Sunteți pe pagina 1din 27

Colegiul .

ATESTAT DE CALIFICARE PROFESIONAL

Elev:

Profesor coordonator:
..

Mai 2015

Colegiul .

CONTUL CA PROCEDEU AL METODEI


CONTABILITII

Elev:

Profesor coordonator:
..

Mai 2015

ARGUMENT

Contul, procedeu specific al contabilitati am ales aceasta tema deoarece:


Contul este un procedeu si un mijloc de lucru care serveste la inregistrarea, urmarirea si
controlul existentului si schimbarilor fiecaruibun economic, sursa de finantare precum si
fazele fiecarui proces economic
Contul prezinta situatia si evolutia de-a lungul timpului a unui singur element al
patrimoniului.
Contul ofera informatii privind existentul initial, cresterile sau intrarile scaderile sau
iesirile si existentul final al fiecarui element patrimonial in parte. Ca si procedeu contul poate
reflecta si elemente nepatrimoniale care privesc totuti o anumita componenta a activitatii
institutiei.
Ca si metodologie de utilizare, conturile incep sa functioneze la inceputul exercitiului
financiar, prin preluarea existentului initial. Pe parcursul exercitiului financiar preiau
modificarile (cresterile si diminuarile) elementelor patrimoniale. Existentul final, utilizat
pentru determinarea valorii ce va fi inregistrata in bilant, rezulta in urma relatiei matematice:
Existete finale = existente initiale + cresteri diminuari
Din analiza bilantului se pot obtine informatii numai despre existentele initiale si
existentele finale. Cresterile si diminuarile, precum si datele privind justificarea acestora se
pot gasi numai in datele prezentate in conturi.

CUPRINS

Argument .
Cuprins
CAPITOLUL
1
NOIUNI
TEORETICE
.
1.1. Notiunea
de
cont
contabil
si
functiile
acestuia

1.2.
Structura
si
clasificarea
contului

1.2.1.
Structura
contului

1.2.2. Clasificarea conturilor


1.3.
Elementele
contului

1.4. Formulele contabile si tipurile acestora .


1.5. Balanta de verificare ..
1.6.
Planul
de
conturi
.
1.7. Analiza contabil a tranzaciilor. Formula i articolul contabil .
CAPITOLUL 2 PREZENTAREA NTREPRINDERII VEL PITAR
2.1. Scurt istoric ..
2.2. Obiectul activitatii .
2.3. Clienii ..
2.4. Obiectivele intreprinderii ..
2.5.
Directii
de
dezvoltare
.
CAPITOLUL 3 APLICATII PRACTICE ..
CAPITOLUL 4 Concluzii i propuneri
Bibliografie ...

3
4
5
5
5
5
6
7
8
9
10
10
12
12
13
14
14
14
16
26
27

CAPITOLUL 1
NOIUNI TEORETICE
1.1.

Notiunea de cont contabil si functiile acestuia


Contul un procedeu specific metodei contabilitatii, care reflecta existenta si miscarea

fiecarui elemente patrimonial ca efect al modificarilor produse de operatiile economice ce au loc


intr-o perioada de gestiune.
Totalitatea conturilor folosite de contabilitatea curenta pentru reflectarea obiectului sau de studiu
constituie sistemul conturilor.
Functiile contului:
a. Economica consta in aceea ca fiecare cont reflecta un anumit bun economic sau sursa de
finantare,

care

determina

insusi

continutul

economic

al

contului

respectiv.

b. Contabila consta intr-un anumit mod de inregistrare, in cadrul lor, a cresterilor si


micsorarilor determinate de operatiile economico-financiare la care se refera, in raport cu
continutul economic al conturilor respective.
c. De control consta in folosirea datelor si informatiilor furnizate de ele la controlul integritatii
patrimoniului unitatii.
d. De grupare consta ca in conturi se inregistreaza bunurile economice si sursele de finantare
pe elemente omogene, reflectindu-se in fiecare cont toate operatiile care se refera la un anumit
element.
e. De calcul pe baza ei se calculeaza situatia elementelor patrimoniale, in diferite momente ale
activitatii economice.
f. De sistematizare este realizata prin inregistrarea separata a operatiilor economico-financiare,
care provoaca modificari in sensul cresterii, si de acelea care determina micsorari ale aceluiasi
element patrimonial.
g. Statistica consta in aceea ca datele si informatiile furnizate de conturi stau la baza
determinarii unor indicatori statistici.
1.2. Structura si clasificarea contului
1.2.1. Structura contului
1. titlul sau denumirea contului defineste elementul de activ sau de pasiv pentru care s-a
deschis contul respectiv si a carei evidenta se tine.

