteaza veniturile din chirii aferente

acestei perioade, n suma de 2.650.000 lei:
472 "Venituri nregistrate n avans"
706 "Venituri din redevente 2.650.000

locatii de gestiune si chirii
nchiderea contului de TVA

4423 "TVA de plata"
648.227
Determinarea impozitului pe profit

Total venituri
Total cheltuieli
20.341.036
9.570.000
Rezultatul exercitiului
10.771.018
Impozit pe profit 25%
2.692.755
Rezultatul net
8.078.263
nregistrarea impozitului pe profit:

691 "Cheltuieli cu impozitul pe profit"
=
103
441 "lmpozitul pe profit" 2.692.775
nchiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit:

121 "Profit si pierdere"
6911 "Cheltuieli cu impozitul

pe profit curent"
2.692 775
Pentru creantele de ncasat de la clienti se ntocmesc "Extrase de cont",

confirmate de unitatea debitoare:
104
Unitatea creditoare
SC MARIA SRL Arad
Str.Ghe. Magheru nr.50
CF: R 1702054
Nr.RC:JO2/622/1998
Loc.Arad, Jud.Arad
Cont:2511.1-1094.1/ROL
Banca: BCR Arad
Nr.nregistrare:5001/22.12.2003
CATRE: SC COMPA SIBIU
EXTRAS DE CONT
Conform dispozitiilor n vigoare va nstiintam ca n evidentele noastre
contabile la data de 20.12.2003 unitatea dvs. figureaza cu urmatoarele debite n
suma de 5.500.000 lei:
Documentul
(felul, numrul, data)
Fact.225896/15.12.2003
Explicatii
Livrare marfa
Suma
5.500.000 LEI
n termen de 5 zile de la primire urmeaza sa ne restituiti acest extras

confirmat pentru suma acceptata iar n caz de refuz, total sau partial, sa ne
anexati nota explicativa cuprinznd obiectiile dvs. Prezentul extras de cont tine
loc de conciliere conform procedurii arbitrale.
DIRECTOR,
Lupu Maria
Unitatea debitoare
SC COMPA SIBIU SRL
Compartimentul financiar-contabil,
Lupu Mariana
Nr.nregistrare 749/24.12.2003
CATRE SC MARIA SRL
Confirmam prezentul extras de cont pentru suma de 5.500.000 lei pentru

achitarea careia (se va completa dupa caz):
a) am depus la banca ordinul de plata nr.
.
b) am depus la oficiul postal nr.
mandatul postal nr.
.
Obiectiile noastre privind sumele din prezentul extras de cont sunt cuprinse n
nota explicativa anexata
Director
Compartimentul financiar-contabil
Cacuci Lucretia
Ignat Florica
SC MARIA SRL
Arad, str. Ghe. Magheru nr.50
105
CF: R 1702054
Nr.RC: J02/622/1998
REGISTRUL INVENTAR
la data de 31decembrie 2003
Nr.
Recapitulatia
Crt.
elementelor
Valoare
Valoarea
contabila de inventar
Diferente de evaluare
Valoare
Cauzele
diferentelor
inventariate
0
1
2
3
4
5
6
Echipamente tehnol.
Materii prime
Alte materiale cons.
Obiecte de inventar
Produse finite
Marfuri
42.300.000
12.650.000
2.700.000
14.050.000
11.300.000
17.600.000
ntocm Pop Camelia
Verificat
26.050.000 16.250.000 Lipsa inventar

12.742.500
92.500 Plus de inventar
2.758.000
13.387.600
662.400 Lipsa inventar
11.120.000
16.756.218
Tica Maria
Semnat
SC MARIA SRL
CF: R 1702054
REGISTRUL JURNAL N PERIOADA 15-31.12.2003
PAG.1
Nr
crt
DATA
Docum
EXPLICATII
Tip Nr
1 31.12.03 NC 1 VAL.ECHIP.TEHN.AMORTIZATE
2
NC 1 CHELT.VAL.NEAMORT.ECHIP.
3
NC 1 SUME.DAT.PERSON.DEVEN.VEN.
106
CONT CONT
DEB CRED
2813
6588
4282
2131
2131
7588
SUMA
4.060.000
1.740.000
1.740.000
4
5
6
7
8
Tot doc
9 31.12.03
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
Tot doc
20 31.12.03
21
22
23
24
25
26
27
Tot doc
28 31.12.03
29
30
31
32
Tot doc
NC
NC
NC
NC
NC
1
1
1
1
1
TVA COL. AFER.ALTOR DATORII
NC
NC
NC
NC
NC
NC
NC
NC
NC
NC
NC
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
VAL.MATER.LIPSA INV,PIERD
NC
NC
NC
NC
NC
NC
NC
NC
3
3
3
3
3
3
3
3
VAL.PROD.LIPSA/DET.IMP.TERI
NC
NC
NC
NC
NC
4
4
4
4
4
VAL.PRET NRG. PROD.FIN.INTRAT

SUME.DAT.PERSON.DEVEN.VEN.
SUME INCAS.DELA PERS.ANTER

VAL.ECHIP.TEHN.AMORTIZATE
CHELT.VAL.NEAMORT.ECHIP.
VEN.DIN INCASARE ASIGURRII
VAL.MAT.CONSUM.LIPSA INV.
VAL.MATER.IESITE,PIER,DON.
TVA COL. AFER.DEBITORI DIV

TREC.DEBITOR LA CLIENT INCERT
VAL.PROV. PT CREANE NEINCAS
SUME TRECUTE LA PIERD.CLIENTI
TVA COL.AFER.CLIENTI INSOLV.
ANULARE PROVIZ.CREANE
VAL.OB.INVENT.PLUS INVENTAR

