COLEGIUL ECONOMIC „VIRGIL MADGEARU”

PROIECT PENRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE

PROFESIONALĂ
NIVEL 4
SPECIALIZAREA TEHNICIAN IN ACTIVITĂŢI ECONOMICE

PROFESOR COORDONATOR: ELEV:

DIMA LORENA POPESCU RALUCA
CLASA A XII A F

BUCUREŞTI
-2017-

1
 COLEGIUL ECONOMIC „VIRGIL MADGEARU”

ANALIZA PIEŢEI PRODUSELOR PENTRU COPII

BUCUREŞTI

-2017-

2
 CUPRINS

ARGUMENT .........................................................................................................................4

CAPITOLUL I.
PREZENTAREA S.C. ,,EVMI IMPEX” S.R.L.
I.1. SCURT ISTORIC AL S.C. ,,EVMI IMPEX” S.R.L. ......................................................6
I.2. DOMENIUL DE ACTIVITATE AL FIRMEI S.C. ,,EVMI IMPEX” S.R.L. .................7

I.3. ORGANIGRAMA S.C. ,,EVMI IMPEX” S.R.L. ..........................................................11

CAPITOLUL II.
NOTIUNI TEORETICE PRIVIND TEMA
II.1. Notiuni teoretice privind „Analiza pieţei produselor pentru copii”................................12

CAPITOLUL III.
EVENIMENTELE SI TRANZACŢIILE SOCIETĂŢII COMERCIALE
S.C. ,,EVMI IMPEX” S.R.Ln
III.1.CONTABILITATEA MĂRFURILOR - ASPECTE
TEORETICE ...............................16
III.2 Bilanțul inițial..................................................................................................................27
III.3.Înregistrarea operațiilor economico-financiare...............................................................27

CAPITLOUL IV.
ANALIZA CONCURENTILOR FIRMEI
IV.1. Analiza pieței pe care firma își desfășoară activitatea...................................................37
IV.2. Analiza primilor trei concurenți ai societății comerciale...............................................39
IV.3. Analiza SWOT a firmei..................................................................................................45

CONCLUZII..........................................................................................................................47

3
BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................................49
ANEXE ..................................................................................................................................51

ARGUMENT

Mi-a făcut o deosebită plăcere să realizez ca temă pentru atestat ,,Analiza pieței
produselor pentru copii” la S.C. ,,EVMI IMPEX” S.R.L. deoarece consider că aceștia sunt
viitorul nostru.
Sunt de părere că lucrând la această lucrare am avut ocazia să îmi verific cunoștințele
dobândite de-a lungul celor 4 ani de liceu la materiile de specialitate precum: marketing,
contabilitate, comunicare profesională, etc.
Acesta este primul proiect de o asemenea amploare pe care l-am realizat cu privire la
materiile de specialitate și îmi doresc că acesta să se ridice la standardele cerute.
Materiile studiate în cei 4 ani de liceu nu sunt niște materii oarecare, acestea sunt
materii de viitor cu un impact important în formarea și dezvoltarea tinerei generații în cariera
profesională pe care aceștia o aleg.
Am lucrat cu foarte mult entuziasm, devotament, atenție și plăcere la realizarea
acestei teme de atestat sperând ca și dumneavoastră să fiți mulțumiți și încântați de muncă și
efortul depus la realizarea sa.
Contabilitatea a fost una dintre materiile care au stat la baza realizării acestei teme de
atestat și care a avut un aport important în culegerea și interpretarea datelor necesare.
O altă materie importantă a fost marketingul, o materie ce a reușit să îmi capteze
atenția pe parcursul celor 4 ani de studiu și care a avut un impact important în multe dintre
temele de atestat, fiind o materie ce stă la baza cunoștințelor necesare dezoltarii și promovării
oricărei firme.
Consider că realizarea acestui proiect, culegerea de informații și statistici, culegerea
de materiale necesarea realizării proiectului și efortul depus pentru buna structurare și
prezentare a proiectului au avut un rol important în viitoarea mea carieră de contabil.
Mă bucur că am avut deosebita plăcere să colaborez cu profesori bine pregătiți și să
studiez această materie în liceu, considerând că acest lucru îmi va fi de un real folos în
viitoarea mea carieră de contabil.

4
 Contabilitatea este atât o ştiinţă cât şi un domeniu al practicii integrat în sistemul
informaţional economic.
Ca elev al Colegiului Economic „Virgil Madgearu”, am elaborat prezenta lucrare pe
baza cunoştintelor dobândite în cei patru ani de liceu.

5
 CAPITOLUL I.
PREZENTAREA S.C. ,,EVMI IMPEX” S.R.L.

I.1. SCURT ISTORIC AL S.C. ,,EVMI IMPEX” S.R.L.

Compania S.C. ,,EVMI IMPEX” S.R.L. a fost înfiinţată în anul 1993 cu scopul de a
aduce un suflu nou în comerţul românesc destinat mamelor, nou născuţilor şi copiilor. Este o
societate cu capital integral privat românesc, situată pe B-dul Dacia 47 Oradea, având un
spaţiu de 107 mp. Societatea S.C. ,,EVMI IMPEX” S.R.L a fost înmatriculată la Registrul
Comerţului Iaşi cu nr. J05/1325/1993 , având codul unic de înregistrare RO 3722732 şi cod
CAEN 4719: Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de
produse nealimentare.
Alte acte constitutive şi acte de autorizare de funcţionare:
- statutul societăţii;
- autorizaţie PSI;
- autorizaţie de funcţionare din punct de vedere al protecţiei muncii;
- autorizatie sanitară de funcţionare.
Magazinul pentru copii, S.C. ,,EVMI IMPEX” S.R.L beneficiind de colaborarea cu
firme de prestigiu din domeniu, comercializează o paletă diversă de produse: articole pentru
nou născuţi, cosmetice pentru mame, cosmetice pentru copii, produse pentru siguranţa
copilului, jocuri şi jucării, cărucioare, scaune de masă, scaune auto copii, leagăne, balansoare
şi multe alte articole pentru bebeluşi şi copii.
Încearcă în permanenţă să optimizeze relaţia cu furnizorii astfel încât să obţină un
preţ cât mai bun pentru clienţi. Toate produsele comercializate de acest magazin sunt
conforme cu normele europene de calitate şi siguranţă, fiind printre cele mai bune clasate din
punct de vedere al raportului calitate-preţ.

6
 Misiunea S.C. ,,EVMI IMPEX” S.R.L este de a diversifica în continuare
sortimentaţia şi a oferi copiilor din România tot ce este mai bun pentru o creştere sănătoasă şi
armonioasă.

1.2. DOMENIUL DE ACTIVITATE AL FIRMEI S.C. ,,EVMI IMPEX”

S.R.L

S.C. ,,EVMI IMPEX” S.R.L cu sediul social în Oradea, înmatriculată la Registrul

Comerţului Iaşi cu nr. J05/1325/1993 , având codul unic de înregistrare RO 3722732 şi cod
CAEN 4719: Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de
produse nealimentare.

FORMA, DENUMIREA, SEDIUL ŞI EMBLEMA SOCIETĂŢII

Art. 1. - Societatea se va constitui în forma juridică de societate cu răspundere

limitată.
Art. 2. - Denumirea societăţii va fi S.C. ,,EVMI IMPEX” S.R.L persoană juridică
română, desemnată în cuprinsul prezentului act constitutiv şi cu termenul de „societatea”.
Art. 3. - (1) Sediul social principal al societăţi va fi în (localitatea) București.
(2) Prin hotărâre a asociatului unic:
a) sediul social principal al societăţii va putea fi schimbat în orice altă localitate din
România, în condiţiile şi cu îndeplinirea formalităţilor prevăzute de lege;
b) societatea îşi poate deschide sedii secundare şi poate să-şi înfiinţeze filiale,
sucursale, agenţii sau reprezentanţe în localitatea în care îşi are sediul principal ori în alte
localităţi din ţară ori din străinătate, potrivit legii române sau străine aplicabilă în speţă.
Art. 4. - (1) În orice act, scrisoare sau publicaţie care emană de la societate se vor
menţiona: denumirea acesteia urmată de forma juridică, sediul, numărul de înmatriculare în
registrul comerţului, codul fiscal şi capitalul social.

7
OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETĂŢII

Art. 5. - Societatea va avea în obiectul său următoarele activităţi:

• vânzarea de produse petru copii

CAPITALUL SOCIAL

Art. 7. - (1) Societatea se constituie cu un capital social subscris în valoare de 200 lei.
(2) Capitalul social este constituit integral din numerar.
(3) Aportul în numerar la capitalul social a fost vărsat integral la data constituirii
societăţii.
sau
(3) Aportul în numerar la capitalul social a fost vărsat integral la data constituirii
societăţii, iar drepturile corespunzătoare asupra bunurilor care constituie aportul în natură se
transferă în patrimoniul acesteia în stare de utilizare începând cu aceeaşi dată.
(4) Aportul asociatului unic la capitalul social al societăţi nu este purtător de dobânzi.
Art. 8. - Capitalul social se divide în 10 părţi sociale, în valoare de 200 lei fiecare şi
aparţin asociatului unic în totalitatea lor.
Art. 9. - (1) Majorarea capitalului social se hotărăşte de asociatul unic şi se face din:
a) aporturile de capital ale eventualilor asociaţi noi;
b) diferenţele favorabile din reevaluarea patrimoniului social;
c) rezervele legale;
d) beneficii;
e) alte surse prevăzute de lege.
(2) Cheltuielile aferente majorării capitalului social prin cooptarea de noi asociaţi
(persoane fizice sau persoane juridice) se suportă, integral de aceştia.
Art. 10. - Reducerea capitalului social se hotărăște de asociatul unic în limitele
prevăzute de lege.

8
 Art. 11. - (1) Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, asociatul unic
răspunzând numai până la concurenţa capitalului social subscris.
(2) Patrimoniul societăţii nu poate fi grevat de creanţe sau de alte obligaţii personale
ale asociaţilor.

CONDUCEREA ŞI ADMINISTRAREA SOCIETĂŢII

Art. 12. - (1) Administratorul societăţii, având calitatea de preşedinte - director

general: îi revin şi obligaţiile prevăzute de lege pentru această calitate
(2) Administratorul societăţii:
- va avea puteri depline şi le va exercita în mod exclusiv
Art. 13. - Administratorul întocmeşte, anual, bugetul de venituri şi cheltuieli al
societăţii şi îl supune aprobării asociatului unic/aprobă (după caz).
Art. 14. - Societatea îşi va deschide conturi în lei şi în devize convertibile la sucursala
(filiala) unei bănci autorizate din localitatea în care îşi are sediul şi are drept de dispoziţie
asupra lor prin persoanele desemnate de asociatul unic, acestea urmând a depune specimene
de semnături la banca (băncile) cu care lucrează societatea şi a semna documentele bancare.
Art. 15. - Evidenţa contabilă, bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi se ţine şi,
respectiv, se întocmesc conform normelor legale.
Art. 16. - Gestiunea societăţii va fi controlată de asociatul unic sau de cenzori (experţi
contabili) desemnaţi de acesta.

REPARTIZAREA BENEFICIILOR ŞI PIERDERILOR

Art. 17. - Asociatului unic îi revin toate beneficiile societăţii şi suportă pierderile
acesteia.
Art. 18. - Stabilirea profitului net se va face în conformitate cu dispoziţiile legale, iar
repartizarea şi plata dividendelor se va face în cursul anului sau la încheierea exerciţiului
economico-financiar, potrivit hotărârii asociatului unic.

DURATA, DIZOLVAREA ŞI LICHIDAREA SOCIETĂŢII

9
 Art. 19. - Durata societăţii este limitată de 99 ani de la data înmatriculării în registrul
comerţului, după care se dizolvă de drept.
Art. 20. - Durata societăţii poate fi prelungită prin act adiţional la actul constitutiv al
acesteia, semnat de asociatul unic sau de moştenitorii săi, după caz, autentificat de notarul
public, publicat în Monitorul Oficial al României şi înscris în Registrul Comerţului.
Art. 21. - Dizolvarea şi lichidarea societăţii se face în situaţiile şi în condiţiile stabilite
de lege, precum şi cu procedura prevăzuta de aceasta.