2. debitul si creditul contului denumirile celor 2 parti opuse a contului in care se inregistreaza
sumele intrate si iesite.
3. data inregistrarii operatiei economico-financiare in cont;
4. explicatia operatiei economico-financiare;
5. rulajul contului sumele inregistrate succesiv intr-o perioada de gestiune a debitului si
creditului unui cont. Rulaj debitor totalitatea inregistrarilor facute in partea de debit a unui
cont. Rulaj creditor totalitatea inregistrarilor facute pe partea de credit.
6. soldul contului exprima existentul valoric la un moment dat al elementului patrimonial, care
se evidentiaza cu ajutorul contului respectiv. Soldul final soldul la sfirsitul perioadei de
gestiune. Soldul initial socldul la inceputlui perioadei urmatoare de gestiune.
1.2.2. Clasificarea conturilor

Conturile, reiesind din continutul economic, se impart in:

a) extrabilantiere
b) bilantiere: - de activ destinate pentru evidenta activului
- de pasiv destinate pentru evidenta pasivului

Clasificarea conturilor dupa continutul economic si functia contabila:

- Clasa conturilor de mijloace economice care au functia contabila de Activ;


- Clasa contutilor de surse economice care au functia de Pasiv;
- Clasa conturilor de procese economice(venit, chelt, rezultatele financiare) unde veniturile au
functia de Pasiv, iar consumurile si chelt au functia contabila de Activ, iar conturile rezultatelor
financiare au o dubla functie: adica functia de Activ(pierderile) si functia de Pasiv(profit).

Clasificarea conturilor dupa sfera de cuprindere a continutului economic:

a. Sintetice conturi de baza ale contabilitatii, care reflecta bunurile economice, procesele,
sursele si rezultatele economice grupate dupa caracteristicile lor generale.
b. Analitice reflecta concomitent partile componente ale bunurilor economice, proceselor,
surselor

si

rezultatelor

economice

respective,

dupa

insusirile

lor

specifice.

Evidenta bazata pe conturile sintetice evidenta sintetica; evidenta bazata pe conturile


analitice evidenta analitica. Intre informatiile dintre contul sintetic si contul analitic exista o
permanenta concordanta dupa cum urmeaza:

- Regula I: soldul initial al contului sintetic tre sa fie egal cu suma soldurilor initiale a conturilor
analitice ale acestui cont sintetic.
- Regula II: rulajul debitor al contului sintetic tre sa fie egal cu suma rulajelor pe debit a tuturor
conturilor analitice ce sunt deschise in cadrul contului sintetic.
- Regula III: rulajul creditor al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma rulajelor pe credit a
tuturor conturilor analitice.
- Regula IV: soldul final al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma soldurilor finale pe
conturile analitice ale acestui cont sintetic.
1.3. Elementele contului
Structura contului este formata din urmatorele elemente:
a) Denumirea sau titlul contului
Indica numele elementului patrimonial (bun economic, sursa de finantare, proces economic
sau rezultat financiar), a carui evidenta se tine cu ajutorul contului respectiv. Exemplu: utilaje;
materii prime; capital social; produse finite; marfuri; clienti; furnizori; debitori
diversi; profit si pierdere; etc. Totodata, fiecare cont are un simbol cifric. Un cont fara titlu
nu poate exista in contabilitate deoarece nu s-ar putea stabili elementul patrimonial care ar fi
evidentiat cu ajutorul lui.
In tara noastra, titlul si simbolurile conturillor se stabilesc unitar prin planul de conturi
general elaborat pe intreaga economie nationala. (vezi anexa !).
b) Debitul si creditul contului
Indica denumirea celor doua parti opuse ale contului (debit in partea stanga, credit in partea
dreapta), care permit separarea celor doua tipuri de modificari (cresteri si micsorari), ale
elementelor patrimoniale; se impune precizarea ca semnificatia debitului si a creditului nu este
aceeasi pentru toate conturile.
c) Micarea sau rulajul contului
Reprezinta totalul sumelor inregistrate in debitul si creditul unui cont ca urmare a cresterilor
si scaderilor determinate de operatiile economice si financiare care se produc in structura

