Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice CUPRINS

Argument Capitolul 1 - Stocurile si evaluarea lor 1.1 Continutul si structura stocurilor 1.2 Recunoasterea si evaluarea stocurilor Capitolul 2 Inventarierea stocurilor 2.1 Inventarierea stocurilor 2.2 Inregistrarea in contabilitate a diferentelor constatate 2.3 Documente privind inventarierea stocurilor Capitolul 3 Studiu de caz 3.1 Prezentarea societatii 3.2 Concluzii Bibliografie Anexe

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice

ARGUMENT Contabilitatea, ca principal instrument al conducerii, trebuie saasigure informatii reale asupra activitatii unitatii patrimoniale, in vederea adoptarii de decizii fundamentate din punct de vedere stiintific.Pentru realizarea acestui obiectiv, o conditie fundamentala o prezintaconcordanta deplina care trebuie sa existe intre datele inregistrate inconturi si realitatea faptica existenta in unitate. Consider c tratarea temei Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice este necesar i interesant, deoarece actuala program colar pentru clasa a XII-a acord un rol primordial acesteia. Am avut n vedere i faptul c numeroase probleme publicate n diverse cri de contabilitate i nu numai, precum i cele care au fost date la diverse concursuri, au rezolvri ce implic, inventarierea patrimoniului. Scopul principal al lucrrii este de a oferi o varietate de noiuni teoretice necesare referitoare la inventariere, aceasta fiind un instrument principal al conducerii firmei, ajutnd la adoptarea unor decizii fundamentale din punct de vedere tiinific. Mijlocul principal prin care se constata situatia r e a l a a patrimoniului si care permite compararea datelor obtinute pe aceasta cale cu datele contabilitatii, il reprezinta inventarierea. Necesitatea inventarierii patrimoniului unitatilor se explica prinimport anta deosebita pe care o prezinta pentru activitatea practica aacestora.In primul rand, ea constituie baza de pornire pentru deschidereasi organizarea evidentei operative si contabile la unitatile patrimoniale n o u i n f i i n t a t e , i a r i n a l d o i l e a r a n d , i n d e c u r s u l e x e r c i t i u l u i , e a e s t e determinata de faptul ca intre datele contabilitatii si realitatea de peteren pot sa apara anumite diferente, in plus sau in minus, chiar si inc o n d i t i i l e u n e i b u n e o r g a n i z a r i a e v i d e n t e i operative si contabile,d a t o r i t a m a i m u l t o r c a u z e d i n t r e c a r e m e n t i o n a m : m o d i f i c a r i intervenite la elementele patrimoniale ale unitatii, fie ca urmare a unorcauze naturale (cum sunt: uscarea, evaporarea, scaderea in greutatee t c . ) , f i e d a t o r i t a u n o r c a u z e s u b i e c t i v e ( c a d e e x e m p l u : m a s u r a r i inexacte; sustrageri de mijloace economice); neintocmirea sau i n t o c m i r e a defectuoasa a unor documente; neinregistrarea s a u inregistrarea gresita in conturi a anumitor operatii; neglijenta s i neatentia gestionarilor care gestioneaza bunurile si valorile economice;etc. O inventariere se considera de calitate, daca s-au efectuat situatiilep r e v a z u t e d e l e g e , c l a r i f i c a n d t o a t e p r o b l e m e l e , d a c a a a v u t l o c l a momentul oportun, nu a necesitat un timp indelungat si cheltuieli mari, nu a i m p i e d i c a t d e s f a s u r a r e a n o r m a l a a a c t i v i t a t i i , n u a g e n e r a t s i t u a t i i ambigue.I n c o m e r t s p r e e x e m p l u i n v e n t a r i e r e a n u t r e b u i e s a d u c a l a intreruperea completa a vanzarii marfurilor, ea trebuie sa se desfasoarei n t r - o anumita succesiune c u p r i n z a n d u n e l e r a i o a n e , l a s a n d u - l e p e celelalte sa functioneze normal, dupa

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice cum in unitatile de productie, pentrua nu intrerupe productia trebuie ca inainte de inventariere sa se asigurestocurile de materiale, semifabricate necesare continuarii activitatii.

Capitolul 1 - Stocurile si evaluarea lor 1.1 Continutul si structura stocurilor

Stocurile reprezinta, materiale, lucrari si servicii destinate sa fie consumate la prima lor utilizare, sa fie vandute in situatia cand au starea de marfa sau produse rezultate din prelucrare, precum si productia in curs de executie. Principalele tipuri de stocuri deinute de o ntreprindere sunt destinate utilizrii n producie sau destinate vnzrii, fie n acelai stadiu n care au fost procurate,fie dupce au suferit o prelucrare. Cele mai reprezentative stocuri sunt mrfurile,ambalajele, materiile prime, produsele finite, producia n curs de execuie,obiectele de inventar.1 Stocurile, sub aspectul gestionarii, se pot grupa in stocuri si productia in curs de executie, ambele fiind considerate active circulante materiale. Comisia Internationala a Standardelor Contabile (I.A.S.C.), in norma de contabilitate IAS 2 Stocurile aplicata incepand cu 1.01.1976 si revizuita in anul 1993 defineste stocurile ca fiind un element de activ, iar costul de achizitie al acestora cuprinde pretul de cumparare, taxele vamale si alte taxe nerecuperabile, cheltuieli de transport-aprovizionare. Stocurile pot fi: Bunuri achizitionate in scopul revanzarii ( marfa cumparata de un comerciant cu amanuntul si destinata revanzarii) sau orice alta achizitie avand acest scop; Bunuri finite sau in curs de executie fabricate de intreprindere; Materii prime, materiale, utilitati ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie; Costul serviciului pentru care intreprinderea nu a recunoscut inca venitul aferent, in cazul prestarilor de servicii. Materii prime, care participa direct la fabricarea produselor, regasindu-se in componenta lor integral sau partial, in stare initiala sau transformata; Materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare, combustibili, piesele de schimb, semintele si materialul de plantat, furajele si alte materiale consumabile care participa indirect sau ajuta activitatea de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul rezultat; Produsele sub forma semifabricatelor, produselor finite si produselor reziduale; Animale care nu au indeplinit conditiile de a fi trecute la animale adulte, animale de ingrasat, pasarile si coloniile de albine; Productia in curs de fabricatie reprezinta materii prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricatie, produse ne supuse probelor si receptiei tehnice, precum si lucrarile si serviciile in curs de executie sau neterminate; Marfuri, respectiv bunuri pe care intreprinderea le cumpara in vederea revanzarii ;
1

Caraiani Chiria (Coord.)- Bazele contabilitii, Biblioteca digital ASE, Cap. 6, pg. 1

