CAPITOLUL I.

PRINCIPALELE DOCUMENTE UTILIZATE IN

CONTABILITATEA CLIENTILOR

Ne vom referi în acest ultim subcapitol la documentele justificative uzuale, care

reflectă operaţiunile economico-financiare cel mai des întâlnite în activitatea întreprinderii,
prezentând şi macheta acestora.

1.1. Chitanţa de casă

Reprezintă documentul ce consemnează încasarea cu numerar a creanţei de la clienţi.
Se întocmeşte în 2 exemplare de către casier, care semnează de primirea sumei.
Serveşte ca document justificativ privind încasarea unei sume în numerar de către casieria
unităţii. Chitanţa se înregistrează în Registrul de casă şi în contabilitate.
Circulă la plătitor (exemplarul 1, cu ştampila unităţii), iar exemplarul 2 rămâne în carnet ,
fiind folosit ca document de verificare a operaţiunilor efectuate în registrul de casă. Se arhivează la
compartimentul financiar-contabil.
Se întocmeşte la casierie în 3 exemplare.
Circulă: originalul se trimite clientului, o copie rămâne la casierie, o copie la
contabilitate.
Se arhivează la compartimentul contabilitate.
Societatea: SC Beta SRL
Localitatea: Bucureşti Nr. 4973299
Str. ………………………….
Unitatea: …………………...
Gestiunea. …………………
Chitanţa nr. 38/05.05.2004

Am primit de la SC Gama SA Bucureşti suma de 95.200.000 lei, adică:

nouăzecişicincimilioanedouăsutemiilei reprezentând contravaloare factură
fiscală nr. 93.58.373 din 27.04.2004

Casier ……………...…….
(semnătura şi ştampila)

1.2. Factura fiscală

Reprezintă documentul ce consemnează vânzarea de bunuri către clienţi.
Se întocmeşte la compartimentul financiar-contabil în 3 exemplare.
Se întocmeşte manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, în 3 exemplare, la livrarea produselor,
lucrărilor şi serviciilor, de către compartimentul de desfacere, pe baza dispoziţiei de livrare, a avizului
de însoţire a mărfii, sau altor documente. Factura se întocmeşte de către plătitorii de TVA, iar Factura,
de către unităţile neplătitoare de TVA.
Factura serveşte ca:
 Document pe baza căruia se decontează produsele, lucrările şi serviciile prestate;
 Document de însoţire a mărfii pe timpul transportului;
 Document de încărcare în gestiunea primitorului;
 Document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi cumpărătorului;

Circulă: originalul se trimite clientului, o copie rămâne la contabilitate şi o copie se

trimite la depozit.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

1
 Furnizor: SC Beta SRL Cumpărător SC Gama SA
Nr. ord. registrul: J09/529732 Cod fiscal .............................
Cod unic de înregistrare: 1863514 Sediul Bucureşti
Sediul: Bucureşti Judeţul .................................
Judeţul: ……………………………….. Contul ..................................
Contul: ………………………………... Banca ..................................
Banca: …………………………………

FACTURĂ
FISCALĂ

Nr. facturii: 9358373

Data 27.04.2004
Nr. aviz ...................
(dacă este cazul)

Cota TVA: 19 %

Preţul unitar
Nr. Denumirea produselor U.M. Cantitatea (fără TVA) Valoarea Valoarea TVA
crt. sau a serviciilor - lei - - lei - - lei -

0 1 2 3 4 5 (3 × 4) 6
1. Prăjituri buc. 10.000 8.000 80.000.000 15.200.000

Date privind expediţia TOTAL 80.000.000 15.200.000

Numele delegatului .........................................
.......................................................................
Buletinul/cartea de identitate
Semnătura şi seria ........ nr. ................ eliberat(`) ..................
ştampila Mijlocul de transport .........................................
furnizorului nr. ....................................................................
Expedierea s-a efectuat în prezenţa noastră la
data de ................................... ora ................. Semnătura TOTAL de plată
Semnăturile .................................................... de primire 95.200.000