elementului patrimonial gestionat de contul respectiv. Deci, exista miscare sau rulaj debitor si
miscare sau rulaj creditor.
Inregistrarea unei sume in debitul contului inseamna debitarea lui, iar suma se
numeste suma debitoare, in timp ce inregistrarea unei sume in creditul contului,
inseamna creditarea acestuia, iar suma inregistrata se numeste suma creditoare. Prin insumare
se obtine total sume debitoare si respectiv, total sume creditoare.
d) Explicatia operatiunilor inregistrate in cont
Explicatia are ca scop cunoasterea anumitor date in legatura cu operatia, in vederea
identificarii ei cu usurinta si a intelegerii sensului si continutului operatiei.
Explicatia este de doua feluri: descriptiva care consta in prezentarea pe scurt continutului
operatiei economice sau financiare cu indicarea documentului justificativ in care s-a consemnat
efectuarea ei si a datei la care a avut loc; explicatie contabila, care consta in indicarea, in debitul
sau in creditul contului utilizat la inregistrarea simultana a aceleeasi operatii potrivit principiului
dublei inregistrari.
e) Soldul contului
Reprezina existentul valoric la un moment dat al elementului patrimonial pentru care s-a
deschis contul. Se stabileste ca diferenta intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor
creditoare. Privitor la sold, pot exista urmatoarele trei situatii:
TSD (total sume debitoare) > TSC (Total sume creditoare) si soldul se numeste sold debitor.
TSC > TSD, iar soldul sumelor se numeste sold creditor.
TSD TSC = 0. Cele doua solduri sunt egale, situatia se numeste fara sold sau cont
soldat sau balansat, sold care, desi nu apare in bilant, are totusi o functie de documentare.
Soldul stabilit la sfarsitul exercitiului financiar in ultima zi a lunii, se numste sold final si apare
ca sold initial la inceputul lunii viitoare.
1.4. Formulele contabile si tipurile acestora
Legatura stabilita intre 2 conturi ca rezultat al aplicarii dublei inregistrari, in care se
inregistreaza o operatie economico-financiara, poarta denumirea decorespondenta conturilor,

iar conturile intre care intervine aceasta legatura conturi corespondente. Modalitate de
prezentare grafica a fiecarei operatii economice in conturile corespondente, pe baza dublei
inregistrari sub forma de egalitate valorica formula contabila.
In functie de numarul de conturi corespondente din care este formata formula
contabila:
a. Formula contabila simpla este aceea in care corespondenta se stabileste intre 2
conturi: unul se debiteaza si altul se crediteaza, simultan si cu aceeasi suma; ea este specifica
operatiilor economico-financiare care afecteaza concomitent numai 2 elemente patriomoniale.
b. Formula contabila compusa este formula in care corespondenta se stabileste intre un
singur cont debitor si mai multe conturi creditoare, concomitent si cu aceeasi suma sau invers.
In functie de scopul pentru care se intocmesc:
1. Formula contabila curenta se considera acea formula prin intermediul careia se inregistreaza
in contabilitate operatiunile economico-financiare care au loc in mod obisnuit, curent.
2. Formula contabila de stornare o modalitate specifica a contabilitatii de corectare a unor
erori, savirsite anterior cu ocazia inregistrarii in conturi a sumelor din operatiile economice si
financiare care au avut loc in activitatea intreprinderilor.
Dubla inregistrare
Orice operatie economica produce o dubla modificare in bilant, deci, in contabilitate,
aceasta se va concretiza printr-o dubla inregistrare in conturi, concomitent si cu aceeasi suma.
Inregistrarea concomitenta si cu aceeasi suma a unei operatii economice sau financiare in doua
conturi, in debitul unui cont si creditul altui cont, poarta denumirea de dubla inregistrare.
Dubla inregistrare este determinata de dubla reprezentare in timpul miscarii si transformarii lor,
elementele patrimoniului nu inceteaza a fi privite sub aspect dublu: in calitate de bunuri
economice si in calitate de surse de finantare. Dubla inregistrare este determinata de faptul ca
miscarea si transformarea bunurilor economice, genereaza operatii de iesire dintr-o faza si de
intrare in alta, de transformare dintr-o forma in alta, dintr-o stare in alta, de trecere dintr-un loc al
gestiunii in altul.
1.5. Balanta de verificare
Verificarea corectitudinii inregistrarilor in conturile sintetice se efectueaza cu ajutorul
balantei de verificare care este un procedeu specific metodei contabilitatii, care asigura
respectarea in contabilitate a echilibrului permanent impus de dubla inregistrare a operatiilor

economice, oferind prin aceasta garantia exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi, precum si
a intocmirii unor bilanturi reale si complete.
Functiile balantei de verificare:
- Functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi;
- Functia de realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice;
- Functia de legatura intre cont si bilant;
- Functia de grupare si centralizare a datelor inregistrate in conturi.
Principalele tipuri de erori depistate cu ajutorul balantei de verificare:
-

Erori in calculul rulajelor stabilirea eronata a soldurilor;


Erori privind interpretarea diferita a unei operatii economice in debitul si creditul conturiloe

corespondente;
Erori privind neinregistrarea sau inregistrarea repetata a unor operatii pe conturi ;
Erori de inregistrare diferite ca marime a operatiilor economice in conturile corespondente.
1.6. Planul de conturi
Planul de conturi un tablou al conturilor sistematizate in mod anumit, destinat pentru
organizarea evidentei contabile la ntreprindere.
Planul de conturi cuprinde 9 clase:
1. Active pe termen lung;
2. Active curente;
3. Capital propriu;
4. Datorii pe termen lung;
5. Datorii pe termen scurt;
6. Venituri;
7. Cheltuieli;
8. Conturi ale contabilitatii de gestiune;
9. Conturi extrabilantiere.
1.7. Analiza contabil a tranzaciilor. Formula i articolul contabil
n general, analiza reprezint o metod de cercetare a unui ntreg, a unui fenomen, prin
descompunerea acestuia n prile sale componente i prin examinarea sistematic a fiecreia n
parte.

