Cuprins

Introducere……………………………………………………………………….. 3
Capitolul I Caracteristica legislativă a organizării inventarierii........................6
1.1 Esenţa, însemnătatea şi tipurile inventarierii.......................................................6
1.2 Modul de efectuare a inventarierii......................................................................10

Capitolul II. Inventarierea şi rolul acesteia în contabilitate..............................17

2.1 Circulaţia documentar-contabilă în cadrul întreprinderii..................................17
2.2 Determinarea rezultatelor inventarierii şi contabilitatea surplusurilor..............21
2.3 Determinarea rezultatelor inventarierii şi contabilitatea neajunsurilor.............26
Concluzie................................................................................................................35
Bibliografie.............................................................................................................36

3
 Introducere
Contabiliatea trebuie să asigure informaţii reale asupra activităţii unităţii patrimoniale în
vederea controlului asupra modului în care sunt gospodărite mijloacele materiale şi băneşti şi a
adoptării de decizii fundamentate din punct de vedere ştiinţific. Una din condiţiile fundamentale
ale realizării acestei cerinţe o reprezintă concordanţa deplină care trebuie să existe între datele
înregistarte în conturi şi realitatea obiectivă din întreprindere. Existenţa şi mişcarea valorilor
materiale şi băneşti sunt consemnate în documente şi apoi înregistrate în evidenţa contabilă şi
evidenţa operativă, însă aceste date prezentate în contabilitate pot sa fie diferite în raport cu
situaşia reală patrimonială.
Deoarece în activitatea curentă pot avea loc unele modificări cantitative şi valorice ale
patrimoniului care nu pot fi consemnate în documente, este necesar ca, periodic, să se confrunte
datele din evidenţa contabilă cu realitatea, utilizînd inventarierea ca procedeu al metodei
contabile [15].
Inventarierea reprezintă ansamblul operaţiilor de verificare faptică a existenţei elementelor
patrimoniale sub aspect cantitativ, calitativ şi valoric.
În cazul în care se constată lipsa din gestiune din vina angajatului, se impută acestuia lipsa
şi se recuperează suma aferentă proceselor lipsă. Cu această ocazie se testează angajatul şi se
recurge la măsuri ce trebuiesc luate cu privire la acţiunile sale în cadrul firmei.
Inventarierea se desfăşoară în cadrul firmei de către organele competente, acestea fiind
membri ai comisiei de inventariere.
Dacă se produce o calamitate naturală, inventarierea joacă un rol important, deoarece aşa
se pot determina costurile calamităţii şi ceea ce rămîne neafectat şi poate fi folosit în continuare.
La schimbările de preţ este necesară inventarierea pentru a determina stocurile ramăse la
preţul vechi şi a stocurilor noi care intră în gestiune.
Inventarierea se află în strînsă legatură cu celelalte procedee ale contabilităţii. Astfel,
toate operaţiile economice se consemnează în documente, iar datele din documente se
înregistrează în conturi. Informaţiile din conturi sunt verificate cu ajutorul balanţei şi se
confruntă cu realitatea prin intermediul inventarierii. Inventarierea stă la baza întocmirii unui
bilanţ real, contribuind la asigurarea imaginii fidele şi la aplicarea principiului prudenţei.
În urma întocmirii acestei lucrări am avut ocazia să-mi îmbogaţesc cunoştintele legate de
inventarierea patrimoniului iar prin prezenta lucrare şi prin studiul contabilităţii timp de patru ani
doresc să-mi certific competenţele mele profesionale.

4
 Actualitatea temei lucrării date „Inventarierea şi rezultatele acesteia”, este conturată de
necesitatea de cunoaştere a situaţiei efective cu cea contabilă.
Scopul acestei lucrări este de a demonstra importanţa şi necesitatea contabilizării
operaţiilor cu privire la inventariere, precum şi de a evidenţia particularităţile evidenţei contabile
corecte a patrimoniului întreprinderii.
Pentru a demonstra importanţa şi necesitatea contabilizării operaţiilor cu privire la
inventarierea întreprinderii este necesar de a rezolva următoarele sarcini în cadrul companiei ÎS
,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti:
 De a prezenta noţiunile generale şi importanţa privind elementele inventarierii,
 De a analiza circulaţia documentar – contabilă în procesul inventarierii,
 De a constata evidenţa contabilă a surplusurilor de pe urma inventarierii,
 De a constata evidenţa contabilă a lispurilor de pe urma inventarierii,
 De a întocmi rezultatele inventarierii şi concluziile respective.
Întreprinderea filială ÎS ,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti s-a creat în scopul sporirii
eficienţei activităţii de acordare serviciilor poştale a complexului economic al Republicii
Moldova pe temeiul sporirii eficienţei acestui sector atît pentru persoane fizice, cît şi juridice.
Compania ÎS ,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti este înregistrată de către Camera Înregistrării
de Stat cu IDNO 1002600023242 Adresa juridică: Republica Moldova, or.Falesti, str. Stefan
cel Mare 1.
Principalul gen de activitate al ÎS ,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti îl constituie:
 prestarea serviciilor poştale.
Politica de evidenţă este elaborata în baza (anexa1) [4]:
 Legea 113 din 21.04.2007 "legea contabilitatii".
 Standardele naţionale a evidentei contabile aprobare prin ordinul Ministerului Finanţelor
N174 din 25 - Xll - 1997.
 Planul de conturi contabile al activităţii economico- financiare a întreprinderilor aprobate
prin ordinul Ministerului de Finanţe al RM N174 din 25 decembrie 1997.
 Diverse acte normative, inclusiv completările şi schimbările lor.

5
 Capitolul I Caracteristica legislativă a organizării inventarierii
1.1 . Esenţa, însemnătatea şi tipurile inventarierii

Inventarierea reprezintă procedeul de control şi autentificare documentară a existenţei

elementelor contabile care aparţin şi/sau se află în gestiunea temporară a entităţii [2].
Inventarierea are următoarele sarcini:
 determinarea existenţei efective a elementelor patrimoniale (active nemateriale, mijloace
fixe, stocuri de mărfuri şi materiale, creanţe, mijloace băneşti, datorii etc.);
 controlul asupra stării activelor prin compararea realităţii cu informaţia furnizată de
contabilitate;
 depistarea valorilor care şi-au pierdut parţial calităţile iniţiale sau sînt învechite din punct
de vedere moral;
 verificarea respectării regulilor şi condiţiilor de păstrare a stocurilor de mărfuri şi
materiale, mijloacelor băneşti, precum şi a maşinilor, utilajelor şi a altor mijloace fixe;
 verificarea realităţii valorii de bilanţ a elementelor patrimoniale.
Modul de efectuare a inventarierii şi de reflectare în contabilitate a rezultatelor acesteia
sînt şi reglementate de Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007 [1] şi Regulamentul cu
privire la inventariere nr. 27 din 28.04.2004 [2].
În conformitate cu aceste acte normative menţionate, unităţile patrimoniale au
obligaţia să efectueze inventarierea generală a patrimoniului:
 la începutul activităţii;
 cel puţin o dată pe an, de regulă la sfîrşitul anului;
 pe parcursul funcţionării;
 în cazul fuzionării, divizării, încetării activităţii.

6
 De asemenea, inventarierea mai este obligatorie (dar nu este una generală) în cazul
următoarelor situaţii:
 în cazul modificării preţurilor;
 la cererea organelor de control cu prilejul efectuării controlului sau a altor organe
prevăzute de lege;
 ori de cîte ori sunt indici că există lipsuri sau plusuri în gestiune care nu pot
fi stabilite cert decît prin inventariere;
 atunci cînd intervine o predare-primire de gestiune;
 cu prilejul reorganizării gestiunilor;
 ca urmare a calamităţilor naturale sau a unor cazuri de forţă majoră;
 în alte cazuri prevăzute de lege.
Pot exista excepţii de la regulă inventarierii anuale, acest lucru trebuie solicitat de
instituţiile publice ale Ministerului Finanţelor.
Dacă în situaţiile prezentate au fost inventariate toate elementele patrimoniale dintr-o
gestiune, aceasta poate ţine loc de inventariere însă numai cu aprobarea ordonatorului de
credite, administratorului sau a altei persoane care are abligaţia gestionării patrimoniului.
De obicei, inventarierea anuala a patrimoniului se face la incheierea exerciţiului,
avăndu- se în vedere specificul activităţii.În cazul elementelor patrimoniale aduse ca aport,
acestea se înscriu în registrul-inventar grupate pe conturi. Pentru agenţii economici cu
activitate complexă inventarierea se poate efectua şi înaintea datei de 31 decembrie, cu
condiţia asigurării valorificării şi cuprinderii rezultatelor inventarierii în bilanţul contabil
întocmit pentru anul respectiv.
Valorile aflate în caseria unităţilor patrimoniale, cecurile, biletele la ordin şi
disponibilităţile băneşti din conturi se inventariază în conformitate cu legile in vigoare [7].
Atunci când în cadrul unităţii patrimoniale există bunuri proprietate publică (un
exemplu elocvent ar fi regiile autonome), date în administrarea acestora, inventarierea
bunurilor din această categorie se face distinct.
Dacă inventarierea unor gestiuni a avut loc pe parcursul anului, în registrul- inventar
se va cuprinde valoarea stocurilor faptice inventariate, actualizate cu intrările şi ieşirile de
bunuri din perioada cuprinsă între data inventarierii şi ultima zi a anului.
Contabilitatea, ca principal instrument al conducerii, trebuie să asigure informaţii reale
asupra activităţii unităţii patrimoniale, în vederea adoptării de decizii fundamentate din punct
de vedere ştiintific. Pentru realizarea acestui obiectiv, o condiţie fundamentală o prezintă

7
 concordanţa deplină care trebuie să existe între datele înregistrate în conturi şi realitatea faptică
existenta în unitate.
Mijlocul principal prin care se constată situaţia reală a patrimoniului şi
compararea datelor obţinute pe această cale cu datele contabilităţii, îl reprezintă inventarierea.
Inventarierea este un procedeu al metodei contabilităţii, comun şi altor ştiinţe
economice, care reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa cantitativă
şi valorică sau numai valorică după caz, a elementelor de activ şi de pasiv aflate în
patrimoniul unităţii la data la care aceasta se efectuează [1].
Toate aceste operaţii se efectuează cu scopul evaluarii elementelor inventariate şi
punerii de acord a datelor contabilităţii cu realitatea faptică constatată.
Necesitatea inventarierii patrimoniului unităţilor se explică prin importanţa deosebită
pe care o prezintă pentru activitatea practică a acestora.
În primul rând, ea constituie baza de pornire pentru deschiderea şi organizarea
evidenţei operative şi contabile la unităţile patrimoniale nou infiinţate.
La începutul activităţii, inventarierea are ca obiect principal stabilirea şi evaluarea
elementelor patrimoniale care constituie aporturile în natură şi/sau în bani ale
asociaţilor/acţionarilor sau întreprinzătorului particular, în funcţie de forma de organizare a
unităţii economice.
În al doilea rând, în decursul exerciţiului, ea este determinată de faptul că între datele
contabilităţii şi realitatea de pe teren pot să apară anumite diferenţe, în plus sau în minus, chiar
şi în condiţiile unei bune organizări a evidenţei operative şi contabile, datorită mai multor
cauze dintre care menţionăm:
- modificări intervenite la elementele patrimoniale ale unităţii, fie ca urmare a unor
cauze naturale (cum sunt: uscarea, evaporarea, scăderea în greutate etc.), fie datorită unor
cauze subiective (ca de exemplu: măsurări inexacte; sustrageri de mijloace economice);
- neântocmirea sau întocmirea defectuoasă a unor documente;
- neânregistrarea sau înregistrarea greşită în conturi a anumitor operaţii;
-neglijenţa şi neatenţia gestionarilor care gestionează bunurile şi valorile economice.
Rolul inventarierii se manifestă pe mai multe direcţii şi anume [7]:
- inventarierea este un mijloc de realizare a concordanţei datelor contabilităţii şi a
celorlalte forme de evidenţă economică cu realitatea obiectivă pe care o reprezintă;
- constituie un mijloc de control şi verificare asupra integrităţii mijloacelor economice,
a bunei gospodăriri a patrimoniului pentru întărirea gestiunii economice.Cu această