1.3. Dispoziţia de plată prin casierie

Se întocmeşte în două exemplare la compartimentul financiar.
Serveşte ca: dispoziţie către casierie pentru a plăti delegatului suma necesară în
efectuarea deplasării; document pentru stabilirea diferenţelor de primit/restituit de către
delegat; document justificativ de înregistrare în contabilitate .
Circulă: la casierie, pentru efectuarea plăţii către delegat; la controlul financiar-
preventiv pentru viză; la conducătorul unităţii pentru aprobare.
Se arhivează: la compartimentul financiar-contabil
Macheta este următoarea:
Plată
DISPOZIŢIE DE *) ………………..către casierie DATE SUPLIMENTARE PRIVIND BENEFICIARUL SUMEI
15 03.04.2004
nr………………..din……………..
POPESCU MARIAN
Numele şi prenumele…………………………………………………. GN 684314
MAISTRU Se com- Actul de identitate Seria ............ nr. .....................
Funcţia (calitatea)...……………………………………………………
1.000.000 pletează
Suma…………………..lei un milion lei numani
(în cifre) (în litere) 1.000.000
Am primit suma de .......................................................... Lei
deplasare pentru
Scopul încasării - plăţii………………………………………………...
plăţi
S Conducătorul Viza de control Compartimentul 03.04.2004
E Data .............................
M unităţii financiar-preventiv financiar-contabil
N
Ă Semnătura ...................
T CASIER
U 1.000.000
R Plătit - încasat suma de ………………………………………………. lei
A
*) Se va înscrie „ÎNCASARE” sau ”PLATĂ” după caz 03.04.2004
Data …………………… Semnătura ……………………………………

2
1.4. Avizul de însoţire a mărfii
Avizul de însoţire a mărfii este formular cu regim intern de numerotare şi tipărire
Se întocmeşte manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, în 3 exemplare, la livrarea
produselor, lucrărilor şi serviciilor, de către compartimentul de desfacere, atunci când, din
motive obiective, cu totul excepţionale, nu se poate întocmi factura, făcându-se menţiunea
„Urmează factura”.
Conţinutul obligatoriu al avizului de însoţire a mărfii este:
 seria şi numărul intern de identificare a formularului;
 data emiterii formularului;
 datele de identificare ale furnizorului (denumirea,adresa,codul unic de
înregistrare)
 date de identificare ale cumpărătorului;
 denumirea şi cantitatea bunurilor livrate;
 date privind expediţia :numele deelegatului,buletin-carte de identitate (serie,
număr ) ,numărul mijlocului de transport,ora livrării,semnătura delegatului,

Serveşte ca:
 Document de însoţire a mărfii pe timpul transportului;
 Document care stă la baza întocmirii facturii;
 Document de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, în cadrul
aceleiaşi unităţi;

3
 Modelul tipizat al Avizului de însoţire a mărfii:

Furnizor … …………….. Cumpărător……

(denumire, formă juridică) (denumire, formă juridică)
Nr. de înmatriculare în Registrul Nr. de înmatriculare în Registrul
Comerţului/anul …… …….. Comerţului/anul … ………..
Nr. de înregistrare fiscală…… Nr. de înregistrare fiscală…
Sediul (localitatea, str., nr.) … Sediul (localitatea, str., nr.)
Judeţul … Judeţul …
Contul …… …………………………………….
Banca …… Contul ……
Banca …… ………………………...

AVIZ DE ÎNSOŢIRE A MĂRFII

Nr………….
Data(ziua,luna,anul)……
Nr. SPECIFICAŢIA U.M. Cantitatea Preţul unitar Valoarea
crt (produse, ambalaje etc.) livrată (fără TVA) -lei-
-lei-
0 1 2 3 4 5

Semnătura şi Data privind expediţia TOTAL

ştampila Numele delegatului…
furnizorului Buletinul/cartea de identitate
Seria Nr……… eliberat/ă ………..
Mijlocul de transport … … nr…
………
Expediţia s-a efectuat în prezenţa
noastră la data de …. .. ora ….
……………..
Semnăturile…….