Analiza, dup cum am vzut, reprezint unul din procedeelemetodei contabilitii, comun
i altor discipline tiinifice. Contabi-litatea folosete acest procedeu n cercetarea obiectului su
de studiu,la nregistrarea n conturi a tranzaciilor, evenimentelor, operaiilor economice sau
financiare. Acest gen de analiz, utilizat de conta- bilitate, l putem numi analiz contabil.
Analiza contabil reprezint un proces logic de cercetare a fiecrei tranzacii n parte, n vederea
nregistrrii corecte a acestora n contabilitate. Altfel spus, analiza contabil are drept scop
stabilirea corect aconturilor corespondente n care urmeaz s se ncadreze tranzacii a supus
analizei, precum i partea acestora (debit sau credit) n care urmeaz s se nregistreze tranzacia
n cauz.
Analiza contabil const n cercetarea, pe baz de documente, a fiecrei tranzacii n
parte, prin descompunerea ei n elementele componente, n scopul stabilirii conturilor
corespondente i a prii acestora debit sau credit n care urmeaz s se nregistreze tranzacia
respectiv, concomitent i cu aceea i sum.
Analiza contabil presupune parcurgerea urmtoarelor etape :
1) Stabilirea naturii i, respectiv, a coninutului tranzaciei supuse analizei. Aceasta
nseamn
a rspunde la anumite ntrebri, cum ar fi: Ce se nelege prin tranzacia n cauz? La ce se refer
ea (aprovizionare, plat, ncasare, consum etc.)?
2) Determinarea modificrilor pe care le produce respectiv a tranzacie n structura elementelor
patrimoniale, precum i determinarea sensurilor acestor modificri (creteri sau micorri de
activ saude pasiv).
3) Stabilirea, pe baza elementelor patrimoniale modificate, aconturilor corespondente n care
urmeaz s se nregistreze tranzacia analizat.
4) Aplicarea regulilor de funcionare a conturilor, n vedereastabilirii prii conturilor corespondente
debit sau credit n care urmeaz s se nregistreze tranzacia analizat, adic stabilirea
formulei contabile.
Rezult c scopul final al analizei contabile a fiecrei operaii economice sau financiare l
constituie stabilirea corect , raional a formulei contabile.

CAPITOLUL 2
PREZENTAREA NTREPRINDERII VEL PITAR
La sfarsit de secol XIV este atestat documentar dregatorul Vel Pitar, care era pus peste
pitari si ingrijea sa se gaseasca faina si sa se coaca in fiecare zi paine proaspata pentru domn,
curteni si ostire ( Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae) Atributiile sale le completau pe cele
ale jitnicerului, responsabil cu strangerea si depozitarea granelor, dar si pe cele ale stolnicului,
care degusta bucatele inainte de a le trimite la masa domneasca.
In acele vremuri domnitorii Tarilor Romane erau inconjurati de boieri cu roluri importante in
buna desfasurare a activitatii Curtii Domnesti si a ostirii, pitarul avand grija ca painea sa fie
indestulatoare si pe placul familiei domnitoare.
De dimineata pana seara pitarul aproviziona Palatul Voievodal cu paine proaspata, care era
adusa inaintea lui Voda pe talgere si farfurii numai de aur si argint, acoperita cu servete pentru a
nu se raci. Cand se infatisa la domnie, pitarul venea imbracat in haine scumpe si se incingea cu
brau de matase, semn al preturirii de care se bucura.
Grupul Vel Pitar preia aceste traditii ale painii bine facute, ale satisfacerii gusturilor celor
mai pretentioase pentru a aduce bucate alese la mesele romanilor.
2.1. Scurt istoric
1999 2000 Fondul de investiii Broadhurst Investments Limited, administrat n Romnia
de ctre New Century Holdings (NCH), achiziioneaz trei companii de morrit i panificaie:
Mopariv Vlcea, Berceni Bucureti, Granpan Tecuci. n 2000 Mopariv Vlcea cumpr
Panegrano Cluj.
2001 n decembrie 2001 se formeaz S.C. Vel Pitar S.A., prin fuziunea celor patru fabrici
din industria de morrit i panificaie cumprate de Broadhurst. Sediul noii companii este stabilit
la Rmnicu Vlcea.
2002 2006 Vel Pitar S.A. se mrete prin achiziia unor noi companii: Spicul Arge Piteti
(2002), Pangran Iai i Gorjpan Trgu Jiu (2003), iar n 2004 Vel Pitar cumpr o unitate de
producie n oraul Bal, arondat punctului de lucru din Rmnicu Vlcea. Anul 2005 a marcat
mrirea grupului, prin fuziunea cu societile Postvarul Braov i Panem Giurgiu.
2007 Compania Vel Pitar se divide n trei societi autonome care au ca obiect de activitate
panificaia S.C. Vel Pitar S.A., morritul S.C. apte Spice S.A. i retailul S.C. VP Magassin
S.A. La nceputul anului 2007, grupul Vel Pitar i extinde reeaua de centre de producie i n
judeul Dmbovia, n oraul Trgovite.
2.2. OBIECT DE ACTIVITATE