8
ocazie se stabilesc răspunderile şi măsurile de recuperare a pagubelor produse asupra
patrimoniului;
- inventarierea contribuie la mobilizarea resurselor interne prin aceea că permite
identificarea valorilor materiale fără mişcare, neutilizabile sau degradate, a produselor şi
mărfurilor greu vandabile etc., şi valorificarea acestora.
- constatarea deprecierilor provizorii (reversibile) bunurilor şi valorilor economice, cu
ocazia inventarierii, stă la baza constituirii şi înregistrării provizioanelor pentru deprecieri;
- prin inventariere se determină mărimea unor indicatori economici cuprinşi în
contabilitate. Pe această bază are loc determinarea producţiei neterminate care influenţează
calculul exact al costurilor şi rezultatelor finale.
- inventarierea este o lucrare premergătoare, obligatorie, întocmirii bilanţului contabil
anual, contribuind la realizarea imaginii fidele a patrimoniului reprezentată prin bilanţ;
- inventarierea contribuie la respectarea disciplinei financiare şi la desfăşurarea
normală a decontărilor, prin descoperirea creanţelor neâncasate, respectiv, a datoriilor neplătite
la timp;
- pe baza inventarierii se pot obţine o serie de concluzii pentru îmbunătăţirea
organizării contabilităţii curente, a evidenţei operative a stocurilor, a controlului gestionar etc.
Obiectul inventarierii îl constituie întregul patrimoniu, adică toate elementele de activ şi
pasiv de care dispune unitatea patrimonială, în momentul efectuării inventarierii.
În teoria şi practica de contabilitate se poate vorbi despre mai multe categorii de inventariere.
În funcţie de perioada când se efectuează inventarierea poate fi de două feluri [9]:
anuală;
periodică.
Inventarierea anuală a elementelor patrimoniale se face, de regulă, cu ocazia incheierii
exerciţiului financiar, avându-se în vedere şi specificul activităţii unităţii economice.
Lucrările de inventariere anuală cuprind toate elementele patrimoniale de natura
stocurilor materiale, a valorilor băneşti, a creanţelor, datoriilor, etc. şi necesită un volum mare
de muncă concentrată într-o perioadă relativ scurtă de timp ceea ce determină eşalonarea
lucrărilor într-o perioadă anterioară şi valorificarea rezultatelor pe baza stocurilor constatate
prin inventar ţinând seama de mişcările ulterioare înregistrate în evidenţa contabilă.
Inventarierea periodică se face la alte intervale de timp mai mici, sau mai mari,
decât anul calendaristic. De exemplu, casa şi alte valori gestionate în casieria unităţii se
inventariază cel puţin odată pe lună, de către contabilul şef sau alte persoane desemnată în

9
 acest scop, mărfurile şi ambalajele la unităţile comerciale cu amănuntul se inventariază de
două ori pe an, vagoanele de cale ferată o dată la cinci ani.
În dependentă de gradul de cuprindere al elementelor patrimoniale [17]:
 inventariere totală, cuprinde toate elementele patriomoniale
 inventariere parţială, cuprinde doar anumite tipuri de active sau pasive. De exemplu,
invetarierea mijloacelor băneşti.
Dupa caracterul inventarierii:
 inventariere planificată – se efectueaza periodic conform graficului existent la
întreprindere
 inventariere inopinată – se efectuează pe neaşteptate pentru gestionari cu scopul depistării
fraudelor .
După modalitatea de efectuare [15]:
 inventariere totală – se extinde asupra tuturor sortimentelor care formează un element
patrimonial, sau asupra tuturor bunurilor dintr-o gestiune.
 inventariere prin sondaj – cuprinde numai anumite sortimente a unui element patrimonial
sau numai anumite bunuri dintr-o gestiune. Astfel de inventariere se aplică în cazul unui
volum mare de lucru şi necesită mai puţin timp, însă nu asigură obiectivitatea
rezultatelor. Dacă pe parcursul
invetarierii prin sondaj se depistează nereguli semnificative, atunci se efectuează
inventarierea totală.
Responsabilitatea pentru efectuarea corectă şi oportună a inventarierii o poartă
conducatorul întreprinderii. Contabilul-sef împreună cu conducătorii subdiviziunilor şi serviciilor
sînt obligaţi să verifice respectarea regulilor de efectuare a inventarierii.

1.2 Modul de efectuare a inventarierii

Orice persoană juridică sau fizică, care potrivit legii, işi organizează
contabilitatea proprie are”obligaţia să efectueze inventarierea generală a patrimoniului: la
începutul activităţii, cel putin o dată pe parcusul funcţionării sale, în cazul funcţionării sau
încetării activităţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege
Inventarierea se efectuează în scopul stabilirii situaţiei reale a patrimoniului agentului
economic, ceea ce impune verificarea faptică a tuturor elementelor patrimoniale şi totodată a
bunurilor aparţinând altor persoane juridice sau fizice, indiferent sub ce formă sunt deţinute.

10
 Prin inventariere se întelege ansamblul operaţiilor care permit constatarea existenţei
tuturor elementelor de activ şi pasiv, cantitativ şi valoric sau numai valoric, după caz,
existente în patrimoniul unităţii la un moment dat.
Inventarierea care se efectuează la începutul activităţii, la constituirea
unităţii patrimoniale, are ca obiectiv principal atât constatarea existenţei, cât şi evaluarea
elementelor patrimoniale aportate în natură de către acţionari sau asociaţi.
Pe parcursul funcţionării unităţii patrimoniale, inventarierea întregului patrimoniu se
efectuează cel puţin o dată pe an şi în principiu cu prilejiul încheierii exerciţiului
financiar pentru ca situaţiile financiare să reflecte o imagine cât mai reală a poziţiei
financiare şi a performanţelor întreprinderii.
Efectuarea inventarierii presupune parcurgerea a trei etape [2]:
 pregatirea pentru efectuarea inventarierii
 efectuarea propriu-zisa a inventarierii
 reflectarea rezultatelor inventarierii
La etapa de pregatire se crează comisia de inventariere, în componenţa căreia se includ
reprezentanţi ai administraţiei, lucrători ai serviciului contabil ţi alţi specialişti. Membri ai
comisiei de inventariere nu pot fi gestionarii a căror valori materiale sînt supuse inventarierii şi
contabilii care efectuează evidenţă contabilă a sectorului supus inventarierii, cu excepţia
întreprinderilor mici.
Componenta comisiei de inventariere se aprobă prin ordinul conducătorului
întreprinderii în care se mai stabilesc termenele de efectuare a inventarierii, subdiviziunile
(depozitele, secţiile de producţie) şi valorile supuse inventarierii. La întreprinderi mari şi mijlocii
comisia de inventariere trebuie să fie compusă minimum din cinci persoane, iar la întreprinderile
mici – din trei persoane. Apoi comisia cere de la gestionar o declaraţie scrisă prin care el
confirmă faptul dacă are sau nu în gestiune bunuri care nu aparţin întreprinderii, dacă are
documente de primire-predare a bunurilor care nu au fost predate în contabilitate, precum şi
numărul şi data ultimului document de intrare şi de iesire a bunurilor.
Tot la aceasta etapă se sigilează încăperile unde se află bunurile supuse inventarierii, se
sistează operaţiile de intrare-ieşire a bunurilor din gestiune, se verifică starea de funcţionare a
aparatelor de măsură a greutăţii, iar serviciul contabil efectuează reflectarea în conturile
contabile şi în evidenţa analitică a tuturor operaţiunilor economice efectuate pînă la înventariere,
verificarea corectitudinii şi exactităţii înregistrărilor prin confruntarea informaţiilor din
contabilitate cu cele din evidenţa operativă şi prin întocmirea balanţelor de verificare sintetice şi
analitice şi să ridice de la gestiuni toate evidenţele operative şi să le vizeze cu menţiunea „pînă la

11
inventariere” acestea servind drept temei pentru determinarea stocurilor la începutul
inventarierii.
Efectuare propriu-zisă a inventarierii - prevede executarea anumitor lucrări ce includ
numărarea, recalcularea şi înregistrarea în documente speciale. Existenţa bunurilor se constată
prin cîntărire, măsurare, calcule tehnice sau numerare. La inventarierea unei cantităţi mari se
întocmesc borderouri de cîntărire. La finele zilei de lucru sau dupa recîntărire datele efective din
borderouri se confruntă şi totalurile determinate se introduce în listele de inventar. Ambalajul se
înregistrează separate pe tipuri şi destinaţie speciala (nou, folosit, e. t. c). Existenţa bunurilor
aflate în custodie sau arendate nu poate fi stabiltă prin recalcularea fizică, de aceea drept temei
servesc datele existente în contabilitate. Conform Regulamentului nr. 27, inventarierea efectivă
se materializează prin înscrierea bunurilor inventariate în formularele-tip INV-2 "Lista de
inventariere" şi/sau INV-2A "Lista de inventariere" în urma verificării existenţei fizice a fiecărui
bun inventariat. Listele de inventariere se întocmesc în trei exemplare, din care un exemplar - de
către gestionar, iar două exemplare - de un membru al comisiei de inventariere, pe gestiuni şi
bunuri şi se semnează pe fiecare filă de membrii comisiei de inventariere, de gestionar şi de
contabilul care ţine evidenţa gestiunii. În cazul predării-primirii gestiunii, listele de inventariere
se întocmesc în cinci exemplare, din care: un exemplar - de gestionarul care predă, un exemplar -
de gestionarul care primeşte gestiunea, iar trei exemplare - de un membru al comisiei de
inventariere [2].
La sfîrşitul fiecărei zile se compară datele din lista de inventariere întocmită de gestionar
cu cele înscrise de membrul comisiei de inventariere. Listele de inventariere pot fi completate
manual sau cu ajutorul mijloacelor tehnice de calcul. Listele de inventariere întocmite manual se
completează cu cerneală sau pix, citeţ şi clar şi nu se admit corectări sau ştersături. Corectarea
greşelilor urmează să se efectueze în toate exemplarele listelor de inventariere prin anularea
menţiunilor incorecte (se barează cu o linie) şi deasupra înscrierii anulate se scrie cea corectă.
Corectările vor fi stipulate şi semnate de către toţi membrii comisiei de inventariere şi de
gestionari. În listele de inventariere nu se admite a lăsa rînduri necompletate. Ultimele rînduri
necompletate ale listelor de inventariere se barează.
Deci, trebuie de menţionat ca orice întreprindere este obligată prin lege să efectueze
periodic inventarierea pe fiece tip de bunuri. Astfel, potrivit Regulamentului nr. 27, există
procedee specifice de inventariere a diverselor categorii de bunuri [2]:
1. Inventarierea activelor materiale pe termen lung: Pînă a începe inventarierea este
necesar de controlat:- existenţa şi starea paşapoartelor tehnice sau a altei documentaţii tehnice;-
existenţa documentelor aferente mijloacelor fixe date sau luate în arendă de către întreprindere şi

