COLEGIUL ECONOMIC MANGALIA

ELEV: GRECU MIHAI ALEXANDRU

ATESTAT

BILANUL CONTABIL, CONTUL DE PROFIT I

PIERDERE

NDRUMTOR: TEODORESCU ANIOARA

CUPRINS

BILANUL CONTABIL 3
1. STRUCTURA ACTIVULUI I PASIVULUI BILANIER... 3
2. ABORDRILE PATRIMONIULUI4
3. STRUCTURI PRIVIND SITUAIA PATRIMONIULUI....5
4. FUNCIILE PATRIMONIULUI 6
5. STRUCTURAREA ASPECTULUI FINANCIAR AL BILANULUI
CONTABIL.6

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE7

1. IMPORTANA I SEMNIFICAII.. 7
2. PREZENTAREA SCHEMEI DE CONT.8
3. STRUCTURA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE IN NORMALIZAREA
CONTABIL INTERNAIONAL..9

BILANUL CONTABIL
Structurile calitative folosite pentru modelarea situaiei patrimoniului sunt cele de activ
si pasiv Ele se explic i definesc simultan prin prisma economicului, juridicului si financiarului.
Din punct de vedere juridic, activul, prin compoziia lui grupeaza elementele in bunuri
reale si creante(drepturi asupra persoanelor)iar pasivul in capital propriu si datorii.
Prin prisma economica in subdiviziunile activului si pasivului trebuie sa se fac distincie
intre structurile privind activitatea de investiie si activitatea de exploatare,astfel activul se
mparte in activ de investiie si in activ de exploatare (stocuri creante ,lichiditi), iar pasivul in
capitaluri si datorii, din care, datorii financiare si datorii de exploatare.
Perspectiva financiara grupeaza activele in funcie de lichiditatea acestora ,iar pasivul, in
funcie de exigibilitatea lor (termen de plata).
Astfel putem deprinde in structura activului active durabile stocuri active realizabile si
disponibile(lichiditii)iar cea a pasivului in capitaluri permanente (pe termen lung )si pe termen
scurt. n situaia in care obiectul modelarii bilaniere este fundamentat pe categoria resurse
economice ,activul desemneaz utilizarea resurselor in activitatea economica sau sociala iar
pasivul ,originea resurselor(proveniena acestora).
In cadrul activului sunt delimitate utilizri permanente sau durabile de resurse sub forma de
bunuri de investiie ,utilizri temporare sau curente sub forma de stocuri ,creante si valori
mobiliare de plasament.
Pasivul prin structura sa delimiteaz cele trei modaliti de formare a resurselor si anume:
Resurse permanente sau pe termen lung ,furnizate de proprietar (individual sau asociaii),
resurse temporare curente,asigurate de teri (furnizori, bnci, obligatori), si resurse rezultat,sub
forma profiturilor realizate in cadrul fiecrui exerciiu financiar.
Astfel, privind in genere, putem spune ca activul,prin componena sa evideniaz
destinaia si lichiditatea bunurilor economice, iar pasivul clasificarea surselor de finanare in
funcie de modul de constituire (surse proprii-strine)si exigibilitatea lor.
Analizat prin prisma teoriei modelarii,bilanul contabil este simultan un model structural
si global, prin intermediul cruia se asigura o reprezentare a patrimoniului pornind de la prile
sale
componente ctre caracteristicile de ansamblu.
Astfel in cadrul bilanului contabil,patrimoniul este reprezentat prin prisma activului si
pasivului,
in cadrul activului, elementele mulimii de activ fiind grupate in raportul destinaiei bunurilor
economice utilizate si gradul de lichiditate in active imobilizate,circulante, si active de
regularizare si asimilate .La rndul lor activele imobilizate sunt difereniate in imobilizri
necorporale corporale si financiare ,cele circulante sunt mprite in raport de forma pe care o
mbrac in stocuri de producie in curs de execuie ,creante ,plasamente si disponibiliti bneti.
Cat privete pasivul, elementele mulimii de pasiv sunt grupate in raport de cile de
formare a surselor de finanare in capitaluri proprii,provizioane pentru riscuri si cheltuieli si
pasive de regularizare precum si in funcie de gradul lor de exigibilitate, permanente si curente.
Dispunerea activului in cadrul bilanului contabil este de regula cea invers lichiditii
activelor, de la cele mai puin lichide, cum sunt imobilizrile necorporale,pana la cele mai
lichide,adic ctre disponibilitile bneti,care,mbrac deja forma de bani. Analiznd elementele
pasivului putem observa dispunerea acestora invers exigibilitii surselor de finanare ncepnd cu
elementele capitalului propriu, continund cu datoriile pe termen lung si cu cele curente sau pe
termen scurt.