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice Ambalajele, cuprind bunurile necesare pentru protectia marfurilor pe timpul transporturilor si depozitarii sau pentru prezentarea lor comerciala. In contabilitate, stocurile sunt reflectate astfel: valoric, in contabilitatea sintetica; cantitativ si valoric, cu unele exceptii, in contabilitatea analitica cantitativ, in evidenta operativa de la locurile de depozitare. 1.2 Recunoasterea si evaluarea stocurilor La evaluarea stocurilor se disting patru momente principale, corespunzatoare starii lor patrimoniale2: A. Evaluarea la intrarea in patrimoniul intreprinderi; B. Evaluarea la inventariere; C. Evaluarea la bilant; D. Evaluarea la iesirea din patrimoniu. A. Evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu Regula generala de evaluare si inregistrare a stocurilor , la intrarea in patrimoniu, este evaluarea la cost istoric, care poate fi identificata, prin: Costul de achizitie, in cazul bunurilor achizitionate de la terti, in structura caruia se cuprind urmatoarele elemente: Pretul de cumparare a bunurilor, din care sunt deduse taxele recuperabile (TVA), precum si rabaturile, remizele, risturnuri etc. Taxe vamale aferente bunurilor importate. Cheltuieli accesorii de achizitionare acestea fiind cheltuielile directe sau indirecte legate de aprovizionare pana la intrarea bunurilor intrate in gestiune, ele pot fi: Costuri externe: comisioane, transport extern, asigurare; Costuri interne: de transport intern, cheltuieli de manipulare. Nu se includ in costul de achizitie cheltuielile financiare aferente finantarii necesare constituirii stocurilor si nici sconturile financiare acordate pentru plata inainte de scadenta. Costul de productie, in cazul bunurilor si serviciilor obtinute din activitatea proprie de exploatare, format din: 1. Pretul de achizitie a materialelor consumate; 2. Cheltuielile directe de fabricatie; 3. Cheltuieli indirecte de fabricatie. Valoarea de utilitate, in cazul bunurilor aduse ca: 0. Aport la capital; 1. Obtinute cu titlu gratuit; 2. Din donatii. Evaluarea stocurilor se bazeaz pe principiul costului istoric, ceea ce implic recunoaterea stocurilor n contabilitate la costul de achiziie sau la costul de fabricaie. Se pot identifica patru momente ale evalurii stocurilor: cu ocaziaachiziiei sau produciei (prima recunoatere n contabilitate), la inventariere, la ntocmirea bilanului i cu ocazia vnzrii sau consumului (ncetarea recunoaterii n contabilitate).3

2 3

Doina Maria Robu, Contabilitate General, Biblioteca digital , pg. 77 Idem 1, Op. Cit. , Capitulul 6, pg. 2.

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice Costul de intrare in patrimoniu este denumit si valoare de intrare sau valoare contabila. B. Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii Regula generala de evaluare si inregistrare a stocurilor, la inventar, este evaluarea la valoarea actuala sau de utilitate denumita si valoare de inventar. Aceste valori se stabilesc in functie de utilitatea bunului in intreprindere sau pretul pietei si se identifica, in functie de destinatia lor, astfel: Stocurile destinate vanzarii, li se stabilesc valoarea de inventar sub forma valorii nete de realizare, care este data de pretul de vanzare previzionat, din care se scad cheltuielile cu transport, comisioane etc. Semifabricatele si productia in curs de executie se evalueaza la valoarea componentelor materiale incorporate la care se adauga costurile stadiilor de prelucrare. Materiile prime si materiale consumabile destinate utilizarii in exploatare se evalueaza la costul lor de inlocuire. La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudentei, potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor. In acest sens: In cazul in care se constata ca valoarea de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului pentru unitate si pretul pietei, este mai mare decat valoarea cu care sunt acestea inregistrate in contabilitate, in listele de inventariere vor fi inscrise valorile din contabilitate. In cazul in care valoarea de inventar este mai mica decat valoarea din contabilitate, in listele de inventariere se vor scrie valorile de inventar. Pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului, in cazul constatarii unor deprecieri relative(nedefinitive) trebuie constituit provizion pentru deprecieri, care sa reflecte situatia reala existenta, chiar si in cazul in care aceste cheltuieli nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal. Provizioanele constituite cu ocazia inventarierii, pentru deprecierile constatate, nu sunt deductibile fiscal. In cazul constatarii unor lipsuri in gestiune, imputabile, administratorii vor lua masura imputarii acestora la valoarea lor de inlocuire. Prin valoarea de inlocuire se intelege costul de achizitie, in care sunt incluse costul de cumparare practicat pe piata, taxele nedeductibile, inclusiv TVA, cheltuieli de transport aprovizionare. C. Evaluarea stocurilor la inchiderea exercitiului prin bilant contabil Se face la valoarea de intrare, respectiv la valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele evaluarilor la inventariere, astfel pot fi posibile urmatoarele cazuri: Pentru stocurile la care au rezultat diferente in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare, in bilant acestea sunt evaluate la valoarea lor de intrare, deci plusul de valoare nu se inregistreaza in contabilitate. Pentru stocurile la care s-au constatat diferente in minus intre valoarea de inventar si valoarea lor de intrare, acestea se evalueaza in bilant la valoarea de inventar. In contabilitate aceste stocuri vor continua sa fie inregistrate la valoarea lor de intrare, iar minusul de valoare datorat unor deprecieri se inregistreaza prin intermediul conturilor de provizioane. Daca din valoarea de intrare a stocurilor se deduce valoarea deprecierilor pentru care au fost calculate si inregistrate provizioane, se obtine valoarea de inventar ca valoare neta ce se inscrie in bilant. Pe baza celor aratate mai sus se desprinde regula generala de evaluare si inregistrare a stocurilor, si anume: inregistrarea lor in contabilitate la valoarea de intrare, stabilita la

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice nivelul costului de achizitie sau a costului de productie, dupa caz, ca forme a costului istoric. Prin aceasta se asigura aplicarea principiului realitatii, costurile efective de achizitie si de productie fiind parametrii reali ai valorii stocurilor D. Evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu La iesirea din patrimoniu sau la darea in consum, stocurile sunt evaluate si se inregistreaza scoaterea lor din gestiune la valoarea lor de intrare. Problema fundamentala a inregistrarilor la iesirea stocurilor cumparate sau fabricate este cea a pretului utilizat pentru evaluarea stocurilor iesite. In conditiile in care pe parcursul desfasurarii activitatii, aceleasi feluri de bunuri se procura la preturi diferite, pentru evaluarea cantitatilor de stocuri iesite sau consumate, avand la baza valoarea de intrare a acestora, reglementarile si standardele internationale recomanda urmatoarele metode de evaluare4: Metoda costului mediu ponderat (CMP); Metoda prima intrare- prima iesire (FIFO); Metoda ultima intrare- prima iesire (LIFO); Metoda costului standard. Capitolul 2 Inventarierea Stocurilor 2.1 Inventarierea stocurilor Mijlocul principal prin care se constata situatia reala a patrimoniului si compararea datelor obtinute pe aceasta cale cu datele contabilitatii, l reprezinta inventarierea. Inventarierea este un procedeu al metodei contabilitatii, comun si altor stiinte economice, care reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta cantitativa si valorica sau numai valorica, dupa caz, a elementelor de activ si de pasiv aflate n patrimoniul unitatii la data la care aceasta se efectueaza. Sistemul inventarului permanent a fost considerat inadecvat o mare perioad de timp, ntruct genereaz costuri ridicare determinate de volumul mare de nregistrri contabile i calcule. Dar n condiiile utilizrii tehnicii moderne de calcul, acest inconvenient este eliminat, iar sistemul inventarului permanent devine un instrument de baz al contabilitii stocurilor din unitile patrimoniale.5 Toate aceste operatii se efectueaza cu scopul evaluarii elementelor inventariate si punerii de acord a datelor contabilitatii cu realitatea faptica constatata. Necesitatea inventarierii patrimoniului unitatilor se explica prin importanta deosebita pe care o prezinta pentru activitatea practica a acestora. n primul rnd, ea constituie baza de pornire pentru deschiderea si organizarea evidentei operative si contabile la unitatile patrimoniale nou nfiintate. La nceputul activitatii, inventarierea are ca obiect principal stabilirea si evaluarea elementelor patrimoniale care constituie aporturile n natura si/sau n bani ale asociatilor/actionarilor sau ntreprinzatorului particular, n functie de forma de organizare a unitatii economice.
4 5