Cu grij deosebit pentru detalii, pstrnd savoarea reetelor tradiionale, Vel Pitar folosete
materii prime de cea mai bun calitate, ambalaje adaptate cerinelor de igien i pstrrii
prospeimii produselor o perioad ct mai ndelungat, specialiti calificai la standarde
europene, controlul strict al calitii produciei toate pentru a oferi delicatese potrivite
gusturilor oricrui consumator. Dovad o fac repetatele premii ctigate la diverse concursuri de
panificaie i patiserie de ctre echipele de specialiti Vel Pitar.
Calitatea superioar a produselor, respectarea msurilor de siguran alimentar,
ingredientele atent selecionate fac ca peste 1,5 milioane de clieni din toat ara s cumpere
zilnic pinea proaspt Vel Pitar. Fiind un partener important al marilor reele de retail din
Romnia, Vel Pitar, prin echipele de vnzri i distribuie, asigur prezena produselor sale n
peste 10.000 puncte de livrare din ntreaga ara.
Produsele Vel Pitar ajung la locaiile de desfacere (supermarketuri, hypermarketuri,
magazine de dimensiuni mici i mijlocii, fie prin sistemul propriu de distribuie (Vel Pitar
beneficiaz de un parc auto format din aprox. 340 de maini), fie prin intermediul partenerilor.
Lunar, n medie, sunt produse aproximativ 10.000 tone panificaie i 300 tone produse de
patiserie si cofetarie.
Produsele ambalate (pine ambalat, biscuii, cozonaci, rulade, miniprjituri, batoane) sunt
distribuite la nivel naional, iar cele 13 centre de producie Vel Pitar furnizeaz comercianilor
din oricare colt al rii toata gama de produse, de la oricare dintre fabrici, livrarea fcndu-se n
maximum 24 h de la primirea comenzii.
Grupul Vel Pitar este liderul pieei romneti a produselor de panificaie si morarit i un
juctor important n domeniul produciei i distribuiei de biscuii, specialiti de cofetrie i
produse de patiserie.
Povestea grupului ncepe n momentul n care fondul de investiii Broadhurst Investments
Limited, administrat n Romnia de ctre New Century Holdings (NCH), achiziioneaz dou
mari companii de morrit i panificaie, Mopariv Rmnicu Vlcea i Berceni Bucureti. n
decembrie 2001 se formeaz S.C. Vel Pitar S.A., prin fuziunea a patru fabrici din industria de
morrit i panificaie: Mopariv Rmnicu Vlcea, Berceni Bucureti, Mopariv Cluj Napoca i
Granpan Tecuci. Sediul noii companii este stabilit la Rmnicu Vlcea.
Anul 2007 a reprezentat trecerea la un nou tip de organizare. Compania Vel Pitar S.A. s-a
divizat n trei societi autonome care au ca obiect de activitate panificaia S.C. Vel Pitar S.A.,
morritul S.C. apte Spice S.A. i retailul S.C. VP Magassin S.A.. Aceste activiti s-au
dezvoltat continuu n ultimii ani, astfel nct acum beneficiaz de condiiile necesare pentru a
funciona autonom. Prin procesul de divizare noile companii fructific mai bine oportunitile
oferite de pia n domeniile lor, gestioneaz mai bine resursele i utilizeaz n mod direct
veniturile obinute.

Fondul de investiii Broadhurst Investments Ltd., administrat n Romnia de compania New