4
CAPITOLUL II INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA CLIENŢILOR

Relaţiile unităţilor patrimoniale cu alte persoane juridice şi fizice, conduc la creanţe şi

datori. Cea mai mare parte a creanţelor agenţilor economici sunt legate direct de exploatare,
adică din acel domeniu care face obiectul principal al funcţionării lor. Creanţele faţă de clienţi
rezultă ca urmare a vânzării producţiei, respectiv realizări lucrărilor şi a serviciilor şi au în
contrapartidă venituri din exploatare.
Creanţele inteprinderi faţă de clienţi ei îşi au izvorul în schimbul de consimţământ
concretizat într-o comandă fermă din partea clientului şi acceptată de către producător sau
având ca bază contractele încheiate. Creanţele devin certe, sigure, în momentul transferului de
proprietate pentru vânzări şi în momentul realizării lor pentru lucrări şi servicii. Transferul de
proprietate se produce, deci, în momentul livrări bunurilor, respectiv în momentul realizări
lucrărilor sau prestaţiilor de servicii, moment care corespunde cu facturarea.
Pe baza facturii, creanţele se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare în
patrimoniu care corespunde cu valoarea lor nominală, adică cu totalul de plată adică valoarea
sau preţul negociat plus TVA care se va aplica doar operaţiilor supuse impozitări. In cazul în
care se acordă reduceri comerciale, valoarea nominală este dată de netul comercial, la care se
va adăuga şi TVA. În situaţia în care se acordă clienţilor şi reduceri financiare, valoarea
nominală a creanţei este dată tot de netul comercial, scontul acordat înregistrându-se separat
ca şi o cheltuială financiară. Scontul va reduce valoarea creanţei iniţiale printr-o înregistrare
ulterioară, cel mai adesea sconturile de decontare se acordă a posterior printr-o factură de
reducere.
Creanţele în devize se înregistrează în contabilitate în lei, la cursul de schimb în
vigoare la data efectuări operaţiunilor. Diferenţele de curs valutar, între data înregistrări
creanţelor în devize şi data încasări lor, se înregistrează ca şi venituri sau cheltuieli financiare,
după cum diferenţele sunt favorabile sau nefavorabile.
După perioada de timp la care se referă, creanţele şi datoriile se împart în:
 creanţe şi datori pe termen scurt , cu perioadă de decontare mai mică de un an;
 creanţe şi datori pe termen mijlociu, cu o perioadă de decontare între 1-5 Ani;
 creanţe şi datori pe termen lung, cu o perioadă de decontare mai mare de 5 ani.
Creanţele şi datoriile pe termen lung şi mijlociu se încadrează în categoria imobilizărilor
financiare (titluri de participare, titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu, creanţe legate
de participaţii, împrumuturi acordate pe termen lung).
Creanţele pe termen scurt sunt generate de desfăşurarea activităţi de exploatare şi
creanţele asimilate, care au în contrapartidă veniturile din exploatare şi conturile fără incidenţă
asupra contului de rezultate şi cuprind: creanţe comercial; creanţe din gestiunea titlurilor de
plasament şi alte titluri de valori reprezentând componente ale trezoreriei; creanţe din
decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii, care mai sunt denumite şi creanţe în afara grupului
de exploatare.
Pentru înregistrarea creanţelor se folosesc conturi din clasa 4 „ Conturi de terţi” din
care face parte şi grupa de conturi: 41 „Clienţi şi conturi asimilate”.
Pentru evaluarea creanţelor şi a datoriilor se folosesc trei metode sau reguli în funcţie
de factorul timp la care se referă.: valoarea de înscriere cu ocazia intrări în patrimoniu a
creanţei sau a datoriei la valoarea curentă sau contabilă; valoarea de inventar sau valoarea
bilanţieră.
Evaluarea curentă, prin aplicarea principiului nominalismului, după care creanţele sunt
înscrise în contabilitate la valoarea lor nominală de rambursare, iar datoria la intrarea în
patrimoniu la valoarea ei normală de rambursare. Eventualele diferenţe ce apar în timpul
încasări creanţelor respectiv plăţilor datoriilor , vor fi evidenţiate în contabilitate în conturile

