7

CAPITOLUL I

PREZENTAREA INDICATORILOR ECONOMICI


I.1.DEFINIREA I UTILIZAREA INDICATORILOR ECONOMICI


Indicatorii economici sau raporturile financiare (raii financiare) sunt formule
matematice, de obicei, foarte simple, care ncearc s stabileasc raporturi ntre elementele
bilanului unei companii. Acest lucru este util dac vrem s comparm diferite societi ntre ele.

Pe baza datelor preluate din Situaiile financiare anuale se efectueaz cercetarea mediului
economic i interpretarea informaiei contabile prin determinarea unor indicatori specifici.
Structura obligatorie stabilit prin legislaia financiar-contabil a formularelor care compun
Situaiile financiare, impun ca n cadrul Notelor explicative (Nota nr. 9) entitatea trebuie s
calculeze principalii indicatori economico-financiari.
Indicatorii finaciari se exprim sub forma unor rapoarte semnificative ntre dou mrimi, sau
grupe de mrimi din bilan sau contul de profit i prierdere a firmei. Aceste rapoarte permit
efectuarea de aprecieri asupra situaiei financiare i luarea deciziilor pentru activitatea
viitoare.
Ratele financiare sunt indicatori utilizati pentru aprecierea performantei si pozitiei financiare
a unei societati. Cea mai mare parte a acestor indicatori economico-financiari se calculeaza pe
baza informatiilor furnizate de companii in situatiile financiare.
Utilitatea acestor indicatori economico-financiari consta atat in evidentierea unui trend, cat
mai ales in posibilitatea ca societatea analizata sa poata fi comparata cu alte companii active in
acelasi sector. Totodata, exista indicatori financiari care ajuta la predictia unui eventual faliment
in viitor.
Indicatorii economico financiari faciliteaza lucrul cu un volum de date ridicat intr-o
maniera organizata.



8


Nota 9 la bilantul contabil este cea mai importanta nota deoarece prezinta principalii
indicatori ai analizei financiare a activitatii entitatii si anume: indicatorii de lichiditate ai firmei,
indicatorii de risc, indicatorii de gestiune, de profitabilitate, de solvabilitate si de acoperire a
dobanzilor.

Utilizarea si limitele indicatorilor economico-financiari

Pentru a se realiza o analiza pertinenta pe baza ratelor financiare trebuie avute in vedere
urmatoarele aspecte:

- Intodeauna este nevoie de un punct de referinta, indiferent ca este vorba de valori istorice
obtinute de companie, de previziuni sau de valori calculate pentru alte societati cu obiect similar
de activitate

- Analiza pe baza unui singur indicator poate conduce la interpretari eronate, fiind recomandata
studierea mai multor rate pentru a se obtine o imagine corecta a pozitiei sau performantei
financiare a companiei

- Utilizarea valorilor bilantiere de la sfarsitul anului la calcului indicatorilor-financiari poate
conduce la obtinerea unor erori date de factori sezonieri, de aceea se recomanda utilizarea
valorilor medii (ex: Stocuri la sfarsitul anului - Stocuri la inceputul anului/2)

- Ratele financiare sunt influentate de limitarile contabile existente, fiind posibil ca in cazul
realizarii de calcule pe baza de standarde diferite sa rezulte unele discrepante (ex: calculul pe
baza RAS vs IFRS)


I.2. FUNCIILE INDICATORILOR ECONOMICI

n general, cea mai important funcie a indicatorilor economici este de a standardiza
anumite aspecte ale unei companii cu scopul de a realiza comparaii relevante ntre societi din
domenii diferite i mrimi diferite sau ntre momente de timp diferite ale aceleiai societi.
Exist foarte muli indicatori financiari, acoperind multe aspecte ale activitii unei
companii: pot fi indicatori de profitabilitate, care arat ct de eficient este o anumit societate,
indicatori de solvabilitate, care arat dac exist riscul ca acea companie s nu i plteasc
datoriile, indicatori de rentabilitate, etc.

9


Indicatorii financiari sunt reglementai i clasificai n diferite grupe. Pe lang acetia,
fiecare manager, poate s i calculeze indicatori pe care i consider relevani activitii care
o desfoar (ex: industria hotelier).