VAL.PROD.FIN.VND./LIPSA INV.
Nr Data
Docum.
Explicatii
.
Tip Nr
33 31.12.03 NC 5 SUME DATOR.NREG.VENIT
NC 5
34
35
NC 5 ALTE DAT./CREANTE LEG.PERSON.
107
4282
5311
2814
6583
5121
4427
4282
214
214
7583
601
4282
4282
5311
6028
4282
4282
601
6588
5311
601
301
758
4427
4282
3028
758
4427
301
301
4282
301
461
461
4118
6814
654
4427
491
603
7588
4427
461
491
4118
4118
7814
303
345
4282
4282
5311
711
711
7588
4427
4282
345
Debit
4282
421
Credit
707
4427
4282
330.600
517.650
5.225.000
5.225.000
5.225.000
24.063.250
-27.500
58.000
11.020
69.020
-58.000
77.500
14.725
77.500
46.500
92.225
-189.000
171.990
1.004.400
190.836
1.195.236
1.004.400
1.004.400
190.836
1.004.400
-342.000
5.252.508
810.000
990.000
188.100
589.050
990.000
3.567.150
Sume
546.218
103.782
650.000
36
37
38
Tot Doc
39 31.12.03
40
41
Tot Doc
42 31.12.03
43
Tot Doc
44 31.12.03
45
Tot Doc
TOTAL
46 31.12.03
47
48
49
50
51
52
53
Tot Doc
54 31.12.03
55
56
57
58
Tot Doc
59 31.12.03
Tot Doc
60 31.12.03
Tot Doc
61 31.12.03
Tot Doc
62 31.12.03
Tot Doc
63 31.12.03
Tot Doc
TOTAL
NC
NC
NC
5 VAL.MARFURI.VND./LIPSA INV.
5 VAL.ADAOS COM.MARF.PRET.AM.
5 TVA NEEXIG.MARF.VND.AMAN.
NC
NC
NC
6 DIF.PRET.NEFAV.FURN.NEACHIT.
6 DIF.FAV.CURS VAL NCHID.EX.FIN
NC
NC
7 CHELT.REPART.PER.URMAT.
7 LOC.GEST/CHIRII INCAS. AVANS
NC
NC
8 TVA DE PLATA DATOR.BUGET.

8 SUME DATOR.CA IMPOZIT PROFIT
NC
NC
NC
NC
NC
NC
NC
NC
9
9
9
9
9
9
9
9
CHELT.CU MATERII PRIME

CHELT.CU ALTE MATER.CONSUM
CHELT PRIVIND OB.INVENTAR
CHELT. PRIVIND MARFURI
CHELT.CU NTRET.SI REPARATII
PIERDERI DIN CREANTE
CHELT.PRIV ACT. CEDATE
ALTE CHELT. DE EXPLOATARE
NC
NC
NC
NC
NC
10
10
10
10
10
607
378
4428
371
371
371
665 401.02
411.02
765
5124.1
765
611
472
471
706
4427
691
4423
441
121
121
121
121
121
121
121
121
601
6028
603
607
611
654
6583
6588
VEN.DIN REDEV.LOCATII GEST.

VEN.DIN VANZ. DE MARFURI
VEN.DIN PROD. STOCATA
VEN.DIN ACT.CEDATE
ALTE VEN. DE EXPLOATARE
706
707
711
7583
7588
121
121
121
121
121
NC 11 CHELT. DIFER. CURS VALUTAR
121
665
NC 12 VENITURI DIN DIF. CURS VALUTAR
765
121
NC 13 CHELT.EXPLOAT.PROV.DEPR.ACT.
121
6814
NC 14 VEN.PROV. PT DEPREC.ACT.CIRC.
7814
121
NC 15 CHELT.CU IMP.PE PROF. CURENT
121
6911
456.218
90.000
103.782
1.950.000
2.482.500
6.020.000
1.205.518
9.708.018
-1.850.000
2.650.000
800.000
648.227
2.692.755
3.340.982
48.853.898
-139.000
-58.000
-342.000
456.218
-1.850.000
1.004.400
1.786.500
5.225.000
6.083.118
2.650.000
546.218
-180.000
5.225.000
3.869.900
12.111.118
2.482.500
2.482.500
7.225.518
7.225.518
1.004.400
1.004.400
1.004.400
1.004.400
2.692.755
2.692.755
81.457.707
BALANTA DE VERIFICARE PE LUNA 12/2003

CONT
EXPLICATIE CONT
SOLD INITIAL
DEBITOR
CREDITOR
108
RULAJ CUMUL
DEBITOR
CREDITOR
SOLD FINAL
DEBITOR
CREDITOR
1012
121
2131
214
2813
2814
301
3028
303
345
371
378
401
4111
4118
421
4282
4311
4312
4313
4314
4371
4372
441
4423
4427
4428
444
461
471
472
491
5121
5124
5311
601
6028
603
607
611
654
6583
6588
665
6814
691
706
707
711
7583
7588
765
7814
CAP.SOC.SUB.VARS
PROFIT SI PIERDERI
ECHIP.TEHNOL.
MOBILIER SI EC. BIR
AMORT.ECHIP.TEHN
AM.ALTOR IM.CORP.
MATERII PRIME
ALTE MAT.CONSUM
OB.DE INVENTAR
PRODUSE FINITE
MARFURI
DIF.PRET LA MARF.
FURNIZORI
CLIENTI
CLIENTI INCERTI
PERS.REM.DATOR.
ALTE CREANTE PERS
COTR.UN.ASIG.SOC
CONT.PERS.ASIG.SOC
CONT.UNIT. C.A.S.S
CONT. PERS. C.A.S.S.
CONT.UN.FD.SOMAJ
CONT.PERS.FD.SOMAJ
IMPOZ PE PROFIT
TVA DE PLATA
TVA COLECTATA
TVA NEEXIGIBILA
IMPOZ PE SALARII
DEBITORI DIVERSI
CH.NRG.N AVANS
VEN.NR.N AVANS
PROV.DEP.CR-CLIEN
DISP.LA BANCA LEI
DISP.BANCA DEVIZE
CASA N LEI
CH.CU MAT.PRIME
CH.ALTE MAT.CONS
CH.OB. DE INVENT.
CHE.PRIV.MARFURI
CH.CU INTR.SI REP.
PIERD.DIN CREANTE
CH.PRIV.ACT.CEDATE
ALTE CHELT DE EXPL
CH.DIF.CURS VAL.
CH.EXP.PROV.DEP.A
CH.IMP.PROF.CUR
VEN.REDEV,LOCATI
VEN.VNZ.MARF.
VEN.PROD.STOCAT
VEN.VZ.ACT.
ALTE VEN. EXPL.
VEN.DIF.CURS VAL.
VEN.PR.DEPR.ACT.C
TOTAL
31.850.000
10.450.000
12.650.000
2.700.000
11.300.000
17.600.000
113.200.000
7.000.000
10.200.000
15.316.000
2.584.000
-
25.000.000
45.050.000
9.175.000
5.225.000
2.900.000
64.900.000
30.800.000
6.653.684
2.580.000
1.901.053
1.765.263
1.788.888
511.112
21.200.000
4.690.000
2.810.000
1.900.000
6.000.000
-
234.850.000
234.850.000
109
12.262.773 20.341.036
5.800.000
10.450.000
4.060.000
5.225.000
- 92.500
-58.000
-342.000
810.000
990.000
650.000
90.000
2.482.500
6.020.000
1.195.236
1.195.236
650.000
4.059.945
1.917.945
2.692.755
648.227
839.063
839.063
103.782
1.195.236
1.195.236
-1.850.000
2.650.000
1.004.400
1.004.400
5.225.000
1.205.518
1.267.945
-139.000
-139.000
-58.000
-58.000
-342.000
-342.000
456.218
456.218
-1.850.000 -1.850.000
1.004.400
1.004.400
5.225.000
5.225.000
1.786.500
1.786.500
2.482.500
2.482.500
1.004.400
1.004.400
2.692.755
2.692.755
2.650.000
2.650.000
546.218
546.218
810.000
810.000
5.225.000
5.225.000
3.869.900
3.869.900
7.225.518
7.225.518
1.004.400
1.004.400
26.050.000
12.742.500
2.758.000
11.120.000
16.950.000
119.220.000
2.142.000
8.850.000
15.425.000
16.521.518
3.851.945
-
25.000.000
53.128.263
5.115.000
-342.000
2.810.000
67.382.500
30.150.000
6.653.684
2.580.000
1.901.053
1.765.263
1.788.888
511.112
23.892.755
5.338.227
2.706.218
1.900.000
3.350.000
-
81.457.707
235.630.963
235.630.963
81.457.707
BIBLIOGRAFIE
1. Dimitrie Camenita, Cristina Nicolaescu, Pavel Belean: Bazele contabilitatii,
Editura Multimedia Arad 1998
2. Cernusca Lucian: Studiu comparativ privind structurile informationale Editura
Mirton Timisoara 2002
3. Mihai Teaciuc, Leonora Caciuc, Dorel Mates: Ghid practic privind inventarierca, solutionarea si regularizarea contabila a diferentelor Editura Euroart 1996
4. Ministerul Finantelor: Sistemul contabil al agentilor economici Editura
Economica 2000
5. Monitorul Oficial nr. 292/decembrie 1995: Ordin 2388 pentru aprobarea
Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului
6. Monitorul Oficial nr. 33/ianuarie 1998: Legea nr.31/1990 privind societatile
comerciale - republicata
7. Monitorul Oficial nr. 20/ianuarie 2000: Legea contabilitatii nr.82/1991
republicata
8. Monitorul Oficial nr. 94/20 februarie 2001
110
9. Legea571/22.12.2003 privind Codul fiscal