5
de cheltuieli pentru diferenţele nefavorabile, respectiv în conturile de venituri pentru
diferenţele favorabile.
Evaluarea de inventar presupune evaluarea creanţelor şi a datoriilor la valoarea care se
stabileşte după valoarea de utilitate, în funcţie de loc şi de preţurile actualizate. Valoarea de
inventar a creanţelor tine seama de posibilităţile concrete de încasare şi pot exista clienţi în
litigiu, debitori incerţi, ale căror posibilităţi de încasare sunt incerte.
Dacă comparăm valoarea de inventar cu valoarea contabilă, putem avea trei situaţi:
- Egalitate
- Valoarea de inventar depăşeşte valoarea contabilă, dar potrivit principiului
prudenţei deşi putem încasa mai mult această diferenţă nu o vom înregistra
- Valoarea de inventar este sub valoarea contabilă Suntem nevoiţi să crem un
provizion pentru depreciere.
Evaluarea bilanţieră se face cu respectarea principiului fidelităţi. Creanţele sunt
înregistrate în contabilitate la valoarea lor nominală şi din prudenţă se constituie un provizion
pentru depreciere, atunci când apare o pierdere probabilă. Dacă sa constituit provizionul la
valoarea curentă atunci se va deduce provizionul.
La creanţele şi datoriile exprimate în valută, evaluarea de bilanţ se face la cursul
valutar existent. Diferenţele de curs valutar se vor înregistra folosind conturile de diferenţe de
conversie de activ şi de pasiv. Aceste diferenţe la începutului exerciţiului următor se vor relua.

[Link] creanţelor
Creanţele comerciale sunt determinate de vânzările de bunuri (produse, mărfuri,
materiale), de prestări de servicii şi de executarea de lucrării către terţi. Aici se încadrează
clienţii şi conturile asimilate:
- 411 „Clienţi”
- 413 „Efecte de primit”
- 416 „Clienţi incerţi sau în litigiu”
- 418 „Clienţi – facturi de întocmit”
- 409 „Avansuri acordate furnizorilor”
Efectele comerciale de primit reprezintă drepturile de creanţă stabilite pe bază de
cambii, bilete la ordin, trate , waranturi, cec-uri şi alte efecte comerciale primite de la clienţi
în contul creanţelor. Ele reprezintă forme de credit comercial acordat de unităţile patrimoniale
terţilor şi instrumente de plată.
Cambia este titlul de credit în temeiul căruia o persoană (emitentul) se obligă să
plătească necondiţionat sau dispune să se plătească necondiţionat de către o altă persoană, la
data şi locul indicat, o sumă de bani, aceluia pe care cambia îl desemnează. Cambia este de
două feluri:
1) Biletul la ordin este o cambie eliberată de către un debitor (tras) unui creditor
(trăgătorul) prin care debitorul (trasul) se obligă să plătească necondiţionat creditorului
(trăgătorului) intr-un anumit loc şi la o anumită dată o sumă de bani.

se obligă
Debitorul (trasul) -----------------> Creditorului(trăgătorului)
să plătească
necondiţionat

2) Trata este o cambie prin care o persoană fizică sau juridică în calitate de creditor
(trăgător), dispune unui debitor al său (tras) să plătească o sumă de bani unei alte
persoane ( a treia) în calitate de beneficiar, la data şi în locul stabilit o sumă de bani .

6
 Creditorul Dispune Debitorului
Trăgătorul Trasul

Beneficiarului Să plătească o sumă de bani

Cecul este un înscris solemn prin care o persoană numită trăgător (plătitor) în baza
unui depozit de bani constituit în prealabil la bancă devenită astfel tras, dă ordin să se
plătească la o anumită dată sau la prezentare o sumă determinată unei terţe persoane, în
calitate de beneficiar, intervenind astfel trei părţi. Sunt cecuri ca efecte comerciale, cecuri din
carnetele cu limită de sumă ca instrument de decontare, cecuri de decontare în numerar a
banilor de la bancă, cecuri de călătorie si altele. În acest caz: trăgătorul este persoana care
dispune plata, trasul este acela care efectuează plata iar beneficiarul este persoana în favoarea
căreia se efectuează plata.