12
a celor date sau luate la păstrare şi în folosinţă temporară. La inventarierea mijloacelor fixe,
comisia de inventariere efectuează în mod obligatoriu controlul efectiv al mijloacelor şi înscrie în
listele de inventariere denumirea completă, destinaţia, numărul de inventar (anexa 2, 3, 4, 5),
numărul de fabricare (numărul indicat în paşaportul tehnic) şi unele caracteristici tehnice sau de
exploatare. Maşinile, utilajele şi instalaţiile de forţă se trec în listele de inventariere individual,
indicîndu-se numărul de inventar, uzina producătoare, numărul paşaportului tehnic, anul
producerii, destinaţia, capacitatea etc. Mijloacele fixe neutilizabile pentru exploatare şi care nu
se supun restabilirii se includ într-o listă de inventariere separată cu indicarea momentului
scoaterii din exploatare şi motivelor care au cauzat neutilizabilitatea lor (deteriorarea, uzura
completă etc. ). Listele de inventariere cu mijloacele arendate şi aflate la păstrare se întocmesc
separat pe fiecare arendator şi întreprindere care le-a transmis la păstrare. În acestea, în afară de
datele stabilite, se indică de asemenea denumirea arendatorului sau şi termenul arendei sau
păstrării. Un exemplar al listei de inventariere a mijloacelor arendate sau aflate la păstrare se
expediază arendatorului pentru confirmare.
2. Inventarierea activelor nemateriale: Comisia de inventariere va verifica:
- existenţa documentelor care certifică dreptul întreprinderii de a utiliza activele nemateriale;-
corectitudinea şi reflectarea oportună în bilanţ a valorii activelor nemateriale care se referă la
obiectele proprietăţii industriale (OPI) şi aparţin întreprinderii în baza dreptului de proprietate.
Constatarea faptului de utilizare a activului nematerial se efectuează în temeiul următoarei liste
de documente care se concretizează separat pentru fiecare caz de estimare a valorii activului
nematerial:
- originalul sau copia autentificată de notar a brevetului, certificatului de înregistrare;- copia
descrierii activului nematerial;- actul privind utilizarea activului nematerial;- folosirea mărcii de
produse şi servicii; utilizarea denumirii de origine a produsului pentru desemnarea produsului;
utilizarea soiurilor de plante create ca rezultat al selecţiei; utilizarea raselor de animale create ca
rezultat al selecţiei şi sub influenţa schimbării condiţiilor de hrană, întreţinere şi exploatare;
- documentul care confirmă suma mijloacelor bănesti achitate sau valoarea depistată a altei
forme de compensare, utilizate la achiziţionarea sau crearea activelor nemateriale;
- contractul de cesiune (transmitere) către întreprindere a dreptului asupra titlului de protecţie
înregistrat la Agenţia pentru Protecţia Proprietăţii Industriale;- contractul de licenţă pentru
dreptul de folosire a obiectelor proprietăţii industriale înregistrat la Agenţia pentru Protecţia
Proprietăţii Industriale etc.
3. Inventarierea stocurilor de mărfuri şi materiale: La întreprinderile industriale este
necesar de determinat:- existenţa efectivă a stocurilor de semifabricate (piese, agregate) şi a

13
articolelor care se află în proces de confecţionare şi asamblare;- rebutul care nu a fost trecut în
evidenţă;- producţia în curs de execuţie conform comenzilor anulate, precum şi a comenzilor,
executarea cărora este suspendată;- costul efectiv al semifabricatelor (pieselor, agregatelor), care
se află în producţie în proces de confecţionare sau asamblare. Materiile prime, materialele,
prefabricatele, piesele de schimb, semifabricatele etc. , aflate la locurile de muncă, nu se
consideră producţie în curs de execuţie. Acestea se inventariază separat şi se trec în conturile de
stocuri, diminuîndu-se cheltuielile respective, iar după terminarea inventarierii se înregistrează în
conturile iniţiale de cheltuieli. Înainte de începerea inventarierii este necesar să se predea la
magazii şi depozite toate piesele, ansamblurile şi agregatele, a căror prelucrare a fost terminată;
să se colecteze din secţii sau ateliere toate produsele reziduale şi deşeurile, întocmindu-se
documente de constatare, şi să se prezinte la control semifabricatele, utilizarea cărora nu
corespunde standardelor.
Semifabricatele producţiei în curs de execuţie şi semifabricatele aflate în secţii urmează
să fie aranjate în ordinea pentru asigurarea corectitudinii şi uşurinţei la numărarea cantităţii
acestora. Verificarea stocurilor de semifabricate ale producţiei în curs de execuţie (piese,
subansambluri, agregate) se efectuează prin metoda numărării, cîntăririi şi măsurării efective.
Listele de inventariere se întocmesc separat pentru fiecare secţie (sector, gestiune) (anexa 6, 7,
8, 9, 10, 11, 12. 13, 14) cu indicarea denumirii semifabricatelor, etapei sau gradului de pregătire,
cantităţii sau volumului acestora. Pentru producţia neterminată, care reprezintă o masă
neomogenă sau un amestec (în ramurile corespunzătoare ale economiei), în listele de
inventariere, precum şi în situaţia de comparaţie se reflectă doi indicatori cantitativi: cantitatea
acestei mase sau amestec şi cantitatea materiei prime sau a materialelor (pe denumiri distincte)
ce intră în componenţa ei. Cantitatea materiilor prime sau a materialelor se determină conform
calculelor tehnice stabilite prin instrucţiunile de ramură. În listele de inventariere a activelor pe
termen lung în curs de execuţie se indică pentru fiecare obiect în parte, pe baza constatării la faţa
locului, denumirea obiectului, descrierea amănunţită a stadiului în care se află acesta, pe baza
valorii din documentaţia existentă (devize), precum şi în funcţie de volumul lucrărilor executate
la data inventarierii.
4. Inventarierea mijloacelor băneşti: La inventarierea mijloacelor băneşti se utilizează
Procesul-verbal de inventariere a numerarului (anexa 15). La inventarierea casieriei se verifică
numerarul efectiv de mijloace băneşti şi alte valori existente în casierie. Controlul se efectuează
pe tipuri de documente, indicindu-se în listă denumirea, numărul, seria şi suma totală a acestora.
Inventarierea mijloacelor băneşti se efectuează prin metoda verificării sumelor existente în
contul respectiv:a) încasările - cu datele din extrasul de cont al instituţiei financiare, oficiului

14
poştal, copiile documentelor de însoţire a încasărilor în casierie ş. a. ;b) sumele transferate de
părţile legate - cu datele obţinute din avizele lor (avizo), indicîndu-se data, numărul dispoziţiei
de plată, suma şi denumirea instituţiei financiare sau oficiului poştal, care a primit transferul.
Inventarierea mijloacelor băneşti, care se află în conturile de decontare, valutar şi curent, în
acreditive speciale şi alte conturi, se efectuează prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont
emise de instituţiile financiare cu cele din contabilitate.
5. Inventarierea creanţelor şi datoriilor: Inventarierea decontărilor cu fondatorii,
instituţiile financiare, bugetul, cumpărătorii (anexa 16, 17, 18, 19), furnizorii (20, 21, 22, 23,
24), parţile legate, salariaţii proprii, deponenţii şi alţi debitori şi creditori constă în depistarea,
conform documentelor respective, a soldurilor şi controlului riguros al justificării sumelor
existente în aceste conturi. Comisia stabileşte termenul înregistrării creanţelor şi datoriilor,
realitatea existenţei acestora şi persoanele vinovate de trecerea termenului de prescripţie în cazul
existenţei ei. Tuturor debitorilor, cu care decontările nu se efectuează prin sistemul "incaso",
întreprinderile creditoare le expediază extrase din conturile analitice privind datoriile acestora.
Extrasele de cont confirmate se prezintă comisiei de inventariere pentru confirmarea existenţei
datoriilor. Întreprinderile debitoare sînt obligate să confirme în decurs de 5 zile din ziua primirii
extraselor soldul creanţelor şi/sau să comunice obiecţiile lor. Sumele reflectate în conturile de
datorii şi creanţe cu cumparătorii, părţile legate şi furnizorii, cu alţi debitori şi creditori trebuie
să fie confirmate. În cadrul decontărilor cu salariaţii proprii se verifică suma salariilor necerute,
precum şi sumele şi motivele apariţiei plăţii în plus efectuată salariaţilor. La inventarierea
avansurilor se verifică rapoartele titularilor privind eliberarea avansurilor, ţinînd cont de
utilizarea lor cu destinaţie specială, precum şi sumele avansurilor eliberate fiecărui titular, data
eliberării şi destinaţia utilizării. Comisia de inventariere stabileşte prin metoda verificării
documentare:a) veridicitatea decontărilor cu instituţiile financiare, parţile legate care întocmesc
de sine stătător bilanţul contabil şi cu organele ierarhic superioare;b) corectitudinea şi justeţea
sumei datoriilor privind lipsurile şi delapidările existente în bilanţ, măsurile întreprinse pentru
reducerea acestor datorii;c) corectitudinea şi justeţea sumelor datoriilor şi creanţelor, precum şi
măsurile luate pentru perceperea forţată a creanţelor, neîncasate prin intermediul instituţiei
financiare.
Pentru creanţele la care a expirat termenul de prescripţie, se întocmeşte o notă în care se
indică persoanele vinovate de omiterea acestor termene. Pentru tipurile indicate de creanţe şi/sau
datorii, în Lista de inventariere a creanţelor şi datoriilor se anexează o notă informativă, în care
se indică denumirea şi adresa debitorilor şi creditorilor, suma creanţelor şi/sau datoriilor,
motivele, momentul apariţiei şi în temeiul căror documente au apărut aceste creanţe şi/sau