I.3. CLASIFICAREA INDICATORILOR ECONOMICI

Principalele categorii de indicatori se structureaz in patru categorii:

1.indicatori de lichiditate
2.Indicatori de risc
3.Indicatori de profitabilitate
4.Indicatori de activitate

Ali indicatori economici:

a.- indicatori de echilibru financiar
b.- indicatori de rentabilitate
c.- indicatori ai fondului de rulment













10


CAPITOLUL II


CARACTERIZAREA INDICATORILOR ECONOMICI


I.1.INDICATORII DE LICHIDITATE

Lichiditatea reprezint capacitatea entitaii de a-i onora la termen obligaiile de plat din
resursele bneti de care dispune.

1. Indicatorul lichiditatii curente
- ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
Indicatorul lichiditii curente indica posibilitatea de a acoperii datoriile curente din activele
curente.
Lichiditatea general exprim capacitatea firmei de a face fa obligaiilor
curente pe seama capitalului circulant.
Se exprim in coeficieni i se calculeaz astfel:
Lichiditatea general = Active circulante/Datorii curente
Se recomand o valoare in jur de 2.

2.Indicatorul lichiditii imediate (testul acid)
- arat posibilitatea de a achita dotoriile curente din valorile din trezorerie existente i din creane
care se vor ncasa la scaden.
Lichiditatea imediat - are aceai semnificaie ca i lichiditatea general, dar
elimin din calcul stocurile, care uneori pot fi greu vandabile. O diferen de rezultate foarte
mare ntre lichiditatea general i lichiditatea imediat ne spune c stocurile existente ale
firmei sunt foarte mari.
Lichiditatea imediat = (Active circulante-Stocuri)/Datorii curente
Valoarea recomandata este 1 , o valoare mai mic indic dificultate.




11



II.2. INDICATORII DE RISC

Riscul este incertitudinea, nesiguranta obinerii anumitor rezultate din activitatea economic
a entitaii.

1.Indicatorul gradului de ndatorare:
-stabilete ponderea creditelor pe termen lung n capitalul propriu sau ponderea n capitalul
angajat.
Indicatorul gradului de ndatorare
(Capital mprumutat/ Capital propriu) x 100
Sau
(Capital mprumutat / Capital angajat) x 100

2.Indicatorul privind acoperirea dobnzilor:
- arat de cte ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobnzile.

Profit naintea platii dobanzii si a impozitului pe profit = Nr. de ori
Cheltuieli cu dobanda


II.3.INDICATORII DE ACTIVITATE (DE GESTIUNE)

Indicatorii de gestiune furnizeaza informatii cu privire la :

1. Viteza de rotaie a stocurilor (rulajul stocurilor)
- arat numrul de rotaii pe care l-a fcut stocul n cursul exerciiului i se exprim in numar de
ori.

2. Numrul de zile de stocare: indic numrul de zile n care bunurile sunt stocate n unitate.



12

3. Viteaza de rotaie a debitelor- clienti
Viteza de rotatie a debitelor-clienti = sold mediu clienti / cifra de afaceri x 365
O valoare n crestere a acestui indicator poate indica probleme legate de controlul
creditului acordat clientilor si, n consecinta, creante mai greu de ncasat (clienti rau platnici).
- acest indicator calculeaza eficacitatea institutiei n colectarea creantelor sale;
- exprima numarul de zile pana la data la care debitorii si achita datoriile catre institutie.
Exprim numrul de zile pn la data la care debitorii i achita datoriile ctre entitate.

4. Viteza de rotaie a creditelor- furnizori
-arat numrul de zile de creditare pe care entitatea l obine de la furnizorii si prin credit
comercial.
Viteza de rotatie a creditelor-furnizor = sold mediu furnizori / cifra de afaceri)*365

5.Viteza de rotaie a activelor imobilizate:
- acest indicator evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea
valorii cifrei de afaceri (pentru societatile de investitii financiare valoarea veniturilor activitatii
curente) generate de o anumita cantitate de active imobilizate.
Arat ponderea cifrei de afaceri din totalul activelor imobilizate i exprim n ce
proporie volumul cifrei de afaceri este generat de o anumit valoare a activelor imobilizate.
Viteza de rotatie a activelor imobilizate = cifra de afaceri / active imobilizate

6.Viteza de rotaie a activelor totale:
Furnizeaza informaii cu privire la:
- viteza de intrare sau ieire a fluxurilor de trezorerie
- capacitatea entitii de a controla capitalul circulant i activitile comerciale.
Arat ponderea cifrei de afaceri n totalul activelor i exprim n ce proporie volumul cifrei de
afaceri este generat de o anumit valoare a activelor.







