Ministerul Educației,Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

CEITI

Lucru Individual
La disciplina :Etica profesională
Tema: Importanța responsabilității sociale în
managementul întreprinderii

A verificat :

Emilia Morarescu

A elaborat :

Muntean Anatolie C-1921

Chișinău 2021
 Cuprins :

I. Conceptul de responsabilitate social……………………………….3

II. Conţinutul responsabilităţii sociale a firmei……………………5
III. Argumentele pro şi contra a responsabilităţii sociale…………..7
IV. Certificare SA 8000 - sistemul de management al
responsabilitatii sociale…………………………………………………9

Bibliografie...............................................................................10

2
 I.Conceptul de responsabilitate social

Responsabilitatea socială presupune un set de principii, standarde, metodologii şi practici de bună

administrare a relaţiilor organizaţiilor cu grupurile lor cointeresate (stakeholders) şi de management al
impactului social al organizaţiilor. Principiile şi practicile de responsabilitate socială – precum
managementul grupurilor cointeresate, buna guvernare corporatistă, managementul responsabil al
riscurilor, evaluarea şi raportarea performanţei sociale – s-au născut şi s-a impus în momentul în care
în mediile de afaceri precum şi în instituţiile de administraţie publică occidentale au fost acceptate
câteva idei definitorii pentru managementul modern. Acestea sunt:
 
1. Deciziile şi acţiunile instituţiilor au nu numai consecinţe benefice, ci şi consecinţe
negative asupra grupurilor cu care interacţionează sau care depind direct sau indirect de ele: investitori,
angajaţi, consumatori sau clienţi instituţionali sau cetăţeni beneficiari ai politicilor şi serviciilor
publice, parteneri sociali sau parteneri de afaceri, precum furnizori, distribuitori şi creditori,
comunităţile din proximitatea organizaţiilor, societatea în ansamblu. De regulă, aceste consecinţe
negative se manifestă sub forma unor costuri sau riscuri, sub forma unor daune asupra mediului
înconjurător ori a consumului de resurse naturale, sub forma încălcării unor drepturi sau a sacrificării
unor drepturi individuale sau colective.
Probleme morale sau de responsabilitate socială care se pun în acest caz sunt: Ce costuri şi riscuri
comune sau publice sunt acceptabile de dragul unor beneficii comune sau publice? Cum evaluăm
costurile şi riscurile şi cum le punem în balanţă cu beneficiile, mai cu seamă în cazurile care implică
încălcarea unor drepturi sau sacrificarea unor aşteptări sau nevoi colective?

 
2. Consecinţele negative ale managementului nu pot fi complet eliminate sau reduse la
zero. Nu există management ideal, deci nu există organizaţii, companii sau instituţii publice pure.
Altfel spus, nu există nici strategii de afaceri, nici politici publice, nici decizii şi nici produse şi servicii
care să nu genereze, dincolo de beneficii, şi consecinţe negative.
În clipa în care acceptăm că nu există management cu costuri zero, orice decizie particulară ce vizează
o anumită acţiune sau o anumită politică pune următoarele întrebări: Ce strategie este de preferat, una
de maximizare a beneficiilor sau una de minimizare a costurilor? Una orientată către beneficiile pe
termen scurt sau una care vizează avantajele pe termen lung? Una care urmăreşte beneficii exclusiv
pentru organizaţie sau una care urmăreşte beneficii pentru toate părţile implicate?

 
3
3. Managementul
presupune nu doar costuri şi
beneficii economice, ci şi costuri şi
beneficii sociale. Ca atare,
eficienţa sau eficacitatea
managementului trebuie să aibă în
vedere atât performanţa
economico-financiară cât şi
performanţa socială. Astfel,
performanţa socială poate fi
apreciată în termeni de: dezvoltare
sustenabilă; bunuri publice
generate; locuri de muncă nou
create; oportunităţi de dezvoltare
locală; protejarea mediului;
cultivarea sau impunerea de
standarde etice şi de bune practici în rândul partenerilor, în lanţul de producţie sau la nivelul industriei
sau al pieţei locale; investiţii în cercetare în scopul introducerii de inovaţii pe piaţă; democratizarea
accesului la inovaţie, la servicii şi produse financiar-bancare, la tehnologii şi la servicii inovative
generatoare de bunăstare colectivă şi de oportunităţi de dezvoltare personală a indivizilor; respectarea
legii, apărarea şi respectarea drepturilor omului, a drepturilor consumatorilor şi a drepturilor
angajaţilor, precum şi descurajarea corupţiei şi a fraudei; investiţii în educaţie; investiţii în dezvoltarea
capitalului uman, în perfecţionare profesională, în dezvoltarea carierei.