DISPOZIŢII FINALE

Art. 22. - Prevederile prezentului act constitutiv se întregesc, de drept, cu dispoziţiile

legale privitoare la societăţile comerciale.
Art. 23. - Cheltuielile efectuate de asociatul unic pentru constituirea societăţii vor fi
înregistrate în evidenţa contabilă si se vor reflecta în bilanţul contabil aferent primului an de
activitate.
Art. 24. - Eventualele modificări ale prezentului act constitutiv, se vor efectua prin
acte adiţionale, cu respectarea dispoziţiilor legale.
Subsemnatul, asociat-unic fondator am adoptat şi semnat prezentul act constitutiv,
redactat şi dactilografiat de Notar public, astăzi, data autentificării, într-un număr de 2
exemplare.

10
 I.3. ORGANIGRAMA S.C. ,,EVMI IMPEX” S.R.L

AGA

DIRECTOR
GENERAL

DIRECTOR
EXECUTIV

DIECTOR
DIRECTOR DIRECTOR MARKETING DIRECTOR RES.
ECONOMIC COMERCIAL UMANE

BIROU BIROU BIROU BIROU

CONTABILITATE APROVIZ. ANALIZ. PIATA ANGAJARI

BIROU BIROU BIROU

ANGAJAT 1 ANGAJAT 2 ANGAJAT 3
FINANCIAR GESTIUNE RECLAME

BIROU
VANZARE

11
 CAPITOLUL II.
NOTIUNI TEORETICE PRIVIND ANALIZA PIEŢEI PRODUSELOR
PENTRU COPII

II.1. Notiuni teoretice privind analiza pieţei produselor pentru copii

Orice organizaţie economică funcţionează în condiţiile pe care i le oferă mediul său

extern, căruia i se mai spune şi mediu de marketing. Pentru întreprindere, mediul de
marketing se constituie într-un ansamblu de oportunităţi, dar şi de primejdii. Pentru a
valorifica în interesul său oportunităţile, dar şi pentru a se feri de primejdii, prima condiţie
este ca firma să cunoască componentele, fizionomia şi mecanismul de funcţionare a
mediului, factori care îi influenţează activitatea de marketing şi forţele ce afectează nivelul
performanţelor sale economice.
Micromediul Firmei
Micromediul firmei cuprinde un ansamblu de factori externi care afectează în mod
direct întreprinderea şi asupra cărora se poate exercita un anume control. Influentând
deciziile, strategiile, şi tacticile de marketig, schimbările din acest mediu au o deosebită
semnificaţie pentru marketing. Componenţii principali ai micromediului sunt: furnizorii,
clienţii, intermediarii, concurenţii şi alţi deţinători de interese (indivizi sau grupuri ce au
anumite interese într-o întreprindere).
a) Furnizorii sunt organizaţiile şi indivizii care oferă firmei inputurile (materii şi
materiale, utilaje, echipament tehnologic, energie, ambalaje, etichete, servicii, forţa de
muncă, resurse financiare, informaţii etc) necesare fabricării produselor proprii. În relaţiile cu
furnizorii, firma trebuie să aibă în vedere şi un anumit risc cu fiecare în parte, care poate să
apară dacă: furnizorul deţine patentul asupra produsului care constituie inputul esenţial
pentru firmă; produsul ce constituie inputul esenţial nu este substituibil.
În cazul firmelor de comercializare (magazin, supermarket etc) clienţii solicită în mod
expres produse realizate numai de o anumită firmă; schimbarea furnizorului este prea
costisitoare; furnizorul este mai puternic decât cumpărătorul; o firmă mică, care se
aprovizionează de la un mare furnizor este în dezavantaj (firmele mari oferă, de regulă
produse de mai slabă calitate la preţuri dezavantajoase firmelor care au comenzi mici) etc.

12
 Specialiştii în marketing ai firmei trebuie să monitorizeze activitatea furnizorilor,
deoarece problemele acestora, nerezolvate la timp, pot produce grave perturbări în producţia
proprie şi implicit la creşterea costurilor produselor sale cu consecinţe dramatice în planul
profitabilităţii. În aceste condiţii, proprii clienţi pot trece la firmele concurente.
b) Clienţii ce alcătuiesc cercul agenţilor economici (firme şi instituţii) şi al
persoanelor individuale cărora le sunt adresate produsele (serviciile) întreprinderii -
constituie cea mai importantă componentă a micromediului. Componenţii clientelei unei
firme, grupaţi după natura lor în grupuri omogene pot forma: pieţele de consum (formate din
consumatorii privaţi), pieţele industriale (formate din utilizatori), pieţele de distribuţie
(formate din intermediarii care cumpără pentru a revinde), pieţele guvernamentale (formate
din cumpărători - organisme publice) şi pieţele internaţionale (formate din cumpărători
externi).
c) Intermediarii. Aceştia sunt agenţi economici implicaţi în promovarea, distribuirea
şi vânzarea produselor unei firme către consumatorii finali, respectiv comercianţii de gros şi
detail, dar şi alte categorii, mai puţin importante, ca: brokeri, jobberi, curieri, comisionari etc,
societăti de transport, de asigurări sau agenţii de publicitate, de sondare sau de consultanţă de
marketing.
d) Concurenţii. Aceştia sunt firme similare care urmăresc să satisfacă aceleaşi nevoi
ale clienţilor, fiind percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea nevoilor lor.
• Concurenţii direcţi cuprind firmele care oferă acelaşi tip de produse sau servicii
pentru a satisface aceleaşi nevoi. Concurenţii direcşi fac eforturi financiare deosebite cu
reclama, în incercarea de a arăta superioritatea produsului lor în raport cu al rivalilor. Foarte
des, în această luptă se utilizează si preţul în încercarea de a atrage o parte din cumpărătorii
rivalilor. Fiind foarte costisitoare, concurenţa directă nu ajută la supravieţuire decât firmele
foarte puternice, cu suficiente mijloace financiare.
• Concurenţii indirecţi sunt firmele care oferă consumatorilor un produs similar dar cu
caracteristici diferite, satisfăcând alte nevoi sau preferinţe. De exemplu, două firme produc
hârtie igienică, dar una se adresează instituţiilor iar cealaltă menajelor.
• Înlocuitorii sunt concurenţii care vin cu produse foarte diferite ca formă şi conţinut,
dar care satisfac aceeaşi nevoie a consumatorilor. Zahărul şi zaharina, de exemplu, produse
de firme diferite, satisfac nevoia de dulce a consumatorilor.

13
 • Nou veniţii sunt firmele care deja vând unui anumit grup de consumatori şi se decid
să-şi extindă gama de produse pe care le oferă sau firmele producătoare care achiziţionează şi
o reţea de distribuţie. Fabricantul de hârtie, de exemplu, achiziţionează o companie de
distribuţie pentru a fi cât mai aproape de consumatorul final şi a-l influenţa.
e) Deţinătorii de interese. Profesorul Kotler îi delimitează astfel:
- lumea financiară (acţionari, societăţi de investiţii, bănci etc);
- mediile de comunicare în masă (grupuri de presă, posturi de radio, canale de
televiziune etc);
- grupuri de interese (mişcările pentru protecţia consumatorilor, ecologiştii, asociaţii
ale producătorilor etc);
- administraţia publică;
- marele public (purtătorul opiniei publice);
- personalul propriu al firmei.

Macromediul Firmei
Macromediul firmei reprezintă ansamblul factorilor (variabilelor) incorporabili ce
constituie climatul general în care acesta îşi desfăşoară activitatea.
Există patru categorii de astfel de factori care influenţează modul în care firmele işi
abordează activităţile de marketing. În literatură, ei sunt cunoscuţi sub denumirea de factorii
STEP:
Factorii socio-culturali, care se referă la modelele de comportament ale
consumatorilor pe o anumită piaţă.
Factorii tehnologici, care vizează amplificarea potenţialului economic al societăţii.
Factorii economici, care se concretizează într-un sistem de fenomene (variabile) economice
şi modalităţi de alocare a resurselor în societate.
Factorii politico-juridici, care se referă la mijloacele de control menite să apere
interesele indivizilor şi societăţii în ansamblu.
Legislaţia care supraveghează afacerile, urmăreşte, în general, trei obiective:
protejarea consumatorilor; protejarea concurenţei; protejarea societăţii.
Legislaţia privind protecţia consumatorilor are ca scop împiedicarea firmelor să
profite de pe urma lor. În esenţă, această legislaţie are în vedere: asigurarea unui standard
minimal al produselor şi serviciilor; controlarea modalităţilor de vânzare şi a informaţiilor

14
oferite cumpărătorului despre produsele oferite; evitarea inducerii în eroare a cumpărătorului
în ceea ce priveste preţul; condamnarea practicii necinstite.
În multe ţări, companiile sunt de obicei interesate să menţină legislaţia care protejează
afacerile la minimum, deoarece se poate dovedi restrictivă şi costisitoare dacă o aplică, dar şi
mai costisitoare atunci când sunt acţionate în justiţie. De aceea, ele apelează la
autoreglementare - prin coduri de conduită voluntară - luand-o înaintea legislaţiei.

Mixul de marketing reprezintă „ansamblul de instrumente tactice de marketing

controlabile pe care firma le combină cu scopul de a produce pe piaţa ţintă reacţia dorită 1”.
Mixul de marketing poate fi definit ca un instrument de realizare a politicii de marketing a
firmei, care constă dintr-o combinaţie unitară a diferitelor variabile de marketing, în patru
domenii distincte: produs, preţ, distribuţie şi promovare. Noţiunea de mix provine de la
cuvântul „mixture”, care în limba engleză are semnificaţia de amestec, îmbinare, combinare.
Creatorul conceptului de marketing-mix a fost profesorul Universităţii Hrvard, Neil
Borden.
În cadrul abordării actuale a conceptului de marketing mix, importanţa celor 4
elemente componente-produs, preţ, distribuţie şi promovare, variază în funcţie de condiţiile
concrete ale trenspunerii în practică a mixului. De asemenea, în practică, nu este obligatorie
prezenţa tuturor elementelor pentru realizarea mixului.
Ca urmare a diversităţii şi complexităţii fiecarei dintre cele 4 componente ale mixului,
la nivelul fiecăreia dintre ele se poate elabora un asa numit submix: submix de produs,
submix de preţ, submix de distribuţie sau sumbmix de promovare.
În conceperea mixului de marketing se au în vedere: natura şi numărul variabilelor
utilizate la un moment dat, modul de dozare a acestora pentru atingerea scopului propus,
relaţiile ce apar între organizaţie şi macromediu, reacţia întârziată a acţiunilor de marketing,
solicitările pieţii, posibilităţile organizaţiei etc., astfel încât să se poată atinge obiectivul
primar „de a furniza grupului ţintă de clienţii, atent selectat, un motiv convingător pentru a
cumpăra de la noi şi nu de la concurenţii noştri2”.