13


II.4. INDICATORII DE PROFITABILITATE

- acesti indicatori exprima eficienta institutiei n realizarea de profit din
resursele disponibile. Indicatorul rentabilitatea capitalului angajat

1.Rentabilitatea capitalului angajat:
- capitalul angajat se refera la banii investiti n institutie atat de catre actionari, cat si de creditori
pe termen lung si este egal cu totalul capitalurilor proprii.
-reprezint profitul pe care l obine entitatea din investiia efectuat.
-se exprim n coeficient
Rentabilitatea capitalului angajat =
profitul inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit / capitalul angajat

2.Marja brut din vnzri:
-arat procentul de profit brut din vnzri care revine din cifra de afaceri.
-se exprim n procente i se calculeaz cu fomula:


II.5. ALI INDICATORI

5.1 I ndicatorii de echilibru financiar

Rata autonomiei financiare = Capital propriu/Capital permanent
Rata de finanare a stocurilor = (Capital permanent-Active imobilizate)/Stocuri
Rata datoriilor = Datorii totale/Active totale
Rata capitalului propriu fa de
activele imobilizate
= Capital propriu/Active imobilizate
Rata de rotaie a obligaiilor
(Viteza de rotaie n zile)
= Cifra de afaceri/Media datoriilor totale
= 360/Rata de rotaie a obligaiilor)

Rata autonomiei financiare - rezultatul este cuprins ntre (0,1]. n condiiile
economice actuale este puin probabil ca o firm s aib un rezultat de 1. Creditul este un
element esenial n dezvoltarea firmei.
14

Deci, este probabil ca rezultatul s fie mai mic decat 1. Domeniul de activitate al
firmei i costul capitalului vor influena i ei rezultatul final, fiind greu de precizat valoarea
recomandat fa de 1.

Rata de finaare a stocurilor - ne-am dori s fie mai mare sau egal cu 1.
Aceasta ar nsemna c n finanarea stocurilor s-ar putea folosi capital permanent fr s fie
necesare alte datorii.
Rata datoriilor - rezultatul este cuprins ntre [0,1). n condiiile economice actuale
este probabil ca rezultatul s fie mai mare dect zero, fiind muli factori care l
influeneaz, i greu de precizat distana recomandat fa de 1.


5.2. I ndicatorii de rentabilitate
Rata rentabilitii economice = Profit brut/Capital permanent
Rata rentabilitii financiare = Profit net/Capital propriu
Rata rentabilitii resurselor
consumate
= Profit net/Cheltuieli totale
Punct critic al rentabilitii = Cheltuieli fixe totale/[1-(Cheltuieli variabile
totale/Cheltuieli fixe totale + Cheltuieli variabile
totale)] Nivelul cifrei de afaceri aferent
profitului minim
= (Cheltuieli fixe totale+Profit minim aferent unui
anumit volum al cifrei de afaceri)/(1-Ponderea
cheltuielilor variabile n cheltuieli totale)

Rata rentabilitii financiare - Permite comparabilitatea profitabilitii afacerii indiferent
de ramura n care se desfasoar activitatea, dezvluind astfel, oportunitile de investiii din
punct de vedere financiar. Un minim acceptabil al ratei rentabilitii finaciare ar trebui s fie
rata dobnzii bancare.

Rata rentabilitii resurselor consumate - indicatorul ne dezvluie ct profit
ne poate aduce o unitate monetar cheltuit.

Punctul critic al rentabilitii - arat la ce nivel al cifrei de afaceri firma
i acoper complet costurile de exploatare fr a realiza ns profit. Construirea
indicatorului se bazeaz pe presupunerea c raportul dintre cheltuielile variabile i
cheltuielile totale este o constant.
15



5.3. I ndicatorii fondului de rulment

Fondul de rulment total = Total active - Active imobilizate
Fondul de rulment permanent = Capital propriu total + mprumuturi i datorii
financiare - Total active imobilizate

Fondul de rulment propriu = Capital propriu total - Total active imobilizate
Necesar de finanat = Fondul de rulment permanent + Pli restante - Fond
de rulment propriu + Pierderi neacoperite din exerciiile
financiare anterioare Gradul de acoperire a activelor
circulante cu capitalul propriu
= Fondul de rulment propriu/Fondul de rulment total
Necesarul de fond de rulment = Stocuri + Creane + Active de regularizare - Datorii
curente - Pasive de regularizare
Fondul de rulment net global = Capital permanent - Active imobilizate
Trezoreria net = Fondul de rulment net global - Necesarul de fond de
rulment

Fondul de rulment total - reprezint ntregul capital circulant existent n circuitul
unei firme la un moment dat, imobilizat n masa activelor circulante.