Astfel, structura bilaniera poate prezenta mai multe forme(abordri) folosind elementele
patrimoniale in mai multe abordri:
I. Prima dintre acestea se bazeaz pe conceptul de patrimoniu ,definit ca ansamblul bunurilor
corporale i necorporale , al drepturilor i obligaiilor ce situaia unei entiti patrimoniale la un
moment dat. Astfel, pornind de la acest concept bilanul poate fi privit in mai multe moduri:
A)ECONOMIC
B) JURIDIC
PARTEA ECONOMICA pune in fata utilizrile cu resursele,genernd urmtoarea ecuaie:
UTILIZARI= RESURSE
SAU
ACTIV = PASIV
Acest tip de bilan permite s rspund unor ntrebri,cum ar fi:
a-de unde provin fondurile necesare finanrii necesitilor ntreprinderii ?
a-care sunt necesitile si care a fost utilizarea data resurselor de care ntreprinderea a dispus?
astfel de ntrebri ofer posibilitatea unei previzionri si dezvoltrii viitoare a societii.
A doua si ultima abordare bilanier patrimonial ABORDAREA JURIDIC prezint
bilanul ca o lista de drepturi de proprietate si creante nscrise in activ,si de obligaii ctre teri
care sunt nscrise in pasiv
Aceasta abordare are la baza o relaie care este urmtoarea:
SN = A-D

SN-situaia neta(capitaluri proprii)

A-active
D-datorii fata de teri

STRUCTURI PRIVIND SITUATIA PATRIMONIULUI

ACTIV

PASIV

1)ACTIVE IMOBILIZATE
a-imobilizri - necorporale
a-corporale
a-financiare
2)ACTIVE CIRCULANTE
a-stocuri de producie in curs de execuie
a-creane
a-disponibiliti
3)ACTIVE DE REGULARIZARE SI
ASIMILATE

1)CAPITALURI PROPRII
a-capital
prezerve
a-rezultat (profitul cu +;pierderea cu -)
a-alte capitaluri proprii
2)PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI
CHELTUIELI
3)DATORII
a-mprumuturi si datorii financiare
a-alte datorii
4)PASIVE DE REGULARIZARE

Concluziv, indiferent de modul ales pentru ierarhizarea elementelor patrimoniale in activul si

pasivul bilanului,necesar este ca in aceasta ordine sa se asigure o corelaie intre lichiditatea
activelor si exigibilitatea pasivelor.
BILANTUL CONTABIL
ncheiat la data
a-n lei-a
ACTIV

PASIV

a-mijloace fixe500000
a-materii prime...100 000
a-producie in curs de
execuie..50 000
a-produse finite....30 000
a-clieni.40 000
defecte comerciale de
primit..20 000

a-capital social.500.000
prezerve50.000
a-rezultatul exerciiului..42.000
a-credite bancare
pe termen lung...200.000
a-credite bancare
pe termen scurt.50.000
a-furnizori..30.000

Schema prezentata mai sus este cunoscuta sub forma de tablou bilanier, sau bilan cu seciuni
separate. Ea se ntemeiaz pe ecuaia fundamentala:
Activ=Capital Propriu+Datorii

Un alt gen de abordare se bazeaz pe finalitatea bilanului de a rspunde nevoilor analizei

economico-financiare.
Astfel, modelul de bilan lansat de noul sistem contabil romanesc prevede o structurare a
activelor dup destinaia lor ,iar a pasivelor dup originea lor. Plecnd de la acest model,printr-o
regruparea posturilor bilaniere,se poate ajunge la o abordare de tip FUNCTIONAL.
Prezentarea funcionala a bilanului este urmtoarea:
FUNCTIA DE INVESTITII