1
Ph. Kotler, „Principii de marketing”, p.134-135
2
Norman Hart- Op. cit., p. 23

15
 „A face mixuri de marketing înseamnă a aloca resurse financiare şi a manipula
combinaţiile de variabile explicative ale vânzărilor, astfel încât efectul cules pe piaţă sub
forma volumului vânzărilor sau a profitului, să fie favorabil şi cât mai mare3”.
„Procesul de elaborare a marketingului mix este un proces amplu ce se desfăşoară pe mai
multe etape”: în două etape după părerea unora sau în trei dupa părerea altora

CAPITOLUL III.
EVENIMENTELE SI TRANZACŢIILE SOCIETĂŢII COMERCIALE S.C. ,,EVMI
IMPEX” S.R.L

III.1. CONTABILITATEA MĂRFURILOR - ASPECTE TEORETICE

Mărfurile reprezintă o categorie importantă de stocuri, care, în circuitul lor de la
producători pâna la consumatori, generează un volum foarte mare de operaţii economico-
financiare ce se efectuează prin intermediul unui număr deosebit de mare de agenţi
economici, cu diferite profiluri de activitate comercială. Astfel, se poate considera că există 3
categorii importante de unităţi patrimoniale cu profil comercial şi anume: en gros sau cu
ridicata, en detail sau cu amănuntul şi mixte.
Unităţile comerciale en gros sunt cele care asigură desfăşurarea acestei forme de
circulaţie a mărfurilor, efectuând operaţiuni de cumpărare a bunurilor de consum, în cantiăţi
mari şi foarte mari, de la producătorii şi furnizorii interni şi externi, precum şi de vânzare a
lor în partizi (loturi) mari către alţi agenţi economici, de regulă cu profil comercial en-detail
inclusiv de alimentaţie publică. Vânzările se pot efectua şi către alte unităţi patrimoniale, de
asemenea, cu profil comercial en-gros.
Unităţile comerciale cu profil en-detail realizează această formă de circulaţie a
mărfurilor efectuând cumpărarea acestor bunuri, de regulă, de la unităţile en-gros, dar şi de la
producătorii şi furnizorii interni, în partizi (loturi) mici sau relativ mici, precum şi vânzarea
lor către populaţie, inclusiv prin unităţi de alimentaţie publică. Mărfurile se vând în starea în
care au fost cumpărate sau după o prelucrare prealabilă în vederea consumului în unităţi
operative special amenajate (restaurante, bufete, ş.a.).
Unităţile comerciale mixte efectuează atât operaţii comerţ en-gros, cât şi en -detail.
Pentru unităţile comerciale amintite anterior este caracristic faptul că au ca obiect de
3
S. Prutianu, C. Munteanu, C. Caluschi - „Inteligenţa. Marketing Plus”-Editura Polirom 1998, p. 111

16
activitate principal sau complementar atât cumpărarea, cât şi revânzarea mărfurilor în scopul
obţinerii unui profit. Aceste unităţi desfăşoară, de regulă activităţi ce se încadrează în diverse
domenii de activitate.
În categoria mărfurilor, care au o structură eterogenă se includ atât bunurile pe care
agentul economic le cumpără îm vederea vânzării în starea în care au fost achiziţionate, cât şi
produsele finite transferate de unităţile producătoare în magazinele proprii de prezentare şi
desfacere, precum şi acele active circulante materiale de natura materiilor prime, materialelor
consumabile, obiectelor de inventar, ambalajelor, ş.a., devenite disponibile în cadrul
patrimoniului unităţii economice şi care vând terţilor aşa cum au fost cumpărate.
În ceea ce priveşte vânzarea ultimelor elemente de stocuri amintite mai sus se
menţionează că, după realizarea acestei operaţii, se înregistrează numai scriptic in debitul
contului de mărfuri (371), prin corespondenţă cu creditul conturilor corespunzătoare naturii
lor (301, 302, 303, 381, etc.) şi nu ocazionează aspecte specifice privind evaluarea şi
preţurile de înregistrare în contabilitate. Totodatã este justificat sã se aibă în vedere, atunci
când este cazul, translocarea diferenţelor de preţ aferente în creditul sau debitul contului 378
„Diferenţe de preţ la mărfuri” după cum sunt favorabibe şi respectiv nefavorabile, prin
corespondenţă cu debitul sau creditul conturilor de diferenţe corespunzătoare activelor
circulante materiale în cauză (308, 388).
Această modalitate de soluţionare contabilă asigură majorarea, pe de o parte, a
cheltuielior şi implicit a costului de producţie numai cu ceea ce se consumă efectiv pentru
obţinerea produselor finite, iar pe de altă parte a cheltuielilor privind mărfurile cu sumele ce
privesc vânzarea celorlalte elemente de active circulante materiale.
Organizarea contabilităţii mărfurilor este influenţată într-o anumită măsură de preţul
de înregistrare ce se utilizează şi care, în funcţie de categoria în care se încadrează unitatea
patrimonială şi implicit de opţiunea sa, poate fi costul efectiv de achiziţie, preţul prestabilit
(standard), preţul cu amănuntul sau en-gros.
Costul efectiv de achiziţie este recomandat în cazul unităţilor care comercializează un
număr relativ redus de sortimente de mărfuri, cu o frecvenţă redusă a intrărilor şi ieşirilor, dar
în cantităţi mari. Caracteristica de bază a acestei metode constă în evaluarea mărfurilor şi
implicit a operaţiilor de intrări şi ieşiri la preţul efectiv de aprovizionare, care în condiţiile
actuale este fluctuant, fapt ce crează anumite dificultăţi în legătură cu evaluarea ieşirilor din

17
gestiune.
În situaţia utilizării costului de achiziţie ca preţ de înregistrare este justificată crearea
în cadrul contului 371 ,,Mărfuri” a două conturi analitice, unul pentru preţul de facturare sau
de cumpărare (371.01) şi celălalt pentru cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte
consumuri similare (371.02), ambele cu funcţia contabilă de activ, însă ultimul cu repartizare
lunară proporţională cu mărfurile vândute, pe bază de coeficient mediu. Pentru operaţiile de
ieşire din patrimoniu, în funcţie de specificul şi interesele agentului economic, se poate
adopta una dintre cele trei metode (C.M.P., F.I.F.O., L.I.F.O.).
Preţul cu amănuntul sau cel de vânzare en-gros se utilizează numai în cazul
mărfurilor, putând fi adoptat de oricare agent economic cu profil comercial, en-detail, en-
gros sau mixt. De altfel, acest preţ se justifică în condiţiile unui comerţ cu articole şi
sortimente numeroase şi o frecvenţă mare a intrărilor şi ieşirilor, precum şi în situaţia
organizării evidenţei analitice după metoda global-valorică, ceea ce nu exclude posibilitatea
utilizării lui şi în cazul evidenţei cantitativ-valorice pe sortimente de mărfuni.
Preţul analizat, datorită modificărilor cu caracter oarecum frecvent ale preţunilor de
cumpărare, adaosurilor comerciale şi altor cauze, se poate reduce sau majora, după caz, pe
bază de inventar, atunci când este necesar. Această operaţie nu contra-vine prevederilor
contabile în vigoare întrucât nu se afectează valoarea de intrare în patrimoniu la costul efectiv
de achiziţie.
Preţul cu amănuntul sau de vânzare en-gros se stabileşte de către agentul economic
prin luarea în calcul a unui anumit adaos comercial, posibil de realizat, însă atunci când
situaţia de pe piaţă se schimbă este normal să se majoreze sau diminueze adaosul
comercial şi implicit preţul de vânzare, pe bază de inventar de schimbare de preţuri, cu
înregistrarea corespunzătoare în contabilitate.
Altfel spus, majorarea sau reducerea preţului cu amănuntul sau a celui de vânzare en-
gros până la nivelul costului de achiziţie respectă regulile şi principiile contabile, fiind un
drept exclusiv al agentului economic care poate lua asemenea decizie atunci când apreciază
că este necesar pentru valorificarea în condiţii avantajoase a mărfurilor şi pentru evitarea
unor riscuri.
În legatură cu preţul de vânzare cu amănuntul se impune precizarea că în cazul
agenţilor economici neplătitori de TVA (cu cifră anuală de afaceri sub 150.000 lei sau care

18
beneficiază de prevederi legale exprese) el conţine, pe lânga elementele cunoscute, şi TVA
facturată de furnizori şi reprezintă atât preţul de vânzare către populaţie, cât şi pretul de
evidenţă sau de înregistrare în contul de mărfuri.
Totodată, se reţine că pentru mărfurile lent şi greu vanzabile la care se impune
practicarea unor preţuri de vânzare sub nivelul costului efectiv de achiziţie este necesar ca la
inventarierea anuală, să se constituie provizioane pentru depreciere.
În legătură cu acest ultim aspect, precum şi în ceea ce priveşte mărfurile cu perioada
de valabilitate expirată, degradate sau depăşite calitativ şi totodată neimputabile, se
menţioneză că, potrivit reglementarilor în vigoare, consiliul de administraţie al agentului
economic, fără vreo altă aprobare, are competenţe să decidă efectuarea operaţiei de declasare
şi casare.
Preţul de vânzare cu amănuntul, exclusiv TVA, sau en-gros se reflectă în contul de
mărfuri (371) şi este format din costul efectiv de achiziţie (preţul facturat de furnizor şi
cheltuielile de transport-aprovizionare) şi adaosul comercial.
În ceea ce priveşte utilizarea preţului cu amănuntul sau de vânzare en-gros se
menţionează că, în activiatea practică, în vederea respectării regulilor generale de evaluare
privind intrarea în patrimoniu la costul efectiv de achiziţie şi totodată pentru evitarea
interpretărilor de natură fiscală se consideră că este necesar şi totodată nu contravine
reglementărilor în vigoare să se deschidă două conturi analitice distincte la contul sintetic
378 ,,Diferenţe de preţ la mărfuri” şi anume:
 378.01 ,,Diferenţe de preţ la mărfuri privind cheltuielile de transport-
aprovizionare”, cu funcţia contabilă de activ şi;
 378.02 ,,Diferenţe de preţ la mărfuri privind adaosul comercial”, cu funcţia
contabilă de pasiv, conturi asupra cărora se va reveni ulterior.
Preţul cu amănuntul sau de vânzare către populaţie, exclusiv TVA, se determină prin
adăugarea la preţul de cumpărare (facturare) negociat cu furnizorul a adaosului comercial
considerat de agentul economic ca fiind posibil de realizat.
La rândul său, preţul cu amănuntul total sau de vânzare către populaţie, inclusiv TVA,
se calculează prin adăugarea la preţul cu amănuntul amintit anterior a cotei legale de TVA.
Acest preţ reprezintă preţul de înregistrare în contabilitate a mărfurilor de către agenţii
economici care adoptă această variantă de evaluare.

19
 Contabilitatea circulaţiei mărfurilor atât en-gros, cât şi en-detail se organizează cu
ajutorul a două conturi sintetice de gradul I, 371 ,,Mărfuri” şi 378 ,,Diferenţe de preţ la
mărfuri, care constituie grupa 37 ,,Mărfuri” din cadrul clasei a 3-a ,,Conturi de stocuri şi
producţie în curs de execuţie”.
Contul 371 ,,Mărfuri” este de activ şi reflectă în debit şi, de asemenea, în credit,
preţul de înregistrare aferent atât mărfurilor intrate şi respectiv ieşite în/şi din gestiune, cât şi
al celor reflectate numai scriptic la intrări şi ieşiri.
Contul analizat se debitează prin creditul conturilor care corespund modalitătilor de
intrare a mărfurilor în patrimoniu şi anume:
— 401 „Furnizori”, 408 „Furnizori — facturi nesosite” şi 542 „Avansuri de
trezorerie”, pentru achiziţii de la terţi cu decontare ulterioară şi respectiv din avansuri spre
decontare;
— 357 ,,Mărfuri aflate la terţi” şi 401 ,,Furnizori”, cu valoarea mărfurilor aduse din
păstrare sau custodie de la terţi şi respectiv cu cheltuielile de transport-aprovizionare şi de
prelucrare pentru acestea în cazul utilizärii costului efectiv de achiziţie ca preţ de înregistrare;
— 301 „Materii prime, 302 „Materiale consumabile”, 381 ,,Ambalaje” ş.a., pentru
vânzarea unor asemenea active circulante materiale în starea în care au fost achiziţionate (ca
atare);
— 345 ,,Produse finite”, în cazul transferării produselor finite obţinute, din activitatea
de exploatare, în magazinele proprii de prezentare şi desfacere;
— 607 ,,Cheltuieli privind mărfurile”  şi 7582 ,,Venituri din donaţii şi subvenţii
primite”, pentru mărfurile constatate în plus la inventariere şi respectiv primite cu titlu
gratuit;
— 446 ,,Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”, pentru taxele vamale aferente