Fondul de rulment permanent - se refer numai la acea parte a capitalului care
este plasat n valori de exploatare fr de care nu poate fi conceput funcionarea activelor
imobilizate. Aceast parte a capitalului circulant se constituie numai pe seama capitalului
propriu i a mprumuturilor pe termen mediu i lung. Dac diferena este pozitiv, nseamn
c a mai rmas capital propriu i pentru finanarea fondului de rulment permanent, dac
diferena este negativ, nseamn c ntregul fond de rulment permanent se acoper pe seama
creditului pe termen mediu i lung.

Necesar de finanat - este important i relevant pentru firmele care au avut n anii
precedeni probleme financiare (obligaii neonorate) care au afectat fondul de rulment.

16

Gradul de acoperire a activelor circulante cu capitalul propriu - are un rol de
informare a managerului asupra modului de finanare a activelor circulante.

Necesarul de fond de rulment - msoara nivelul de fond de rulment care ar
trebui s fie n circuit pentru desfurarea normal a activitii de exploatare.

La aceti indicatori prezentai, fiecare firm poate s-i construiasc orice indicatori
pe care managerul i consider relevani i care pot s reflecte anumite aspecte aparte.

5 .4. Ali indicatori folositori n activitatea de gestionare a firmei mai sunt i:

Rata capacitii de plat (Cash Ratio) = Casa i conturi la banci + Investiii pe
termen scurt/Datorii curente

Acoperirea cheltuielilor zilnice = (Cash + Investiii pe termen scurt + Creane)
/ Cheltuieli medii zilnice

Ciclul de conversie a numerarului = Durata de rotaie a stocurilor (DIO) + Durata de rotaie
a debitelor - clieni Gradul de acoperire al dobnzilor = Profit nainte de plata dobnzilor i
a impozitului pe profit (EBIT) / Cheltuieli cu dobnda

Marja profitului operaional = Profit operaional (EBIT)/Cifra de afaceri*100

Rentabilitatea capitalului angajat = Profit naintea plii dobnzii i a impozitului pe
profit (EBIT)/Capital angajat

Marja net din vnzri = Profit net/Cifra de afaceri*100

Rata de impozitare efectiv = Cheltuieli cu impozitul/Profit brut (EBT)*100

Randamentul dividendului = Dividend pe aciune (DPS) / Pre
pe aciune

Rata de alocare a dividendelor = Dividende pe aciune (DPS) / Profit pe aciune (EPS)
17


CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ MOBILEXTRA S.A.






I I I .1. PREZENTAREA/I STORI CUL/MI SI UNEA COMPANI EI
Istoric i prezentare
Societatea Comercial MOBILEXTRA S.A. este persoan juridic romn, avnd forma de
societate comercial pe aciuni. Societatea are un capital social de 4,6 miliarde de lei i este privatizat
prin metoda MEBO, proces demarat n aprilie 1996.
Domeniul de activitate al S.C. MOBILEXTRA S.A., conform actului de nfiinare este:
- producerea de mobilier, furnire estetice;
- operaiuni de import-export, marketing i conjunctur economic internaional.
18

Actualmente S.C. MOBILEXTRA S.A. are un numr de 346 de angajai.
Evoluia cifrei de afaceri ofer informaii referitoare la dezvoltarea sau declinul firmei n
funcie de tendina cifrei de afaceri din perioada anterioar. Pentru a fi comparabile valorile cifrei de
afaceri trebuie calculate n preuri constante. Din analiza acestui indicator se pot obine informaii
pentru stabilirea unor obiective att pentru marketingul firmei dar mai ales pentru managementul
acesteia. Din totalul vnzrilor, 60% reprezint vnzri externe, 40% vnzri interne, iar cifra de
afaceri a S.C. MOBILEXTRA S.A. este de 1,8 mil. euro/anual.
O atenie special se acord politicii de promovare, concretizat n participarea la trguri i
expoziii interne i internaionale, precum i ntocmirea unor cataloage de informare i prezentare,
pagina web a societii, iar cheltuielile cu reclama i publicitatea reprezint 3-4% din costurile totale.
Principalele trguri la care societatea a participatn calitate de productor de mobil sunt cele de la:
Paris, Koln, Stockholm, Birmingham, Cernui, Moscova, Bucureti, etc.