15
datorii. Rezultatele inventarierii creanţelor şi datoriilor se înscriu în Lista de inventariere a
creanţelor şi datoriilor în baza datelor din extrasul de cont confirmate de debitori sau creditori,
iar în caz de neconfirmare - în baza documentelor justificative.
Determinarea rezultatelor inventarierii şi contabilitatea acestora [11] – la această
etapă listele de inventariere se transmit în contabilitate, unde contabilul responsabil de sectorul
respectiv de evidenţă înscrie în liste datele din conturile contabile privind elementele care au fost
supuse inventarierii (anexa 25). Elementele pentru care s-au stabilit abateri dintre datele faptice
şi datele evidenţei contabile se înscriu în balanţele de verificare a rezultatelor inventarierii.
Pentru divergenţele stabilite comisia de inventariere cere de la persoanele responsabile explicaţii
în scris, iar în baza acestora se ia hotărîrea privind modul lor de compensare. În cazul stocurilor
de mărfuri şi materiale pot să aibă loc divergenţe din cauza că diferite poziţii de stocuri se
aseamănă după aspectul exterior, proprietăţi etc. Astfel, lipsurile unui fel de stoc pot fi
compensate cu plusurile altui fel de stoc. Această compensare se efectuează numai cu acordul
conducatorului întreprinderii.
Rezultatele inventarierii se examinează la şedinţa comisiei de inventariere şi se
perfectează cu un protocol semnat de către conducătorul întreprinderii, care ia decizia privind
regularizarea divergenţelor depistate.
Rezultatele inventarierii se reflectă în contabilitate în luna cînd aceasta a luat sfîrșit. În
conformitate cu art. 42 al Legii contabilităţii şi p. 107 al Regulamentului privind inventarierea
diferenţele, depistate în timpul inventarierii se reglementează şi se înregistrează în evidenţă
contabilă în felul următor [10]:
 plusurile de bunuri şi mijloace băneşti, precum şi diferenţele valorice favorabile,
obţinute în urma compensarii lipsurilor cu plusuri, se înregistrează ca majorare a
veniturilor;
 lipsurile de bunuri şi mijloace băneşti se trec la cheltuielile perioadei de gestiune;
 lipsurile de bunuri, care depăşesc normele perisabilităţii naturale stabilite, precum şi
prejudiciile cauzate de deteriorarea bunurilor, se atribuie persoanelor vinovate, fiind
evaluate la preţurile de piaţă la data depistării lipsurilor;
 în cazul cînd nu sînt identificate persoanele vinovate, prejudiciile cauzate de
deteriorarea bunurilor sau lipsurile de bunuri, care depăşesc normele perisabilităţii
naturale stabilite, se trec la cheltuielile perioadei de gestiune.
Imediat după inventariere, pînă la deschiderea gestiunii (depozitului, magazinului etc. ), se
procedează la un control de verificare prin sondaj (pentru confirmarea exactităţii) a bunurilor de
către comisia de control de inventariere în prezenţa comisiei de inventariere şi gestionarul

16
gestiunii respective, în locul unde s-a efectuat inventarierea. În primul rînd se verifică cele mai
valoroase şi solicitate bunuri, înscrise în liste. Datele controlului de verificare se înregistrează în
Procesul-verbal de verificare a inventarierii bunurilor. La depistarea discordanţelor dintre datele
din lista de inventariere şi datele controlului de verificare, la hotarîrea comisiei centrale sau a
conducătorului întreprinderii, inventarierea se repetă pentru confirmare sau, dacă este cazul, se
numeşte o nouă comisie pentru inventarierea repetată a bunurilor. Toate controalele de
verificare, inclusiv rezultatele acestora, se înregistrează în Registrul de evidenţă a controlului de
verificare a inventarierii [11].
Însă, dacă nu există discordanţe între datele din listele de inventariere şi cele ale
controlului de verificare, listele se transmit în modul următor: primul exemplar cu borderoul de
control şi alte documente-contabilului-şef, cel de-al doilea exemplar-gestionarului contra recipisa
pe primul exemplar [9]. Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate
efectiv şi înscrise în listele de inventariere cu cele din evidenţa analitică (fişele de magazie) şi
contabilitate. Pentru determinarea rezultatelor inventarierii se procedează la: - confruntarea
cantităţilor consemnate în listele de inventariere cu evidenţa analitică pentru fiecare poziţie în
parte; - preluarea poziţiilor cu diferenţe în Balanţa de verificare a rezultatelor inventarierii
(anexa 26, 27, 28, 29, 30, 31); - obţinerea de către comisia de inventariere a explicaţiilor scrise
(nota explicativă) de la persoanele care poartă răspundere pentru plusurile, lipsurile şi
deprecierile constatate, precum şi pentru pagubele cauzate de expirarea termenelor de prescripţie
a creanţelor sau din alte cauze; - stabilirea, pe baza explicaţiilor primite şi documentelor
cercetate, a caracterului lipsurilor, pierderilor, pagubelor şi deprecierilor constatate, precum şi a
plusurilor; - elaborarea propunerilor privind modul de regularizare a diferenţelor dintre datele
contabilităţii şi cele efective constatate în urma efectuării inventarierii; - înregistrarea în
contabilitate a plusurilor şi lipsurilor în vederea punerii în acord a evidenţei contabile cu activele
şi pasivele inventariate.

Capitolul II. Inventarierea şi rolul acesteia în contabilitate

2.1. Circulaţia documentar-contabilă în cadrul întreprinderii

17
 Cu noţiunea de document este strîns legată noţiunea de circulaţia documentelor.
Documentele se află permanent în mişcare. Itinerarul parcurs de documente, începînd cu
momentul întocmirii acestora şi pînă la predarea lor la arhiva după prelucrare şi reflectare în
contabilitate se numeşte ,,circulaţia documentelor” [11]. Evaluarea, măsurarea, înregistrarea,
analiza şi controlul permanent şi completat al modificărilor presupune un sistem unitar şi coerent
de circulaţie a documentelor care trebuie să asigure: continuitate, operativitate, realitate şi
exactitate. Circulaţia eficientă presupune reguli, proceduri, competenţe, termene şi
responsabilităţi foarte precise. Circulaţia depinde de numărul de verigi, fazele şi etapele necesare
prelucrării, termenele de execuţie, proceduri de atestare, verificare, certificare şi control.
Mişcarea documentelor şi circulaţia acestora reprezintă un obiect important de organizare a
contabilităţii la întreprindere şi prevede parcurgerea cîtorva etape [1], [4]:
-întocmirea documentelor;
-primirea documentelor de contabilitate;
-prelucrarea şi înregistrarea documentelor în sistemul înregistrărilor contabile;
-predarea documentelor în arhivă;
De faptul cît de raţional acestea vor fi întocmite, transmise şi prelucrate în contabilitate
depinde perioada obţinerii informaţiei contabile utilizate pentru gestionare şi control. Circulaţia
documentelor se organizează de aparatul contabil şi prevede reguli şi modalităţi de întocmire şi
utilizare în activitatea contabilă a documentelor contabile. La fiece întreprindere aceasta
presupune un termen scurt între efectuarea operaţiunilor economice şi obţinerea datelor
generalizate necesare organelor de conducere a întreprinderii, utilizarea celor mai perfecte
metode şi mijloace de culegere şi avansare a informaţiei la locul de prelucrare a acesteia,
sporirea productivităţii muncii salariaţilor din contabilitate. Orarul termenilor de completare,
verificare şi prelucrare a documentelor, înregistrarea şi gruparea datelor contabile, parcurgerea
altor etape ale procesului contabil se numeşte ,,graficul circulaţiei documentelor’’. El se
întocmeşte de contabilui-şef, ţinînd cont de particularităţile întreprinderii în baza studierii
proceselor de gestiune şi de producţie şi se aprobă prin ordinul conducătorului întreprinderii. În
el se indică denumirea şi numărul fiecarui document, destinaţia, modul de întocmire a sa, cine
semnează, cînd, serviciul (secţia), unde documentul se transmite, cine îl primeşte, îl verifică şi-l
prelucrează. Circulaţia documentelor cuprinde urmatoarele etape [7]:
- lucrările executate asupra documentelor primare în procesul întocmirii sau primirii
acestora din exterior;
- circulaţia documentelor de la locul întocmirii sau primirii la locul de prelucrare;

18
 - circulaţia documentelor după prelucrare la locul păstrării permanente a acestora în
arhivă.
Primirea documentelor primare în contabilitate de la gestionar este confirmată de
persoana ce a primit documentele cu o menţiune în raportul propriu-zis. Termenul necesar pentru
prelucrare se determină în funcţie de volumul ultimei care se stabileşte de contabilul-şef.
Termenele de prelucrare a documentelor trebuie să asigure oportunitatea primirii datelor
generalizate pentru controlul economico-operativ, contabilitatea sintetică şi analitică şi
prezentarea rapoartelor în termen. Informaţia primară în procesul primirii şi prelucrării acesteia,
precum şi după prelucrarea şi generalizarea în registrele contabile trebuie să se păstreze riguros.
Petru aceasta se analizează şi înregistrează în mod cronologic toate documentele în registrul
jurnalului şi apoi în evidenţa sistematică din cartea mare. Pentru fiece document primar trebuie
să se determine modul de evidenţă a primirii-predării şi a păstrării acesteia.
După ce au fost contabilizate, documentele se pun în dosare (mape) sau se şnuruiesc.
Totodată ele sunt supuse procesului de ,,clasare’’. Aceasta presupune reguli şi instrucţiuni
unitare pentru proceduri şi competente de predare, primire, intrare, ieşire, stocare. Astfel, la
prima etapă toate documentele contabilizate sunt ordonate în funcţie de anumite criterii: pe
obiecte, categorii de probleme, origine/destinaţie, etc. În cursul anului documentele justificative
se pastrează la compartimentul financiar-contabil. La sfîrşitul anului se predau la arhiva curentă
a contabilităţii.
Arhivarea se face pe baza legii contabilităţii [1]. După expirarea anului toate documentele
primare precum şi registrele contabile se predau în arhiva generală a întreprinderii. În
conformitate cu regulile stabilite (legislaţia) întreprinderea trebuie să asigure păstrarea
documentelor contabile primare, registrelor contabile şi rapoartelor financiare conform
termenilor stabilite, însă nu mai puţin de cinci ani.
Întreprinderile folosesc diverse forme de contabilitate (jurnal-oreder, memorial-order,
automatizate). Odată cu apariţia calculatorului, stocarea/păstrarea informaţiei a devenit facilă.
Din care considerente, astăzi, majoritatea întreprinderilor utilizează în practică forma
automatizată de contabilitate.
Această formă de contabilitate posedă cîteva particularităţi. Particularităţile date sunt
condiţionate de utilizarea programelor informatice, ceea ce asigură introducerea, păstrarea,
căutarea şi verificarea versiunii electronice. Acesta este un nou nivel de organizare a circulaţiei
documentelor. Pentru un număr mare de firme, se manifestă greutatea gestionării unei cantităţi
din ce în ce mai mari de documente primare. Singurul mod de a avea un control asupra acestora
o constituie apelarea la gestiunea electronică a documentelor, care permite stocarea, arhivarea