10.OMF 306 /2002 si HG 94/2002
111
Unitatea creditoare
SC MARIA SRL Arad
Str.Ghe. Magheru nr.50
CF: R 1702054
Nr.RC:JO2/622/1998
Loc.Arad, Jud.Arad
Cont:2511.1-1094.1/ROL
Banca: BCR Arad
Nr.nregistrare:5001/22.12.2003
CATRE: SC COMPA SIBIU
EXTRAS DE CONT
Conform dispozitiilor n vigoare va nstiintam ca n evidentele noastre
contabile la data de 20.12.2003 unitatea dvs. figureaza cu urmatoarele debite n
suma de 5.500.000 lei:
Documentul
(felul, numrul, data)
Fact.225896/15.12.2003
Explicatii
Livrare marfa
Suma
5.500.000 LEI
n termen de 5 zile de la primire urmeaza sa ne restituiti acest extras

confirmat pentru suma acceptata iar n caz de refuz, total sau partial, sa ne
anexati nota explicativa cuprinznd obiectiile dvs. Prezentul extras de cont tine
loc de conciliere conform procedurii arbitrale.
DIRECTOR,
Lupu Maria
Unitatea debitoare
SC COMPA SIBIU SRL
Compartimentul financiar-contabil,
Lupu Mariana
Nr.nregistrare 749/24.12.2003
CATRE SC MARIA SRL
Confirmam prezentul extras de cont pentru suma de 5.500.000 lei pentru

achitarea careia (se va completa dupa caz):
c) am depus la banca ordinul de plata nr.
.
d) am depus la oficiul postal nr.
mandatul postal nr.
.
Obiectiile noastre privind sumele din prezentul extras de cont sunt cuprinse n
nota explicativa anexata
DIRECTOR
Compartimentul financiar-contabil
Cacuci Lucretia
Ignat Florica
112
SC MARIA SRL
Arad, str. Ghe. Magheru nr.50
CF: R 1702054
Nr.RC: J02/622/1998
REGISTRUL INVENTAR
la data de 31decembrie 2003
Nr.
Recapitulatia
Crt.
elementelor
Valoare
Valoarea
contabila de inventar
Diferente de evaluare
Valoare
Cauzele
diferentelor
inventariate
0
1
2
3
4
5
6
Echipamente tehnol.
Materii prime
Alte materiale cons.
Obiecte de inventar
Produse finite
Marfuri
42.300.000
12.650.000
2.700.000
14.050.000
11.300.000
17.600.000
ntocm Pop Camelia
Verificat
26.050.000 16.250.000 Lipsa inventar

12.742.500
2.758.000
13.387.600
11.120.000
16.756.218
Tica Maria
Semnat
SC MARIA SRL
CF: R 1702054
REGISTRUL JURNAL N PERIOADA 15-31.12.2003
PAG.1
Nr
crt
DATA
Docum
Tip Nr
EXPLICATII
113
CONT CONT
DEB CRED
SUMA
1 31.12.03
2
3
4
5
6
7
8
Tot doc
9 31.12.03
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
Tot doc
20 31.12.03
21
22
23
24
25
26
27
Tot doc
28 31.12.03
29
30
31
32
Tot doc
Data
NC
NC
NC
NC
NC
NC
NC
NC
1
1
1
1
1
1
1
1
NC
NC
NC
NC
NC
NC
NC
NC
NC
NC
NC
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
NC
NC
NC
NC
NC
NC
NC
NC
3
3
3
3
3
3
3
3
VAL.PROD.LIPSA/DET.IMP.TERI
NC
NC
NC
NC
NC
4
4
4
4
4
VAL.PRET NRG. PROD.FIN.INTRAT

Docum.
VEN.DIN INCASARE ASIGURRII
VAL.MAT.CONSUM.LIPSA INV.
VAL.MATER.IESITE,PIER,DON.
TVA COL. AFER.DEBITORI DIV

TREC.DEBITOR LA CLIENT INCERT
VAL.PROV. PT CREANE NEINCAS
SUME TRECUTE LA PIERD.CLIENTI
TVA COL.AFER.CLIENTI INSOLV.
ANULARE PROVIZ.CREANE
VAL.OB.INVENT.PLUS INVENTAR