Trasul Beneficiarul
Completează efectuează
Trăgătorul (Banca remite ( Cel care
cecul Cecul) plata încasează bani)
Ca şi în cazul celorlalte două instrumente de plată, alături de biletul la ordin şi trată,
cecul cuprinde următoarele elemente: denumirea de CEC, înscrisă în textul titlului; ordinul
necondiţionat de a plăti o sumă determinată inclusă în textul tipărit al formularului de CEC;
numele aceluia care trebuie să plătească prin denumirea bănci pe fiecare CEC, indicarea
locului unde se efectuează plata – locul desemnat alături de numele trasului; indicarea datei şi
a locului unde a fost emis cecul; semnătura aceluia care emite cecul, trăgătorul fiind acela care
garantează plata.
Warantul este recipisa primita de către posesorul unei mărfi depusă într-un depozit,
prin care garantează efectuarea unei plăţi. Dacă nu efectuează plata nu poate ridica marfa.
Până la scadenţa efectelor comerciale putând interveni operaţiuni de andosare şi avalizare,
legate de circulaţia lor.
Andosarea sau girarea reprezintă scrierea pe versoul titlului de valoare, a documentului
a obligaţiei de plată a noului debitor, faţă de creditor. Dacă un client emite un bilet la ordin în
care se stabileşte „ Plătiţi suma de la data de persoanei”. Dacă acesta are nevoie de bani mai
repede decât data stabilită prin ordinul de plată îl va putea folosi ca instrument de plată dacă
face andosarea ordinului de plată. Dar pentru aceasta este necesar să existe o garanţie a plăţii
datoriei noului debitor către creditor şi se face avalizarea.
Avalizarea reprezintă garanţia înscrisă pe cambie sau în afara acesteia de către o
persoană fizică sau juridică care se angajază să achite contravaloarea tranzacţiei în cazul în
care nici unul din ceilalţi debitori nu o face. Deci persoana care a avalizat cambia garantează
până la scadenţă . Avalizarea se poate face o singură dată iar andosarea de câte ori este
posibil.
Pentru tras datoria înregistrată în conturile Furnizori Efecte de plată nu poate fi
modificată prin andosări şi nici o înregistrare nu se face înaintea decontări la scadenţă sau
anulări efectelor. Trăgătorul , beneficiarul iniţial contabilizează andosarea.
Decontarea efectelor comerciale se poate face prin încasarea contravalori lor de către
beneficiar direct de la client sau prin intermediul unei bănci, în care caz se suportă o taxă de
scont pentru serviciile bancare. În acest caz bancherul cumpără efectele remitentului şi
plăteşte acestuia imediat suma cuvenită valoarea scontată, reţinând scontul după relaţia:
Valoarea scontată = Valoarea nominală- Aigo

7
Unde Aigo = Scont + Comisionul variabil admisibil scontului
În cadrul decontări efectelor comerciale poate interveni şi situaţia în care clientul plăteşte
datoria înainte de scadenţă, iar furnizorul îi acordă un comision pentru încasarea mai devreme
a creanţei.
Avansurile acordate furnizorilor reprezintă sumele plătite acestora de către clienţi
înainte de derularea tranzacţiilor pentru livrări de bunuri, executări de lucrări şi prestări de
servicii.
Creanţele din reclamaţii, pagube materiale create de terţi şi alte creanţe de orice fel
nelegate de activitatea de exploatare propriu – zisă sunt asimilate activităţilor financiare sau
extraordinare şi sunt înregistrate în contabilitate în categoria „ Debitorilor diverşi”

2.2.. Contabilitatea decontărilor cu clienţi

Evidenţa sumelor datorate de clienţi interni şi externi pentru livrări de produse,

semifabricate, materiale, mărfuri etc ,lucrări executate sau prestări de servicii, sumele plătite
de aceştia ca acont sau decontate şi cele rămase de plată, se ţine cu ajutorul conturilor din
grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate”

Grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate”

411. CLIENŢI
4111. Împrumuturi acordate membrilor asociaţiilor (la cooperativele de credit)
413. EFECTE DE PRIMIT
416. CLIENŢI INCERŢI
418. CLIENŢI – FACTURI DE ÎNTOCMIT
419. CLIENŢI - CREDITORI
4191. Clienţi – creditori din operaţiuni de mandat (la cooperativele de credit)

Contul 411 este un cont activ.