19


Misiunea

MOBILEXTRA SA va ofera prin produsele sale un plus de rafinament, durabilitate, culoare si
stil in viata dumneavoastra precum si o buna investitie pentru viitor. Mobilierul produs este in special
din lemn de esenta tare: stejar, cires, paltin, fag cat si panouri compozite furniruite cu lemn, de inalta
performanta mecanica si estetica, in stil rustic german, baroc, dar si stiluri care s-au impus in ultima
perioada pe piata mobilei. De asemenea reproducem mobilier de arta Galle. Experienta acumulata in
cei peste 41 de ani de activitate, echipa de specialisti consacrati si dotarea cu utilaje moderne sunt
garantia unui mobilier de calitate si bun gust executat la MOBILEXTRA S.A.
Am promis clientului nostru o experienta de magazin care sa il atraga, sa ii creeze starea de
confort de acasa si sa il faca sa revina cu placere in magazinele noastre. O componenta foarte
importanta a acestei experiente este reprezentata de consilierii nostri si de modul in care expertiza lor
in mobila si decoratiuni este pusa la dispozitia clientului, ajutandu-l sa isi clarifice optiunile si chiar sa
descopere idei noi de mobilare si decorare a caminului.
Deoarece suntem convinsi ca mobilierul este un lucru pe care nu il schimbam zilnic, acordam o
mare importanta modului in care acesta se comporta in timp si folosim materiale si accesorii de cea
mai buna calitate imbinate cu o manopera de exceptie. Materialele folosite sunt din import furnizate de
cei mai cunoscuti producatori si corespund atat normelor de protectie a mediului cat si a exigentelor
noastre de calitate.
Produsele oferite pe pia de S.C. MOBILEXTRA S.A. Cmpulung Moldovenesc, se ridic la
nivelul cererii calitative a pieei, comenzile primite n ultimii ani de la partenerii de afaceri fiind n
continua cretere.

20



Indicatori de Eficient a Activitii Operaionale

2012 2013
Viteza de rotaie a stocurilor 35.374 40.7396
Viteza ncasrii de creane 50.0605 22.8453
Viteza de rotaie total active 0.651 0.6106

Indicatori de Profitabilitate

2012 2013
Marja de profit brut (%) 5.4703 1.6662
Marja de profit net (%) 5.2991 0.5522
Rentabilitatea capitalului propriu nainte de
impozitare 11.5849 4.0545
Rentabilitatea capitalului propriu dup
impozitare 11.2223 1.3438


III.2 Calculul i analiza principalilor indicatori economico-financiari

Indicatorii de lichiditate

Rata curent =

2012: 22.142.881 / 30.504.467 = 0,72%
2013: 19.103.099 / 31.143.441 = 0,61%
Interpretare: Rata curent reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma
ntr-un timp scurt n lichiditi pentru a achita datoriile curente. Dac valoarea total a pasivelor
curente este mai mare dect valoarea total a activelor curente atunci acest indicator e subunitar i
aceasta ar putea arta ca finanarea pe termen scurt a fost folosit pentru achiziionarea de "active pe
21

termen lung" ceea ce n mod normal e considerat periculos, cu toate c exist ramuri pentru care o
valoare mai mic dect 1 a acestui indicator este considerat acceptabil. Lichiditatea general e
considerat satisfctoare pentru valori cuprinse ntre 1.2 i 1.9
Rata rapid (testul acid) = (Active circulante Stocuri) / Datorii
2012: Rlr = (22.142.881-7.901.157) / 30504467 = 0,46%
2013: Rlr = (19.103.099-10.582.162) / 31.143.441 = 0,27%

Interpretare: Rata rapid reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate n creane i trezorerie
de a acoperi datoriile curente; se scad stocurile deoarece au cel mai puin caracterul de lichiditate dintre
activele curente (ele reprezint activele la care apar cel mai probabil pierderi n cazul lichidrii).
Lichiditatea rapid e satisfctoare pentru valori cuprinse ntre 0.65 i 1.