VAL.PROD.FIN.VND./LIPSA INV.
Explicatii
114
2813
6588
4282
4282
5311
2814
6583
5121
2131
2131
7588
4427
4282
214
214
7583
601
4282
4282
5311
6028
4282
4282
601
6588
5311
601
301
758
4427
4282
3028
758
4427
301
301
4282
301
461
461
4118
6814
654
4427
491
603
7588
4427
461
491
4118
4118
7814
303
345
4282
4282
5311
711
711
7588
4427
4282
345
Debit
Credit
4.060.000
1.740.000
1.740.000
330.600
517.650
5.225.000
5.225.000
5.225.000
24.063.250
-27.500
58.000
11.020
69.020
-58.000
77.500
14.725
77.500
46.500
92.225
-189.000
171.990
1.004.400
190.836
1.195.236
1.004.400
1.004.400
190.836
1.004.400
-342.000
5.252.508
810.000
990.000
188.100
589.050
990.000
3.567.150
Sume
Nr
Tip
.
33 31.12.03 NC
NC
35
NC
36
NC
37
NC
38
NC
Tot Doc
39 31.12.03 NC
40
NC
41
NC
Tot Doc
42 31.12.03 NC
43
NC
Tot Doc
44 31.12.03 NC
45
NC
Tot Doc
TOTAL
46 31.12.03 NC
47
NC
48
NC
49
NC
50
NC
51
NC
52
NC
53
NC
Tot Doc
54 31.12.03 NC
55
NC
56
NC
57
NC
58
NC
Tot Doc
59 31.12.03 NC
Tot Doc
60 31.12.03 NC
Tot Doc
61 31.12.03 NC
Tot Doc
62 31.12.03 NC
Tot Doc
63 31.12.03 NC
Tot Doc
TOTAL
Nr
5
5
5
5
5
5
SUME DATOR.NREG.VENIT
4282
34
ALTE DAT./CREANTE LEG.PERSON.
VAL.MARFURI.VND./LIPSA INV.
VAL.ADAOS COM.MARF.PRET.AM.
TVA NEEXIG.MARF.VND.AMAN.
6 DIF.PRET.NEFAV.FURN.NEACHIT.
7 CHELT.REPART.PER.URMAT.
7 LOC.GEST/CHIRII INCAS. AVANS
8 TVA DE PLATA DATOR.BUGET.
8 SUME DATOR.CA IMPOZIT PROFIT
421
607
378
4428
707
4427
4282
371
371
371
665 401.02
411.02
765
5124.1
765
611
472
471
706
4427
691
4423
441
121
121
121
121
121
121
121
121
601
6028
603
607
611
654
6583
6588
9
9
9
9
9
9
9
9
CHELT.CU MATERII PRIME

CHELT.CU ALTE MATER.CONSUM
CHELT PRIVIND OB.INVENTAR
CHELT. PRIVIND MARFURI
CHELT.CU NTRET.SI REPARATII
PIERDERI DIN CREANTE
CHELT.PRIV ACT. CEDATE
ALTE CHELT. DE EXPLOATARE
10
10
10
10
10
VEN.DIN REDEV.LOCATII GEST.

VEN.DIN VANZ. DE MARFURI
VEN.DIN PROD. STOCATA
VEN.DIN ACT.CEDATE
ALTE VEN. DE EXPLOATARE
706
707
711
7583
7588
121
121
121
121
121
11 CHELT. DIFER. CURS VALUTAR
121
665
12 VENITURI DIN DIF. CURS VALUTAR
765
121
13 CHELT.EXPLOAT.PROV.DEPR.ACT.
121
6814
14 VEN.PROV. PT DEPREC.ACT.CIRC.
7814
121
15 CHELT.CU IMP.PE PROF. CURENT
121
6911
115
546.218
103.782
650.000
456.218
90.000
103.782
1.950.000
2.482.500
6.020.000
1.205.518
9.708.018
-1.850.000
2.650.000
800.000
648.227
2.692.755
3.340.982
48.853.898
-139.000
-58.000
-342.000
456.218
-1.850.000
1.004.400
1.786.500
5.225.000
6.083.118
2.650.000
546.218
-180.000
5.225.000
3.869.900
12.111.118
2.482.500
2.482.500
7.225.518
7.225.518
1.004.400
1.004.400
1.004.400
1.004.400
2.692.755
2.692.755
81.457.707
BALANTA DE VERIFICARE PE LUNA 12/2003