Mihai Ristea, Contabilitate Aprofundat, Biblioteca digital, Cap. 4, pg. 11 Doina Maria Robu, Contabilitate General, Biblioteca digital , pg. 71

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice n al doilea rnd, n decursul exercitiului, ea este determinata de faptul ca ntre datele contabilitatii si realitatea de pe teren pot sa apara anumite diferente, n plus sau n minus, chiar si n conditiile unei bune organizari a evidentei operative si contabile, datorita mai multor cauze dintre care mentionam: - modificari intervenite la elementele patrimoniale ale unitatii, fie ca urmare a unor cauze naturale (cum sunt: uscarea, evaporarea, scaderea n greutate etc.), fie dator 525f59f ita unor cauze subiective (ca de exemplu: masurari inexacte; sustrageri de mijloace economice); - nentocmirea sau ntocmirea defectuoasa a unor documente; - nenregistrarea sau nregistrarea gresita n conturi a anumitor operatii; - neglijenta si neatentia gestionarilor care gestioneaza bunurile si valorile economice. Rolul inventarierii Rolul inventarierii se manifest pe mai multe direcii i anume : - inventarierea este un mijloc de realizare a concordanei datelor contabilitii i a celorlalte forme de evidena economic cu realitatea obiectiv pe care o reprezint ; - constituie un mijloc de control i verificare asupra integritii mijloacelor economice, a bunei gospodariri a patrimoniului pentru ntrirea gestiunii economice. Cu aceast ocazie se stabilesc rspunderile i msurile de recuperare a pagubelor produse asupra patrimoniului ; - inventarierea contribuie la mobilizarea resurselor interne prin aceea c permite identificarea valorilor materiale fr micare, neutilizabile sau degradate, a produselor i mrfurilor greu vandabile etc., i valorificarea acestora. - constatarea deprecierilor provizorii (reversibile) bunurilor i valorilor economice, cu ocazia inventarierii, consta n valorificarea acestora. - prin inventariere se determin mrimea unor indicatori economici cuprini n contabilitate. Pe aceast baz are loc determinarea produciei neterminate care influeneaza claculul exact al costurilor i rezultatelor finale. Inventarierea este o lucrare premergtoare, obligatorie, ntocmirii bilanului contabil anual, contribuind la realizarea imaginii fidele a patrimoniului reprezentat prin bilan ; - inventarierea contribuie la respectarea disciplinei financiare i la desfurarea normal a decontrilor , prin descoperirea creanelor nencasate, respectiv a datoriilor nepltite la timp ; - pe baza inventarierii se pot obine o serie de concluzii pentru mbuntirea organizrii contabilitii curente, a evidenei operative a stocurilor, a controlului gestionar, etc. Obiectul inventarierii l constituie ntregul patrimoniu, adic toate elementele de activ i de pasiv de care dispune unitatea patrimonialp, n momentul efecturii inventarierii. Inventarierea ajut la : - determinarea situaiei reale a patrimoniului propriu ; - determinarea bunurilor aflate n unitate dar care aparin altor persoane fizice sau juridice ; - stabilirea valorilor actuale sau de utilitate a elementelor patrimoniale determinndu-se creterea sau descreterea valorii contabile a acestora; - determinarea i evaluarea bunurilor aportate ; - controlul gestionar, diminuarea pierderilor sau recuperarea lipsurilor constatate.

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice n teoria si practica de contabilitate, inventarierea se clasifica dupa mai multe criterii: 1. Din punct de vedere al perioadei cnd se efectueaza, inventarierea este: anuala; periodica. Inventarierea anuala a elementelor patrimoniale se face, de regula, cu ocazia ncheierii exercitiului financiar, avndu-se n vedere si specificul activitatii unitatii economice. Inventarierea periodica se face la alte intervale de timp mai mici, sau mai mari, dect anul calendaristic. De exemplu, casa si alte valori gestionate n casieria unitatii se inventariaza cel putin odata pe luna, de catre contabilul sef sau alta persoana desemnata n acest scop, marfurile si ambalajele la unitatile comerciale cu amanuntul se inventariaza de doua ori pe an, vagoanele de cale ferata o data la cinci ani. 2. Din punct de vedere sferei de cuprindere, inventarierea poate fi: generala; partiala. Inventarierea generala cuprinde ntregul patrimoniu, adica toate elementele patrimoniale ale unitatii, precum si toate bunurile detinute, cu orice titlu, apartinnd altor persoane juridice sau fizice. Potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata si Ordinului Ministrului Finantelor nr. 2388/XII.1995, pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii, inventarierea generala se efectueaza: la nceputul activitatii, cel putin o data pe an obligatoriu, cu ocazia nchiderii exercitiului financiar, pe parcursul functionarii sale, n cazul fuzionarii, divizarii sau ncetarii activitatii, precum si n alte situatii prevazute de lege. Inventarierea partiala cuprinde numai anumite elemente patrimoniale sau numai anumite gestiuni si are, de regula, caracter ocazional. Ea se efectueaza n urmatoarele situatii: a) n cazul modificarii preturilor; b) la cererea organelor de control, cu prilejul efectuarii controlului sau a altor organe prevazute de lege; c) ori de cte ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri n gestiune care nu pot fi stabilite cert dect prin inventariere; d) ori de cte ori intervine o predare - primire de gestiune; e) cu prilejul reorganizarii gestiunilor; f) ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor cazuri de forta majora. Conform reglementarilor art. 8 al. (2) din Legea contabilitatii, Ministerul Finantelor poate aproba, pentru institutiile publice, exceptii de la regula inventarierii obligatorii anuale, la solicitarea justificata a unitatii patrimoniale, cu avizul directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti. n cazul n care n situatiile mentionate anterior sunt inventariate toate elementele patrimoniale dintr-o gestiune, aceasta poate tine loc de inventariere anuala, cu aprobarea administratorului, a ordonatorului de credite sau a persoanei care are obligatia gestionarii patrimoniului. n registrul inventar se va cuprinde valoarea stocurilor faptice inventariate si nscrise n listele de inventariere, actualizate cu intrarile si iesirile de bunuri din perioada cuprinsa ntre data inventarierii si data de 31 decembrie. 3. Dupa natura elementelor supuse inventarierii se disting:

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice Inventarierea mijloacelor materiale si banesti, adica: imobilizari corporale, elemente patrimoniale de natura stocurilor (materii prime, materiale consumabile, marfuri), titluri de valoare, disponibilitati, etc. Verificarea acestora se face prin constatare faptica si cantitativa, iar n cazul disponibilitatilor n conturi la banci se face pe baza de documente (extrasul de cont). Inventarierea productiei neterminate se efectueaza, fie prin constatare faptica la sfrsitul perioadei, fie prin metoda contabila. Inventarierea creantelor (clienti, debitori interni si externi), respectiv a datoriilor (furnizori, etc.) se face pe baza de documente si punctaje cu persoanele juridice sau fizice partenere. Acestea se concretizeaza n situatii n care se nscriu facturile sau alte documente de decontare cu referire la: numarul si data lor, valoarea care urmeaza sa se ncaseze sau sa se plateasca, dupa caz, precum si termenele de decontare. 4. Dupa rolul pe care l are inventarierea n activitatea practica a unitatii patrimoniale: Inventarierea de control a gestiunii, ce reprezinta, de fapt, o forma a controlului gestionar asupra modului de gospodarire a bunurilor materiale si valorilor banesti. Inventarierea de predare - primire a gestiunii, constituie o operatiune obligatorie n cazul nfiintarii unei gestiuni sau schimbarii unui gestionar. Inventarierea ca operatiune premergatoare ntocmirii bilantului contabil anual al unitatii patrimoniale, care are ca scop verificarea concordantei dintre realitatea faptica si datele nregistrate n contabilitate. n desfasurarea inventarierii trebuie sa se respecte anumite conditii cu caracter de principii, care conduc la cresterea eficientei inventarierii, printre care mentionam: - Stabilirea cu anticipatie a elementelor supuse inventarierii, a limitelor de extindere a acesteia asupra patrimoniului. Ele se stabilesc, n functie de specificul activitatii, n cadrul unui plan al inventarierii, de catre conducatorul compartimentului financiar contabil, aprobat de conducerea unitatii si au la baza obiectivele urmarite prin inventarierea patrimoniului; - Comisiile de inventariere trebuie sa aiba o componenta care sa asigure buna desfasurare a operatiunilor de inventariere. n acest sens, se are n vedere aspectul pregatirii profesionale (economice si tehnice) a membrilor ei cu respectarea, n acelasi timp, a principiului incompatibilitatii inventarierii de catre gestionar (el nu face parte din comisie, dar participa efectiv la realizarea ei); - Inventarierea trebuie sa se efectueze ntr-un timp ct mai scurt n asa fel nct sa nu mpiedice desfasurarea normala a activitatii economice, de productie, de comercializare, etc; - Inventarierea sa se execute corect, iar n cazul mijloacelor materiale si banesti verificarea sa se faca prin constatare directa a acestor elemente. Inventarierea valorilor materiale se face la locul de depozitare si pastrare; - Pentru evitarea ncercarilor de acoperire a eventualelor lipsuri din gestiune sau de sustragere a plusurilor, trebuie sa se respecte caracterul inopinat al acestei operatiuni pastrnduse secretul asupra datei ei.

2.1 Inregistrarea in contabilitate a diferentelor constatate

nregistrarea rezultatelor definitive ale inventarierii se face n scopul punerii de acord a datelor contabilitatii cu realitatea faptica constatata.

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice Potrivit art. 48 din Ordinul Ministrului Finantelor nr. 2388/1995, rezultatele inventarierii trebuie nregistrate, att n evidenta tehnic-operativa, ct si n contabilitate, n termen de cel mult 5 zile de la data terminarii operatiunilor de inventariere. De regula, valorificarea inventarierii se face prin nregistrarea plusurilor si imputarea minusurilor. Daca lipsurile nu se datoreaza vinovatiei unei persoane acestea se trec pe cheltuielile unitatii patrimoniale. Se admit compensari cantitative ale lipsurilor cu plusurile numai cnd exista riscul de confuzie, cnd se refera la aceleasi bunuri, aceeasi perioada de gestiune si la acelasi gestionar, fara nsa a diminua valoric patrimoniul unitatii. Listele cu valorile materiale care ntrunesc conditiile de compensare datorita riscului de confuzie se aproba anual de catre administratorii, respectiv de catre ordonatorii de credite. Lipsurile peste normele stabilite si pierderile cauzate de proasta gestiune se pot imputa celor vinovati la valoarea de nlocuire reprezentata de costul de achizitie, care cuprinde pretul de cumparare practicat pe piata, la care se adauga taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea n stare de utilitate a bunului respectiv. nregistrarea n contabilitate a valorii bunurilor imputate, ceea ce nseamna, n primul rnd, crearea creantei fata de persoana vinovata, este urmatoarea: 428 = % "Alte datorii si creante n legatura cu 758 personalul" "Alte venituri din exploatare" 4427 "TVA colectata" Daca valoarea bunurilor se imputa tertilor (persoane din afara unitatii), n locul contului 428, "Alte datorii si creante n legatura cu personalul"se utilizeaza contul 461 "Debitori diversi". Concomitent cu operatia mentionata anterior, se descarca gestiunea cu elementele patrimoniale de natura stocurilor. a) Cele provenite din aprovizionari, se nregistreaza dupa cum urmeaza: - materia prima constatata lipsa: 601 = 301 "Cheltuieli cu materiile prime" "Materii prime" - materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibil, piese de schimb, etc): 602 = 302 "Cheltuieli cu materialele consumabile" "Materiale consumabile" - obiecte de inventar n depozit constatate lipsa: 603 = 303 "Cheltuieli privind materiale de natura "Materiale de natura obiectelo de inventar" obiectelor de inventar" - marfuri constatate lipsa: 607 = 371 "Cheltuieli privind marfurile" "Marfuri" b) Elementele de natura stocurilor obtinute din productie proprie (semifabricate, produse finite): 711 = % "Venituri din productia stocata" 341 "Semifabricate" 345

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice "Produse finite" Lipsurile de active circulante materiale care nu se datoreaza vinovatiei unei persoane si se ncadreaza n limitele normelor de perisabilitate se nregistreaza numai n conturile de cheltuieli corespunzatoare (vezi nregistrarile anterioare de la pct. a si b): Plusurile de bunuri se nregistreaza, n mod diferit, ca intrari n patrimoniu, n functie de natura acestora, astfel: a) materiale, obiecte de inventar, ambalaje, marfuri, constatate plus la inventariere: Conturi din grupele = Conturi grupa 60 30, 34, 35, 37, 38 "Cheltuieli privind stocurile" De exemplu, materia prima constatata plus la inventariere: 301 = 601 "Materii prime" "Cheltuieli cu materiile prime" Bunurile constatate plus la inventariere se mai pot nregistra si prin stornarea operatiei de iesire a acestora din patrimoniu (cu suma nscrisa n rosu). b) semifabricate sau produse finite constatate plus la inventariere: % = 711 341 "Venituri din productia stocata" "Semifabricate" 345 "Produse finite" Dupa ce s-au efectuat nregistrarile privind plusurile si minusurile constatate la inventariere, valoarea totala a stocurilor din listele de inventariere trebuie sa corespunda cu soldurile conturilor de elemente de natura stocurilor si cu stocurile cantitative ale elementelor respective din evidenta operativa de la depozite (fisele de magazie). Preturile folosite la evaluarea activelor circulante inregistrate in contabilitate se numesc preturi de inregistrare. Ele pot fi diferite in functie de optiunea unitatilor patrimoniale si de natura stocurilor si pot fi inregistrare in contabilitate, astfel: a. Costul de achizitie folosit la inregistrarea intrarilor stocurilor este format din pretul de facturare al furnizorului, taxele si ambalajele nerecuperabile, cheltuielile de transportaprovizionare si alte cheltuieli incluse in factura furnizorului. Un asemenea pret devine cost istoric si va fi luat in considerare la eliberarea stocurilor din depozit. Intrucat costul de achizitie, devenit pret de inregistrare in contabilitate chiar pentru aceleasi sortimente, difera de la o perioada la alta in functie de marimea preturilor de livrare practicate de furnizori sau de cheltuielilor de transport aprovizionare, se ridica problema preturilor unitare care trebuie practicate la iesirea stocurilor in cauza de la locurile de depozitare. In acest scop, Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii nr. 82/1995, la art. 67 stabileste posibilitatea alegerii de catre agentii economici a uneia din urmatoarele metode: Cost mediu ponderat; Prima intrare-prima iesire; Ultima intrare-prima iesire. b. Pretul standard este un pret prestabilit ce consta in evaluarea si inregistrarea stocurilor la preturi fixe, stabilite anterior pe baza preturilor medii ale stocurilor respective realizate in perioada precedenta. El devine pret de inregistrare in contabilitate cu conditia evidentierii distincte a diferentelor de pret fata de costul de achizitie. Preturile standard