19
unui volum imens de informaţii şi, în acelaşi timp, uşurinţă şi rapiditate în interogarea, căutarea,
extragerea, partajarea de către mai mulţi utilizatori în acelaşi timp. Prelucrarea automatizată a
datelor contabile se reduce considerabil prin comasarea volumului de acţiuni desfăşurate de către
contabili. Prelucrarea automată a datelor pentru articolele contabile se face direct din
documentele electronice. Modalitatea de arhivare se schimbă radical. În arhiva electronică
documentele primare, în analogie cu cele ordinare, se plasează în mape (secţiuni). Deci, nu se
mai apelează la şnuruirea dosarelor cu documente contabile, ci la forme mult mai simple şi care
să nu presupună un alt volum de muncă şi un spaţiu prea mare de arhivare. În scopul găsirii
rapide a documentului necesar există un sistem special de căutare, punctele de control ale căruia
sunt data documentului, denumirea întreprinderii, cuvintele-cheie şi alţi parametri. Sistemul
circulaţiei documentelor sub forma electronica permite a reglementa formarea masivului
informaţiei contabile, a crea baza pentru excluderea pierderilor documentelor, sporeşte controlul
asupra îndeplinirii dispoziţiilor privind pregătirea şi prelucrarea documentelor, păstrarea
acestora. La fiece etapă a circulaţiei se asigură un control necesar prealabil, curent şi ulterior.
Răspunderea pentru asigurarea păstrarii documentelor în arhivă o poartă conducatorul unităţii
economice.
Membrii comisiei centrale şi comisiei de inventariere poartă responsabilitate conform
legislaţiei în vigoare pentru încălcarea regulilor de efectuare a inventarierii (spre exemplu, pentru
introducerea premeditată a datelor incorecte privind soldurile efective ale activelor şi datoriilor,
în scopul tăinuirii lipsurilor sau a plusurilor acestora) [11].
Inventarierea bunurilor se efectuează pe fiecare loc de depozitare (amplasare) a acestora
şi pe fiecare gestionar. În cazul controlului inopinat toate bunurile se pregătesc în prezenţa
comisiei de inventariere, în celelalte cazuri - din timp. Acestea trebuie să fie grupate, sortate şi
aranjate după denumiri, mărimi sau într-o altă anumită ordine comodă pentru verificarea
cantităţii lor.
Denumirea bunurilor supuse inventarierii şi cantităţile se înregistrează:
1) în listele de inventariere şi alte formulare (formulare-tip), conform nomenclatorului
prevăzut în punctul 23 al prezentului Regulament;
2) în unităţile de măsură stabilite conform Clasificatorului Republicii Moldova “Unităţi de
măsură şi calcul”, aprobat prin Hotărîrea Moldova-Standard nr.336-ST din 03.10.1997.
Elementele de activ şi datorii supuse inventarierii se înscriu în formularele-tip [2]:
1) INV-1 „Lista de inventariere a imobilizărilor” (Anexa 2, 3, 4, 5);
2) INV-2 „Lista de inventariere a stocurilor (cantitativ-valorică)(Anexa 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12,
13, 14);

20
 3) INV-3 „Lista de inventariere a stocurilor (valorică)”;
4) INV-4 „Lista de inventariere a bunurilor transmise temporar unor entităţi”;
5) INV-5 „Lista de inventariere a activelor în curs de execuţie”;
6) INV-6 „Lista de inventariere a animalelor înregistrate separat”;
7) INV-6.1 „Lista de inventariere a animalelor înregistrate în grup ;
8) INV-7 „Proces-verbal de inventariere a mijloacelor şi documentelor băneşti” (Anexa 15 );
9) INV-8 „Lista de inventariere a formularelor tipizate de documente primare cu regim
special”;
10) INV-9 „Lista de inventariere a creanţelor şi datoriilor” (Anexa 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22,
23,24 ).
În rezultatul constatării lipsurilor şi plusurilor în baza listelor de inventariere (INV-1,
INV-2, INV-3, INV-4, INV-5, INV-6, INV-6.1, INV-7, INV-8, INV-10) se întocmeşte lista de
inventariere INV-11 „Registru de verificare a rezultatelor inventarierii” (Anexa 33).
Formularele listelor de inventariere pot fi adaptate la cerinţele fiecărei entităţi. Pentru
bunurile, la care comisiile de inventariere au constatat defecte se întocmesc liste de inventariere
separate care se trec de asemenea, în lista de inventariere INV-11 (anexa 33). Listele de
inventariere se completează manual, citeţ (cu cerneală sau pix) sau computerizat. În listele de
inventariere nu se admit corectări sau ştersături, rînduri necompletate. Rîndurile necompletate ale
listelor de inventariere se barează. Erorile pot fi corectate doar în cazul semnării listelor de
inventariere de către toţi membrii comisiei şi gestionari prin anularea informaţiei incorecte şi
înscrierea informaţiei corecte.
Se interzice de a introduce în listele de inventariere date din spusele gestionarilor sau
conform datelor contabile, fără verificarea existenţei efective a elementelor de activ şi datorii.
Listele de inventariere se întocmesc pe subdiviziuni şi bunuri în două exemplare, un exemplar
pentru gestionar, al doilea exemplar pentru comisia de inventariere şi se semnează pe fiecare filă
de membrii comisiei de inventariere şi de gestionar. În cazul predării-primirii subdiviziunii,
listele de inventariere se întocmesc în trei exemplare, din care: un exemplar pentru gestionarul
care predă subdiviziunea, al doilea pentru gestionarul care primeşte subdiviziunea şi al treilea
exemplar pentru comisia de inventariere.
Pentru bunurile care aparţin altor entităţi se întocmesc liste de inventariere separate în trei
exemplare, care conţin informaţii cu privire la documente primare, cantitate, valoare şi alte
informaţii utile. În termen de pînă la 3 zile lucrătoare după finisarea inventarierii aceste liste se
remit entităţilor cărora le aparţin bunurile (proprietarilor).

21
 Proprietarul bunurilor urmează să confirme în termen de pînă la 5 zile lucrătoare din data
recepţionării listei de inventariere exactitatea datelor. Neconfirmarea datelor presupune
recunoaşterea exactităţii acestora înscrise în listele de inventariere, iar în caz de diferenţe
entitatea clarifică diferenţele şi comunică constatările entităţii în gestiunea căreia se află
bunurile.
Bunurile, care se află la păstrare în depozitele altor entităţi sau care au fost transmise spre
prelucrare, se trec în lista de inventariere INV-4 „Lista de inventariere a bunurilor transmise
temporar unor entităţi” în baza documentelor primare ce confirmă predarea acestor bunuri. În
termen de pînă la 3 zile lucrătoare după finisarea inventarierii aceste liste se remit entităţilor
cărora au fost transmise bunurile.
La primirea de la entitatea în subdiviziunea căreia bunurile se află la păstrare sau la
prelucrare, a copiilor listelor de inventariere, contabilitatea, în termen de 5 zile lucrătoare din
data recepţionării listelor de inventariere, compară datele din aceste liste cu cele din documentele
primare aferente transmiterii bunurilor la păstrare sau prelucrare.
Comisia de inventariere întocmeşte Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii care
conţine următoarele elemente (anexa 25):
1) data întocmirii;
2) numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere;
3) numărul şi data ordinului (dispoziţiei) de instituire a comisiei de inventariere;
4) subdiviziunea supusă inventarierii, data începerii şi finalizării inventarierii;
5) rezultatele inventarierii;
6) propunerile comisiei de inventariere privind compensarea plusurilor şi lipsurilor
constatate şi persoanele responsabile;
7) valoarea bunurilor depreciate, fără mişcare, cu mişcare lentă, greu vandabile, fără
desfacere asigurată şi propuneri de măsuri în vederea reintegrării lor în circuitul economic;
8) propunerile privind scoaterea din uz a bunurilor, sau trecerea dintr-o categorie în alta;
9) constatările privind păstrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integrităţii
bunurilor din subdiviziune;
10) alte aspecte legate de activitatea subdiviziunii supuse inventarierii.
După inventariere toate documentele (listele de inventariere, calculele etc.) şi procesul-
verbal privind rezultatele inventarierii se transmit pentru examinare comisiei centrale, după caz,
sau conducătorului entităţii.

22
 2.2 Determinarea rezultatelor inventarierii şi contabilitatea surplusurilor
Evaluarea elementelor supuse inventarierii constă în exprimarea lor valorică cu ajutorul
etalonului bănesc, avându-se în vedere forma sub care se află sau stadiul în care se găsesc în
momentul inventarierii.
Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate în evidenţa tehnico-operativă în termen
de cel mult 5 zile de la data aprobării procesului verbal de inventariere de către administrator.
Procesul verbal de inventariere şi situaţia comparativă reprezintă documente pe bază cărora se
soluţionează şi se înregistrează în contabilitate plusurile şi minusurile constatate luând în
considerare următoarele (anexa 25):
- efectuarea şi înregistrarea în contabilitate a compensărilor legale;
- stabilirea plusurilor definitive şi înregistrarea lor în contabilitate după
efectuarea compensărilor legale;
- determinarea şi înregistrarea lipsurilor neîmputabile şi a pierderilor din calamităţi;
- imputarea în sarcina celor vinovaţi a lipsurilor provenite din vina unor salariaţi sau
a terţilor;
- constituirea şi regularizarea ajustărilor privind deprecierea elementelor
patrimoniale. Rezultatele inventarierii se înregistrează în contabilitate astfel:
 plusurile cantitative sunt înregistrate ca intrări în patrimoniu ale elementelor
respective;
 lipsurile cantitative sunt înregistrate ca ieşiri din patrimoniu ale elementelor
respective;
 deprecierile reversibile sunt înregistrate sub forma ajustărilor pentru
depreciere sau pierdere de valoare;
 deprecierile ireversibile ale imobilizărilor amortizabile sunt înregistrate sub forma
unor amortizări suplimentare.
Pentru înregistrarea plusurilor definitive se stabileşte, în funcţie de preţul lor de
evidenţă, valoarea care urmează a fi reflectată în contabilitate delimitate pe categorii de
bunuri şi pe conturi sintetice folosite.
Plusurile în gestiune se vor înregistra la valoarea justă, iar lipsurile din gestiune se vor
imputa la valoarea de înlocuire a bunurilor respective care reprezintă costul de achiziţie al unui
bun cu caracteristici şi grad de uzură similare la data constatării pagubei.
Plusurile, din punct de vedere al categoriei patrimoniale inventariate sunt asimilate
intrărilor de bunuri.

23
 Stabilirea şi înregistrarea plusurilor definitive are loc numai după efectuarea
compensărilor legale şi în funcţie de preţul lor de evidenţă se stabileşte valoarea care urmează
să fie reflectată în contabilitate, delimitate pe categorii de bunuri şi pe conturi sintetice folosite
pentru oglindirea lor, asa cum se prezintă în continuare.
Conform situaţiei al ÎS ,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti şi listelor de inventarie pentru anul
de
gestiune 2012 nu s-au înregistrat surplusuri în timpul inventareriilor. Procesul – verbal privind
rezultatele inventarierii al fil ÎS ,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti întocmit la data de 30.11.2012
comisia a ajuns la concluzia nu s-au depistat surplusuri de bunuri materiale sau financiare.
Modul de contabilizare a veniturilor din decontarea datoriilor cu termenul de
prescripţie expirat este ilustrat în următorul exemplu convenţional.
Exemplul 1. În noiembrie 2008, întreprinderea ÎS ,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti a
procurat de la firma „Struguraş” S.A. mărfuri cu valoarea de cumpărare (inclusiv
TVA) de 18 000 lei. Conform condiţiilor contractuale, achitarea mărfurilor trebuia
efectuată pînă la 30 noiembrie 2008. Însă datoriile faţă de firma „Struguraş” S.A.
nu au fost achitate din cauza situaţiei financiare nefavorabile a întreprinderii ÎS ,,Poşta
Moldovei’’ CP Făleşti.
În urma inventarierii efectuate în decembrie 2006, conducătorul întreprinderii
ÎS ,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti a hotărît să deconteze datoriile faţă de firma
„Struguraş” S.A. în legătură cu expirarea termenului de prescripţie. Însă, în martie 2007,
situaţia financiară a întreprinderii ÎS ,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti s-a ameliorat considerabil şi
s-a decis să achite datoriile faţă de furnizori, inclusiv în proporţie de 60% din cele care au fost
decontate anterior.
În baza datelor din exemplu, la întreprinderea ÎS ,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti trebuie să
fie întocmite formulele contabile prezentate mai jos.