ACTIV IMOBILIZAT

CAPITALURI PROPRII

STOCURI+CREANTE-CLIENTI-DATORII-FURNIZORI
DATORII
FINANCIARE

TITLURI DE PLASAMENT

FUNCTIA DE EXPLOATARE/
FUNCTIA DE FINANTARE
In aceasta perspective criteriile de lichiditate-exigibilitate sunt criterii secundare de
clasificare,activele fiind clasificate in ordinea cresctoare a lichiditilor,iar pasivele ,in ordinea
descresctoare a exigibilitii lor.
Printr-o prelucrare adecvata a bilanului funcional se poate face trecerea la bilanul financiar.
Pentru aceasta,elementele de active si pasiv trebuie reclasificate dup criteriul duratei:elemente
cu o durata de peste un an si elemente cu o durata de sub un an.
Astfel,sub aspectul financiar,orice bilan se descompune in trei mari grupe:
1)FONDUL DE RULMENT(FR), care reprezint totalul capitalurilor permanente (adic
capitaluri proprii+mprumuturi pe termen lung)diminuate cu activele imobilizate.
2)NECESARUL IN FOND DE RULMENT(NFR),care reprezint stocuri si creante din
exploatare si in afara exploatrii datorii din exploatare si din afara exploatrii
3)TREZOERIA(T)care este egala cu disponibiliti-mprumuturi pe termen scurt si conturi
bancare creditoare

Aceti trei indicatori informeaz asupra echilibrului financiar al ntreprinderii prin relaia:
FR-NFR=T

Aceasta relaie de echilibru, rod al abordrii de tip financiar, evideniaz faptul ca echilibrul
financiar al ntreprinderii este consecina deciziilor luate de ntreprindere pe termen scurt(privind
gestiunea stocurilor,politica de credit comercial fata de clieni, relaiile de deconectare cu
furnizorii etc.) cat i pe termen lung(privind investiiile si acoperirea lor cu resurse de finanare
permanente)

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Bilanul contabil este considerat documentul ce descrie poziia a unei ntreprinderi la un
moment dat,indicnd si mrimea rezultatului .Apare ns necesara prezen unui alt instrument de
modelare conotabila care sa explice modul de constituire a rezultatului i s permit desprinderea
6

unor concluzii legate de performantele activitii ntreprinderii. Acest instrument este cea de-a
doua component a situaiilor financiare si anume contul de profit si pierdere.
In aceasta optica,ntreprinderea devine un centru de calcul economic,calculul avnd la baza:
- valorile produse si vndute pe piaa clienilor,denumite generic VENITURI;
- valorile utilizate pentru obinerea unor venituri, care sunt constituite in costuri angajate pe alte
piee, denumite cheltuieli. Aceasta reprezint, in fapt, renumrarea factorilor de producie
Din compararea celor doua mrimi valorice se obine un rezultat. Acesta poate fi o mrime
valorica pozitiva,denumita profit, atunci cnd veniturile sunt mai mari dect cheltuielile,sau o
mrime valorica negativa, denumita pierdere, atunci cnd veniturile sunt mai mici dect
cheltuielile.
In contextul economiei de piaa, ntreprinderea are ca obiectiv obinerea profitului. Astfel,
profitul poate fi considerat o mbogire, deci o resursa, pe cnd pierderea este o srcie, fiind
asimilata unor utilizri fr asigurarea unui contra-echivalent valoric.
In prezentarea contului de profit si pierdere sunt conturate doua modele de expunere a
cheltuielilor si veniturilor: unul ia in considerare natura economica a acestora,celalalt pleac de la
funciile sau activitile unei ntreprinderi (deci de la destinaia veniturilor si cheltuielilor).
Ca forma, contul de profit si pierdere se poate prezenta astfel:
a-sub forma de tabel bilateral sau forma de cont(schema orizontala)
a-sub forma de lista(schema verticala)
Contul de profit si pierdere sintetizeaz fluxurile economice, respectiv veniturile si cheltuielile
perioadei de gestiune.
Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de mbogire a ntreprinderii legate sau nu de
activitatea sa normala si curenta. Partea preponderenta a veniturilor o reprezint cifra de afaceri
realizata de ntreprindere in cursul exerciiului.
Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de ntreprindere in cursul
exerciiului.
Daca bilanul contabil permite o cunoatere a poziiei financiare a ntreprinderii,contul de
profit si pierdere ofer informaii asupra activitii ntreprinderii,a modului cum aceasta i
gestioneaz afacerile prin dimensiunea veniturilor,cheltuielilor si rezultatelor pe care le
genereaz.
Directiva a IV a europeana privind documentele contabile de sinteza ale societilor de
capitaluri instituie scheme obligatorii pentru prezentarea contului de profit si pierdere. Totui,
datorita diferenelor de cultura si tradiie contabila din tarile comunitare, obligativitatea
prezentrii standardizate a contului de rezultate se manifesta prin posibilitatea de opiune intre
mai multe scheme de cont de profit si pierdere.
SCHEMELE DE CONT DE REZULTATE PROPUSE DE DIRECTIVA a IV-a
SE POT REPREZENTA ASTFEL:
STRUCTURA DETALIATA A CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE FORMAT LISTA
CU PREZENTAREA CHELTUIELILOR DUPA NATURA LOR

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.