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice trebuie sa fie actualizate periodic, cel putin o data pe an, in functie de evolutia preturilor si alti factori. Diferentele de pret pot fi: Favorabile, cand pretul standard este mai mare decat costul efectiv si se inscriu in rosu; Nefavorabile, cand pretul standard este mai mic decat costul efectiv si se inscriu in negru. Diferentele de pret stabilite la intrarea bunurilor in patrimoniu se repartizeaza si se inregistreaza proportional, atat asupra valorii bunurilor iesite cat si asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient de repartizare K, care se calculeaza astfel: Coeficient de repartizare = (K) Soldul initial al diferentelor de pret Sold initial al stocurilor la pret de inregistrare Diferente de pret aferente intrarilor in cursul perioadei Valoarea intrarilor in cursul perioadei la pret de inregistrare

+ +

Si (cont de diferente) + Rd (cont de diferente) Si (cont de stoc la pret de + Rd (cont de stoc la pret de inregistrare inregistrare Acest coeficient se aplica asupra valorii bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare, obtinandu-se, astfel, diferentele de pret aferente bunurilor iesite. El se inmulteste cu valoarea stocurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite. La finele perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri, evaluate la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecteze valoarea stocurilor la costul de achizitie. c. Pretul de facturare al furnizorului este pretul indicat in factura furnizorului. Pretul de facturare devine pret de inregistrare in contabilitate cu conditia evidentierii distincte a diferentelor de pret fata de costul de achizitie. Diferentele de pret vor fi in toate cazurile nefavorabile, pentru ca, in fapt, reprezinta cheltuielile de transport-aprovizionare, astfel ele vor fi inregistrate distinct in conturile de diferente de pret. Cheltuielile de transport aprovizionare inregistrate in conturile de diferente se vor repartiza proportional, atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra stocurilor, tot cu ajutorul unui coeficient de repartizare K care se calculeaza astfel: Cheltuieli de transport aferente Cheltuieli de transport stocurilor existente la + aferente intrarilor de stocuri Coeficient de = inceputul perioadei in cursul perioadei repartizare ( Soldul initial al stocurilor la + Valoarea intrarilor de K) pret de facturare stocuri in cursul perioadei la pret de factura K = Si (cont de diferente) Si (cont de stoc la pret de factura) + + Rd (cont de diferente) Rd ( cont de stoc la pret de factura )

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice Acest coeficient (K) se aplica asupra valorii bunurilor iesite din gestiune la preturi de factura, obtinandu-se astfel cheltuielile de transport aprovizionare aferente bunurilor iesite din gestiune. La sfarsitul lunii soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri la pret de inregistrare, reflectandu-se astfel valoarea stocurilor la costul de achizitie, respectiv de productie. d. Costurile de productie este format din totalitatea cheltuielilor ocazionate de fabricarea bunurilor respective, iar acesta devine pret de inregistrare in contabilitate. Prezinta dezavantajul ca nu este cunoscut decat dupa expirarea lunii curente. La iesirea stocurilor din locurile de depozitare vor trebui calculate costurile unitare ale acestora si se va folosi una dintre urmatoarele metode: Costul mediu ponderat (CMP); Prima intrare-prima iesire (FIFO); Ultima intrare prima iesire (LIFO). 3.1 Documente privind inventarierea stocurilor Rspunderea pentru buna organizare a lucrrilor de inventariere revine administratorului sau altei persoane care are obligaia gestionrii elementelor de activ i de pasiv i care elaboreaz i transmite comisiilor de inventariere proceduri scrise adaptate la specificul unitii. Conform prevederilor legale, n termen de 3 zile de la data ncheierii operaiunilor de inventariere trebuie prezentate administratorului unitii propunerile cuprinse n procesul-verbal al comisiei de inventariere. Acesta, cu avizul conductorului compartimentului financiar-contabil i al conductorului compartimentului juridic, decide, n termen de cel mult 5 zile de la primirea procesului-verbal, asupra soluionrii propunerilor fcute, cu respectarea dispoziiilor legale. Rezultatele inventarierii trebuie nregistrate n evidena tehnico-operativ n termen de cel mult 3 zile de la data aprobrii procesului-verbal de inventariere de ctre administrator. Registrul-inventar este documentul contabil obligatoriu n care se nregistreaz toate elementele de activ i de pasiv, grupate n funcie de natura lor, inventariate de unitate, potrivit legii. Elementele de activ i de pasiv nscrise n acest registru au la baza listele de inventariere sau alte documente care justifica coninutul acestora. n concluzie, n termen de cel mult 11 zile de la data ncheierii operaiunilor de inventariere trebuie nscrise n Registrul-inventar elementele inventariate. n continuare sunt prezentate documentele ce trebuie s existe n dosarul ntocmit cu ocazia inventarierii: -decizia de numire a comisiilor de inventariere (acestea sunt coordonate, acolo unde este cazul,de ctre o comisie centrala); -declaraia scris a gestionarului (gestionarilor); -fiele de magazie - barate i semnate de comisia de inventariere, la ultima operaiune, menionnd data la care s-au inventariat bunurile; -listele de inventariere - semnate pe fiecare fil de ctre membrii comisiei de inventariere i de ctre gestionar (n cazul gestiunilor colective, listele de inventariere se semneaz de ctre toi gestionarii); pe ultima fil a listei de inventariere, gestionarul trebuie s menioneze dac toate bunurile i valorile bneti din gestiune au fost inventariate i consemnate n listele de