20
mărfurilor importate;
— 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”  şi 4428 ,,TVA neexigibilă”, cu adaosul
comercial şi TVA aferentă preţului cu amănuntul corespunzătoare intrărilor în gestiune, în
cazul în care acest preţ este cel de înregistrare ş.a.
Contul 371 ,,Mărfuri” se creditează ca urmare a ieşirilor din gestiune, prin debitul
conturilor ce corespund căilor sau modalităţilor de ieşire din patrimoniu, după cum urmează:
— 607 ,,Cheltuieli privind mărfurile”, pentru vânzări;
— 671 ,,Cheltuieli privind calamitătile şi alte evenimente extraordinare”, cu lipsurile
din calamităţi;
— 357 ,,Mărfuri aflate la terţi”, în situaţia trimiterii sau lăsării de mărfuri în păstrare
sau în consignaţie la terţi;
— 4511 ,,Decontări în cadrul grupului” şi 4521 ,,Decontări privind interesele de
participare”, cu preţul de înregistrare aferent mărfurilor livrate societăţilor din cadrul
grupului şi respectiv altor societăţi legate de participaţii;
— 378 ,,Diferenţe de preţ la mărfuri” şi 4428 „TVA neexigibilă”, cu adaosul
comercial şi TVA aferentã preţului cu amanuntul, ambele corespunzătoare mărfurilor ieşite
din gestiune, atunci când evidenţa este organizată la acest preţ, ş.a.
Soldul contului 371 ,,Mărfuri poate fi debitor, reprezentând preţul de înregistrare
(costul efectiv de achiziţie sau preţul prestabilit sau preţul de vânzare cu amănuntul sau en-
gros) aferent mărfurilor existente în patrimoniu la sfârşitul perioadei de gestiune.
Soldul contului în cauză, în funcţie de preţul de înregistrare utilizat, necesită anumite
corectări în vederea stabilirii valorii nete ce se înscrie în activul bilanţului contabil, într-un
post distinct existent în grupa activelor circulante, aşa cum se prezintă în continuare.
a. În cazul utilizării costului efectiv de achiziţie:
Preţul de inregistrare +
Valoarea netă = Cheltuielile de transport-aprovizionare
Provizioanele pentru depreciere

unde:
— cheltuielile de transport-aprovizionare reprezintă soldul debitor al contului analitic
deschis in acest scop la contul 371 ,,Mărfuri”;

21
 — provizioanele pentru depreciere sunt reprezentate de soldul creditor al contului
397 „Provizioane pentru deprecierea mărfurilor”
— provizioanele pentru depreciere sunt reprezentate de soldul contului 397
„Provizioane pentru deprecierea mărfurilor”.

b. În situaţia folosirii preţului prestabilit (standard):

Preţul de înregistrare ±
Valoarea netă = Diferenţele de preţ la mărfuri -
Provizioanele pentru depreciere
unde:
— diferenţele de preţ în plus sau în minus la mărfuri sunt stabilite sub forma soldului
debitor şi respectiv creditor la contul cu aceeaşi denumire şi simbolul 378.

c. Atunci când se utilizează preţul cu amănuntul, sau en-gros, inclusiv TVA:

Preţul de înregistrare -
Adaosul comercial +
Valoarea netă = Cheltuielile de transport-aprovizionare -
TVA neexigibilă -
Provizioane pentru depreciere
unde:
— adaosul comercial reprezintă soldul creditor al contului 378 „Diferenţe de preţ la
mărfuri” sau 378.02 ,,Diferenţe de preţ la mărfuri privind adaosul comercial”, după caz;
— cheltuielile de transport-aprovizionare sunt cumulate, în debitul contului 371
„Mărfuri”, cu preţul facturat de furnizor sau sunt reprezentate de soldul debitor al contului
analitic 378.01 ,,Diferenţe de preţ la mărfuri privind cheltuielile de transport-aprovizionare”,
după caz;
— TVA neexigibilă se referă la soldul creditor al contului cu aceeaşi denumire şi
simbolul 4428.
În cazul în care preţul de înregistrare este cel de vânzare en-gros sau cu amănuntul,
ambele fără TVA, se reţine că, în comparaţie cu varianta utilizării preţului cu amănuntul sau
en-gros inclusiv TVA (lit. b), această taxă nu se ia în calcul cu prilejul determinării valorii

22
contabile nete.
În cadrul contului 371 ,,Mărfuri” este necesar să se organizeze evidenţa analitică
global valoric pe unitati de desfacere en-detail şi la nivelul depozitelor sau gestiunilor de
vânzare en-gros, iar pentru acestea din urmă se conduce în plus evidenţa cantitativ-valorică
pe feluri sau articole de mărfuri.
Contul 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” este rectificativ, bifuncţional, iar conţinutul
lui este influenţat de preţul de înregistrare utilizat pentru mărfuri.
Astfel, atunci când se adoptă preţul standard, el se utilizează în mod similar cu
celelalte conturi de diferenţe de preţ.
În cazul în care preţul de înregistrare este cel cu amănuntul sau cel de vânzare en
-gros, contul 378 ,,Diferenţe de preţ la mărfuri” funcţionează ca un cont de pasiv şi reflectă
numai adaosul comercial, în credit pentru mărfurile aprovizionate, iar în debit pentru
mărfurile ieşite din patrimoniu.
În situaţia utilizării în activitatea practică a celor două conturi analitice amintite
anterior, contul 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” are conţinut şi corespondente specifice,
ceea ce se poate observa prin prezentarea conţinutului fiecăruia din cele două conturi
analitice amintite anterior.
Contul analitic 378.01 „Diferenţe de preţ la mărfuri privind cheltuielile de transport-
aprovizionare” este de activ, rectincativ şi oglindeşte în debit cheltuielile de transport,
încărcare, descărcare, recepţie, taxe vamale, comisioane, ş.a., pe care le ocazionează
mărfurile ce se achiziţionează de la terţi, în corespondenţă cu creditul conturilor
corespunzătoare modalităţilor de efectuare a lor şi anume: 401 ,,Furnizori”, pentru cele
facturate atât de furnizorii de mărfuri, inclusiv pierderile normale pe timpul transportului
(suportate de beneficiar), cât şi de unităţile de profil, 542 ,,Avansuri de trezorerie”, cu ceea ce
se plăteşte din avansuri spre decontare, 446 ,,Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”, cu
taxele vamale aferente mărfuribor importate, ş.a.
În creditul contului analizat se reflectă cheltuielile de transport-aprovizionare aferente
mărfurilor ieşite din patrimoniu, în corespondenţă cu debitul conturilor: 607 ,,Cheltuieli
privind mărfurile”, pentru vânzări, 6582 ,,Donaţii şi subvenţii acordate” şi 671 ,,Cheltuieli
privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”, respectiv, în cazul donaţiilor, lipsurilor
neimputabile şi pierderilor din calamităţi, ş.a. Sumele care se înscriu în credit se stabibesc pe

23
bază de coeficient mediu, ce se calculează în mod obişnuit, cu sume cumulate de la începutul
anului.
Soldul contului analitic prezentat este debitor şi reprezintă cheltuielile de transport-
aprovizionare aferente mărfurilor existente în stoc la sfârşitul perioadei de gestiune.
Contul analitic 378.02 ,,Diferenţe de preţ la mărfuri privind adaosul comercial” este
rectificativ, cu funcţia contabilă de pasiv, înregistrând în credit adaosul comercial aferent
mărfurilor intrate în patrimoniu, în corespondenţă cu debitul contului 371. ,,Mărfuri”. În
debitul său se oglindeşte adaosul comercial corespunzător mărfurilor ieşite din patrimoniu, în
corespondenţă cu creditul contului 371 ,,Mărfuri”, adaos care se determină pe bază de
coeficient mediu de repartizare, ce se calculează după formula:

Soldul iniţial de la contul 378.02 + Rulajul creditor cumulat de la începutul

Coeficient anului,
aferent contului 378.02 de repartizare
Soldul iniţial de la contul371 + Rulajul debitor, cumulat de la
începutul anului aferent contului 371

a. Datele privind contul de mărfuri, de la numitorul fracţiei, nu conţin TVA, fapt

pentru care se impune ca în prealabil să se diminueze fiecare element in cauză cu suma
aferenta, folosindu-se cota de 15,966% care se aplicã la preţul de vânzare total, inclusiv
TVA.
Acest calcul se poate efectua şi prin diminuarea preţului de vânzare total, inclusiv
TVA, cu taxa neexigibila aferentă, care se determină astfel: Soldul iniţial creditor de la contul
4428 + Total rulaj creditor cumulat de la începutul anului de la acelaşi cont.
b. Coeficientul de repartizare care se determină se înmulţeşte cu valoarea mărfurilor
existente în stoc la sfârşitul lunii de referinţă şi evaluate la preţul de vânzare, exclusiv TVA
neexigibila, obţinându-se adaosul comercial aferent acestor mărfuri, sumă care va constitui
soldul creditor, de la sfârşitul lunii pentru care se face calculul, al contului de diferenţe de
preţ la mărfuri privind adaosul comercial (378.02).
c. Suma astfel obţinută se deduce din soldul creditor al contului 378.02 ,,Diferenţe
de preţ la mărfuri privind adaosul comercial, existent înaintea operaţiei de repartizare,
determinându-se adaosul comercial aferent mărfurilor vândute, care se înscrie în debitul

24
acestui cont şi creditul contului 371 ,,Mărfuri”, cu prilejul descărcării gestiunii pentru ieşirile
din cursul perioadei, când se debitează în plus conturile: 607 ,,Cheltuieli privind mărfurile”,
pentru costul de achiziţie şi 4428 ,,TVA neexigibilă”, cu taxa aferentă, ambele elemente
corespunzătoare mărfurilor ieşite din gestiune.
Agenţii economici cu cifră de afaceri de până la 1,5 miliarde lei sunt scutiţi de plata
TVA, fapt pentru care TVA aferentă mărfurilor aprovizionate de la terţii plătitori de TVA se
include în costul de achiziţie al mărfurilor, iar cu prilejul descărcării gestiunii pentru
mărfurile ieşite din patrimoniu nu se mai are în vedere această taxă, atât sub aspectul
determinării coeficientului de repartizare al adaosului comercial, cât şi în ceea ce priveşte
utilizarea contului 4428 ,,TVA neexigibilă”.
Soldul contului 378.02 ,,Diferenţe de preţ la mărfuri privind adaosul comercial” este
creditor şi reprezintă adaosul comercial aferent mărfurilor existente în stoc la sfârşitul
perioadei de gestiune, care se stabileşte aşa cum s-a prezentat anterior.
În ceea ce priveşte organizarea contabilităţii mărfurilor se reţine şi faptul că la
inventarierea anuală se poate constata deprecierea unora dintre ele, cum este cazul celor lent
şi greu vandabile, stabilindu-se o valoare de utilitate mai mică decât costul efectiv de
achiziţie. Pentru diferenţa de valoare în minus se constituie provizioane, care se înregistrează
în creditul contului 397 ,,Provizioane pentru deprecierca mărfurilor”, în corespondenţă cu
debitul contului 6814 ,,Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea
activelor circulante”.
Contul 397 ,,Provizioane pentru deprecierea mărfurilor se debitează în exerciţiile care
urmează celui în care s-a creditat, în măsura ieşirii din patrimoniu a mărfurilor pentru care s-
au constituit provizioanele sau în cazul în care deprecierea nu s-a produs sau a fost mai mică
decât cea preconizată, creditându-se contul 7814 „Venituri din provizioane pentru
deprecierea actvităţilor circulante”.
Soldul contului analizat poate fi creditor atunci când unitatea are în stoc mărfuri
depreciate pentru care a constituit provizioane
Documentul specific contabilităţii mărfurilor la preţ cu amănuntul este factura.

FACTURA ŞI FACTURA FISCALĂ

Formular cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare.
Tipărit în blocuri cu câte 150 de file, formate din 50 de seturi cu câte 3 file în culori

25
diferite: albastru
-exemplarul 1, roşu-exemplarul 2, verde –exemplarul 3.
1. Serveşte ca:
- document pe baza căruia se întocmeşte documentul de decontare a produselor şi
mărfurilor livrate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate;
- document de însoţire a mărfii pe timpul transportului;
- document de încărcare în gestiunea primitorului;
- document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a
cumpărătorului.
2. Se întocmeşte, manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, în 3 exemplare, la
livrarea produselor şi a mărfurilor la executarea lucrărilor şi la prestarea serviciilor, pe baza
dispoziţiei de livrare, a avizului de însoţire a mărfii sau a altor documente care atestă
executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor şi se semnează de emitent.
Atunci când factura nu se poate întocmi în momentul livrării din cauza unor condiţii
obiective şi cu totul excepţionale, produsele şi mărfurile livrate sunt însoţite pe timpul
transportului de avizul de însoţire a mărfii. În vederea corelării documentelor de livrare,
numărul şi data avizului de însoţire a mărfii se înscriu în formularul de factură.
3. Circulă:
- exemplarul 1 la cumpărător;
- exemplarul 2 la desfacere;
- exemplarul 3 pentru înregistrarea în contabilitate.