Suma, lei debit

credit
noiembrie 2008
1. Reflectarea valorii de cumpărare (fără TVA) a mărfurilor 15 000 217
521
achiziţionate [8 000 lei – (18 000 lei : 6)]
2. Trecerea în cont a TVA aferentă valorii mărfurilor 3 000 534
521
achiziţionate (18 000 lei : 6)
decembrie 2011
3. Decontarea datoriilor (fără TVA) faţă de firma „Struguraş” 15 000 521
622

24
 S.A. în legătură cu expirarea termenului de prescripţie
4. Stornarea TVA anterior trecută în cont aferentă sumei (3 000) 534
521
datoriilor decontate
martie 2013
5. Restabilirea datoriilor (fără TVA) faţă de firma „Struguraş” 9 000 722
521
S.A. decontate anterior (15 000 lei x 60%)
6. Reflectarea TVA aferentă datoriilor restabilite, decontate 1 800 534
521
521
În exemplul 1 sînt expuse doar formulele contabile principale privind decontarea şi
restabilirea
datoriilor cu termenul de prescripţie expirat.
Veniturile din rezultatele inventarierii cuprind două elemente principale:
- valoarea de piaţă a plusurilor de active, inclusiv din resortarea stocurilor;
- suma prejudiciului material cauzat de către persoanele vinovate.
Unele aspecte ale contabilităţii veniturilor rezultate din inventarierea
activelor sînt examinate în lucrările specialiştilor autohtoni: [7, p. 15–37] Totodată, cercetările
efectuate denotă că majoritatea întreprinderilor comit erori la contabilizarea veniturilor
nominalizate. În acest context, în teză este elaborată metodologia contabilităţii
veniturilor din rezultatele inventarierii care corespunde principiilor contabile
fundamentale şi prevederilor legislaţiei în vigoare.
Recunoaşterea veniturilor din plusurile de active trebuie efectuată la data
constatării lor [6]. Pentru evaluarea acestor venituri este necesară luarea în considerare a
tipurilor de active constatate plus cu ocazia inventarierii. Astfel, plusurile de active nemateriale
şi materiale pe termen lung, de stocuri de materiale şi mărfuri, de titluri de valoare şi alte
investiţii trebuie evaluate la valoarea de piaţă la data cînd plusurile au fost constatate, iar
plusurile de mijloace şi documente băneşti – la suma nominală. În continuare, vom ilustra în
baza unui exemplu modul de contabilizare a veniturilor din recuperarea prejudiciului
material prin instanţa.
Exemplul 2 În noiembrie 2012, la efectuarea inventarierii mijloacelor fixe a
fost depistată lipsa unui utilaj a cărui valoare de intrare constituie 6 300 lei, iar suma uzurii
acumulate – 2 500 lei. Utilajul lipsă a fost constatat din vina şefului secţiei care a
refuzat să recupereze prejudiciul material. Litigiul a fost soluţionat prin instanţa
judecătorească care în martie 2007 a luat decizia de încasare de la şeful secţiei a sumei
prejudiciului material în mărime de 4 560 lei. Prejudiciul a fost recuperat integral în martie 2007

25
cu mijloace băneşti în numerar. Formule contabile pentru evidenţa veniturilor din recuperarea
forţată a prejudiciului material.
Suma, lei debit credit

noiembrie 2006 (pînă la luarea deciziei de către instanţa

judecătorească)
1. Reflectarea valorii de bilanţ a utilajului constatat lipsă la 3 800 722 123
inventariere (6 300 lei – 2 500 lei)
2. Decontarea sumei uzurii acumulate a utilajului 2 500 124 123
3. Restabilirea sumei TVA aferentă valorii de bilanţ a 760 713 534
utilajului trecută în cont anterior (3 800 lei x 20%)
martie 2007 (după luarea deciziei de către instanţa judecătorească)
4. Reflectarea creanţelor (fără TVA) persoanei vinovate 3 800 227 622
privind recuperarea prejudiciului material adjudecat
conform deciziei instanţei judecătoreşti
5. Calcularea TVA de la suma prejudiciului material 760 227 534
adjudecat conform deciziei instanţei judecătoreşti
6. Decontarea sumei TVA raportată la cheltuieli în perioada 760 534 331
depistării lipsei utilajului
7. Achitarea creanţelor privind recuperarea prejudiciului 4 560 241 227
material cu mijloace băneşti în numerar

Reflectarea plusurilor de bunuri la inventariere

No Conţinutui operaţiilor Corespondenta conturilor

Debit Credit
1. înregistrarea activelor nemateriale “Active “Alte venituri din
necontabilizate, la valoarea stabilită de nemateriale’’, cu activitatea de
comisie. simbolul conturilor 111- 6219 investitii”
de gradul li
corespunzător
2. Inregistrarea mijloacelor fixe “Mijloace fixe”, cu “Alte venituri din
necontabilizate, la valoarea stabiiită de simbolul conturilor activitatea de
comisie. de gradul II 123_ 6219 investiţii”
corespunzător
3. înregistrarea plusurilor de materiale , la "Materiale”, cu “Alte venituri
preţuri similare, dacă acestea lipsesc - la simbolul conturilor operaţionale”
preţurile de piaţă, fără TVA. de gradul II cores 211_ 6126
punzător
4. înregistrarea plusurilor de animale la “Animale la creştere “Alte venituri
creştere şi îngrăşat la valoarea iniţială şj îngrăşat”, cu operaţionale”
(de intrare). simbolul conturilor 212_ 6126
de gradul II
corespunzător

26
5. înregistrarea plusurilor de obiecte de "Obiecte de mică “Alte venituri
mică valoare şi scurtă durată la valoarea valoare şi scurtă operaţionale”
lor iniţială (de intrare). durată”, cu simbolul 213_ 6126
conturilor de gradul
II cores punză tor
6. Inregistrarea plusurilor de producţie “Producţia In curs de “Alte venituri
neterminată la valoarea stabilită de execuţîe”, cu operaţionale"
comisie simbolul conturilor 215_ 6126
de gradul II
corespunzător
7. Inregistrarea plusurilor de produse finite “Produse”, cu “Alte venituri
la valoarea lor de intrare. simbolul conturilor operaţionale”
216 6126
de gradul II
corespunzător
8. Inregistrarea plusurilor de mărfuri, la “Mărfuri", cu “Alte venituri
Dreturi existente similare. dacă acestea simbolul conturilor operaţionale"
217_ 6126
lipsesc - la preturile de piaţă, fără TVA. de gradul II
corespunzător
9. Inregistrarea excedentului de mijloace şi “Casa” “Alte venituri
documente băneşti din casierie. 241 6126 operaţionale”
10. înregistrarea plusurilor titlurilor de “Investiţii pe termen “Alte venituri di
valoare (acţiuni, cote părţi, obligaţiuni, şi lung în părţi activitatea de
altele) la valoarea nomînală. nelegate”, cu investi'i”
131_
simbolul conturiior
de gradul II
corespunzător 6219
“Investiţii pe termen
lung în părţi legate”,
cu simbolul 132_
conturiior de gradul
II corespunzător
“Investiţii pe termen “Alte venituri
lung în părţi operaţionale”
nelegate”, cu
231_
simbolul conturiior
de gradul II cores
punzător 6126
“Investiţii pe termen
lung în părţi legate”,
cu simbolul 232_
conturiior de gradul
II cores punzător

Reflectarea normelor perisabilităţii naturale în limitele stabilite

No Continutul operatiilor Corespondenta conturiior
Debit Credit

27
1. Casarea valorii de bilanţ a materiale- lor, “Alte consumuri “Materiale”, cu
obiectelor (semifabricatelor), producţiei indirecte de simbolul conturiio
în curs de execuţie (neterminate), în producţie" 211_ de gradul II
limita normelor perisabilităţîi naturale, a corespunzător
lipsei. 8138 “Producţia în curs
de execuţie", cu
215_ simbolul conturiio
de gradul II
corespunzător
2. Casarea lipsurilor de animale la creştere “Alte consumuri “Animale la creşte
şi îngrăşat, în limita normelor indirecte de şi îngrăşat"
8138 212
perisabilităţii naturale, la valoarea de producţie”
biianţ.
3. Casarea mărfuriior în unităţile de comerţ “Alte cheltuieli “Mărfuri”, cu
şi alimentaţie publică, în limita normelor operaţionale" simbolul conturiio
perisabilităţii naturale (dîmi- nuată cu 7149 217„ de gradul II
suma adausului comercial). corespunzător

2.3 Determinarea rezultatelor inventarierii şi contabilitatea neajunsurilor

Inventarierea are ca sarcină determinarea stocurilor faptice de valori materiale şi
băneşti existente la un moment dat într-o gestiune. Ca urmare a operaţiunilor de inventariere
pot să apară diferenţe minus faţă de stocurile scriptice.
Bunurile constatate lipsă la inventariere se evaluează şi se înregistrează în contabilitate
la valoarea contabilă. Lipsurile imputabile se recuperează de la persoanele vinovate la valoarea
de înlocuire, determinată potrivit prezentelor norme.
Bunurile depreciate calitativ se evaluează la valoarea justă a fiecarui element, în
funcţie de utilitatea bunului în unitate şi de preţul pieţei.
Până la aplicarea principiului prudenţei pentru deprecierile consemnate în procesul-
verbal de inventariere, instituţiile publice nu constituie provizioane [12].
Creanţele şi datoriile incerte şi în litigiu se evaluează, de asemenea la valoarea lor justă,
care se stabileşte în funcţie de valoarea lor prealabilă de încasat şi respectiv de plătit.
Creanţele, datoriile, preţul şi disponibilităţile în devize se evaluează la cursul în vigoare
din ultima zi a exerciţiului.
În cazul în care la anumite sortimente sau elemente patrimoniale de natură
imobilizărilor corporale sau valorior stocabile se constată plusuri sau minusuri, este necesară
evaluarea diferenţelor şi numai după aceasta se efectuează încadrarea lor pe cauze în vederea
soluţionării şi înregistrării în contabilitate [8].
Procesul verbal de inventariere şi situatia comparativă, atunci când este cazul,
reprezintă documente pe baza cărora se soluţionează şi se înregistrează în contabilitate

28
 plusurile şi minusurile constatate, avându-se în vedere în acest sens următoarea ordine de
efectuare a operaţiunilor respective [14]:
 Efectuarea şi înregistrarea în contabilitate a compensărilor legale;
 Stabilirea plusurilor definitive (finale) şi înregistrarea lor în contabilitate, după
efectuarea compensărilor legale;
 Determinarea şi înregistrarea lipsurilor neimputabile şi a pierderilor din calamităţi;
 Imputatrea în sarcina celor vinovaţi a lipsurilor provenite din vina unor salariaţi sau a
tertilor;
 Înregistrarea lipsurilor în curs de clarificare;
 Constituirea şi regularizarea provizioanelor privind deprecierea elementelor
patrimoniale
Conform situaţiei al ÎS ,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti şi listelor de inventarie pentru anul
de
gestiune 2012 nu s-au înregistrat pierdere în timpul inventareriilor. Procesul – verbal privind
rezultatele inventarierii al fil ÎS ,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti întocmit la data de 30.11.2012
comisia a ajuns la concluzia nu s-au depistat pierderi de bunuri materiale sau financiare (anexa
25).
Contabilitatea decontărilor cu persoanele vinovate privind recuperarea
benevolă a prejudiciului material trebuie ţinută în funcţie de faptul dacă acestea
sînt sau nu angajaţi ai întreprinderii. Dacă persoana vinovată este angajat al
întreprinderii, decontările sus-menţionate urmează a fi contabilizate prin contul 227,
subcontul 2274 «Creanţe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale». În
cazul în care persoana vinovată nu este salariat al întreprinderii, decontările privind
recuperarea prejudiciului material trebuie să fie reflectate într-un subcont distinct
deschis în cadrul contului 229. Modul de contabilizare a veniturilor din
recuperarea benevolă a prejudiciului material este ilustrat în următorul exemplu [3].
Exemplul 3. În noiembrie 2012, la companie în urma inventarierii au fost depistate lipsuri
de materiale a căror valoare de bilanţ constituie 4 800 lei, iar valoarea de pia ţă (fără TVA) – 5
400 lei. Lipsurile au fost comise din vina magazionerului care a întocmit un angajament de
plată privind reţinerea sumei prejudiciului material în mărime de 960 lei din salariul
lunar începînd cu 1 decembrie 2012.
Suma, lei Debit Credit
1. Decontarea valorii de bilanţ a materialelor constatate lipsă la 4 800 722 211
inventariere
2. Reflectarea sumelor prejudiciului material în mărimea valorii