16.
17.
18.
19.
20.
21.

Mrimea reala a cifrei de afaceri.

Variai stocurilor de produse finite si lucrri in curs de execuie.
Lucrri efectuate de ntreprindere pentru sine si nregistrate in activ.
Alte venituri de exploatare.
a) Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile.
b) Alte cheltuieli externe.
Cheltuieli de personal.
a) Corectrile de valoare privind cheltuielile de constituire, imobilizrile corporale si
necorporale.
b) Corectrile de valoare privind elementele activului circulant, in msura in care ele
depesc corectrile normale de valoare in cadrul ntreprinderii.
Alte cheltuieli de exploatare.
Venituri ce provin din participaii, cu menionarea separata a celor ce provin de la
ntreprinderile legate.
Venituri care provin din alte valori mobiliare si din alte creante ale activului imobilizat, cu
menionare separata a celor ce provin de la ntreprinderile legate.
Alte dobnzi si venituri asimilate, cu menionarea separata a celor ce provin de la
ntreprinderile legate.
Corectrile de valoare privind imobilizrile financiare si valorile mobiliare aparinnd
activului circulant.
Dobnzi si cheltuieli asimilate cu menionarea separata a celor ce vizeaz ntreprinderile
legate.
Impozitul asupra rezultatului care provine din activitile ordinare.
Rezultatul care provine din activitile ordinare dup impozitare.
Venituri extraordinare.
Cheltuieli extraordinare.
Rezultate extraordinare.
Impozitul asupra rezultatelor extraordinare.
Alte impozite care nu figureaz in posturile anterioare.
Rezultatul exerciiului

STRUCTURA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE IN NORMALIZAREA

CONTABILA INTERNATIONALA
Organismul internaional de normalizare contabila (IASC) , considera contul de rezultate
ca un component al ansamblului de situaii financiare destinate procesului de informare
financiara.
In Cadrul de pregtire si prezentare a situaiilor financiare denumit uzual Cadru
conceptual, IASC a definit elementele care msoar performanta ntreprinderii:
- veniturile
- cheltuielile
Veniturile sunt creteri de avantaje economice in cursul perioadei de gestiune (exerciiul
financiar) sub forma de creteri de active sau de diminuri de datorii care au ca rezultat creterea
capitalurilor proprii, sub alte forme dect noile aporturi de capital. Astfel spus un venit este orice
cretere de capitaluri proprii sub alte forme dect noile capitaluri. Astfel spus, un venit este orice
cretere de capitaluri proprii, alta dect creterea capitalului.
In aceasta definiie se cuprind veniturile care provin din activitatea curenta a ntreprinderii
sau venituri propriu-zise (vnzri, onorarii, comisioane, dobnzi, etc.) cat si alte venituri si
plusuri de valori sau ctiguri (plusurile de valoare din reevaluarea activelor, profiturile din
cedarea imobilizrilor, etc.)
Cheltuielile sunt definite de cadrul conceptual al IASC ca diminuri de avantaje
economice, in cursul unui exerciiu sub forma diminurii activelor sau creterii datoriilor i care
au generat o scdere de capitaluri proprii alta dect distribuirile ctre proprietarii de capital. Deci
orice diminuare de capitaluri proprii alta dect reducerea de capitaluri social sau distribuirea de
dividende constituie o cheltuiala. Se pot distinge:
- cheltuieli propriu-zise care rezulta din activitatea curenta (cum sunt costul
vnzrilor, cheltuielile de personal, etc.
- pierderile si minusurile de valoare (rezultnd din catastrofe
naturale, din vnzarea activelor imobilizate, din variaia cursului imobiliar, etc.) si care pot sa
rezulte sau nu din activiti curente ale ntreprinderii.
Pentru ca rezultatul contabil s msoare corect performana ntreprinderii este necesar
respectarea principiului conectrii cheltuielilor la venituri, adic din momentul contabilizrii unui
venit in contul de rezultate trebuie s se contabilizeze si toate cheltuielile care au contribuit la
obinerea venitului respectiv.

BIBLIOGRAFIE:
1. Conf.Prof.Dr. Traian Nicolae - Bazele Contabilitii
2. Octavian Bojian - Bazele Contabilitii
3. Negescu Ion - Bazele Contabilitii
4. Oprea Clin Bazele Contabilitii

10