CONT
EXPLICATIE CONT
SOLD INITIAL
DEBITOR
1012
121
2131
214
2813
2814
301
3028
303
345
371
378
401
4111
4118
421
4282
4311
4312
4313
4314
4371
4372
441
4423
4427
4428
444
461
471
472
491
5121
5124
5311
601
6028
603
607
611
654
6583
6588
665
6814
691
706
707
711
7583
7588
765
7814
CAP.SOC.SUB.VARS
PROFIT SI PIERDERI
ECHIP.TEHNOL.
MOBILIER SI EC. BIR
AMORT.ECHIP.TEHN
AM.ALTOR IM.CORP.
MATERII PRIME
ALTE MAT.CONSUM
OB.DE INVENTAR
PRODUSE FINITE
MARFURI
DIF.PRET LA MARF.
FURNIZORI
CLIENTI
CLIENTI INCERTI
PERS.REM.DATOR.
ALTE CREANTE PERS
COTR.UN.ASIG.SOC
CONT.PERS.ASIG.SOC
CONT.UNIT. C.A.S.S
CONT. PERS. C.A.S.S.
CONT.UN.FD.SOMAJ
CONT.PERS.FD.SOMAJ
IMPOZ PE PROFIT
TVA DE PLATA
TVA COLECTATA
TVA NEEXIGIBILA
IMPOZ PE SALARII
DEBITORI DIVERSI
CH.NRG.N AVANS
VEN.NR.N AVANS
PROV.DEP.CR-CLIEN
DISP.LA BANCA LEI
DISP.BANCA DEVIZE
CASA N LEI
CH.CU MAT.PRIME
CH.ALTE MAT.CONS
CH.OB. DE INVENT.
CHE.PRIV.MARFURI
CH.CU INTR.SI REP.
PIERD.DIN CREANTE
CH.PRIV.ACT.CEDATE
ALTE CHELT DE EXPL
CH.DIF.CURS VAL.
CH.EXP.PROV.DEP.A
CH.IMP.PROF.CUR
VEN.REDEV,LOCATI
VEN.VNZ.MARF.
VEN.PROD.STOCAT
VEN.VZ.ACT.
ALTE VEN. EXPL.
VEN.DIF.CURS VAL.
VEN.PR.DEPR.ACT.C
TOTAL
RULAJ CUMUL
DEBITOR
31.850.000
10.450.000
12.650.000
2.700.000
11.300.000
17.600.000
113.200.000
7.000.000
10.200.000
15.316.000
2.584.000
-
25.000.000
45.050.000
9.175.000
5.225.000
2.900.000
64.900.000
30.800.000
6.653.684
2.580.000
1.901.053
1.765.263
1.788.888
511.112
21.200.000
4.690.000
2.810.000
1.900.000
6.000.000
-
12.262.773 20.341.036
5.800.000
10.450.000
4.060.000
5.225.000
- 92.500
-58.000
-342.000
810.000
990.000
650.000
90.000
2.482.500
6.020.000
1.195.236
1.195.236
650.000
4.059.945
1.917.945
2.692.755
648.227
839.063
839.063
103.782
1.195.236
1.195.236
-1.850.000
2.650.000
1.004.400
1.004.400
5.225.000
1.205.518
1.267.945
-139.000
-139.000
-58.000
-58.000
-342.000
-342.000
456.218
456.218
-1.850.000 -1.850.000
1.004.400
1.004.400
5.225.000
5.225.000
1.786.500
1.786.500
2.482.500
2.482.500
1.004.400
1.004.400
2.692.755
2.692.755
2.650.000
2.650.000
546.218
546.218
810.000
810.000
5.225.000
5.225.000
3.869.900
3.869.900
7.225.518
7.225.518
1.004.400
1.004.400
26.050.000
12.742.500
2.758.000
11.120.000
16.950.000
119.220.000
2.142.000
8.850.000
15.425.000
16.521.518
3.851.945
-
25.000.000
53.128.263
5.115.000
-342.000
2.810.000
67.382.500
30.150.000
6.653.684
2.580.000
1.901.053
1.765.263
1.788.888
511.112
23.892.755
5.338.227
2.706.218
1.900.000
3.350.000
-
234.850.000
234.850.000
81.457.707
235.630.963
235.630.963
116
CREDITOR
SOLD FINAL
CREDITOR
81.457.707
DEBITOR
CREDITOR
BIBLIOGRAFIE
9. Dimitrie Camenita, Cristina Nicolaescu, Pavel Belean: Bazele contabilitatii,
Editura Multimedia Arad 1998
10. Cernusca Lucian: Studiu comparativ privind structurile informationale Editura
Mirton Timisoara 2002
11. Mihai Teaciuc, Leonora Caciuc, Dorel Mates: Ghid practic privind inventarierca, solutionarea si regularizarea contabila a diferentelor Editura Euroart 1996
12. Ministerul Finantelor: Sistemul contabil al agentilor economici Editura
Economica 2000
13. Monitorul Oficial nr. 292/decembrie 1995: Ordin 2388 pentru aprobarea
Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului
14. Monitorul Oficial nr. 33/ianuarie 1998: Legea nr.31/1990 privind societatile
comerciale - republicata
117
15. Monitorul Oficial nr. 20/ianuarie 2000: Legea contabilitatii nr.82/1991

republicata
16. Monitorul Oficial nr. 94/20 februarie 2001
9. Legea571/22.12.2003 privind Codul fiscal
10.OMF 306 /2002 si HG 94/2002
CONCLUZII I PROPUNERI
Putem spune c nu se poate determina situaia financiar i rezultatul unei
uniti patrimoniale, la un moment dat i pe o anumit perioad de timp, fr s se
efectueze n prealabil inventarierea elementelor patrimoniale, care s. exprime o
realitate a substanei patrimoniului, respectnd astfel principiul imaginii fidele
asupra situaiei reale a firmei.
Cu ocazia inventarierii trebuie s se asigure reflectarea real att a cantitii
(mrimii) faptice a elementelor patrimoniale ct i a strii fizice i de utilitate a
acestora, n vederea. stabilirii gradului de depreciere n raport de care se efectueaz
evaluarea lor. Evaluarea actual sau de inventar se face n funcie de valoarea de
utilitate stabilit n funcie de variaia preului pieei i de puterea de cumprare a
banilor.
118
Evaluarea se face cu respectarea principiului prudenei potrivit cruia "nu

este admis supraevaluarea elementelor de activ i a veniturilor, respectiv
subevaluarea elementelor de pasiv i a cheltuielilor, innd cont de deprecierile,
riscurile i pierderile posibile generate de desfurarea activitii exerciiului curent
sau anterior".
n majoritatea statelor lumii, n cazul economiilor unde se nregistreaz o
rat ridicat a inflaiei, la sfritul perioadei, cu ocazia inventarierii se face i o
actualizare a elementelor patrimoniale la valoarea lor de pia.
Principala problem la evaluarea elementelor patrimoniale o constituie
inflaia. O rat ridicat a inflaiei n decursul unei perioade de timp conduce la
multiplicarea valorii de nlocuire la anumite elemente patrimoniale. O asemenea
situaie are influene directe asupra mrimii capitalului i a costurilor determinnd
o cretere nejustificat a profitului impozabil fa de rezultatul real.
n literatura de specialitate se rein dou metode alternative, teoretice i
practice, ale contabilitii convenionale numit i "contabilitatea n costuri
istorice", metode care i propun soluionarea impactului inflaionist asupra
valorilor nregistrate n conturi:
- metode de conversie sau "contabilitatea n costuri istorice convertit n
moned constant", care au la baz creterea general a preurilor;
- metode bazate pe evaluare sau metoda costurilor de nlocuire.
Prin reforma sistemului contabil din Romnia, odat cu introducerea
principiului fundamental al contabilitii, respectiv cel de imagine fidel, au fost
stabilite reguli i metode noi de evaluare a patrimoniului, realizndu-se un proces
de tranziie de la contabilitatea bazat pe centralism i dirijism exagerat spre
contabilitatea adaptat cerinelor economiei de pia.
Continuarea procesului de normalizare si dezvoltare a sistemului contabil
romnesc este impus pe de o parte de dezvoltarea pieei de capital iar pe de alta
parte de programul de armonizare legislativa n vederea integrrii europene precum
i de procesul de globalizare economic care impune asigurarea comparabilitii
informaiilor contabile n timp i spaiu.
119
n perioada de dup 1990, s-au manifestat
puternice fenomene
hiperinflaioniste, iar ncepnd cu anul 1994, odat cu o uoar cretere a nivelului

de dezvoltare economico-social, s se nregistreze o mutaie din sfera
hiperinflaionist n cea inflaionist.
Pentru soluionarea acestei probleme s-ar impune elaborarea unor
metodologii de actualizare periodic, dar cel puin la sfritul exerciiului, odata cu
inventarierea anual, metodologii care s permit agenilor economici s
reevalueze elementele patrimoniale n funcie de unele criterii, sub controlul
autoritilor, fr a fi nevoie de un act normativ separat care s dispun acest lucru.
Astfel, agenii economici ar avea posibilitatea s-i creeze fonduri necesare
nlocuirii mijloacelor fixe uzate, cerin necesar ntr-o economie de pia i
evident s-ar nregistra patrimoniul la valoarea sa real.
Cap. I.
1.4.
ASPECTE GENERALE PRIVIND INVENTARIEREA
Definitia inventarierii
Din punct de vedere a teoriei contabile, inventarierea este un procedeu de