Contul 411 „Clienţi” ţine evidenţa decontărilor cu clienţi interni şi externi pentru
produsele, semifabricatele , materialelor mărfurilor etc, vândute, lucrări executate şi servicii
prestate pe bază de facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea la preţ de vânzare a
bunurilor livrate şi serviciilor prestate, precum şi taxa pe valoare adăugată aferentă. Se
creditează cu sumele încasate de la clienţi. Soldul contului este debitor şi reprezintă sumele
datorate de clienţi.

În debitul contului 411 „Clienţi” se înregistrează:

- preţul de vânzare al mărfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate,

lucrărilor executate şi serviciilor prestate, la care se adaugă TVA colectată
aferentă prin creditul conturilor :

701 ”Venituri din vânzarea produselor finite”;

702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor”;
703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”;
704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”
705 „ Venituri din studii şi cercetări”
706 „ Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune, chiri”
707 „ Venituri din vânzarea de mărfuri”

8
 708 „ Venituri din activităţi anexe”
4427 „ TVA colectată”
4428 „TVA neexigibilă” pentru livrările cu plata în rate.
- valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate anterior şi care abia acum se
facturează, prin creditul contului 418 „ Clienţi – facturi de întocmit ”
- la deschiderea exerciţiului cu reluarea sumelor înregistrate la sfârşitul exerciţiului
precedent ca diferenţe nefavorabile de curs valutar, prin creditul contului 476
„ Diferenţe de conversie – cont de activ „
- la sfârşitul exerciţiului, cu diferenţe favorabile de curs valutar, rezultate in urma
creşteri cursului valutar, aferent creanţelor exprimate în devize, prin creditul contului
477 „ Diferenţe de conversie – cont de pasiv”
- contravaloarea creanţelor reactivate, prin creditul contului 754 „ Venituri din creanţe
recuperate”
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienţilor, prin
creditul contului 419 „ Diferenţe de conversie – cont de pasiv ”

În creditul contului 411 „ Clienţi ”se înregistrează:

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienţilor , prin

creditul conturilor:
512 „ Conturi curente la bănci „
531 „ Casa „
- contravaloarea efectelor comerciale acceptate şi preluate în contul livrărilor sau
prestaţiilor făcute, prin debitul contului 413 „ Efecte de primit „
- sume datorate de clienţi rău platnici , dubioşi sau cu care unitatea se află în litigiu, prin
debitul contului 416 „ Clienţi incerţi „
- contravaloarea bunurilor livrate, a lucrărilor executate şi a serviciilor prestate,
decontate pe seama avansurilor primite de la clienţi prin debitul contului 419
„Clienţi – creditori „
- diferenţe nefavorabile de curs valutar stabilite la închiderea exerciţiului, aferente
creanţelor exprimate în devize, prin debitul contului 476 „ Diferenţe de conversie –
cont de activ ”
- reluarea la începutul exerciţiului a sumelor înregistrate în exerciţiul precedent ca
diferenţe favorabile de curs valutar , prin debitul contului 477 „ Diferenţe de conversie
– cont de pasiv „
- diferenţe nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia încasări creanţelor
exprimate în devize, prin debitul contului 665 „ Cheltuieli din diferenţe de curs
valutar„
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire , primite de la clienţi , prin
debitul contului 419 „ Clienţi – creditori „
- valoarea sconturilor acordate clienţilor, prin debitul contului 667 „ Cheltuieli privind
sconturile acordate „

Soldul contului este debitor şi reprezintă sumele datorate de clienţi, deci creanţe faţă de
aceştia neâncasate încă.

În , mod obişnuit livrarea este însoţită de factură, dar nu este tot timpul aşa fiind şi
unele excepţii. De acea , trebuiesc făcute eventualele regularizări care să ţină cont între
decalajele existente între livrări şi facturări. Livrările efectuate sau lucrările executate si
serviciile prestate , inclusiv TVA aferentă , pentru care nu s-au întocmit facturi , dar a căror

9
valoare este bine determinată, reprezintă venituri ale perioadei în care s-au făcut aceste livrări
şi trebuie înregistrate la creanţe într-un cont distinct 418 „ Clienţi – facturi de întocmit” care
este un cont de activ.