Century Holdings (NCH), deine aproximativ 80% din toate cele trei firme rezultate n urma
divizrii.
n prezent Grupul Vel Pitar deine centre de producie n Bucureti (dou) i n 11 judee din
Romnia (Vlcea, Arge, Braov, Cluj, Galai, Iai, Giurgiu, Gorj, Olt, Dmbovia i Braila),
uniti de morarit i o reea de magazine n marile orae din Romnia.
2.3. Clienii S.C. Vel Pitar S.A.
Analiznd relaiile comerciale ale S.C. Vel Pitar S.A. cu clienii i furnizorii, putem spunec
firma i-a format civa parteneri de afaceri stabili. Pieele de desfacere ale produselor S.C. Vel
Pitar S.A. sunt: judeul Vlcea cu o ponderede 80% din totalul vnzrilor societii. Vnzrile se
realizeaz att prin reeaua proprie devnzare a societii (19 magazine) ct i prin vnzrile
realizate ctre clienii persoane juridice pe baz de contracte, sucursala Bucureti deine 27
magazine proprii, judeul Cluj are o reeade 11 magazine Vel Pitar, Piteti i Trgu Jiu dein
fiecare cte 14 puncte de desfacere VelPitar, oraul Braov deine 18 magazine Vel Pitar, locaiile
Giurgiu i Iai reprezint o oportunitate pentru extinderea Vel Pitar, n prezent existnd doar 6,
respectiv 7 magazine marca Vel Pitar n aceste orae, iar oraul Tecuci pune la dispoziia
clienilor un numr de 12 puncte dedesfacere Vel Pitar.
2.4. Direcii de dezvoltare
Grupul Vel Pitar a schimbat modul n care, n Romnia, se fac afacerile n industria de
morrit i panificaie. Suntem primii care au investit masiv n tehnologii moderne, inovatoare,
pentru a oferi clienilor notri produse de cea mai bun calitate. De aceea Grupul Vel Pitar este
lider absolut din toate punctele de vedere: dimensiune, acoperire geografic, cifr de afaceri,
nivel de profit, numr de clieni, nivelul de implementare a tehnologiilor moderne i respectarea
normelor legislaiei europene.
Vel Pitar recunoate importana specificului local ca o valoare suplimentar n aciunea sa de
a oferi consumatorului produsele dorite, iar fiecare dintre punctele de lucru ale grupului este lider
de pia i exceleaz n unul sau mai multe produse, beneficiind de conceptul dezvoltat la nivel
naional.
Vel Pitar a investit nc de la nceputul activitii zeci de milioane de dolari n fabricile,
morile i magazinele achiziionate. Au fost cumprate linii tehnologice moderne, unice n
Romnia. Cldirile au fost renovate i adaptate normelor europene. A fost creat un sistem
naional de distribuie ce acoper toat ara, iar producia a fost diversificat pentru a rspunde
cerinelor consumatorilor.

Grupul Vel Pitar a investit n linii tehnologice de ultim generaie, complet automatizate,
ncepnd cu operaia de frmntare i pn la procesul de ambalare. Produsele realizate pe aceste
linii sunt de calitate superioar (prospeime ndelungat, culoare i forma constante), iar
productivitatea este crescut.
Invesiile n tehnologii noi au permis ca ambalarea, ct i ntreg procesul de producie s
utilizeze tehnologia Keine Touch fr atingere (consumatorul este prima persoana care atinge
produsul).
De asemenea, unitile de morrit din cadrul Grupului Vel Pitar au beneficiat de investitii
majore, iar n acest moment dispun de utilaje i silozuri de produse finite performante. Gama de
finuri este obinut din procesarea materiilor prime de cea mai bun calitate, n condiiile
stabilite de normele n vigoare.
Bugetele anuale ale celor trei companii (apte Spice, Vel Pitar i VP Magassin) prevd
investiii orientate ctre achiziia de utilaje de ultim generaie, logistic, retail, administrativ,
cercetare i marketing.
Accent se pune i pe investiii n campaniile de comunicare ale brandurilor naionale,
principalele categorii de produse promovate fiind mini prjiturile lansate n 2007, Roll4Ever i
Almadolce; gama de pini speciale French Rolls i Panisimo; brandul de pine ambalat French
Toast, gama de biscuii ambalai i cozonacii Vel Pitar.
n viitor se dorete a se extinde numrul centrelor de producie de la 13 care sunt n prezent,
la 15, inclusiv n judeele Prahova i Buzu, incluznd reea de magazine.

CAPITOLUL 3
APLICAII PRACTICE

I. S.C. Vel Pitar S.R.L. achiziioneaz la data de 11.10.2014 un teren, pentru a- i construi o nou
fabric n judeul Prahova, n urmtoarele condiii: valoare facturat de furnizor 50.000 lei, TVA
24%. La data de 18.10.2014 se achit, prin virament bancar, datoria fa de furnizorul terenului.
O firm de specialitate efectueaz pe terenul achiziionat (n perioada octombrie-decembrie)
lucrri de desecare n valoare de 4.800 lei, TVA 24% . Recepia lucrrii are loc n aceeai zi.
Durata de utilizare este stabilit la 4 ani, metoda de amortizare utilizat fiind cea liniar.
Dup: a) 4 ani amenajarea se scoate din eviden;
b) 3 ani de utilizare terenul i amenajarea sunt vndute: 60.000 lei, TVA 24%.