4
 II.Conţinutul responsabilităţii sociale a firmei

Aşa cum sugerează Archie B. Carroll în lucrarea “The pyramid of corporate social responsibility:
toward the moral management of organizational stakeholders”, responsabilitatea sociala totala are
patru componente: economica, legala, etica şi filantropica. Aceste patru componente formează
piramida responsabilităţii sociale a firmei.
Responsabilitati filantropice – contribuie cu resurse la comunitate; imbunatateste calitatea vietii.
Responsabilitati etice – face ceea ce este drept, just si corect; evita raul si daunele.
Responsabilitati legale – respecta legile si reglementarile in vigoare.
Responsabilitati economice – realizeaza profit, fundamentul pe care se sprijina toate celelalte
responsabilitati.
Responsabilitatea economică reprezintă prima obligaţie şi cea mai importantă. Rolul pe care îl au
unităţile economice într-o societate rezidă din obiectivul lor, care constă în producerea de bunuri şi
servicii pe care individul, comunitatea şi societatea le solicită. La fel, maximizând profitul firma prin
impozitele şi taxele plătite va contribui mai considerabil la susţinerea culturii, învăţământului, sănătăţii
etc.
Responsabilitatea juridică presupune că firmele în cadrul activităţii sale să se orienteze spre
respectarea cuvenită a societăţii şi a legislaţiei care o protejează. Întreprinderile trebuie să acţioneze
doar în limitele legilor, să-şi plătească taxele şi impozitele faţă de stat etc.
Responsabilităţile etice prevăd ca comportamentul întreprinderii, precum şi a componentelor sale să
fie în corespundere cu normele morale, chiar dacă acestea nu se regăsesc precizate în legi şi nu servesc
direct interesele economice ale firmei. În această obligaţie a întreprinderii se include corectitudinea şi
onestitatea în relaţiile cu salariaţii, clienţii, furnizorii, concurenţii etc.
Responsabilităţile filantropice (la alegere) se manifestă în acţiuni pur voluntare, generate de dorinţa
de a rezolva anumite probleme sociale fără ca acestea să fie impuse prin obligaţii economice sau
legale. Aceste angajamente reprezintă cel mai înalt nivel al responsabilităţii sociale deoarece nu sunt
impuse firmei, se soldează cu anumite cheltuieli din partea firmei şi au drept scop creşterea bunăstării
societăţii.
Performanta economica este fundamentul pentru celelalte trei componente. În acelaşi timp cu obţinerea
profitului (exercitarea responsabilităţii economice), firma trebuie să-şi desfăşoare afacerile în limitele
legale (exercitarea responsabilităţii legale), sa facă ceea ce este drept, just şi echitabil (exercitarea
responsabilităţii etice) şi să fie un bun partener cetăţenesc (exercitarea responsabilităţii filantropice).
Programele de responsabilitate socială necesită eforturi din partea întregii organizaţii, nu numai din
partea compartimentului de marketing. În multe organizaţii de astăzi, aceste activităţi sunt
desfăşurate (planificate, organizate, conduse şi controlate) în cadrul compartimentului pentru
problemele clienţilor.
Printre activităţile desfăşurate în aceste compartimente se remarca:

 monitorizarea acţiunilor promoţionale ale firmei

 oferirea de date importante pentru proiectarea produselor
 cercetează satisfacţia consumatorilor
 elaborarea garanţiilor
 supravegherea ambalării şi etichetării produselor
 alegerea furnizorilor
5
  îmbunătăţirea controlului calităţii
 cercetarea privind creşterea siguranţei produselor
 soluţionarea întrebărilor clienţilor
 procesarea plângerilor consumatorilor
 elaborarea programelor de educare a clienţilor

În general, şeful acestui compartiment are de asemenea rolul de a elabora politicile firmei legate de
responsabilitatea sociala a acesteia.
Domeniile în care pot acţiona întreprinderile în vederea protejării şi sporirii bunăstării societăţii sunt
numeroase şi diverse.
Printre direcţiile principale ale răspunderii sociale ale firmei pot fi enumerate:

 Promovarea standardelor etice înalte în business

 Asigurarea unei calităţi înalte ale condiţiilor de muncă a salariaţilor
 Asigurarea securităţii şi sănătăţii salariaţilor
 Protejarea drepturilor salariaţilor
 Programe pentru prevenirea discriminării angajaţilor
 Sprijinirea instituţiilor de caritate
 Participarea la protejarea mediului ambiant
 Protecţia consumatorului
 Susţinerea artei, instituţiilor de învăţământ, medicinii
 Programe pentru ajutorarea bătrânilor
 Sprijinirea reînnoirii şi reconstrucţiei urbane
 Programe de instruire a şomerilor
 Programe pentru prevenirea crimelor etc.

6
 III.Argumentele pro şi contra a responsabilităţii sociale

Cu toate că este evidentă importanţa responsabilităţii sociale a firmei, deseori apare întrebarea:
cum influenţează ea performanţele întreprinderii. Studiile efectuate arată că:

 asumarea responsabilităţii sociale costă, dar poate conduce în perioadele următoare la

mărirea performanţelor financiare realizate;
 răspunderea socială asigură indirect un profit
motivaţional; chiar dacă nu se câştigă bani,
generozitatea poate crea firmei o imagine
deosebit de favorabilă care să o susţină în
demersurile sale pentru îndeplinirea
obiectivelor propuse.