Exemple de operaţiuni cu contul 411 „Clienţi”:

1. Creşterea ( naşterea ) creanţelor

a) la livrarea produselor, cu facturi

411 = %
701
4427

b) la livrarea produselor fãrã facturi

418 = %
701
4428

Şi ulterior la întocmirea facturii

411 = 418

Pentru alte livrări am exemplificat la clasa a 3-a şi voi mai da exemple la clasa a 7-a

4428 = 4427

c) diferenţele favorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului

411 = 477

d) reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului

411 = 476

e) valoarea creanţelor reactive

411 = 754

f) valoare care circulã în regim de restituire, facturate clienţilor

411 = 419

2. Scăderea ( micşorare ) creanţelor

a) cu sumele încasate prin contul curent şi prin casã

5121 = 411
5311 = 411

10
b) diferenţa nefavorabilã de curs valutar la încheierea exerciţiului

476 = 411

c) diferenţe de curs valutar aferente creanţelor, exprimatã în devize

665 = 411

d) valoarea cecurilor cu limitã de sume acceptate

5112 = 411

e) valoarea efectelor comerciale (cambii ) acceptate

413 = 411

f) valoarea sconturilor acordate clienţilor cu ocazia încasării clienţilor

667 = 441

g) valoarea clienţilor incerţi, insolvabili, dubioşi şi în litigii

416 = 411

h) reluare diferenţelor favorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului

477 = 411

i) valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primite de la clienţi

419 = 411

j) decontarea avansurilor încasate de la clienţi

419 = 411

Alte operaţii cu codul 411- „Clienţi”:

1. Evidenţierea unor vânzări de mărfuri, pe credit comercial, cu facturã, pe piaţa internã sau
externã.

411 = %
707
4427

2. Evidenţierea diferenţei dintre valoarea CIF şi FOB a mărfurilor exportate, respectiv

cheltuielile de asigurare şi cele de transport extern.

411 = 708

11
3. Dobânda calculatã de încasat la mărfurile exportate pe credit comercial pe termen scurt
sau / şi mediu.

411 = 766

4. Comisionul cuvenit întreprinderii de comerţ exterior, la facturarea mărfurilor exportate în

comision.

411 = 704

5. Valoarea cuvenitã unităţilor producătoare din ţarã, înscrise în facturile pentru exportul de
mărfuri în comision.

411 = 401

6. Reflectarea în contabilitatea furnizorului de bunuri la export a comisionului reţinut de

intermediar
-Facturarea bunurilor.

411 = %
704
4427

-La încasarea creanţei comision 10%

% = 411
5121
622

7. Evidenţierea unor reduceri comerciale de preţuri acordate ulterior facturării (rabaturi,

risturnuri, bonificaţii, remize) la servicii, lucrări, livrările de produse finite, semifabricate,
mărfuri.

% = 411
704
4427
% = 411
702
4427
% = 411
707
4427

8. Sconturi acordate clienţilor.

667 = 411

9. La agentul economic care a efectuat conversia creanţelor în acţiuni sau pãrţi sociale cu
valoarea acestor titluri obţinute în urma conversiei (OG 10/97 pentru blocajul financiar).

12
 % = 411
261
262
503

10. Pentru diferenţele între valoarea negociatã a creanţei şi valoarea contabilã a acestora
-când diferenţa este negativã

668 = 411

-când diferenţa este pozitivã

5121 = 768

11. Taxa forfetarã reţinutã din valoarea creanţei vândute

668 = 411

Contul 418 Clienţi facturi de întocmit evidenţiază livrările de bunuri, prestările de servicii
sau executările de lucrări, inclusiv taxa pe valoare adăugată, pentru care nu s-au întocmit
facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea livrărilor către clienţi, aferente
exerciţiului financiar în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoare
adăugată aferentă. Se creditează cu valoarea facturilor întocmite către clienţi. Soldul debitor al
contului reprezintă valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate,
pentru care nu s-au întocmit facturi.