autocontrol, prin care datele contabile sunt aduse periodic la nivelul realitatii
n sistemul de organizare a contabilitatii pe baza de norme legale,
inventarierea este obligatorie pentru toti agenti economici si este definita ca
ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta elementelor de activ si pasiv,
cantitativ si valoric dupa caz prezente n patrimoniul societatii la data la care
aceasta se efectueaza, n vederea stabilirii situatiei reale a patrimoniului fiecarei
unitati, inclusiv a bunurilor si valorilor detinute cu orice titlu, apartinnd altor
persoane juridice sau fizice, cu scopul ntocmirii bilantului contabil care se asigure
120
o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a

rezultatelor obtinute.
Inventarierea nu este necesara doar elaborarii bilantului ci n reluarea manierei
n care este gestionat patrimoniul, a situatiei acestuia la un moment dat n ansamblu
sau numai a unor elemente de patrimoniu.
1.5.
Clasificarea si functiile inventarierii
-dupa sfera de cuprindere a elementelor patrimoniale:completa sau partiala

-dupa apartenenta bunurilor, creantelo, datoriilor si disp. :inv structurilor
patrimoniale si extrapatrimoniale
-dupa perioadele la care se efectueaza:initiala, ocazionala, periodica.
-dupa reglementarea legala:obligatorie sau facultativa
-dupa modalitatea de efectuare:totala sau prin sondaj
-in fc de conditiile in care se desfasoara:ordinara sau extraordinara
-dupa scopul urmarit inventarierea imbraca mai multe forme:pt controlul
gestionarilor, pt schimbarea de pret sau statistica
Scopul inventarierii este pt:
-stabilirea situatiei reale a patrimoniului prin aplicarea principiului prudentei
pt intocmirea bilantului
-verificarea rtealitatii bunurilor primite in gestiune si constatarea
eventualelor lipsuri
Inventarierea ndeplineste mai multe functii dintre care cele mai
semnificative sunt:
4) functia de control a concordantei dintre informatiile furnizate de
contabilitate si realitate;
5) functia de stabilire a situatiei nete si a rezultatului exercitiului;
6) functia de calcul si evidenta a stocurilor, consumurilor si a vnzarilor.
1.6.
Metode de inventariere
15
Conform normelor contabile din tara noastra unitatile patrimoniale si pot

organiza contabilitatea analitica a stocurilor n functie de specificul activitatii, si
necesitatile proprii dupa urmatoarele metode:
121
3. Metoda cantitativ - valoarica

4. Metoda global valorica
3. Metoda operatiei contabile
Cap. II.
ORGANIZAREA INVENTARIERII
2.3.
Responsabilitati privind organizarea si desfasurarea lucrarilor de

inventariere
17
Realizarea lucrarilor de inventariere revine comisiei de inventariere.

Comisia de inventariere este formata din cel putin doua persoane numite prin
decizie scrisa (semnata de persoanele autorizate amintite anterior).
Decizia trebuie sa cuprinda n mod obligatoriu:componenta comisiei;numele
responsabilului comisiei;modul de efectuare a inventarierii;gestiunile supuse
inventarierii;data de ncepere si terminare a inventarierii;Din comisia de
inventariere nu pot face parte: gestionarii depozitelor supuse inventarierii,
contabilii care tin evidenta gestiunii inventariate.
unitatile patrimoniale au obligatia sa efectueze inventarierea generala a
patrimoniului:
- la nceputul activitatii;
- cel putin o data pe an de regula la sfrsitul anului;
- pe parcursul activitatii;
- n timpul fuzionarii, diminuarii sau ncetarii activitatii;
De asemenea inventarierea este obligatorie n urmatoarele cazuri:
- n cazul modificarii preturilor;
- la cererea organelor de control cu prilejul efectuarii controlului sau a altor
organe prevazute de lege;
122
- ori de cte ori sunt indicii ca exista plusuri sau minusuri n gestiune care
nu pot fi stabilite valoric sau cantitativ dect prin inventariere;
- ori de cte ori intervine o predare - primire de gestiune;
- cu ocazia reorganizarii gestiunilor;
- ca urmare a calamitatilor naturale;
- n unele cazuri de forta majora;
- alte cazuri prevazute de lege
2.4.
Masuri organizatorice, modul de efectuare a inventarierii,

documentele n care se consemneaza rezultatele inventarierii
20
Pregatirea inventarierii:
Trebuie luate anumite masuri org care pot fi grupate astfel:
-masuri care sunt in sarcina administratorilor, ordonatorilo de credit sau a
altor persoane care raspund de administrarea patrimoniului
-masuri care trebuiesc a fi luate de catre comisia de inventariere
Desfasurarea inventarierii:
Inventarierea propriu-zisa se refera la constatarea si consemnarea existentei
faptice prin urmarire, cntarire, sau alte mijloace a bunurilor, disponibilitatilor,
creantelor sau a datoriilor.
Modul de desfasurare a inventarierii depinde de natura bunurilor
inventariate (bunuri materiale, numerar, disponibil din cont, creante, datorii etc.)
de starea acestora (normala sau deteriorata, cu termen de garantie depasit etc.) si
de apartenenta acestora (patrimoniale sau extrapatrimoniale).
Comisia de inventariere are obligatia sa verifice n timpul desfasurarii
operatiunilor toate locurile unde ar putea exista bunuri preconizate a fi
inventariate.
Bunurile si numerarul se inventariaza la locurile de pastrare sau depozitare
prin numarare, cntarire, masurare. Pe masura ce se constata, se nscriu n lista de
inventar, deschisa pe locuri de inventariere, de depozitare, pe gestiuni pe categorii
de bunuri.
123
Bunurile inventariate apartinnd unor persoane fizice sau juridice se nscriu n