29
 de piaţă (fără TVA) a lipsurilor de materiale care urmează a fi
recuperate:
- în anul de gestiune curent [960 lei – (960 lei : 6)] 800 227 622
- în anul de gestiune următor (5 400 lei – 800 lei) 4 600 227 515
3. Reflectarea TVA de la suma totală a prejudiciului material 1 180 227 534
recunoscut de către persoana vinovată (5 400 lei x 20%)
4. Reţinerea din salariul lunar al persoanei vinovate a sumei 960 531 227
prejudiciului material

Reflectarea lipsurilor şi deteriorării de bunuri care urmează a fi încasate de la persoanele vinovat

No Conţinutul operatiilor Corespondenta conturilor
Debit Credit
“Venituri din
recupera- rea dau
materiale" -
6125
recuperate în pert
da de gestiune
curentă.
1.1. mputarea lipsurilor (deteriorărilor) de “Creanţe pe termen “Venituri anticipa
active nemateriale persoanei vinovate la scurt privind curente”- recuper
valoarea de piaţă, fără TVA recupera- rea daunei 2274 515 în trimestrele
materiale” ulterioare ale anu
de gestiune. iu
“Venituri anticipa
pe I termen lung”
422 recuperate în
perioadele de
gestiune viitoare.
1.2. mputarea persoanei vinovate a sumei ‘Creanţe pe termen ‘Datorii privind t
TVA, aferentă lipsurilor deteriorărilor) curt privind recupera- 2274 5342 pe valoare
de active nemateriale. ea daunei materiale” adăugată”
1.3. Reflectarea (casarea) lipsurilor ‘Lipsuri şi pierderi ‘Active
deteriorărilor) de active nemateriale a din deteriorarea nemateriale”, cu
valoarea de bilanţ. valorilor” 7147 111 simbolul conturil
de gradul II
corespunzător
“Venituri din
recupera- rea dau
materiale” -
6125
recuperate în
perioada de gesti
curentă.

30
2.1. I mputarea lipsurilor (deteriorărilor) de “Creanţe pe termen “Venituri anticipa
mijloace fixe persoanei vinovate la scurt privind curente”- recuper
valoarea de piaşă, fără TVA recupera- rea daunei 2274 515 în trimestrele ulte
materiale” oare ale anului de
gestiune.
“Venituri anticipa
pe termen lung”-
422 recupe- rate tn
perioadele de
gestiune viitoare.
2.2. Imputarea sumei TVA persoanei “Creanţe pe termen “Datorii privind t
vinovate calcuiată de la valoarea de piaţă scurt privind pe valoare
fără TVA, aferentă lipsurilor recupera- rea daunei 2274 5342 adăugată”
(deteriorărilor) de mijloace fixe. materiale”
2.3. Reflectarea (casarea) lipsurilor “Lipsuri şi pierderi “Mijloace fixe”, c
(deteriorărilor) de mijloace fixe, la din deteriorarea simbolul conturil
valoarea de bilanţ. valorilor” 7147 123_ de gradul II
corespunzător
3.1. Atribuirea lipsurilor (deteriorăr ilor) de "Creanţe pe termen "Venituri din
matenale persoanei vinovate la valoarea scurt privind recupera- rea dau
de piaţă (venală), fără TVA recuperarea daunei materiale" -
6125
materiale” recuperate în
perioada de gesti
curentă.
“Venituri anticipa
cu rente”-
2274 515 recuperate în
trimestrele
ulterioare ale anu
de gestiune.
“Venituri anticipa
pe termen lung” -
422 recuperate în
perioadele de
gestiune viitoare.
3.2. Atribuirea persoanei vinovatei a sumei “Creanţe pe termen “Datorii privind t
TVA aferentă lipsurilor de materiale scurt privind pe valoare adăug
2274 5342
asupra valorii de piaţa fara TVA recupera- rea daunei
materiale”
3.3. Reflectarea (casarea) lipsurilor “Lipsuri şi pierderi “Materiale”, cu
(deteriorărilor) de materjaie la valoarea de din deteriorarea simbolul conturii
7147 211_
bilanţ. valorilor" de gradul II
corespunzător
4.1. Imputarea lipsurilor (deteriorărilor) de “Creanţe pe termen “Venituri din
animale la creştere şi îngrăşat persoanei scurt privind recupera- rea dau
vinovate la valoarea de piaţă (venală), recupera- rea daunei materiale” -
2274 6125
fără TVA materiale” recuperate în
perioada de gesti
curentă.

31
 “Venituri anticipa
cu rente”-
recuperate Tn
515
trimestrele
ulterioare ale anu
de gestiune.
“Venituri anticipa
pe termen lung’-
422 recupe- rate Tn
perioadele de
gestiune viitoare.
4.2. Imputarea persoanei vinovate a sumei “Creanţe pe termen “Datorii privind t
TVA aferentă lipsurilor de animate, la scurt privind recup pe valoare
2274 5342
valoarea de piaţă, fără TVA. era- rea daunei adăugată”
materiale”
4.3. Reflectarea (casarea) lipsurilor de “Lipsuri şi pierderi “Animale la creşt
animale la valoarea de bilanţ. din deteriorarea 7147 212 şi îngrăşat”.
valorilor”
5.1. Atribuirea lipsurilor (deterîorăriior) de "Creanţe pe termen “Venituri din
obiecte de mică valoare si scurta durata scurt privind recupera- rea dau
recupera- rea daunei materiale" -
6125
materiale” recuperate Tn
perioada de gesti
curentă.
durată persoanei vinovate la valoarea de “Venituri anticipa
piaţă, fără TVA curente”- recuper
2274 515 în trimestrele
ulterioare ale anu
de gestiune.
“Venituri anticipa
pe termen lung” -
422 recuperate Tn
perioadele de
gestiune viitoare.
5.2. Imputarea persoanei vinovate a sumei “Creanţe pe termen “Datorii privind t
TVA aferentă lipsurilor de obiecte de scurt privind pe valoare
mică valoare si scurtâ durată la valoarea recuperarea daunei 2274 5342 adăugată”
de piaţâ fără TVA. materiale”
5.3. Reflectarea (casarea) lipsurilor de “Lipsuri şi pierderi “Obiecte de mică
obiecte de mică valoare si scurta durată, din deteriorarea valoare şi scurtă
la valoarea de bilant valorilor1’ 7147 213_ durată”, cu simbo
conturilor de grad
il corespunzător
6.1. Atribuirea lipsurilor (deteriorărilor) a “Creanţe pe termen "Venituri din
obiectelor (semifabricatelor) Droduselor scurt privind recupera- rea dau
în curs de execuţie persoanei vinovate la recuperarea daunei materiale” -
2274 6125
valoarea venală, fără TVA materiale” recuperate în
perioada de gesti
curentă.

32
 “Venituri anticip
curente"- recuper
515 în trimestrele
ulterioare ale anu
de gestiune.
“Venituri anticipa
pe termen lung” -
422 recuperate în
perioadele de
gestiune viitoare.
6.2. imputarea persoanei vinovate a sumei "Creanţe pe termen “Datorii privind t
TVA aferentă lipsurilor de mărfuri, la scurt privind pe valoare
preţurile de ptaţă fără TVA. recuperarea daunei 2274 5342 adăugată”
materiale”
6.3. Reflectarea (casarea) lipsurilor “Lipsuri şi pierderi “Producţia în cur
(deteriorărilor) obiectelor din deteriorarea de execuţie”, cu
tefimifahrinatelort Droductiei în curs de valorilor” 7147 215_ simbolul conturil
executie la valoarea de bilanţ de gradul II
corespunzător
7.1. Atribuirea lipsurilor (deteriorărilor) de "Creanţe pe termen “Venituri din
produse finite persoanei vinovate la scurt privind recupera- rea dau
valoarea de piaţă, fără TVA recupera- rea daunei materiale” -
6125
materiale” recuperate în
perioada de gesti
curentă.
"Venituri anticip
curente”- recuper
2274 515 in trimestrele
ulterioare ale anu
de gestiune.
“Venituri anticipa
pe termen lung”
422 recuperate în
perioadele de
gestiune viitoare.
7.2. imputarea persoanei vinovate a sumei “Creanţe pe termen “Datorii privind t
TVA aferentă lipsurilor de mărfuri, la scurt privind pe valoare
2274 5342
preţurile de piaţă fără TVA. recupera- rea daunei adăugată'1
materiale”
7.3. Reflectarea (casarea) lipsurilor ‘Lipsuri şi pierderi “Produse”, cu
(deteriorărilor) de produse finite la din deteriorarea simbolul conturil
7147 216_
valoarea de bilanţ. valorilor” de gradul II
corespunzător
8.1. Atribuirea lipsurilor (deteriorărilor) de "Creanţe pe termen ‘Venituri din
mărfuri persoanei vinovate la valoarea de scurt privind recupera- rea dau
piaţă, fără TVA recupera- rea daunei materiale” -
2274 6125
materiale” recuperate în
perioada de gesti
curentă.