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice inventariere n prezena sa s menioneze dac are obiecii cu privire la modul de efectuare a inventarierii; -extrasele de cont pentru comunicarea i solicitarea de la debitor a sumelor pretinse, rmase neachitate; -extrasele de cont din ziua de 31 decembrie sau din ultima zi lucrtoare a anului, cu stampila oficial a unitilor bancare i unitilor Trezoreriei Statului emitente. -proces-verbal privind rezultatele inventarierii; Inventarierea elementelor de activ i de pasiv se efectueaz de ctre comisii de inventariere, formate din cel puin dou persoane, numite prin decizie scris, emis de administrator sau alt persoan care are obligaia gestionrii elementelor de activ i de pasiv. n decizia de numire se menioneaz n mod obligatoriu componena comisiei, numele responsabilului comisiei, modul de efectuare a inventarierii (numrare, cntrire, msurare, cubare etc., dup caz), gestiunea supusa inventarierii, data de ncepere i de terminare a operaiunilor. La persoanele fizice care desfaoar activiti productoare de venituri, precum i la unitile al cror numr de salariai este redus, iar valoarea bunurilor din gestiune nu depete plafonul stabilit de administratori, inventarierea poate fi efectuata de ctre o singur persoan. Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii i nici contabilii care in evidena gestiunii respective. Principalele msuri organizatorice care trebuie luate de ctre comisia de inventariere sunt urmatoarele: a) nainte de nceperea operaiunii de inventariere sa ia de la gestionarul rspunztor de gestiunea bunurilor o declaraie scris din care s rezulte dac: - gestioneaz bunuri i n alte locuri de depozitare; - n afara bunurilor unitii respective, are n gestiune i alte bunuri aparinnd terilor, primite cu sau fr documente; - are plusuri sau lipsuri n gestiune, despre a cror cantitate sau valoare are cunotin; - are bunuri nerecepionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care s -au ntocmit documentele aferente; - a primit sau a eliberat bunuri fr documente legale; - deine numerar sau alte hrtii de valoare rezultate din vnzarea bunurilor aflate n gestiunea sa; - are documente de primire-eliberare care nu au fost operate n evidena gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate. De asemenea, gestionarul va meniona n declaraia scris felul, numrul i data ultimului document de intrare/ieire a bunurilor n/din gestiune. Declaraia se dateaz i se semneaz de ctre gestionarul rspunztor de gestiunea bunurilor i de ctre comisia de inventariere, care atest c a fost dat n prezena sa; b) s identifice toate locurile (ncperile) n care exist bunuri ce urmeaz a fi inventariate;

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice c) s asigure nchiderea i sigilarea spaiilor de depozitare, n prezena gestionarului, ori de cate ori se ntrerup operaiunile de inventariere i se prsete gestiunea. d) s bareze i s semneze, la ultima operaiune, fiele de magazie, menionnd data la care s-au inventariat bunurile, s vizeze documentele care privesc intrri sau ieiri de bunuri, existente n gestiune, dar nenregistrate, s dispun nregistrarea acestora n fiele de magazie i predarea lor la contabilitate, astfel nct situaia scriptic a gestiunii s reflecte realitatea. e) s verifice numerarul din cas i s stabileasc suma ncasrilor din ziua curent, solicitnd ntocmirea monetarului (la gestiunile cu vnzare cu amnuntul) i depunerea numerarului la casieria unitii; f) s controleze dac toate instrumentele i aparatele de msur sau de cntrire au fost verificate i dac sunt n bun stare de funcionare. Toate bunurile ce se inventariaz se nscriu n listele de inventariere, care trebuie s se ntocmeasc pe locuri de depozitare, pe gestiuni i pe categorii de bunuri. Listele de inventariere se semneaz pe fiecare fil de ctre membrii comisiei de inventariere i de ctre gestionar. Pentru bunurile depreciate, inutilizabile sau deteriorate, fr micare ori greu vandabile, comenzi n curs, abandonate sau sistate, precum i pentru creanele i obligaiile incerte ori in litigiu se ntocmesc liste de inventariere separate sau situaii analitice separate, dup caz. Pe ultima fil a listei de inventariere, gestionarul trebuie s menioneze dac toate bunurile i valorile bneti din gestiune au fost inventariate i consemnate n listele de inventariere n prezena sa. De asemenea, aceasta menioneaz dac are obiecii cu privire la modul de efectuare a inventarierii. n acest caz, comisia de inventariere este obligat s analizeze obieciile, iar concluziile la care a ajuns se vor meniona la sfritul listelor de inventariere. Bunurile aparinnd altor uniti (nchiriate, n leasing, n custodie, cu vnzare n consignaie, spre prelucrare etc.) se inventariaz i se nscriu n liste separate. Listele de inventariere pentru aceste bunuri vor conine informaii cu privire la numrul i data actului de predare-primire i ale documentului de livrare, precum i alte informaii utile. Listele de inventariere cuprinznd bunurile aparinnd terilor se trimit i persoanei fizice sau juridice, romne ori strine, dup caz, creia i aparin bunurile respective, n termen de cel mult 15 zile de la terminarea inventarierii, urmnd ca proprietarul bunurilor s comunice eventualele nepotriviri n termen de 5 zile de la primirea listelor de inventariere. Neconfirmarea n acest termen presupune recunoaterea exactitii datelor nscrise n listele de inventariere. Pentru toate plusurile, lipsurile i deprecierile constatate la bunuri, precum i pentru pagubele determinate de expirarea termenelor de prescripie a creanelor sau din alte cauze, comisia de inventariere trebuie s primeasc explicaii scrise de la persoanele care au rspunderea gestionrii, respectiv a urmririi decontrii creanelor. n cazurile n care lipsurile n gestiune nu sunt considerate infraciuni, se va avea n vedere posibilitatea compensrii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii: - s existe riscul de confuzie ntre sorturile aceluiai bun material, din cauza asemnrii n cee a ce privete aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte elemente;

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice - diferenele constatate n plus sau n minus s priveasc aceeai perioad de gestiune i aceeai gestiune. Compensarea se face pentru cantiti egale ntre plusurile i lipsurile constatate. Listele cu sorturile de produse, mrfuri, ambalaje i alte valori materiale care ntrunesc condiiile de compensare datorit riscului de confuzie se aprob anual de ctre administratori, respectiv de ctre ordonatorii de credite, i servesc pentru uz intern n cadrul unitilor respective. Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic i nscrise n listele de inventariere cu cele din evidena tehnico-operativ (fiele de magazie) i din contabilitate i se nscriu de ctre comisia de inventariere ntr-un proces-verbal. Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii trebuie s conin, n principal, urmtoarele elemente: data ntocmirii; numele i prenumele membrilor comisiei de inventariere; numrul i data deciziei de numire a comisiei de inventariere; gestiunea inventariat; data nceperii i terminrii operaiunii de inventariere; rezultatele inventarierii; concluziile i propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor i ale lipsurilor constatate i la persoanele vinovate, precum i propuneri de msuri n legtur cu acestea; volumul stocurilor depreciate, fr micare, cu micare lent, greu vandabile, fr desfacere asigurat i propuneri de msuri n vederea reintegrrii lor n circuitul economic; propuneri de scoatere din uz a obiectelor de inventar i declasare sau casare a unor stocuri; constatri privind pstrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integritii bunurilor din gestiune, precum i alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice Capitolul 3 - Studiu de caz 3.1 Descrierea societii comerciale

Firma Spicul este prezent activ pe piaa moraritului inca din anul 2000, acumuland o importanta experienta in acest domeniu. Din anul 2002, S.C. Spicul S.R.L. este certificata de catre Societatea Romana de Asigurare a Calitatii ca are implementat si mentine un sistem al calitatii conform conditiilor standardului ISO 9001:2000 pentru activitatea de morarit. Denumirea societatii este Spicul S.R.L. Sediul societatii este in Romania, judetul Sibiu, localitatea Medias, str. Johan Strauss nr. 19, si va putea infiinta sucursale, filiale, agentii sau reprezentante in orice alta localitate din tara sau din strainatate, cu respectarea conditiilor de forma, publicitate si inregistrare. Forma juridica a societatii este societate comerciala cu raspundere limitata. Evolutia principalilor indicatori
Anul 2005 2006 2007 2008 2009 Cifra de afaceri (RON) 3.150.000 5.290.000 6.850.000 10.710.000 11.010.000 Numar salariati 7 9 12 20 20