1) Achiziie teren
%
2111
4426

404

62.000 lei
50.000 lei
12.000 lei

2) Achitare datorie prin virament


404

5121

62.000 lei

3) nregistrare fact amenajare teren


%
231
4426

404

5.952 lei
4.800 lei
1.152 lei

4) Recepia lucrrii de modernizare


2112

231

4.800 lei

5) Amortizare amenajare (48 luni)

6811

2811

100 x 48 lei

6) Scoatere din eviden amenajare


2811

2111

4.800 lei

7) Amortizare amenajare (36 luni)


6811

2811

100 x 36 lei

8) Vnzare teren + amenajare


461

%
7583
4427

74.400 lei
60.000 lei
14.400 lei

9) Scoatere din eviden teren


6583

2111

50.000 lei

10) Scoatere din eviden amenajare


%
2811
6583

2112

4.800 lei
3.600 lei
1.200 lei

II. S.C. Vel Pitar S.R.L. se aprovizioneaz cu materii prime la preul de achiziie de 1.600 lei +
T.V.A. 24%. Cheltuielile de transport sunt de 50 lei plus T.V.A. i se achit n numerar.
Evaluarea stocurilor cumprate, la Costul de achiziie = Preul de cumprare fr T.V.A. + Taxe
nerecuperabile ( taxe vamale, accize, comisioane, etc.) + Chelt. de transport, manipulare i alte
cheltuieli care pot fi atribuite direct achiziiei de stocuri + T.V.A. nscris n factura furnizorului
n cazul n care cumprtorul nu este pltitor de T.V.A.

1. Achiziionarea de materii prime intrate n gestiune n baza recepiei ntocmite:


%
301
4426

401

1.984 lei
1.600 lei
384 lei

2. Cheltuieli de transport achitate n numerar:


%

5311

301
4426

62 lei
50 lei
12 lei

Costul de achiziie al materiilor prime cumprate = 1.600 + 50 = 1.650 lei

III. S.C. Vel Pitar S.R.L. la data de 25.12.2013 concesioneaz un teren aflat in judeul Dambovita
pentru o perioad de 20 de ani, valoarea concesiunii fiind stabilit la 480.000 lei neindexabil la
inflaie (pentru simplificarea calculelor). Redevena se achit lunar prin virament bancar.
Amortizarea concesiunii are loc pe durata contractului. Dup expirarea contractului se scoate din
eviden concesiunea complet amortizat.
1. nregistrare concesiune teren
205

167

480.000 lei

2. Achitarea redevenei lunare (240 luni)


167

5121

2.000 lei

3. nregistrarea amortizrii lunare (240 luni)


6811

2805

2.000 x 240 lei

4. Scoatere din eviden concesiune

2805

205

480.000 lei

IV. Societatea comercial Vel Pitar S.R.L. hotrte s-i modernizeze tehnologia de fabricaie a
unui produs. Entitatea achit n numerar un avans de 1.000 lei plus T.V.A. unui institut de
proiectare care va realiza lucrrile de cercetare.
Dup finalizarea lucrrilor, institutul factureaz documentaia la valoarea de 4.000 lei plus
T.V.A. Decontarea facturii se va face prin banc, inndu-se seam de avansul achitat.
Cheltuielile de cercetare se amortizeaz n 20 de ani.
1. nregistrarea avansului acordat:
%

5311

2.480 lei

234

2000 lei

4426

480 lei

2. Primirea facturii la finalizarea lucrrilor de cercetare:


%

404

4.960 lei

233

4000 lei

4426

960 lei

3. Stornarea avansului, conform facturii de stornare:


%

404

2480 lei

234

2000 lei

4426

480 lei

4. Recepia documentaiei:

203

233

4000
lei

5. Decontarea facturii ( 4.960 - 2.480 = 2.480)


404

5121

2480 lei

6. Amortizarea lunar:
6811

2803

200 lei

7. Scoaterea din eviden a cheltuielilor complet amortizate:

2803

203

4000 lei

V. Societatea Vel Pitar a negociat cu furnizorul sau de materii prime o reducere de 10% ori de
cate ori achizitioneaza o cantitate mai mare 150 buc la o singura comanda. Societatea comanda
300 buc la pret unitar de 100 lei/buc. Prezentati inregistrarile contabile ce sa fac atat la vanzator
cat si la comparator. Reducerea acordata este remiza (o reducere comerciala acordata la
momentul facturarii ea nu se evidentaza distinct in inregistrarile contabile. Pret de baza: 300 buc
* 100 lei = 30 000 lei Reducere acordata de 10%: 30 000 lei * 10% = 3 000 lei. Valoare neta: 27
000 lei
La cumparator:
%
301
4426

401

La vanzator:

33 480 lei
27 000 lei
6480 lei

411

%
701
4427

33 480 lei
27 000 lei
6480 lei

VI. Fabrica de producie din jud. Giurgiu, care tine evidenta stocurilor de produse la cost efectiv
de productie si utilizeaza metoda inventarului permanent detine la inceputul lunii octombrie
2014 un stoc de produse finite reprezentnd de 1.000 buc. cozonac, inregistrat la costul de
productie de 6 lei/buc. Pentru realizarea de produse finite societatea efectueaza in cursul lunii
octombrie 2011 urmatoarele cheltuieli de productie: cu materii prime 4.700 lei si cu combustibili
1.200 lei (cf. Bon de consum), cu personalul 3.800 lei (cf. Stat de plata) si cu energia (facturata
de furnizor) 800 lei (plus TVA 24%). in data de 28.10.2014 se receptioneaza in depozit productia
obitinuta de 1.500 buc. (cf. Bon de predare-transfer-restituire), evaluate la cost efectiv de
productie de 10.500 lei. in 30.10.2014 societatea vinde jumatate din produsele finite aflate in
stoc la pretul de 10 lei/buc., TVA 24%. incasarea are loc peste sapte zile prin virament bancar (cf.
Extras de cont). Evaluarea iesirilor din stoc se face dupa metoda FIFO.
a) Consum materii prime
601