liste separate pe structuri (stocuri de materii prime, stocuri de marfuri etc .).
Creantele fata de terti se verifica pe baza confirmarilor din extrasele conturilor
clientilor si furnizorilor sau a punctajelor periodice cu acestia. Disponibilitatile n
banci se inventariaza verificnd si confruntnd soldurile scriptice din conturile
corespondente, cu soldurile din extrasele de cont emise de ntreprinderile la care
exista datorii .
Disponibilitatile din caseria unitatii (n lei si n valuta) se inventariaza in
ultima zi lucratoare a exercitiului financiar, dupa nregistrarea tuturor operatiunilor
privind exercitiul respectiv, confruntndu-se soldurile de casa cu cele din
contabilitate.
Pentru elementele patrimoniale aflate la terti cu ocazia inventarierii se fac
cereri de confirmare, iar copii ale acestora se ataseaza la listele de inventariere.
Cladirile se inventariaza prin identificarea lor n baza datelor nscrise n
dosarul fiecarei cladiri si a titlului de proprietate.
n cazul terenurilor se au n vedere schitele de amplasare si documentele care
atesta proprietatea acestora.
Pentru inventarierea licentelor, brevetelor, know-how-urilor, marcilor
necorporale este necesara, constatarea existentei si apartenentei acestora pe baza
titlurilor de proprietate.
Cu ocazia inventarierii, imobilizarile necorporale si corporale aflate n curs de
executie se va preciza pentru fiecare obiect n faza constatarilor la fata locului
denumirea obiectului si descrierea amanuntita a stadiului n care se afla.
Unitatile care executa imobilizari corporale cu forte proprii vor trece n
listele de inventariere a lucrarilor neterminate, articolele la care nu s-a executat
ntregul complex de lucrari prevazute de procesul tehnologic.
n listele de inventariere separate se mai trec:
- investitiile puse n functiune total sau partial carora nu li s-au ntocmit
formele de nregistrare ca mijloace fixe.
- lucrari de investitii care nu se mai executa fiind sistate sau abandonate;
pentru acestea se vor arata:
124
- cauzele sistarii sau abandonarii;

- aprobarea de sistare sau abandonare;
- masurile care se propun n legatura cu aceste lucrari;
Inventarierea productiei n curs de executie are n vedere urmatoarele:
- produse care nu au trecut prin toate fazele de productie prevazute de procesul
tehnologic;
- produse care desi au fost terminate, nu au trecut toate fazele de nregistrare n
evidenta contabila;
Se cuprind n acestea categorii de asemenea lucrarile, serviciile precum si
studiile n curs de executie sau neterminate.
n sectorul constructii-montaj se cuprind n cadrul productiei neterminate:
- lucrarile si partile de elemente de constructii la care nu a fost executat
ntregul volum de lucrari prevazute n indicatoarele de norme de lucrari;
- lucrarile executate, terminate dar nereceptionate de catre beneficiar;
Elementele de natura mijloacelor circulante (piese de schimb, materiale,
semifabricate) aflate la locurile de munca si nesupuse prelucrarii nu se considera
produse n curs de executie. Ele se vor inventaria separat ntregind costurile din
care provin.
Inventarierea productiei neterminate presupune n principal urmatoarele:
- colectarea din sectii sau ateliere a tuturor produselor, deseurilor, ntocminduse documente de constatare;
- predarea la magazie a tuturor pieselor, ansamblurilor si agregatelor, a caror
prelucrare a fost terminata, ntocmirea documentelor corespunzatoare;
- nregistrarea documentelor de costatare si prezentarea la control a
semifabricatelor a caror utilizare este ndoielnica;
Listele de inventariere se intocmesc separat pe locurile de pastrare sau de
depozitare precum si pe gestionari, sau pe categorii de bunuri astfel:
- bunurile care nu figureaza n gestiunile inventariate, dar care au fost gasite
cu ocazia inventarului;
- bunuri necorespunzatoare (degradate, demodate, depreciate, dezasortate);
- bunuri fara miscare sau cu miscare lenta, de prisos;
125
Este necesar sa se ncheie procese verbale din care sa rezulte cauzele care au
dus la situatiile acestor bunuri.
Listele ramn n ncaperea unde a avut loc inventarierea. La ncheierea
inventarierii pe ultima lista de inventar, gestionarul trebuie sa mentioneze:
- daca toate valorile materiale si banesti aflate n gestiunea sa au fost
inventariate, si consemnate n listele de inventariere aflate n gestiunea sa;
- daca are obiectii cu privire la efectuarea inventarierii;
Fiecare fila a listelor de inventar si eventualele corecturi se vor semna att de
catre comisie ct si de catre gestionar. Daca gestiunea este colectiva listele de
inventariere vor fi semnate de catre toti gestionarii.
EVALUAREA ELEMENTELOR PATRIMONIALE INVENTARIATE
Evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la
valoarea actuala sau de utilitate a fiecarui element, denumita valoare de inventar,
stabilita n functie de utilitatea bunurilor n unitatea si pretul pietei.
La evaluarea elementelor patrimoniale se va avea n vedere principiul
prudentei conform caruia nu este permisa supraevaluarea elementelor de activ si a
veniturilor respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor. Daca
valoarea de inventar este mai mica dect valoarea contabila n listele de inventariere
se va trece valoarea actuala a bunurilor inventariate determinata de utilitatea bunului
respectiv de pretul pietei.
n cazul constatarii unor deprecieri relative (reversibile) trebuie constituit un
provizion care sa reflecte situatia reala, indiferent de situatia economica a agentului
economic, chiar si atunci cnd aceste cheltuieli nu sunt deductibile fiscal.
Atunci cnd se constata deprecieri definitive (ireversibile) la mijloacele fixe
sau obiectele de inventar se va proceda la constituirea unor provizioane
suplimentare n vederea punerii de acord a valorilor contabile nete, cu valorile
stabilite cu ocazia inventarierii, si care este deductibila din punct de vedere fiscal.
Dupa confirmarea de catre compartimentul de contabilitate a soldurilor
scriptice, rezultatele inventarierii se nscriu ntr-un proces verbal.
126

fost ntocmite liste de inventariere separate, comisia de inventariere face propuneri
privind :
- constituirea de provizioane pentru deprecieri;
- nregistrarea unor amortizari suplimentare;
- cauzele care au determinat aceste deprecieri;
DOCUMENTE UTILIZATE PENTRU INVENTARIERE
-Declaratia de inventariere (cod 14-8-1):
-Fisa de magazie (cod 14-3-8) si fisa de magazie (cod 14-38/a) servesc la:
-Factura fiscala (cod 1 4 - 4 -10/) si factura (cod 14-4-10/aA) (nenregistrata nca)
--Nota de receptie si constatare de diferente (cod 14-3-la) si (cod 14-3-1aA)
-Bon de consum (cod 14-3-4a) si Bon de consum (cod 1 4 - 3 - 4 / a A )
(nenregistrat nca
-Registrul stocurilor (cod 14-3-11)
-Registrul inventar (cod 14-1-2)
-Lista de inventariere (cod 14-3-12)la inventarierea gestiunilor global valorice se
folosesc liste de inventar speciale pentru astfel de gestiuni (cod 14-3-12/a)
-Decizia de imputare (cod 14-8-2)
-Angajament de plata (cod 14 - 8 - 2 /a)
-Procesul verbal al rezultatelor inventarierii care va cuprinde urmatoarele
elemente:
- data ntocmirii;
- numele, prenumele persoanelor din comisia de inventariere;
- numarul si data actului de numire a comisiei de inventariere;
- gestiunea inventariata;
- data nceperii si terminarii operatiunilor de inventariere;
- rezultatele inventarierii;
- concluziile si propunerile comisiei de inventariere cu privire la plusurile
sau minusurile constatate si persoanele raspunzatoare;
127
- volumul stocurilor depreciate, fara miscare, greu vandabile, fara