III.2. BILANŢUL INIŢIAL ŞI FINAL

26
 La data de 01.12.2015 firma prezintă următoarea situaţie a patrimoniului reflectată în
bilanţul contabil de mai jos:

Active Pasive

Mijloace fixe 10.000 Capital social vărsat 19.000

Materii prime 500 Furnizori 700
Conturi la bănci Creditori diverşi 400
în lei 11.000 Credite bancare pe
Casa în lei 100 termen scurt 1.500

III.3. INREGISTAREA OPERATIILOR ECONOMICE-FINANCIARE

1) În luna ianuarie se achiziţionează la S.C. ,,EVMI IMPEX” S.R.L. materii prime
în valoare de 90 lei + TVA (19%), conform facturii nr. 25, din data de 02/02/2015, plata
realizându-se ulterior.
Obs: aici avem 2 operaţii: achiziţionare şi platǎ

Achiziţionarea materiilor prime

301 Materii prime A (+) D
401 Furnizori P (+) C
4426 TVAd A (+) D

D C
% = 401 Furnizori 107,10 lei
301 Materii prime 90,00 lei
4426 TVAd 17,10 lei

M.B de volum: A + x = P + x, unde x = 107,10 lei

Explicaţii: Materiile prime cresc (+) în firmǎ fiindcǎ le achiziţionează, datoria firmei
faţǎ de furnizori creşte (+) deocamdatǎ fiindcǎ n-am plǎtit încǎ mǎrfurile, iar TVA creşte (+)
şi el, conform regulilor.
Plata furnizorului
401 Furnizori P (-) D

27
 5121 Conturi la bǎnci în lei A (-) C

D C
401 Furnizori = 5121 Conturi la bǎnci în lei 107,10 lei

Explicaţii: Când se achită, scade (-) datoria firmei faţǎ de terţi şi în acelaşi timp scade
(-) şi contul bancar, fiindcǎ din el se face retragerea.

2) Se acordă un avans furnizorului de prestări servicii "X" în valoare de 800 RON,

conform ordinului de plată nr.111 din data de 25/01/2015.
5121 Conturi la bǎnci în lei A (-) C
409 Furnizori – debitori A (+) D

D C
409 Furnizori - debitori = 5121 Conturi la bǎnci în lei 800 lei

M.B. de structurǎ: A + x – x = P, unde x = 800 lei

3) Se înregistrează salariile aferente lunii ianuarie în valoare de 10.000 lei.

641 Cheltuieli privind salariile A (+) D
421 Personal – salarii datorate P (+) C

D C
641 Cheltuieli privind salariile = 421 Personal – salarii datorate 10.000 lei

M.B. de volum: A + x = P + x, unde x = 10.000 lei

4) Se înregistrează cheltuieli cu asigurările sociale de sănătate (contribuţia unităţii)

7% din 10.000 lei.

CASS = 7% x 10.000 lei = 700 lei

6453 Cheltuieli privind contribuţia unitǎţii la asigurǎrile sociale de sǎnǎtate A (+) D

4311 Contribuţia unitǎţii la asigurǎrile sociale P (+) C

D C
6453 Cheltuieli privind contribuţia = 4313 Contribuţia unitǎţii 700 lei
unitǎţii la asigurǎrile sociale la asigurǎrile sociale
de sǎnǎtate de sǎnǎtate

28
 M.B. de volum: A + x = P + x, unde x = 700 lei

5) Se ridicǎ de la bancǎ suma de “5.000” lei. (Banii se extrag din contul bancar şi se
depun în contul transportor 581)

5121 Conturi la bǎnci în lei A (-) C

581 Viramente interne A (+) D

D C
formula contabilǎ simplǎ: 581 = 5121 5.000 lei

Modificarea bilanţierǎ (M.B.): A + x – x = P, unde x = 5.000 lei (modificare de

structurǎ)
Explicaţii: Extrăgând bani din contul bancar, acesta va scǎdea (-). Contul 581
preluând banii din contul bancar, evident va creşte (+) , cu valoarea acelor bani extraşi din
contul bancar.

6) Se depune în casieria firmei suma de “5.000” lei ridicatǎ de la bancǎ. (Banii se

iau din contul transportor 581 şi se depun în casieria firmei)
581 Viramente interne A (-) C
5121 Casa în lei A (+) D

D C
formula contabilǎ simplǎ: 5311 = 581 5.000 lei

M.B.: A + x – x = P, unde x = 5.000 lei (modificare de structurǎ)

Explicaţii: Extrăgând bani din contul 581, acesta va scǎdea (-). Contul 5311 preluând
banii din contul transportor 581, evident va creşte (+) , cu valoarea acelor bani extraşi din
contul transportor.

7) Se încaseazǎ de la un client suma de 3.000 lei.

411 Clienţi A (-) C

5121 Conturi la bǎnci în lei A (+) D

D C
formula contabilǎ simplǎ: 5121 = 411 3.000 lei

M.B.: A + x – x = P, unde x = 4.500 lei (modificare de structurǎ)

29
 Explicaţii: Încasând bani de la clienţi, scade (-) creanţa faţǎ de aceştia, adicǎ scade
faptul cǎ mai avem bani de luat de la ei. Fiindcǎ primesc bani de la clienţi în contul bancar,
este normal ca acesta sǎ creascǎ (+), cu valoarea creanţei primite de la clienţi.

8) Se plǎtesc datoriile firmei faţǎ de Bugetul Statului.

Din tabelul de pe prima paginǎ din Monografia contabilǎ se observǎ urmǎtoarele

datorii faţǎ de Stat:
D C
4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale 0 2200
4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale 0 950
4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 0 700
4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate 0 650
4371 Contribuţia unităţii la fondul de somaj 0 300
4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj 0 100
441 Impozitul pe profit 0 800
4423 TVA de plată 0 890
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor 0 130

Toate conturile din fragmentul de tabel de mai sus sunt conturi de Pasiv, ele
exprimând diverse datorii ale firmei faţǎ de Bugetul Statului. Astfel, ele toate prezintǎ SIC,
care trebuie sǎ aparǎ în T-urile acestor conturi, ce trebuiau deschise de dvs. la cerinţa 1
privind Monografia.
Achitându-se aceste datorii în totalitate, este normal ca ele sǎ scadǎ (-) în totalitate,
rǎmânând astfel în urma acestei operaţii cu sold final (rest final de creanţă) egal cu zero.
Atenţie! Se achită exact sumele din monografie, deoarece acelea sunt datoriile care le
are firma fatǎ de Bugetul Statului. Astfel toţi studenţii trebuie sǎ plǎteascǎ aceste datorii cu
aceleaşi sume.
Astfel:
4311 Contributia unităţii la asigurările sociale P (-) D
4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale P (-) D
4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate P (-) D
4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate P (-) D
4371 Contribuţia unităţii la fondul de somaj P (-) D
4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj P (-) D

30
 441 Impozitul pe profit P (-) D
4423 TVA de plată P (-) D
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor P (-) D
5121 Conturi la bǎnci în lei A (-) C

formula contabilǎ compusǎ:

D C
% = 5121 6.720 lei
4311 2.200 lei
4312 950 lei
4313 700 lei
4314 650 lei
4371 300 lei
4372 100 lei
441 800 lei
4423 890 lei
444 130 lei

9) Se înregistrează conform bonului de consum nr. 45, din data de 12/02/2015,

consumul de materii prime în valoare de 800 RON.

301 Materii prime A (-) C

601 Cheltuieli cu materiile prime A (+) D

D C
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 800 lei

M.B. de structurǎ: A + x – x = P, unde x = 800 lei

10) Se primeşte factura de prestări servicii nr. 87 din data de 13/01/2011 în valoare de
1.000 RON + TVA (19%).
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi A (+) D
401 Furnizori P (+) C
4426 TVAd A (+) D

D C
% = 401 Furnizori 1.190 lei
628 Alte cheltuieli cu serviciile 1.000 lei
executate de terţi

31
 4426 TVAd 190 lei

M.B. de volum: A + x = P + x, unde x = 1.190 lei

11) Înregistrarea amortizǎrii lunare a unui mijloc de transport, tranşa de amortizare

lunarǎ fiind în sumǎ de 200 lei.

6811 Cheltuieli privind amortizǎrile A (+) D

2813 Amortizarea mijloacelor de transport P (+) C
D C
6811 Cheltuieli privind amortizǎrile = 2813 Amortizarea mijloacelor
de transport 200 lei

12) Se înregistrează reţinerile:

a) contribuţia angajaţilor la asigurările sociale 9,5% din 10.000 RON
b) contribuţia angajaţilor la asigurările sociale de sănătate 6,5% din 10.000 RON
c) contribuţia angajaţilor la fondul de somaj 1% din 10.000 RON

421 Personal – salarii datorate P (-) D

4312 Contribuţia personalului la asigurǎrile sociale P (+) C
4314 Contribuţia personalului la asigurǎile sociale de sǎnǎtate P (+) C
4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj P (+) C
444 Impozitul pe salarii P (+) C

D C
421 Personal – salarii datorate = % 2.200 lei
4312 Contribuţia personalului 950 lei
la asigurǎrile sociale
4314 Contribuţia personalului la 650 lei
asigurǎile sociale de sǎnǎtate
4372 Contribuţia personalului 100 lei
la fondul de şomaj
444 Impozitul pe salarii 500 lei

13) Conform extrasului de cont nr. 69 din data de 14/02/2015, se înregistrează

cheltuieli privind comisionul bancar în valoare de 50 RON şi venituri din dobânzi în valoare
de 10 RON.

32
 Înregistrarea comisionului bancar

627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate A (+) D

5121 Conturi la bǎnci în lei A (-) C
D C
627 Cheltuieli cu serviciile bancare = 5121 Conturi la bǎnci în lei 50 lei
şi asimilate

Înregistrarea obţinerii veniturilor din dobânzi

5121 Conturi la bǎnci în lei A (+) D
766 Venituri din dobânzi P (+) C

D C
5121 Conturi la bǎnci în lei = 766 Venituri din dobânzi 10 lei

14) Se decontează avansul primit de la client, iar difereanţa se încasează conform

ordinului de plata nr. 121 din data de 18/02/2015.

411 Clienţi A (-) C

419 Clienţi – creditori P (-) D
5121 Conturi la bǎnci în lei A (+) D

D C
% = 411 Clienţi 714 lei
419 Clienţi – creditori 500 lei
5121 Conturi la bǎnci în lei 214 lei

M.B. de volum: nu se poate preciza, întrucât aceastǎ formulǎ contabilǎ compusǎ este
formatǎ din 2 formule contabile simple, cu modificǎri bilanţiere diferite:

12.1) 419 Clienţi creditori = 411 Clienţi 500 lei

M.B de volum: A – x = P – x, unde x = 500 lei

12.20 5121 Conturi la bǎnci în lei = 411 Clienţi 214 lei

M.B de structurǎ: A + x – x = P, unde x = 214 lei

33
 15) Conform extrasului de cont nr.565 din data de 18/05/2015, se înregistrează
cheltuieli privind comisionul bancar în valoare de 50 RON şi venituri din dobânzi în valoare
de 10 RON.

23.1 Înregistrarea comisionului bancar

627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate A (+) D

5121 Conturi la bǎnci în lei A (-) C

D C
627 Cheltuieli cu serviciile bancare = 5121 Conturi la bǎnci în lei 50 lei
şi asimilate

23.2 Înregistrarea obţinerii veniturilor din dobânzi

5121 Conturi la bǎnci în lei A (+) D

766 Venituri din dobânzi P (+) C

D C
5121 Conturi la bǎnci în lei = 766 Venituri din dobânzi 10 lei

16) Se înregistrează avansul primit de la un client în valoare de 500 RON, conform

ordinului de plată nr. 333 din data de 14/07/2015.
5121 Conturi la bǎnci în lei A (+) D
419 Clienţi – creditori P (+) C

D C
5121 Conturi la bǎnci în lei = 419 Clienţi - creditori 500 lei

M.B. de volum: A + x = P + x, unde x = 500 lei

Explicaţii: Prin faptul cǎ primesc nişte bani de la un client, în avans, adicǎ înainte de
a-i livra mǎrfurile, se înţelege faptul cǎ, pânǎ la momentul livrǎrii, am o datorie faţǎ de acel
client care m-a arvunit. Prin primirea avansului, îmi creşte (+) contul bancar, fiindcǎ am
primit banii prin virament bancar. În acelaşi timp, îmi creşte (+) şi datoria faţǎ de clientul
care m-a plǎtit înainte de a-i livra marfa. Aceastǎ datorie faţǎ de client se evidenţiazǎ prin
contul 419 Clienţi – creditori, adicǎ “Clienţi – care mi-au dat mie ceva”; creditorii sunt cei
care mi-au dat mie ceva, iar eu am datorie la ei.