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice 3.2 Inregistrarea n contablitatea a diferenelor constatate n urma inventarierii

A.INREGISTRAREA PLUSURILOR LA INVENTARIERE Cu ocazia inventarierii anuale la data de 27.12.2012 se constata plusuri de inventar in valoare de 15416 lei la : - utilaje 12000 lei - materiale consumabile in depozite 400lei - obiecte de inventar in depozite 100 lei - obiecte de inventar in folosinta 240 lei - marfuri:-pret amanuntul 2380lei -diferente de pret 200 lei - TVA 380 lei - ambalaje din categoria celor achizitionate 286lei - numerar in caserie 10 lei a)Inregistrarea utilajelor constatate plus la inventariere 2131 = 131 12000 lei

b)Inregistrarea plusurilor de materiale consumabile in depozite 302 = 602 400 lei

c)Inventarierea plusurilor la obiecte de inventar in depozite 303 = 603 100 lei

d)Inregistrarea plusurilor la obiectele de inventar in folosinta in cazul in cazul in care acestea se returneza in depozite 603 = 303 240 lei in cazul in care acestea raman in folosinta salariatilor Debit 8039 240 lei e)Inregistrarea plusurilor la marfuri 371 = % 607 378 4428 2380 lei 1800 lei 200 lei 380 lei

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice

f)Inregistrarea plusurilor la ambalajele achizitionate 381 = 608 286lei

g)Inventarierea plusurilor de numerar 531 = 7588 10 lei

B. INREGISTRAREA LIPSURILOR LA INVENTARIERE Cu ocazia inventarierii anuale la data de 27.12.2012 se constata lipsuri in gestiune in valoare de 24885 lei la: a) Imobilizari corporale - utilaje -valoarea de inregistrare 10000 lei - valorea amortizata 6000 lei - valoarea neamortizata 4000 lei - mijloace de transport - valoarea de inregistrare 6000 lei - valoarea amortizata 4000 lei - valoarea neamortizata 2000 lei Utilajele se imputa persoanelor vinovate din cadrul unitatii la valoarea de inlocuire: - costul de achizitie la data producerii pagubei 12000 lei - TVA 2280 lei - valoarea de inlocuire 14280 lei Cauzele lipsurilor la mijloacelor de transport nu se pot stabili la data finalizarii procesului- verbal de inventariere. Administratorul unitatii decide ca, pana la finalizarea cercetarilor asupra cauzelor acestor lipsuri , valoarea imobilizarilor sa fie inregistrata intr- o evidenta separata. Ulterior se constata ca lipsurile se datoreaza unor cauze neimputabile salariatilor. Inregistrarea scaderii din evidenta a imobilizarilor corporale constatate lipsa % = 2131 2813 6583 % = 2133 2813 473 10000 lei 6000 lei 4000 lei 6000 lei 4000 lei 4000 lei

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice

Inregistrarea pe cheltuieli a valorii neamortizate a mijloacelor de transport constatate lipsa, dupa clarificarea cauzelor acestor lipsuri. 6583 = 473 2000 lei Inregistrarea TVA aferenta imobilizarilor constatate lipsa , neimputabile 635 = 4427 380 lei Hotararea Guvernului nr.44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal aprobat prin Legea nr.571/2003 prevede ca in cazul taxei pe valoarea adaugata baza de impozitare pentru mijloacele fixa lipsa neimputabile este valoarea ramasa la care aceste bunuri sunt inregistrate in contabilitate , calculata in functie de amortizarea contabila. Pentru mijloacele fixe complet amortizate , baza de impozitare este zero. Inregistrarea mijloacelor fixe lipsa, imputate salariatilor 4282 = % 14280 lei 7583 12000 lei 4427 2280 lei Hotararea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal aprobat prin Legea nr 571/2003 prevede ca in cazul TVA baza de impozitare pentru mijloacele fixe imputabile este suma imputabila, dar nu mai putin decat valoarea ramasa a mijlocului fix respectiv. Pentru mijloacele fixe complet amortizare, baza de impozitare este suma imputata 635 = 4427 38 lei

b)La obiecte de inventar - obiecte de inventar in depozit 1000 lei - obiecte de inventar in folosinta 1200 lei Obiectele de inventar in depozit in folosinta se imputa salariatilor care au primit bunurile spre folosinta : - cost de achizitie 1400 lei - TVA 152 lei - valoarea de inlocuire 1666 lei Inregistrarea scaderii din evidenta a bunurilor lipsa 603 = 303 1000 lei Credit 8039 1200 lei Inregistrarea imputarii lipsurilor 4282 = % 952 lei 7588 800 lei

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice 4427 4282 = % 7588 4427 152 lei 1666 lei 1400 lei 266 lei

c) La marfuri: - pret cu amanuntul 2380 lei - TVA 1380 lei - cost de achizitie 1600 lei Marfurile se imputa gestionarului la valoarea de inlocuire: - cost de achizitie 1600 lei - TVA 304 lei - valoarea de inlocuire 1904 lei

Scaderea din gestiune a marfurilor lipsa % = 371 2380 lei 607 1600 lei 378 400 lei 4428 380 lei Imputarea marfurilor lipsa 4282 = % 7588 4427

1904 lei 1600 lei 304 lei

e) La gestiunea casa Numerar in lei : 24 lei Lipsurile se imputa gestionarului 4282 = 5311 24 lei Numerar in lei :40 lei Lipsurile nu se datoreaza unor cauze imputabile. 6588 = 5311 40 lei C.COMPENSAREA INVENTARIERE. LIPSURILOR CU PLUSURILE CONSTATATE LA

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice a) In situatia in care cantitatile sorturilor supuse compensarii la care s-au constatat plusuri depasesc lipsurile ( valoarea cantitatilor constatate plus , intrate in compensare > valoarea lipsurilor). La depozit de se contata situatia din tabelul nr.1 Cantitatea de 500 Kg lipsa se compenseaza cu aceeiasi cantitate de produse constatata plus, incepand cu sorturile care au preturile unitare cele mai scazute, in ordine crescanda: 400 kg x 2 lei = 800 lei 100 kg x 1,4 lei = 140 lei 500 kg = 940 lei

Din calculul compensarii au fost eliminate cantitatile constatate in plus cu pretul cel mai scazut: 300 kg x 1 lei = 300 lei 600 kg x 1,4 lei = 840 lei 900 kg = 1140 lei

In urma compensarii , intrucat nu apar diferente cantitative ce nu au putut fi conpensate si nici diferente valorice in minus ( valoarea cantitatilor constatate plus intrate in compensare de 1140 lei > valoarea plusurilor constatate de 320 lei) , nu se pune problema raspunderii materiale. Cantitatile constatate in plus neintrate in conpensare( 900 kg si 1140 lei), precum si diferenta valorica intre plusurile si minusurile compensate ( 4700000 lei 320 lei) se vor inregistra in contabilitate: 302 = 602 1760 lei b) In situatia in care cantitatile sorturilor supuse compensarii la care s-au constatat plusuri depasesc lipsurile ( valoarea cantitatilor plus intrate in compensare < valoarea lipsurilor) La depozit se constata situatia din tabelul nr.2 Cantitatea lipsa de 500 kg se compenseaza cu aceeiasi cantitate de produse finite constatate in plus , prin eliminarea din calcul a diferentei constatate in plus , incepand cu sorturile cu preturile cele mai scazute, in ordine descrescanda. 400 kg x 0,4 lei = 160 lei 100 kg x 0,2 lei = 20 lei 500 kg = 180 lei