desfacere asigurata si propuneri de masuri pentru integrarea acestora n
circuitul economic;
- propuneri de scoatere din uz a obiectelor de inventar de casarea acestora
sau casarea unor stocuri;
- constatari privind pastrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea
integritatii bunurilor din gestiune;
- alte apecte legate de activitatea gestiunii inventariate;
Pentru inventariere mai sunt necesare urmatoarele:
decizia de numire a comisiei de inventariere;
contracte de prestari servicii (daca inventarierea nu este efectuata de catre
angajatii proprii);
raportul de gestiune (al gestionarului unitatilor de vnzare cu amanuntul);
monetarul ncasarilor din ziua efectuarii inventarului (la unitatile de
vnzare cu amanuntul);
nstiintarea n scris a gestionarului (despre desfasurarea inventarierii cu
ocazia sigilarii);
decizia scrisa de numire a altei persoane care sa asiste n lipsa
gestionarului la inventariere;
nstiintare (cu confirmare si confirmare de nepotriviri de la alte unitati);
adrese cu confirmare (a creantelor cu o vechime mai mare de 6 luni);
procese verbale de consemnare a cauzelor nefolosirii sau deprecierii;
extrasul de cont care serveste la:
- comunicare si solicitarea de la debitor a sumelor pretinse ramase
neachitate, provenite din relatii economico-financiare, precum si ca
element de conciliere prealabila;
- se ntocmeste n trei exemplare de catre compartimentul financiarcontabil al unitatii beneficiare, pe baza datelor din contabilitatea
analitica.
128
O inventariere se considera de calitate, daca s-au efectuat situatiile prevazute

de lege, clarificnd toate problemele, daca a avut loc la momentul oportun, nu a
necesitat un timp ndelungat si cheltuieli mari, nu a mpiedicat desfasurarea
normala a activitatii, nu a generat situatii ambigue.
129

Inventarierea Elementelor de Activ Si Pasiv

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Inventarierea Elementelor de Activ Si Pasiv

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

- CUPRINS Cap. I.

ASPECTE GENERALE PRIVIND INVENTARIEREA

Clasificarea si functiile inventarierii

Masuri organizatorice, modul de efectuare a inventarierii,

SOLUTIONAREA SI REGULARIZAREA REZULTATELOR

Stabilirea si regularizarea diferentelor dintre stocurile faptice

Solutionarea si regularizarea diferentelor constatate la

Solutionarea si regularizarea diferentelor constatate la

3.3.2. Plusuri n gestiune si modul de solutionare a acestora

Regularizarea valorii valutelor

Regularizarea veniturilor si cheltuielilor

Regularizarea drepturilor de creanta fata de clienti si debitori

Constituirea, suplimentarea, diminuarea sau anularea provizioanelor

3.7.1. Constituirea provizioanelor

3.7.2. Suplimentarea, diminuarea sau anularea provizioanelor

STUDIUL DE CAZ PRIVIND INVENTARIEREA

Prezentarea firmei S.C. MARIA S.R.L.

Inventarierea patrimoniului S.C. MARIA S.R.L.

Valorificarea rezultatelor inventarierii..94

ASPECTE GENERALE PRIVIND

Inventarierea este un procedeu utilizat de mai multe discipline economice.

ntreprinderea are drepturi depline (de dispozitie de folosinta, de uzufruct) acestea

e) dupa modalitatea de efectuare a inventarierii sunt:

g) dupa scopul urmarit inventarierea mbraca mai multe forme:

inventariere pentru controlul gestionarilor;

- inventariere pentru schimbare de pret;

Scopurile principale pentru care se efectueaza inventarierea sunt:

Aceste functii sunt prezentate sistematic n schema urmatoare:

Functia de control dintre

contabilitate si realitate are rolul de a asigura integritatea bunurilor materiale de

ca activitatea de receptie si depozitare, pastrare si manipulare a bunurilor materiale

aprovizionare, manipulare ct si n cel de desfacere.

- la unele sortimente stocurile au devenit de prisos, fara miscare, greu

pe parcursul unei perioade de gestiune se pot produce calamitati naturale

- cheltuielile facute n avans, respectiv veniturile ncasate n avans;

Comparnd situatia neta de la nceputul perioadei cu situatia neta de la

Functia tine seama de necesitatea aplicarii principiului prudentei si determina

Sumele ncasate sau de ncasat (n cazul operatiunilor de vnzare pe credit

Achizitonarea pe credit comercial

Vnzare contra numerar

Achizitionarea pe credit comercial

Vnzare contra numerar

Aprovizionarea pe credit comercial din data de 05.ian si din 20.ian cu costul de

Vnzarile n cursul lunii n schimbul numerarului sunt efectuate la pret de

01.ian Sold initial

05.ian Achizitie la cost de achizitie

20.ian Achizitie la cost de achizitie

25.ian Vnzare la pret de vnzare

La data de 31.ian, soldul contului "Marfuri" este n valoare de 635.000 lei

- inventarierea stocului de marfuri si evaluarea lui la pret de achizitie;

Inventarierea stocului final, conduce la determinarea unui stoc faptic (fizic) de

Evaluarea stocului final (constatat la inventarul din 31.ian) la costul mediu

- marfurile vndute la pret de vnzare ( MVPV ) nregistrate n rulajul

SF - stocul final determinat prin inventariere si evaluat la costul mediu

I - intrarile de marfuri la cost de achizitie cuprins n rulajul debitor al

Din contul "Rezultatul exercitiului profit si pierdere" urmeaza sa se scada

1.3. Metode de inventariere

1. METODA CANTITATIV - VALORICA

2. METODA GLOBAL - VALORICA

Cap. II ORGANIZAREA INVENTARIERII

Comisia de inventariere pe lnga efectuarea corecta si la timp a inventarierii

- n unele cazuri de forta majora;

documentele n care se consemneaza operatiunea de inventariere.

Inventarierea este o operatiune complexa care se deruleaza pe parcursul mai multor