34
 17) Se vând mărfuri din stoc clientului de mai sus, conform facturii nr.121 din data
de 20/07/2015, preţ de vânzare 600 RON + TVA (19%). Descărcarea gestiunii de mărfuri –
cost de achiziţie 500 RON.

Obs: aici avem 2 operaţii: vânzare şi descǎrcare din gestiune (adicǎ scǎderea din
gestiune a mǎrfurilor ce s-au vândut şi nu se mai aflǎ în firmǎ)

Vânzarea mǎrfurilor

411 Clienţi A (+) D

707 Venituri din vânzarea mǎrfurilor P (+) C
4427 TVAc P (+) C
D C
411 Clienţi = % 714 lei
707 Venituri din vânzarea mǎrfurilor 600 lei
4427 TVAc 114 lei

M.B. de volum: A + x = P + x, unde x = 714 lei

Explicaţii: Când vând, îmi creşte (+) creanţa faţǎ de clienţi, adică creşte faptul că am
de încasat bani de la clienţi, fiindcǎ suntem la fluxul 1 al vânzării, când dau marfa dar
deocamdată nu încasez şi banii. Conform regulilor privind TVA-ul şi veniturile, acestea când
sunt folosite în timpul lunii, ele întotdeauna cresc (+).

Descǎrcarea din gestiune a mǎrfurilor vândute

371 Mǎrfuri A (-) C

607 Cheltuieli privind mǎrfurile P (-) D

D C
607 Cheltuieli privind mǎrfurile = 371 Mǎrfuri 500 lei

M.B. de volum: A – x = P – x, unde x = 500 lei

Explicaţii: Am vǎzut cǎ la vânzarea produselor finite am avut “Venituri din vânzarea

mǎrfurilor” şi nu “Mǎrfuri” – care ar fi trebuit sǎ aparǎ cǎ au ieşit din firmǎ în urma vânzǎrii.
Abia acum, dupǎ vânzare, prin operaţiunea de scoatere din gestiue / destocare, mǎrfurile ies

35
din firmǎ, deci scad (-). Contul corespondent prin care ies mǎrfurile din firmǎ este 607
Cheltuieli privind mǎrfurile, care conform regulilor creşte (+). El scade (-) la sfârşitul lunii
prin operaţiunea de închidere a conturilor de cheltuieli, cu ajutorul contului 121 Profit şi
pierdere.

18) Se primeşte factura de prestări servicii nr.121 din data de 16/07/2015 valoare de
2.000 RON + TVA (19%).

628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi A (+) D

401 Furnizori P (+) C
4426 TVAd A (+) D

D C
% = 401 Furnizori 2.380lei
628 Alte cheltuieli cu serviciile 2.000 lei
executate de terţi
4426 TVAd 380 lei

M.B. de volum: A + x = P + x, unde x = 2.380lei

19) Se decontează avansul acordat furnizorului de prestări servicii, diferenţa

achitându-se conform ordinului de plată nr. 456 din data de 30/07/2015.

401 Furnizori P (-) D

409 Furnizori – debitori A (-) C
5121 Conturi la bǎnci în lei A (-) C

D C
401 Furnizori = % 2.480lei
409 Furnizori – debitori 1.480lei
5121 Conturi la bǎnci în lei 1.000 lei

M.B. de volum: A - x = P - x, unde x = 1.119 lei

20) Se înregistrează factura nr. 129 din data de 28/08/2015 în valoare de 200 RON,
reprezentând venituri din prestări servicii + TVA (19%).

411 Clienţi A (+) D

704 Venituri din servicii prestate P (+) C

36
 4427 TVAc P (+) C
D C
411 Clienţi = % 238lei
704 Venituri din servicii prestate 200
4427 TVAc 38
M.B. de volum: A + x = P + x, unde x = 238lei

CAPITOLUL IV : ANALIZA CONCURENTILOR FIRMEI

IV.1 Analiza pietei pe care firma isi dasfasoara activitatea

4.1 Analiza pieței pe care firma își desfășoară activitatea

Segmentarea pieței a fost aleasă datorită caracteristicilor produsului, caracteristici
căutate și care influențează decizia de cumpărare:
 Prețul (500 000 - 700 000 lei) - accesibil persoanelor cu venit mediu și mare.
 Indicații – satisfacerea copiilor.

Piața produsului a fost segmentată:

 Din punct de vedere socio-demografic în funcție de:

- vârstă: 0 luni-6 ani
- sex: copii
 Din punct de vedere comportamental în funcție de:

- caracteristicile urmărite la consum: capacitatea de a obține rezultate optime într-un timp

cât mai scurt, preț.
- atitudinea față de produs: persoane care au doar cunoștință de existența produsului,
persoane care sunt relativ informate de existența produsului, persoane interesate de
existența lui, persoane care cumpără produsul.
 Din punct de vedere economic:

37
 - clienți cu venituri medii
- clienți cu venituri mari.

Strategiile firmei
La nivel de produs principalele strategii pe care le urmează pe piaţa cosmeticelor sunt:
 Strategia de perfecţionare a produselor
 Strategia de îmbunătăţire a modului de prezentare a produselor
 Strategia de adaptare calitativă la nivelul cerinţelor consumatorilor
 Strategia de creştere a productivităţii
 Strategia de poziţionare corectă a produselor şi a mărcilor deţinute în portofoliu.

Lansarea pe piaţă a produselor poate urma:

 Strategia de promovare prin acordare de discounturi diferenţiate în funcţie de
cantităţile achiziţionate;
 Strategia preţurilor promoţionale, în perioada de maturitate cu ocazia sărbătorilor

Identificarea concurenților
 Jumbo S.R.L
 Noriel S.R.L
 Lego S.R.L

Obiectivele concurenților

Jumbo S.R.L. :
 Jumbo işi doreşte să fie prima alegere pentru clienţi
 Extinderea reţelei de distribuţie
 Lansarea unor noi game de produse
 Menținerea calității produselor
 Creșterea vânzărilor cu peste 30% și totodată creșterea profitului
 Fidelizarea clienților

38
 Noriel S.R.L

 Ambiția Noriel este de a câștiga 1 miliard de noi consumatori prin

intermediul strategiei sale de universalizare, care își propune să răspundă
tuturor nevoilor
 Îmbunătățirea fiecărei părți din lanțul de valori, de la cercetare la
operațiuni, în timp ce împărtășește creșterea sa cu comunitățile
 Inovarea durabilă astfel încât 100% din produse vor avea beneficii de
mediu sau sociale
 Producerea durabilitatii ce va reduce amprenta asupra mediului cu 60%

 Lego S.R.L
 Lego își propune ca pe anul 2016 să își mărească profitul cu 15%. Acest
procent este în măsură să mulțumească pe acționari, care ar dori dividende
substanțiale, dar ar permite și creșterea investițiilor în produse noi sau în
pătrunderea pe noi piețe
 Stimularea cererii prin care în campaniile dezvoltate se urmărește
fidelizarea consumatorilor ocazionali, convingerea non-consumatorilor
relativi să încerce produsele sau chiar convingerea acestora să cumpere
produsele pentru a le oferi cadou
 Diferențierea produselor
 Convingerea consumatorilor în ceea ce privește calitatea și avantajele
deosebite ale produselor
 Amintirea clienților fideli de produse prin campanii de promovare ale
acestora

IV.2. Analiza SWOT a concurenților

 Jumbo S.R.L

39
 Puncte tari:
 prețurile accesibile care sunt destinate în mod special acelor
consumatori cu venituri medii și scăzute
 gamă largă de produse
Puncte slabe:
 calitatea medie a produselor
 prețul scăzut al produselor este asociat cu o calitatea redusă
Oportunități:
 piața mare de desfacere
 cererea mare pe piață
 perioda sărbătorilor
Amenințări:
 concurența care este foarte mare
 scăderea nivelului de trai

 Noriel S.R.L

Puncte tari:
 produse de calitate și valoare superioară -inovația
 lider mondial în materie de produse pentru copii
 tradiţie consolidată în laboratoarele de cercetare Noriel în domeniul
jucariilor pentru copii
Puncte slabe:
 preţuri relativ mari faţă de cele practicate de concurenţi
 neadecvarea preț-calitate la unele produse
Oportunități:
 tendinţa pieţei sofisticată , orientată spre nou
 promovare prin: TV,promoții,pliante
 deschiderea de noi filiale în mai multe zone ale lumii
 creșterea nivelului de educație
Amenințări:

40
  amenințări directe și indirecte din partea concurenților
 apariția de produse similare pe piață

 Lego S.R.L
Puncte tari:
 programul de marketing foarte dezvoltat
 gradul de inovatie
 calificarea personalului
 crearea unei noi game de produse

Puncte slabe:
 prețuri relativ mari
Oportunități:
 notorietatea mărcii
 pretențiile crescute ale clienților ce pot fi satisfacute cu gama variată
de produse
 manifestarea unor stări de stagnare sau regres la firmele concurente
Amenințări:
 concurența foarte mare
 rata de îmbunătățire a produselor concurente
 perioada de recesiune economică

Strategiile concurenților

 Lego S.R.L

Firma pune accent pe demersurile de marketing care ajuta la lansarea unui nou produs pe
piata.

La nivel de produs principalele strategii pe care le urmează pe piaţa produselor pentru copii
sunt:

 Strategia de creştere a productivităţii

41
  Strategia de poziţionare corectă a produselor şi a mărcilor deţinute în
portofoliu
 Strategia de perfecţionare a produselor
 Strategia de distribuţie indirectă în cadrul căreia pot avea un aport total sau
pot apela la intermediari

La nivel de preț principalele strategii pe care le pot urma pe piaţa produselor pentru
copii sunt:

 Strategia de scădere a prețurilor

 Strategia de creștere a calității produselor, prețul acestora fiind unul mediu
Compania oferă clienților și consultanților discounturi situate între 23% și 35% în
funcție de volumul de achiziție al acestora, și chiar 50% cu ocazia zilelor de naștere.
Consultanții mai beneficiază de comisioane situate intre 3% si 21% din volumul total de
vânzare realizat de toată rețeaua de clienți pe care acesta a recomandat-o companiei.

 Noriel S.R.L

În ceea ce privește strategia politicii de produs din punct de vedere al gradului de

înnoire al produselor,Noriel inovează continuu și renovează anual produsele sale de bază,
aducând noi tehnologii de producție pentru a satisface la cel mai înalt nivel nevoile
consumatorilor.
În funcție de dimensiunea gamelor strategia abordată este cea de stabilitate
sortimentală. De-a lungul anilor gama de produse Noriel a tot crescut .
Strategiile de preț adoptate de Noriel sunt variate. Pentru produsele mass-market
abordează o strategie de pătrundere, prețurile fiind accesibile. Persoanele care utilizează asfel
de produse sunt inelastici la preț deoarece aceștia sunt atrași de bune rapoarte calitate-preț.
.Pentru produsele nou lansate Noriel folosește în general strategia bazată pe valoarea
produsului, prețul fiind în concordanță cu prețul produselor din aceeași gamă. Pentru
produsele de lux se aplică strategia prețurilor ridicate.