Indicatorii gradului de ndatorare:

Rata solvabilitii generale ( Rsg) =Activ / Datorii

2012: Rsg = 69.000.733 / 30.504.467 = 2,26%
2013: Rsg = 70.104.345 / 31.143.441 = 2,25%

Interpretare: In anii 2012 si 2013 rata solvabilitatii generale este mai mare decat 1% ceea ce scoate in
evident gradul de autonomie financiara. Se observa o usoara scadere a acestei rate in anul 2013.

Rata solvabilitii patrimoniale=




2012: 38.736.691 / 69.000.733*100 = 56%
2013: 41.168.999 / 70.104.345*100 = 58%

Interval de siguranta financiara: mai mare de 30%
Interpretare: Exprim capacitatea de autofinanare a societii, precum i msura n care poate face
fa obligaiilor sale de plat. O valoare ridicat a acestui indicator semnific o sporire a capacitii
22

de autofinanare a societii. Ea este considerat bun cnd rezultatul obinut depete 30%, indicnd
ponderea surselor proprii n totalul pasivului.

Indicatori privind utilizarea activelor:

Viteza de rotaie a stocurilor=

2012: 81.526.539 / 7.901.157 = 10,31%
2013: 81.526.639 / 10.582.162 = 7,70%

Interpretare: Arat influena stocurilor existente asupra micrii bilaniere; o valoare ridicat a acesteia
arata o situaie favorabil pentru agentul economic. Trebuie fcut precizarea c datorit faptului c
vnzrile apar de-a lungul ntregului an n timp ce stocul se definete pentru o anumit dat e
recomandat s se utilizeze stocul mediu.

Durata de recuperare a creanelor =


360 =
2012: 13.306.044 / 81.526.639*360 = 58,75
2013 7.061.591 / 81.526.639*360 = 31,18
Interpretare: Indic ritmul ncasrii creanelor concretizate n clieni, debitori. Cu ct mrimea acestui
indicator este mai mic cu att creanele se ncaseaz mai rapid.

Rata de eficien a activelor circulante =



2012: Rata activelor = 3.681,84
2013: Rata activelor = 4.963,03
Interpretare: Arat cifra de afaceri la 1000 lei active circulante; indicatorul este mai bun cu ct este
mai mare.
Viteza de rotaie a activelor=



23


2012: 81.526.639 / 69.000.733 = 1.18 ori
2013: 81.526.639 / 70.104.345 = 1,16 ori

Interpretare: Arat durata unei rotaii i este favorabil dac are valori mici.
Indicatorii Profitabilitii:

Marja profitului net =




2012: 4.320.178 / 81.526.639 *100 = 5,29%
2013: 523.540 / 81. 526.639*100 = 0,64%

Interpretare: Indic mrimea profitabilitii agentului economic; O rat a profitului ridicat indica o
profitabilitate mare a agentului.Se observa o scadere mare a ratei profitului in anul 2013.

Rata rentabilitii activelor =




2012: 4.320.178 / 69.000.733*1000 = 62.61
2013: 532.540 / 70.104.345*1000 = 7,59

Interpretare: Indic profitul net obinut la 1000 lei active totale; cu ct este mai mare este mai bun.

I ndicatori de performan:
2012 2013
Producia exerciiului 82.500.230 95.009.328
Valoarea adugat 179.563 187.469
Rezultatul exploatrii 2.911.665 512.913
Rezultatul financiar 1.408.513 10.627
Rezultatul extraordinar 0 0
Rezultatul curent 4.320.178 523.540

24




Fondul de rulment(Fr) (I ndicator de echilibru financiar)
Fr = capitaluri permanente-active pe termen lung = (capitaluri proprii + datorii + provizioane pt
riscuri si cheltuieli) (active imobilizate subventii pentru investitii)

2012: Fr = (38.736.691 + 30.504.467 + 0) (46.857.852 + 0) = 22.383.306
2013: Fr = (41.168.999 + 31. 143.441) 51.001.246 = 21.311.194

Interpretare: Fondul de rulment este pozitiv in cei doi ani, ceea ce semnifica faptul ca resursele
permanente sunt suficiente pentru acoperirea nevoilor permanente.