33
 “Venituri anticipa
curente”- recuper
515 în trimestrele
ulterioare ale anu
de gestiune.
“Venituri anticipa
pe termen lung” -
422 recuperate în
perioadele de
gestiune viitoare.
8.2. Imputarea persoanei vinovate a sumei “Creanţe pe termen “Datorii privind t
TVAaferentă lipsurilor de mărfuri, la scurt privind pe valoare adăug
2274 5342
preţurile de piaţă fără TVA. recupera- rea daunei
materiale”
8.3. Reflectarea (casarea) lipsurilor “Lipsuri şi pierderi “Mărfuri”
(deteriorărilort de mărfuri. din deteriorarea 7147 217
valorilor3’
9.1. Atribuirea persoanei vinovate a lipsurilor "Creanţe pe termen “Venituri din
de mijioace băneşti şi documente băneşti scurt privind recupera- rea dau
la valoarea de bilanţ. recupera- rea daunei materiale” -
6125
materiale” recuperate Tn
perioada de gesti
curentă.
“Venituri anticipa
curente”- recuper
2274 515 în trimestrele
ulterioare ale anu
de gestiune.
“Venituri anticipa
pe termen lung” -
422 recuperate în
perioadele de
gestiune viitoare.
9.2. Reflectarea (casarea) lipsurilor de “Lipsuri şî pierderi ‘Casa”
miiloace bănesti si documente bănesti a din deteriorarea 7147 241
valoarea de biianţ. valorilor1’

Reflectarea lipsurilor şi deteriorărilor bunurilor peste normele perisafailităţîi naturale,

când persoana vinovată nu este stabilită (sau când se respinge urmărirea prin hotărârea
judecătorească)
N2 Continutul operatiifor Oorespondenta conturiior
Debit Credit
1.1. Casarea sumei amortizării calculate Amortizarea activelor “Active
aferente obiectetor activelor nemateriale emateriale", cu nemateriale”, cu
constatate lipsă (deteriorate). imbolul conturiior de 113_ 111_ simbolul conturii
radulll corespunzător de gradul II cores
punză tor

34
1.2. Casarea lipsurilor (deteriorărilor) de “Cheltuieli privind “Active
active nemateriale la valoarea de biianţ. ieşirea activelor nemateriale”,
nemateriale” 7211 111_ simbolul conturii
de gradul II
corespunzător
1.3. Calcularea (restabilirea) TVA de la “Impozite, taxe şi “Datorii privind t
valoarea de bilanţ a activelor nemateriale plăţi, cu excepţia 7134 5342 pe valoare adăug
constatate lipsă (deteriorate). impozitului pe venit”
2.1. Casarea sumei uzurii calculate aferente “Uzura mijloacelor “Mijioace fixe”,
obiecteior mijloacelor fixe constatate fixe", cu simbolul simbolul conturii
lipsă (deteriorate) conturiior de gradul 124_ 123_ de gradul II
II corespunzător corespunzător
2.2. Casarea valorii de bilanţ a mijloacelor “Cheltuieli privind 7212 123_ “Mijioace fixe”,
fixe constatate lipsă (deteriorate) ieşi- rea activelor simbolul conturii
materiale pe termen de gradul N
lung” corespunzător
2.3. Calcularea (restabilirea) TVA la valoarea “Impozite, taxe şi 7134 5342 “Datorii privind t
de bilanţ a mijloacelor fixe constatate plăţi, cu excepţia pe valoare adăug
lipsă (deteriorate), achiziţionatedupă 1 impozitului pe venit”
iulie 1998.
3.1. Casarea sumei uzurii calculate aferente “Uzura obiectelor de 214_ 213_ '‘Obiecte de mică
obiectelor de mică valoare şi scurtă mică valoare şi scurtă valoare şi scurtă
durată şi construcţiilor provizorii durată”, cu simbolul durată”, cu simbo
(neprevăzute în lista de titlurî) constatate conturiior de gradul conturiior de grad
lipsă (deteriorate). II corespunzător II corespunzător
3.2. Casarea vaiorii de bilanţ a obiectelor de “Lipsuri şi pierderi 7147 213_ “Obiecte de mică
mică valoare şi scurtă durată şi din deteriorarea valoare şi scurtă
construcţiilor provizorii (neprevăzute în valorilor” durată”, cu simbo
lista de titluri) constatate lipsă conturiior de grad
(deteriorate). II corespunzător
3.3. Calcularea (restabilirea) TVA de la “Impozite, taxe şi 7134 5342 “Datorii privind t
valoarea de bilanţ a obiectelor de mică plăţi, cu excepţia pe valoare adăug
valoare şi scurtă durată şi construcţiilor impozitului pe venit”
provizorii (neprevăzute în lista de titluri)
constatate lipsă (deteriorate).
4.1. Casarea valaiorii de bilant a materiale- or “Lipsuri şi pierderi “Materiale”, cu
constatate lipsă (deteriorate). din deteriorarea simbolul conturii
7147 211_
valorilor” de gradul M
corespunzător
4.2. Calcularea (restabilirea) TVA la valoarea “Impozite, taxe şi “Datorii privind t
de bilant a materialelor constatate lipsă plăţi, cu excepţîa 7134 5342 pe valoare adăug
(deteriorate), impozitului pe venit”
5.1. Casarea lipsurilor şi pierderilor de “Lipsuri şi pierderi “Animale la creşt
animale. aflate la crestere si îngrăşare, la din deteriorarea 7147 212 şi îngrăşat”.
valoarea de bilant valorilor”

35
5.2. Calcularea (restabilirea) TVA la valoarea “Impozite, taxe şi “Datorii privind t
de bilant a animalelor. aflate la creştere plăţi, cu excepţia pe valoare
şi îngrăşare constatate lipsă (deteriorate), impozitului pe venit” 7134 5342 adăugată”
dacă acestea au fost procurate la o
valoare ce includea TVA.
6.1. Casarea vaiorii de bilanţ a obiectelor “Lipsuri şi pierderi “Producţia Tn cu
fcemifabricatelori de Droduse Tn curs de din deteriorarea de execuţîe", cu
executie constatate liosă (deteriorate). valorilor’ 7147 215_ simbolul conturii
de gradul II
corespunzător
6.2. Calcularea (restabilirea) TVA la valoarea "Impozite, taxe şi “Datorii privind t
de bilanţ a obiectelor (semifabricatelor) plăţi, cu excepţia pe valoare
7134 5342
de oroduse Tn curs de executie. impozitulu' pe venit” adăugată”
constatate lîosă.
7.1. Casarea lipsurilor de produse finite la Lipsuri si pierderi din Produse, cu
valoare de bilant deterioararea simbolul conturil
7147 216_
valorilor de gradul II
corespunzator
7.2. Calcularea TVA de la valoarea de bilant Impozite, taxem si Datorii privind ta
a produselor finite constatate lipsa plati cu exceptia 7134 5342 pe valoare adaug
impozitului pe venit
8.1. Casarea valorii de bilant a marfurilor Lipsuri si pierderi din Marfuri
constatate lipsa deterioararea 7147 217
valorilor
8.2. Calcularea TVA de la valoarea de bilant Impozite, taxem si Datorii privind ta
a produselor finite constatate lipsa plati cu exceptia 7134 5342 pe valoare adaug
impozitului pe venit
8.3. Casarea lipsurilor pe mijloace banesti si Lipsuri si pierderi din Casa
documente banesti deterioararea 7147 241
valorilor

Exemplu 4. Conform situaţiei petrecerii inventarierii ÎS ,,Poşta Moldovei’’ CP Făleşti şi

s-a întocmit un proces verbal cu privire la următoarele obiecte de inventar enumarate au devenit
neutilizabile şi urmează a fi casate din motivul defectat/lichidat bunul economic ,,chiosc
N3’’(anexa 32).
Evidenţa contabilă la iesirea bunului economic va fi întocmit astfel:
1. Casarea sumei uzurii calculate aferente obiecteior mijloacelor fixe constatate lipsă
(deteriorate)
Dt 124 Ct 123 - 8472. 72 lei
2. Casarea valorii de bilanţ a mijloacelor fixe constatate lipsă (deteriorate)
Dt 7212 Ct 123 - 0 lei
Concluzie
În baza proiectului de specialitate au fost cercetate principalele aspecte ale organizării
activitaţii economico-financiară la întreprindere. Asfel, am analizat forma organizatorico-juridică

36
a societăţii, evoluţia întreprinderii pînă-n prezent, structura organizatoricăî, sfera de desfacere a
sa. Totodata, am studiat cele două procedee de bază ale contabilităţii ,,Inventarierea şi
Documentaţia’’, am determinat particularităţile formei de ţinere a contabilităţii la întreprindere.
Aşadar, în Capitolul I am dedus care sunt principalele momente în evoluţia întreprinderii
pe plan organizatoric şi productiv. Am constatat că structura organizatorică este bazată pe
principii obiective: autoritatea exercita control conform unor linii clare, relaţiile umane sunt
ierarhizate-fiece membru al filialei primeşte sarcini de la un singur sef (supervizor), mediul
extern favorabil-poziţia întreprinderii este un punct forte de atracţie a trecătorilor, deoarece se
afla chiar în centrul oralului. Ulitilizarea legislaţiei în vigoare la evidenţa contabilă.
Am luat cunoştinţă cum se documenteaza operatiunile economice. Am stabilit un criteriu de
bază de clasificare a documentelor. Dupa parerea mea, cea mai importanta categorie este cea de
documente primare, deoarece conform Legii contabilitatii Nr.113, ele se întocmesc în timpul
efectuării operaţiunii, iar dacă aceasta este imposibil - nemijlocit după producerea evenimentului.
Celelalte documente se întocmesc pe baza acestei categorii. Astfel, documentele primare sunt
acte justificative cu funcţie juridică. În capitolul dat am constatat ca cea mai sigură forăa de
contabilitate ce micşorează volumul de lucru al contabilului, ce exclude posibilitatea de pierdere
a documentelor, ce sporeşte controlul asupra îndeplinirii dispoziţiilor privind pregatirea şi
prelucrarea actelor este forma automatizată de contabilitate. În prezent, această este cea mai
utilizabilă formă de contabilitate în întreprinderile particulare.
În Capitolul II au fost cercetate cu un alt instrument de control al conducerii, şi anume
inventarierea. Am determinat rolul acesteia în contabilitate, stabilind astfel, ca aceasta este un
mijloc de realizare a concordanţei datelor contabilităţii şi a celorlalte forme de evidenţă
economica cu realitatea faptică existentă la entitate, constituie un mijloc de control şi verificare
asupra integrităţii mijloacelor economice la întreprindere. Am luat cunoştinţă cu procedura de
înventariere a diverselor bunuri economice, cu documentele necesre pentru fiece etapă a
inventarierii, cu parţile ce participă în această procedura-concluzionînd ca cel mai de bază rol îi
revine Comisiei de inventariere.
Regulamentului privind inventarierea Nr.27, au fost formulate următoarele concluzii cu
cele patru metode de reglementare a diferentelor depistate si reflectarea acestora în conturi [2].

37
 Bibliografie
Acte legislative si normative:
1. Legea contabilităţii (nr.113 din 27.04.2007)
2. Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor
al Republicii Moldova nr. 27 din 28.04.2004 / Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 123–124 din 27.07.2004.
3. Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154–XV din 28.03.2003/
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 159–162 din 29.07.2003.
4. Standardul Naţional de Contabilitate 1 «Politica de contabilitate»,
aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova
nr.174 din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88–
91 din 30.12.1997.
5. Standardul Naţional de Contabilitate 2 «Stocurile de mărfuri şi materiale»,
aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.
174 din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88–91
din 30.12.1997.
6. Standardul Naţional de Contabilitate 18 «Venitul», aprobat prin ordinul
Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997 /
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88– 91 din 30.12.1997

38
 Cărţi, reviste, broşuri
7. ТостоганП., ГерманВ. Порядокпроведения, документальное
оформлениеиучет
результатовинвентаризации / Contabilitate şi audit, Chişinău, 2001, № 12, с. 15–37.
8. Tuhari T. Contabilitatea cheltuielilor în comerţ / Contabilitate şi audit,
Chişinău, 1998, nr. 6, p. 21.
9. Contabilitatea financiară:Manual/Colectiv de autori: coordonator Alexandru
Nederiţă. Chişinău 1999.
10. Bazele contabilitatii:Manual/Colectiv de autori:Viorel Turcan, Eudochia
Bajerean.Chisinau 2004.
11. Inventarierea: pregătirea, efecturarea şi reflectarea rezultatelor ei în conturile
evidenţei contabile. Chişinău 2002. Ceavdari mihail.
Surse electronice:
12. www.contabilsef.md
13. www.min.fin.md
14. www.contabilitate.md
15. www.icontabilitate.md
16. www.fisc.md
17. www.contabilul.ro

39