42
 În funcție de scopul urmărit prin activitatea de promovare întreprinderea poate utiliza
variate strategii promoționale. Noriel se axează pe strategii de extindere și promovare a
imaginii prin:

 strategia de informare în cadrul pieței

 strategia de stimulare a cererii
 strategia de diferențiere a ofertei
 strategia de stabilizare a vânzarilor

Modul de desfășurare în timp a activității promoționale conduce la diferențierea

opțiunilor strategice în:

 strategia activității promoționale permanente

 strategia activității promoționale intermitente

 Lego S.R.L

Produsele Lego sunt de succes peste tot în lume, deoarece consumatorii au încredere
în produsele concepute de aceștia. Pentru a consolida și mai mult această încredere se
realizează investiții semnificative în tehnologii inovatoare, analize ale tendințelor globale și
locale și o identitate unitară de brand la nivel mondial.
Mărcile Lego unesc tendințele internaționale cu nevoile regionale ale consumatorilor
pentru că nu există două piețe la fel și cerințele consumatorilor diferă considerabil de la un
continent la altul. Se desfășoară cercetări extinse de consum și se operează cu centre locale
de cercetare a pielii pentru a fi cât mai aproape de consumatori.
Unul dintre factorii ce conduc la succesul la nivel mondial este capacitatea de
inovare. Strategiile de cercetare și dezvoltare a produselor au jucat întotdeauna un rol cheie
în cadrul organizației Lego.
În ceea ce privește politica de preț, firma Lego a ales să comercializeze produsele de
lux la un preț ridicat, pe când cele de uz zilnic la un preț mediu, nu foarte ridicat față de cele
ale concurenților.
Chiar dacă produsul a fost deja lansat, el nu trebuie neglijat ci trebuie susținut în
continuare cu o campanie publicitară serioasă.

43
Strategiile politicii de promovare adoptată de firma Lego sunt următoarele :
 Strategia de stimulare a cererii prin care se urmărește fidelizarea
consumatorilor ocazionali
 Strategia de diferențiere a produsului prin care se lucrează la convingerea
consumatorului în ceea ce privește calitatea produselor
 Strategia de reamintire - reamintirea clienților fideli de produsele existente
și de avantajele pe care le oferă pentru a le cumpăra în continuare.

Anticiparea reacțiilor concurenților

Obiectivele, strategiile, atuurile şi slăbiciunile unui concurent reflectă

comportamentul său probabil şi reacţiile la mişcările de pe piaţă (cum ar fi reducerea
preţurilor, impulsionarea campaniei de promovare sau introducerea unui nou produs pe
piaţă).
În plus, fiecare concurent are o anumită filosofie de afaceri, o anumită cultură şi
convingere care-l ghidează în acţiunile sale. Conducătorii compartimentului de marketing
trebuie să înţeleagă foarte bine mentalitatea concurentului pentru a anticipa modul în care
acel concurent va acţiona sau reacţiona.
Fiecare concurent reacţionează într-un mod diferit. Unii nu reacţionează rapid sau în
forţă la acţiunile întreprinse de alt concurent, deoarece:
1. consideră că proprii clienţi le sunt fideli;
2. observă cu întârziere acţiunea concurentului;
3. le lipsesc resursele băneşti necesare pentru a reacţiona.
Alte firme reacţionează numai la anumite tipuri de atacuri, ignorându-le pe celelalte.
Ele ar putea răspunde în forţă la reducerile de preţuri, pentru a-i avertiza pe concurenţi că nu
au nicio şansă dacă îşi axează strategia pe acest element.
Aceleaşi firme pot să nu răspundă deloc la intensificarea campaniilor publicitare ale
concurenţilor, considerându-le ca fiind mai puţin ameninţătoare.
Alţi concurenţi reacţionează repede şi puternic la orice atac. În sfârşit, alţi concurenţi
reacţionează într-o manieră imprevizibilă. Ei pot sau nu să reacţioneze într-o anumită situaţie,

44
neexistând o modalitate de a anticipa modul lor de acţiune (din informaţiile de care dispune
firma despre aceşti concurenţi).
În anumite domenii de activitate, concurenţii convieţuiesc într-o relativă armonie; în
altele, ei se luptă permanent. Cunoaşterea modului de reacţie al principalilor concurenţi oferă
soluţii managerilor în problema strategiilor de atac sau de apărare a poziţiilor deţinute de
firme pe piaţă.
Identificarea concurenților ce vor fi atacați și a celor ce vor fi evitați

Firma poate să se concentreze pe alegerea dintre: concurenţi puternici sau slabi. Cele
mai multe firme preferă să-i atace pe concurenţii mai slabi. Procedând în acest fel, firmele
vor cheltui mai puţine resurse şi vor irosi mai puţin timp, în schimb, firma poate câştiga mai
puţin. Avantajele vor fi mult mai mari dacă firma se va orienta spre concurenţii puternici,
care au şi ei propriile lor slăbiciuni. Un instrument util pentru aprecierea atuurilor şi a
slăbiciunilor concurentului este reprezentat de analiza valorii pentru client. Clienţii vor fi
întrebaţi ce avantaje apreciază cel mai mult, fiind rugaţi să facă o analiză a activităţii firmei
în raport cu concurenţii ei, ţinând cont de mai multe atribute. Analiza valorii pentru client
prezintă, de asemenea, zonele în care firma este vulnerabilă în faţa acţiunii concurenţilor.
Concurenţi direcţi sau indirecţi. Cele mai multe firme vor intra în competiţie cu acei
concurenţi cu care se aseamănă cel mai mult.
În acelaşi timp, o firmă nu intenţionează întotdeauna să-şi distrugă concurenţii direcţi.
Rănirea unui rival direct conduce la apariţia unei concurenţe mai puternice.
O firmă are nevoie de existenţa concurenţilor. Concurenţii aduc firmei câteva avantaje
strategice:
 Ei pot determina creşterea nivelului cererii totale;
 Suportă o parte din costurile dezvoltării produselor şi a pieţei, contribuind
la"legitimarea" unor noi tehnologii;
 Pot servi segmentele mai puţin atractive ori pot opta pentru o diferenţiere mai
mare a produselor.

IV.3. Analiza SWOT a firmei S.C. ,,EVMI IMPEX” S.R.L

45
Aspecte teoretice

Cunoaşterea factorilor cheie ai succesului unei întreprinderi pe o anumită piaţă,

paralel cu determinarea cât mai exactă a propriilor slăbiciuni şi a celor aparținând
celorlalți competitori, permite întreprinderii să-şi elaboreze clar cea mai adecvată
strategie de piaţă şi, corespunzător exigenţelor acesteia, să-şi mobilizeze potenţialul
uman, financiar şi material în direcția maximizării gradului propriu de competitivitate.

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

· dinamica foarte bună a profitului şi a cifrei
de afaceri; cifra de afaceri dupa lansare
înregistrase deja o creştere de 2%
· cota ridicată deţinută pe piaţa locală şi în
creştere pe piaţa naţională;
· situaţie bună la nivelul solvabiliţăţii şi
lichiditaţii;
· negocierea cu unic importator diminuează
zilele de distribuţie
· marja profitului brut se menţine înca la un
nivel modest, deşi a crescut faţă de anul
precedent, datorat lansării cu 2%
· firmele în care se distribuie marca,,EVMI
IMPEX” sunt în ţări cu potenţial economic
slab: Venezuela, Libia, Macedonia,
Portugalia, Spania etc.
· înregistrarea unei creşteri a pieţei negre,
ceea ce afectează considerabil activitatea

OPORTUNITĂŢI
· pătrunderea cu succes pe noi pieţe, fiind
prezentă marca ,,EVMI IMPEX” în 29 de
ţări
· realizarea unor produse cu specific, în
perioada sărbatorilor religioase.
· creşterea numărului de copii cu vârstă între
3 si 6 ani, mai ales în jurul vârstei de 3 ani şi
5 ani, date statistice din România
AMENINŢĂRI
· pătrunderea cu succes pe noi pieţe, fiind
prezentă marca,,EVMI IMPEX” în 29 de
ţări
· realizarea unor produse cu specific, în
perioada sărbatorilor religioase.
· creşterea numărului de copii cu vârstă între
3 si 6 ani, mai ales în jurul vârstei de 3 ani şi
5 ani, date statistice din România

46
 CONCLUZII

Piaţa produselor pentru copii, creşte constant de la an la an. Fie că vorbim despre
hrană, încălţăminte sau jucării, în general, vânzările traversează o perioadă bună. Însă,
efectele crizei economice încep sa se facă simţite în aspecte precum cererea unor garanţii
financiare din partea furnizorilor din afara ţării.
În ansamblu, piaţa autohtonă a produselor pentru copii cunoaşte o evoluţie pozitivă,
mai ales în contextul creşterii puterii de cumpărare, dar mai ales a interesului pentru
produsele destinate copiilor. Dintre toate categoriile, produsele de îmbrăcăminte sunt cel mai
bine reprezentate în vânzările companiilor din domeniu - importatori, distribuitori sau
retaileri. Mira Anghelescu, Director Marketing şi Achiziţii la S.C. ,,EVMI IMPEX” S.R.L.,
declară că vânzările se distribuie în mod egal între cele trei mari categorii: haine, jucarii,
articole de calatorie (carucioare, tarcuri şi scaune auto).
Printre produsele pentru copii comercializate de S.C. ,,EVMI IMPEX” S.R.L. se
numără cele pentru sugari si copii între 1 şi 3 ani. Cea mai mare pondere în piaţa şi în
vânzările companiei sunt hainele pentru sugari şi copii mici. În cazul jucăriilor, cele mai
vândute rămân, ca şi până acum, păpuşile şi maşinile.
Mira Anghelescu, Director Marketing şi Achiziţi la S.C. „BABEPLANET” S.R.L.
spune că tendinţa în cazul jucăriilor continuă şi în acest an, însă crede într-o schimbare a
comportamentului consumatorului înspre jucării educative.

47
 Piaţa românească dedicată produselor pentru copii este dominată de importuri pe
toate segmentele şi categoriile. În cazul companiei S.C. ,,EVMI IMPEX” S.R.L aceasta
importă toate produsele pentru sugari din ţări precum Elveţia, Germania, Olanda, Franţa,
Spania, Portugalia.
Şi în cazul produselor de încălţăminte pentru copii, mărcile româneşti sunt slab
reprezentate. Iar Mira Anghelescu spune ca peste 95% din piaţa de jucării este reprezentată
de produse de import.
Cele mai importante sunt relaţiile întreprinderii cu piaţa, întrucât în economia de
piaţă, atât producătorul cât şi consumatorul au posibilitatea de a alege în mod liber cât, unde
şi cum pot să ofere şi respectiv să solicite, piaţa fiind aceea care stabileşte ce se produce şi
cât se produce. Ca atare, întreprinderea, care are ca obiect de activitate producerea de bunuri
şi servicii destinate pieţii, trebuie să cunoască anticipat nevoile reale ale societăţii, pe care i le
poate indica piaţa. Întrucât, indiferent de profil, întreprinderea trebuie să se afle în contact
direct cu piaţa, analiza condiţiilor de piaţă prezintă deosebită importanţă pentru prezentul şi
mai ales pentru viitorul ei, mecanismul pieţei constituind barometrul situaţiei actuale şi de
perspectivă.
Pe piata vizată, cea italiană şi cea franceză, cota de piaţă pentru primul an de
funcţionare va fi de 4-5%, vizându-se o creştere de 0.30% a acesteia în fiecare an, urmând ca
în următorii 3-4 ani cota de piaţă să fie 5-6%.
Numărul clienţilor la S.C. ,,EVMI IMPEX” S.R.L. este de 30-35 pe zi. A crescut
faţă de anul 2009 cu 30%.
În categoria magazinelor care comercializează produse pentru copii, unde S.C.
,,EVMI IMPEX” S.R.L a pătruns se mai află şi alţi concurenţi. Cifra de afaceri previzionată
este de 52.500 lei. Pe baza cheltuielilor estimate se poate determina cifra de afaceri a
pragului de rentabilitate. Ea se poate determina cu următoarele formule:

CAPR = CF/MCV(%)
MCV = CA - CV
MCV(%) = MCV/CA
Ştiind că CF sunt în valoare de 1000 lei, si CV sunt în valoare de 7000 lei, şi pe baza
formulelor prezentate anterior se poate calcula cifra de afaceri a pragului de rentabilitate.

48
 MCV = 52.500 - 7000 = 45.500
MCV(%) = 45.500/52.500 = 86.6%
CAPR = 1000/0.866 = 1.1547,344 lei
Din calculul efectuat rezultă că firma este rentabilă dacă volumul vânzărilor depăşeşte
11.548 lei.