III.3.Analiza SWOT pentru S.C. MOBILEXTRA S.A.

Etapele parcurse pentru realizarea matricei SWOT au fost:
analiza mediului intern;
selectarea principalelor puncte forte i slabe identificate;
analiza mediului extern, selectarea principalelor oportuniti i ameninri;
combinarea diferitelor elemente pe cele dou dimensiuni (intern i extern) i gsirea acelor
alternative decizionale care pot micora riscurile ce pot aprea n mediul concurenial al firmei.




25



Analiza SWOT pentru SC MOBILEXTRA SA

Puncte forte (tari)
o calitatea bun a materiei prime;
o volumul investiiei, structura
solid a patrimoniului;
o interes pentru inovaie;
o for de munc calificat
(scoli de tradiie chiar n zon);
o tradiie i experien (mobil
clasic);
o costuri cu fora de munc
reduse fa de piaa naional;
o relaii tradiionale cu
clienii, pstrarea pieelor de desfacere
Puncte slabe
o piaa intern slab.
o slabe cunotine de antreprenoriat;
o decalaj tehnic i tehnologic fa de
rile dezvoltate;
o grad ridicat de uzur fizic i
tehnologic a echipamentelor;
o grad redus de specializare;
o ciclul de via lung al produselor;
o lipsa unor strategii generale;
Oportuniti
o materie prim - 80-90 % din zon,
acces la materia prim;
o creterea venitului pieei int;
o posibilitatea de deschidere spre noi
piee(ex. turism i recreaie);
o evoluia favorabil a ratei dobnzii;
o produse asemntoare care aduc
profit;
o programe guvernamentale pentru
susinerea IMM-urilor i start - up n
afaceri, favorabile
Ameninri
o fragmentarea proprietarilor;
o legislaia n vigoare, schimbarea
reglementrilor guvernamentale;
o contingetri la achiziionarea
materiei prime, dar i la export;
o creterea costurilor materiilor
prime, i instabilitatea n ceea ce
privete materia prim;
o apariia produselor chinezeti pe
pia (produse finite la jumtate de
pre)
renunarea la stilul de mobil
clasic.

26









27




I I I 4.CONCLUZII I RECOMANDRI



n urma analizei fcute am constatat c firma MOBILEXTRA S.A. are preuri competitive i o
calitate a produselor ireproabil.
Metoda de internaionalizare este exportul indirect, iar alegerea Germaniei ca pia int s-a
fcut innd cont de mrimea pieei, cerere, dar i n funcie de distana psihologic i cea fizic.
Principalele produse comercializate de MOBILEXTRA sunt reprezentate de mobihere din lemn
masiv. Aceste produse nu sunt standardizate, au grad inalt de pelucrare i un au pre avantajos.
Firma MOBILEXTRA se adreseaz consumatorilor cu vrsta cuprins inhe 30-50 ani, cu
venituri peste medie. n urma analizei fcute am constatat c produsele sunt exportate se adreseaz
constunatorilor din oraele mari.
Produsele firmei sunt cerute pe pia i datorit reputaiei produselor din lemn masiv.
Romnia este recunoscut pentru producia de acest tip de produse. Produsele de mobilier
realizate de MOBILEXTRA sunt preferate pe piaa italian fiind cele din lemn masiv, art-stil cu
finisaje speciale indiferent dac sunt sufragerii, dormitoare, mic mobilier, scaune de lemn sau
mobilier tapiat .
Preul avantajos i faptul c produsele nu sunt standardizate i ofer firmei avantaje n faa
concurenilor, dar i avantaje n negocierea contractului. Firma ofer concesii referitoare la pre sub
forma discounturilor i sconturilor de reglementare.
Considerm c firma are nevoie de o bun publicitate i reclam a produselor sale. De
asemenea este important ca partenerii externi ai si s aib o cot de pia important i produsele
fumei s fie expune n showroom- uri renumite.
28

BIBLIOGRAFIE





MARIA POPAN ,Manual Realizarea situatiilor financiare si calculatia
costurilor clasa a XII-a Editura Oscar Print

COSTACHE RUSU, Diagnostic economico-financiar, vol. II, Editura
economic, Bucureti, 2006


www.mobilextra.ro/

contabilul.manager.ro/