Din calculul compensarii au fost eliminate cantitatile constatate in plus la pretul cel mai scazut:

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice 500 kg x 0,2 lei = 100 lei

Tabelul nr.1 Sortiment UM PU Plusuri Cantitate A B C D E TOTAL Kg Kg Kg Kg Kg 2 1,4 1 0,8 0,6 400 700 300 1400 Valoare ( lei) 800 980 300 2080 Lipsuri Cantitate 100 400 500 Valoare ( lei) 80 240 320

Tabelul nr.2 Sortiment UM PU Plusuri Cantitate A B C D TOTAL Kg Kg Kg Kg 2 1 0,4 0,2 400 600 1000 Valoare (lei) 160 120 280 Lipsuri Cantitate 300 200 500 Valoare (lei) 600 200 800

In urma conpensarii cantitative a tuturor lipsurilor se constata existenta diferentei intre valoarea lipsurilor ( 800 lei) mai mare si valoarea cantitatilor constatate plus intrate in compensare (180 lei) Aceasta diferenta valorica ( 620 lei) se va inregistra in contabilitate ca lipsa de gestiune. 711 = 345 620 lei In acelasi timp se inregistreaza imputarea diferentei valorice negative persoanei nevinovate. 4282 = % 737,8 lei 7588 620 lei 4427 117,8 lei Plusurile neintrate in compensare ( 500 kg si 100 lei ) se vor inregistra in contabilitate.

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice 345 = 711 100 lei

c) In situatia in care s-au constatat lipsuri depasesc plusurile cantitative ( valoarea cantitatilor constatate plus intrate in compensare > valoarea cantitatilor lipsa intrate in compensare). La depozit se constata situatia din tabelul nr.3 Tabelul nr 3 Sortiment UM PU Plusuri Cantitate ( lei) A B C D E F TOTAL Kg Kg Kg Kg Kg Kg 6000 5000 4000 3000 2000 1000 200 400 800 240 400 160 800 Valoare Lipsuri Cantitate Valoare ( lei) 500 300 300 120 100 20 900 440

Cantitatea de 800 Kg constatata plus se compenseaza cu aceeasi cantitate de materie prima lipsa, prin eliminarea din calcul a diferentei ce depaseste totalul cantitativ al plusurilor. 500 kg x 3000 kg = 300 lei 300 kg x 2000 kg = 120 lei 800 kg = 420 lei

Din calculul compensarii au fost eliminate cantitatile ce depasesc plusurile , incepand cu sorturile care au preturile unitare cele mai scazute, in ordine crescanda: 100 kg x 0,2 lei = 20 lei Se va imputa gestionarului cantitatea ce nu a intrat in compensare: 4282 = % 23,8 lei 7588 20 lei 4427 3,8 lei Se inregistreaza scoaterea din evidenta a lipsurilor cantitative necompensate: 601 = 301 20 lei

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice Inregistrarea plusului valoric rezultat din compensare ; 301 = 601 380 lei

d) In situatia in care cantitatile sorturilor supuse compensarii la care s-au constatat lipsuri depasesc plusurile cantitative ( valoarea cantitatilor constatate plus intrare in compensare < valoarea cantitatilor caonstatate minus intrate in compensare). La depozit se constata situatia din tabelul nr.4 Tabelul nr. 4 Sortiment UM PU Plusuri Cantitate A B C D E TOTAL kg kg kg kg kg 6000 5000 4000 3000 2000 200 300 500 Valoare ( lei) 240 300 540 Lipsuri Cantitate 600 400 200 1200 Valoare ( lei) 480 240 80 800

Cantitatea de 500 Kg constatata plus se compenseaza cu urmatoarele cantitati lipsa , prin eliminarea din calcul a diferentei ce depaseste totalul cantitativ al plusurilor: 500 kg x 0,8 lei = 400 lei Din calculul compensarii au fost eliminate cantitatile constatate lipsa la pretul cel mai scazut, in ordine crescanda: 200 kg x 0,4 lei = 80 lei 400 kg x 0,6 lei = 240 lei 100 kg x 0,8 lei = 80 lei 700 kg = 800 lei

Se va imputa gestionarului cantitatea lipsa ce nu a intrat in compensare Se va inregistra valoarea aferenta cantitatilor constatate in plus neintrate in compensare. Se inregistreaza scaderea din evidenta a lipsurilor cantitative necompensate si imputarea sumei ,personelor vinovate.

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice 602 = 302 4282 = % 7588 4427 800 lei 476 lei 400 lei 76 lei

Inregistrarea plusului de materiale consumabile neintrate in compensare: 302 = 602 140 lei

D. COMPENSAREA LIPSURILOR CU PLUSURILE INVENTARIERE SI APLICAREA PERSABILITATILOR La depozit se constata situatia din tabelul nr.5 Tabelul nr. 5 Sortiment UM PU Plusuri Cantitate 1000 1700 2700 Lipsuri Cantitate 1700 1500 300 3500

CONSTATATE

LA

A B C D E TOTAL

Kg Kg Kg Kg Kg

0,8 0,76 0,7 0,68 0,66

Valoare ( lei ) 760 1156 1916

Valoare ( lei) 1360 1050 198 2608

Se procedeaza in primul rand la compensare . Cantitatea plus de 2700 kg se compenseaza cu cantitatea de materii prime constatate lipsa prin eliminarea din calcul a diferentei constatate plus. 1700 kg x 1000 kg x 2700 kg 0,8 lei 0,7 lei = 1360 lei = 700 lei = 2060 lei

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice Din claculul comensarii au fost eliminate cantitatile lipsa la pretul cel mai scazut , in ordine crescanda: 500 kg x 0,6 lei = 300 lei 300 kg x 0,66 lei = 198 lei 800 kg = 498 lei

In urma compensarii celor 2700 kg rezulta o diferenta valorica in minus de 2060 lei ce se va imputa.

Inventarierea si evaluarea stocurilor unei entitati economice Concluzii Inventarierea este un procedeu al metodei contabilitatii, prin care se constata faptic existenta si starea elementelor patrimoniale de activ si pasiv si se compara situatia reala cu cea scriptica din evidenta contabilitatii. Inventarierea este o lucrare complexa ce se desfasoara pe mai multe etape, necesitand existenta unor conditii de natura organizatorica si contabila. In urma inventarierii se pot constata plusuri si minusuri de inventar si deprecieri valorice. Plusurile de inventar se inregistreaza ca intrari in gestiune pe seama veniturilor. Minusurile de inventar se inregistreaza ca iesiri din gestiune pe seama cheltuielilor. Daca sunt inputabile minusurile se imputa persoanelor vinovate de la care se recupereaza sumele. Daca sunt neimputabile, minusurile reprezinta cheltuieli nedeductibile fiscal. Deprecierile valorice pot avea caracter reversibil sau inreversibil. Cele inreversibile se inregistreaza ca amortizari, fiind cheltuieli nedeductibile fiscal. Cele reversibile se inregistreaza prin constituirea de provizioane pentru deprecieri. Provizioanele se majoreaza sau se diminueaza dupa caz, iar cand deprecierea dispare se anuleaza ramanand fara obiect. Importanta sa consta in primul rand in stabilirea unei situatii reale a patrimoniului si a datelor furnizate pentru bilantul contabil.