BIBLIOGRAFIE

1. Bojian, O., - „Bazele contabilităţii 2003”, Ediţia a şasea, Editura Economică,

Bucureşti, 2004;
2. Bojian, O., - „Contabilitate generală. Bazele Contabilităţii. Contabilitate financiară a
întreprinderii”, Editura Universitară, Bucureşti, 2005;
3. Budugan, D., Georgescu, I., - „Bazele contabilităţii”, Editura Sedcom Libris, Iaşi,
2006;
4. Căpuşneanu, S., - „Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Aplicaţii”, Ediţia
a doua, Editura Economică, Bucureşti, 2005;
5. Desalle, Florence – E., Delesalle, Eric, - „Contabilitatea şi cele zece porunci”, Editura
Economică, Bucureşti, 2005;
6. Georgescu, I., Macovei, C., I., Berheci, M., - „Contabilitatea firmei”, Editura
Junimea, Iaşi, 2004;
7. Horomnea, E., - „Tratat de contabilitate. Teorii, Concepte, principii, standarde.
Aplicaţii”, Volumul al II -lea, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2005;
8. Manolescu, M., Petre, G., Lazăr, A., - „Studii de caz în condiţiile aplicării
Reglementărilor contabile simplificate”, Editura Economică, Bucureşti, 2004;

49
9. Matei, S., M., - „Contabilitatea nimic mai simplu”, Editura Economică, Bucureşti,
2006;
10. Nica, P., Prodan, A., Iftimescu, A., - „Management. Concepte şi aplicaţii practice”,
Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004;
11. Pântea, P., I., Bodea, G., - „Contabilitatea românească armonizată cu Directivele
contabile europene şi Standardele Internaţionale de contabilitate”, Editura Intelcredo,
Deva, 2003;

50
ANEXE

51
52
53
 ÎNREGISTRARE SISTEMATICĂ

Documente Liste de
primare inventar

Registru
jurnal

Fişe de cont Evidenţa

analitic operativă
Fişe sintetice Registrul
șah pentru inventar
Debitul
conturilor
Documente
centralizatoare

Fise sintetice șah

pentru Creditul
Balanţa de conturilor
verificare Bilanţ
Nota de
analitică contabilitate contabil

Balanţa de
verificare
Jurnal de sintetică
înregistrare

54
 301 Materii prime
Debit Credit
(1) 90 (9) 800
Rd: 90 Rc : 800
TSD: 90 TSC: 800
SFC: 720

401 Furnizori
Debit Credit
(19) 2480 (1) 111.6
(10) 1240
Rd: 2480 Rc : 1351.6
TSD: 2480 TSC: 1351.6
SFD: 1128.4

409 Furnizori-debitori
Debit Credit
0 (19) 1480
Rd: 0 Rc : 1480
TSD: 0 TSC: 1480
SFC: 1480
411 Clienţi
Debit Credit
(17) 744 (7) 3000
(20) 248 (14) 714
Rd: 992 Rc : 3714

TSD: 992 TSC: 3714

SFC: 2722

55
 419 Clienţi creditori
Debit Credit
0 (16) 500
Rd: 0 Rc : 500
TSD: 0 TSC: 500
SFC: 500

421 Personal- salarii datorate

Debit Credit
(12) 2200 (3) 10000
Rd: 2200 Rc : 10000
TSD: 2200 TSC: 10000
SFC: 7800
441 Impozit pe profit
Debit Credit
(8) 800 0
Rd: 800 Rc 0
TSD: 800 TSC: 0
SFD: 800

444 Impozit pe venit de natura salriilor

Debit Credit
(8) 130 (12) 500
Rd: 130 Rc : 500
TSD: 130 TSC: 500
SFC: 370

581 Viramente interne

Debit Credit
(5) 5000 0
(6) 5000
Rd: 10000 Rc : 0
TSD: 10000 TSC: 0
SFD: 10000
601 Cheltuieli cu materiile prime
Debit Credit

56
(9) 800 0
Rd: 800 Rc : 0
TSD: 800 TSC: 0
SFD: 800

627 Cheltuieli cu serviciile bancare

Debit Credit
(13) 50 0
Rd: 50 Rc : 0
TSD: 50 TSC: 0
SFD: 50

628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de teţi

Debit Credit
(18) 2000 0
Rd: 2000 Rc : 0
TSD: 2000 TSC: 0
SFD: 2000

641 Cheltuieli cu salariile personalului

Debit Credit
(3) 10000 0
Rd: 10000 Rc : 0
TSD: 10000 TSC: 0
SFD: 10000

704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate

Debit Credit
0 (20) 200
Rd: 0 Rc : 200
TSD: 0 TSC: 200
SFC: 200

707 Venituri din vânzarea mărfurilor

Debit Credit
0 (17) 700
Rd: 0 Rc : 700
TSD: 0 TSC: 700
SFC: 700

4311 Contribuţia uniăţii la asigurările sociale

57
Debit Credit
(8) 2200 0
Rd: 2200 Rc : 0
TSD: 2200 TSC: 0
SFD: 2200

4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale

Debit Credit
(8) 950 (12) 950
Rd: 950 Rc : 950
TSD: 950 TSC: 950

4313 Contribuţia angajatorului la asigurările de sănătate

Debit Credit
(8) 700 0
Rd: 700 Rc : 0
TSD: 700 TSC: 0
SFD: 700

4314 Contribuţia angajailor la asigurările de sănătate

Debit Credit
(8) 650 (12) 650
Rd: 650 Rc : 650
TSD: 650 TSC: 650

4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj

Debit Credit
(8) 100 (12) 100
Rd: 100 Rc : 100
TSD: 100 TSC: 100

4423 TVA de plată

58
Debit Credit
(8) 890 0
Rd: 890 Rc : 0
TSD: 890 TSC: 0
SFD: 890

4426 TVA deductibil

Debit Credit
(1) 17,1 0
(10) 190
(18) 380
Rd: 587,1 Rc : 0
TSD: 587,1 TSC: 0
SFD: 587,1

4427 TVA colectat

Debit Credit
0 (17) 114
(20) 38
Rd: 0 Rc : 152
TSD: 0 TSC: 152
SFC: 152

5121 Contur la bănci în lei

Debit Credit
(7) 3000 (2) 800
(14) 214 (5) 5000
(16) 500 (6) 5000
(8) 6720
(13) 50
(15) 50

59
 (19) 1000
Rd: 3714 Rc : 18620
TSD: 3714 TSC: 18620
SFC: 14906

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizãrilor 

Debit Credit
(11) 200 0
Rd: 200 Rc : 0
TSD: 200 TSC: 0
SFD: 200

6453 Contribuþia angajatorului pentru asigurãrile sociale de sãnãtate

Debit Credit
(4) 700 0
Rd: 700 Rc : 0
TSD: 700 TSC: 0
SFD: 700

III.4. REGISTRUL JURNAL

Nr. Data Documentul Explicații Simbolurile conturilor Sume totale
crt. Felul Nr. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
   
1 02.01.2015  FF.25 PLATA % 401 111,60
      301 90
      4426 21,60
2 25.01.2015  OP 111 AVANS 409 5121 800 800
3 -  -  SALARII  641 421 10000 10000
4 -  - CHELTUIELI 6453 4313 700 700
5 - - EXTRAS 581 5121 5000 5000
6 -  - DEPUN 581 5121 5000 5000
7  - -  INCASARE 5121 411 3000 3000
8  - - PLATA % 5121 6720
      4311 2200
      4312 950
      4313 700
      4314 650
      4371 300
      4372 100
      441 800

60
       4423 890
      444 130
9  12.02.1015 B.O.45 CONSUM MP 601 301 800 800
10  13.01.2015 FF 87 PRIMESTE F % 401 1240
      628 1000
      4426 240
11 -  -  INRG.AMORTIZARE  6811 2813 200 200
12 -  -   INREG.RETINERI 421 % 2200
      4312 950
      4314 650
      4372 100
      444 500
EXTRAS
13 627 5121 50 50
14.02.2015  69 INREG CHLTUIELI
14 18.02.1015  OP121 AVANS PRIMIT % 411 714
      419 500
      5121 214
EXTRAS
15 627 5121 50 50
18.05.2015  565 INREG CHELTUIELI
16 -  - AVANS PRIMIT 5121 419 500 500
17 20.07.2015  FF VAND MF 411 % 744
707 600
4427 144
18 16.07.2015 FF.121. PRIMESTE F % 401 2480
628 2000
4426 480
19 30.07.2015 OP456 INREG.AVANS 401 % 2480
409 1480
5121 1000
20 28.08.2015 FF.129 INREG VENITURI 411 % 248
704 200
4427 48
TOTAL DE REPORTAT
43037,6 43037,6
   

BALANŢA DE VERIFICARE

SIMBOL
DENUMIRE CONT SOLDURI FINALE
CONT
    D C
1012Capital subscris vărsat   30.000

61
 106Rezerve   910
131Subvenţii pentru investiţii   14.200
212Construcţii 74.509,5  
2131Echipamente tehnologice 7.5 00  
2133Mijloace de transport 29.744,7  
214Mobilier, aparatură birotică 2.500  
263Imobilizări financiare 16.423,1  
2812Amortizarea construcţiilor   65.800
2813Amortizarea mijloacelor de transport   14.000
301Materii prime 1.000  
3012Materiale auxiliare 89  
303Obiecte de inventar 74,8  
341Semifabricate 1.245  
345Produse finite 2.462  
371Mărfuri 1.865  
401Furnizori   3.500
411Clienţi 521  
5121Conturi curente la bănci 2.100  
5311Casa 142,3  
601Cheltuieli cu materiile prime 70  
607Cheltuieli privind mărfurile 25,4  
635Cheltuieli cu alte impozite, taxe 142  
641Cheltuieli cu salariile personalului 3.250  
658Alte cheltuieli din exploatare 47  
671Cheltuieli privind calamităţile 68,4  
701Venituri din vânzarea produselor finite   589,2
704Venituri din lucrări executate şi servicii prestate   2.480
707Venituri din vânzarea mărfurilor   3.600
711Variaţia stocurilor   8.700
  TOTAL 143.779,2 143.779,2
.
Balanţa se redactează înainte de stabilirea rezultatului exerciţiului şi nu după
determinarea acestuia. Ea se delimitează şi ca suport informaţional pentru închiderea
conturilor de venituri şi cheltuieli. În urma înregistrării operaţiilor determinate de lucrările de
închidere a exerciţiului financiar, se presupune următoarea balanţă a soldurilor conturilor la
31.XII.2011:

SIMBOL
CONT DENUMIRE CONT SOLDURI FINALE
    D C
1012Capital subscris vărsat   30.000
106Rezerve   910
121Profit şi pierdere   750
131Subvenţii pentru investiţii   15.050
212Construcţii 74.509,5 

62
 2131Echipamente tehnologice 8.200 
2133Mijloace de transport 27.744,7 
214Mobilier, aparatură birotică 2.650 
263Imobilizări financiare 16.423,1 
2812Amortizarea construcţiilor   65.900
2813Amortizarea mijloacelor de transport   14.000
301Materii prime 500 
3012Materiale auxiliare 39 , 
303Obiecte de inventar 24,8 
341Semifabricate 1.145 
345Produse finite 2.162 
371Mărfuri 1.915 
397Provizioane pentru deprecierea mărfurilor   250
401Furnizori   3500
411Clienţi 521 
421Personal salarii datorate 357 
4423TVA de plata   722
461Debitori diverşi 4.165 
5121Conturi curente la bănci 2.100 
5311Casa 392,3 
601Cheltuieli cu materiile prime 70 
607Cheltuieli privind mărfurile 25,4 
635Cheltuieli cu alte impozite, taxe 142 
641Cheltuieli cu salariile personalului 3.250 
658Alte cheltuieli din exploatare 47 
671Cheltuieli privind calamităţile 68,4 
701Venituri din vânzarea produselor finite   589,2
704Venituri din lucrări executate si servicii prestate   2.480
707Venituri din vânzarea mărfurilor   3.600
711Variația stocurilor   8.700
  TOTAL 146.451,2 146.451,2

Total active: 21.600 Total pasive: 21.600

63