Totuşi, atât în literatura de specialitate, cât şi în

practica economică există opinii contradictorii la acest
subiect.

PRO CONTRA 

1. Aşteptări ale publicului Firmele au dobândit 1. Violarea maximizării

caracterul lor de la societate şi în consecinţă trebuie să profitului Implicarea socială ar putea
răspundă necesităţilor societăţii.  reduce eficienţa economică. 

2. Profituri pe termen lung Firmele social 2. Diluarea scopului Urmărind

responsabile tind să conserve în mai mare măsură obiective sociale se diluează scopul
profituri pe termen lung.  principal al afacerii – productivitatea
economică. 

3.Obligaţii etice Firmele trebuie să fie social 3. Costurile Multe acţiuni sociale nu-şi

responsabile deoarece acţiunile responsabile sunt acoperă costurile, costuri pe care cineva
corecte, morale.  trebuie să le plătească. 

4.Imagine publică Firmele pot crea o imagine publică 4. Prea multă putere Firmele au multă
favorabilă dacă îşi propun şi realizează obiective putere iar acţiunile sociale cresc şi mai
sociale.  mult această putere. 

5.Un mediu mai sănătos Implicarea firmelor poate 5. Lipsa abilităţilor Firmele de afaceri

ajuta la soluţionarea unor probleme sociale dificile. au, de regulă, priceperi de altă natură

7
 PRO CONTRA 

decât cele necesare acţiunilor sociale. 

 6. Descurajarea creşterii reglementărilor Fiind  6. Lipsa răspunderii Nu există

social mai responsabile, firmele se pot aştepta la mai răspundere ierarhică directă pentru
puţine reglementări juridice. acţiuni sociale.

 7. Echilibru putere – responsabilitate Firmele au  

multă putere şi un echivalent responsabilităţii este
necesar pentru asigurarea unei parităţi normale.

 8. Interesul acţionarilor Responsabilitatea  

socială va îmbunătăţi pe termen lung preţul acţiunilor.

9. Disponibilitatea resurselor Firmele au resursele  

necesare susţinerii unor proiecte publice sau caritabile
ce necesită asistenţă.

8
 IV.Certificare SA 8000 - sistemul de management al responsabilitatii sociale

SA 8000 este un standard care prevede cerinte pentru proiectarea, implementarea si

certificarea unui sistem de management al responsabilitatii sociale care ajuta organizatia sa-si
stabileasca si sa realizeze o politica de responsabilitatii sociale si obiective in concordanta cu cerintele
legale aplicabile activitatii desfasurate.

Certificarea conform cerintelor SA 8000 este aplicabila oricarei organizatii care doreste:

 Orientarea personalului catre beneficiile responsabilitatii sociale prin constientizarea

impactului activitatii fiecaruia asupra responsabilitatii sociale.
 Asigurarea unei imagini favorabile a organizatiei faţă de autorităţi, clienţi şi public;

SA 8000 este primul standard cu implicatii sociale ce vizeaza modul in care sunt gestionate resursele
umane, drepturile angajatilor si conditiile de munca. El a fost dezvoltat de Social Accountability
International (SAI) si a cunoscut pina in prezent trei variante (1999, 2001 si 2008). La baza
elementelor normative ale SA 8000 au stat tratatele internationale privind drepturile omului si
conventiile Organizatiei Internationale a Muncii (ILO).

Obiectivul principal al SA 8000 este sa intareasca increderea stakeholder-ilor (angajati, parteneri,

furnizori, clienti, autoritati) în modul cum isi desfasoara o companie activitatea.
Conform celei de-a treia versiuni a standardului (SA 8000:2008), aspectele care intereseaza sunt
urmatoarele:

 Orele de munca;
 Remunerarea;
 Discriminarea;
 Respectarea dreptului la libera asociere si negociere colectiva;
 Politica de securitate si sanatate la locul de munca;
 Sistemul de management de conformitate cu SA 8000;
 Practicile disciplinare la locul de munca;
 Muncă fortata si/sau obligatorie;
 Utilizarea copiilor.

Beneficiile implementării SA 8000 pentru companie:

 Cistigarea unor parteneri de incredere;

 Îmbunătăţirea imaginii companiei;
 Cresterea gradului de competitivitate;
 Cresterea nivelului de retenţie a personalului.

Beneficiile implementării SA 8000pentru angajati:

 Conditii de lucru mai bune;

 Scaderea riscurilor privind accidentele de munca;
 O mai buna cunoastere a drepturilor care revin angajatilor;
 O mai buna comunicare cu managementul;
 Un nivel al remuneratiei care corespunde muncii depuse.

9
Bibliografie :
Baker M. “ Responsabilitatea sociala a intreprinderilor –Ce inseamna?

Ferge, Z. “O perspectivă central europeană asupra calității sociale a Europei”

http://www.facultateademanagement.ro/responsabilitate-sociala/

http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/14.pdf

https://www.cqm.ro/cqm-ro_doc_15_certificare-sa-8000-sistemul-de-management-
al-responsabilitatii-sociale_pg_0.htm

10