Cheltuieli cu materiile prime

301

4.700 lei

Materii prime

b) Consum combustibili
6022
Cheltuieli privind combustibilii

3022
=

1.200 lei

Combustibili

c) Salarii brute
641
Cheltuieli cu salariile personalului

421
=

Personal salarii datorate

3.800 lei

d) Consum energie
%

401
=

992 lei

Furnizori

605

800 lei

Cheltuieli privind energia si apa


4426

192 lei

TVA deductibila

e) Obtinere produse finite


345

Produse finite

711

10.500 lei

Venituri aferente costurilor


stocurilor de produse

f) Vanzare produse finite (1.250 buc.)


4111

15.500 lei

701

12.500 lei

Clienti
Venituri din vanzarea
produselor finite
4427

3.000 lei

TVA colectata
g) Descarcare gestiune produse finite FIFO
711
Venituri aferente costurilor stocurilor
de produse

345
Produse finite

7.750 lei

VII. Societatea comerciala Vel Pitar S.R.L. incheie un contract cu un antreprenor pentru
construirea unui depozit. La sfarsitul primei luni, constructorul factureaza lucrarile de investitii
la valoareade 6.000 ron. In a doua luna se finalizeaza lucrarile de investitii si se factureaza restul
lucrarilor in valoare de 4. 000 ron. Achitarea facturilor se face cu ordin de plata. Durata de
utilizare a depozitului este de 25 ani. Dupa 30 ani de utilizare, depozitul se vinde cu pretul de
3.000 ron, factura incasandu-se cu ordin de plata.
a) Inregistrarea imobilizarilor corporale in curs de executie la sfarsitul primei luni :
231

404

Imobilizari corporale in curs de

Furnizori de

executie

imobilizari

4426

TVA deductibila

4427

6000 lei

1.140 lei

TVA colectata

b) Inregistrarea imobilizarilor corporale in curs de executie in luna a doua:


231

404

Imobilizari corporale in curs de

Furnizori de

executie

imobilizari

4426
TVA deductibila

4427
TVA colectata

c) Darea in exploatare a obiectivului de executie:

4000 lei

760 lei

212

Constructii

231

10000 lei

Imobilizari
corporale in curs de
executie

d) Achitarea datoriilor catre antreprenor:

404

Furnizori de imobilizari

5121

10000 lei

Conturi la banci in lei

e) Amortizarea lunara a depozitului :


10.000 : 25 ani= 33,33 lei
6811

2812

Chelt. de expl.privind amortiz.

Amortizarea

imob

constructiilor

33,33 lei

f) Vanzarea depozitului
461

Debitori diversi

7583

3000 lei

Venituri din vanzarea


activelor

Livrarea de constructii si terenuri este o operatiune scutita de TVA , cu exceptia constructiilor noi
si aterenurilor construibile, daca persoana si-a exercitat dreptul de deducere a TVA-ului la
achizitia acestora.

g) Scoaterea din evidenta a depozitului complet amortizat:


2812

212

10000 lei

Amortizarea constructiilor

Constructii

h) Incasarea creantei cu ordin de plata:


5121
Conturi la banci in lei

461
Debitori diversi

3000 lei

CAPITOLUL 4
Concluzii i propuneri

Reflectarea fidel a realitatii economico-financiare si a consecintelor sale sociale, umane,


institutionale sunt atributele definitorii ale contabilitatii, pentru perfectionarea careia se bat, se
lupta si muncesc astazi cei mai redutabili specialisti in stiinta conturilor.
Preocupati de standarde, de convergenta, de reflectarea contabila a realitatii, profesionistii
contabili se preocupa in fapt de economie, de institutii, de oameni. Este poate, cea mai frumoasa
parte a profesiei contabile. Este unul din motivele pentru care Uniunea Europeana a luat in
considerare oportunitatea recunoasterii profesiei contabile la nivel european. In fata provocarilor
europene, contabilitatea romaneasca nu putea sa ramana pasiva si fara reflexe. Ea s-a adaptat
proceselor de normalizare, armonizare si convergenta, atat prin intermediul unor institutii
nationale, cat si prin actiunea organismelor ce reprezinta profesia contabila.

BIBLIOGRAFIE

1.

Ristea M., Dumitru C. G., Bazele contabilitatii, Editura Universitara, Bucuresti,

2.

2011
Ghidul expertului contabil. CECCAR, Editura CECCAR, Bucuresti, 2010

3.

www.velpitar.ro