Contul 418 de debitează cu:

- contravaloarea bunurilor livrate , a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate către

clienţi aferente exerciţiului în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi , inclusiv TVA
aferentă , prin creditul conturilor 701, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708 şi 4428
„ TVA neexigibilă „
- diferenţele favorabile de curs valutar constatate la închiderea exerciţiului, aferente
creanţelor în devize pentru care nu s-au întocmit facturi, prin creditul contului 477
„ Diferenţe de conversie - cont de pasiv „
- reluarea la începutul anului a diferenţelor nefavorabile de curs valutar înregistrate la
închiderea exerciţiului precedent, prin creditul contului 476 „ Diferenţe de conversie -
cont de activ „ .

Contul 418 se creditează în momentul facturării bunurilor livrate anterior sau a lucrărilor
executate şi serviciilor prestate anterior, prin debitul contului 411 „ Clienţi” precum şi cu
următoarele conturi:

- diferenţe nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia facturări, prin debitul

contului 665 „ Cheltuieli di diferenţe de curs valutar „
- diferenţe nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în devize, ne facturate până la
închiderea exerciţiului financiar, prin debitul contului 476 „ Diferenţe de conversie”
cont de activ

13
 - reluarea la începutul anului a diferenţelor favorabile de curs valutar înregistrate la
finele anului precedent, prin debitul contului 477 „ Diferenţe de conversie „ cont de
pasiv

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea bunurilor livrate , a serviciilor prestate
sau a lucrărilor executate pentru care nu s-au întocmit facturi.

Dacă se constată la sfârşitul; exerciţiului că anumite creanţe faţă de anumiţi clienţi devin
dubioase sau incerte, adică încasarea lor în parte sau în totalitate este îndoielnică, ţinând cont
de situaţia financiară nesatisfăcătoare a debitorului, acestea se vor transfera din contul 411
„Clienţi ” în contul 416 „ Clienţi incerţi ” . Creanţa se va transfera cu nivelul ei total, deci
inclusiv cu cota ei de TVA.

Exemple de operaţiuni cu contul 418 „ Clienţi facturi de întocmit”

a) Creşterea creanţelor

1. Reluare diferenţelor de curs valutar, aferente creanţelor în devize, pentru care nu s-au
întocmit facturi la închiderea exerciţiului.

418 = 476

2. Valoarea livrărilor de mărfuri

418 = %
707
4428

şi la întocmirea facturii
411 = 418
4428 4427

3. Diferenţele favorabile de curs valutar, la închiderea exerciţiului

418 = 477

b) Micşorarea creanţelor

1. Cu valoarea facturilor întocmite (pct.2)

411 = 418

2. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor

665 = 418

3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în devize la închiderea

exerciţiului

14
 476 = 418

4. Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar, înregistrate la închiderea exerciţiului

477 = 418

Contul 413 „Efecte de primit” ţine evidenţa drepturilor de creanţă stabilită pe bază de
efecte comerciale. Este un cont de activ. Se debitează cu sumele datorate de clienţi
reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate. Se creditează cu valoarea efectelor
comerciale primite de la clienţi şi cu sumele primite de la clienţi prin conturile curente. Soldul
debitor al contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit.

Se debitează cu:
- Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienţi la plată prin creditul contului
403 „Efecte de plata
- Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului
- Reluarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile de la începutul exerciţiului
Se creditează cu:
- Efectele comerciale primite de la clienţi ,respectiv la avalizarea cambiilor şi a biletelor
la ordin
- Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar
- Diferenţele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit în devize
- Diferenţe nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului
- Sumele încasate de la clienţi prin contul curent

Exemple de operaţiuni cu contul 413 „ Efecte de primit”

a) Creşterea creanţelor

1. Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienţi la platã

413 = 411

2. Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului

413 = 477

3. Reluarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile de la închiderea exerciţiului

413 = 476

b) Micşorarea creanţelor

1. Cu efectele comerciale primite de la clienţi, respectiv la avalizarea cambiilor şi biletelor de

ordin.

5113 = 413

2. Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar

15
 477 = 413

3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit în devize

665 = 413

4. Diferenţele nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului

476 = 413

5. Sumele încasate de la clienţi prin contul curent.

5121 = 413

Contul 416 „Clienţi incerţi” ţine evidenţa clienţilor incerţi, rău platnici dubioşi sau aflaţi
în litigiu. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea bunurilor livrate, prestaţiilor
efectuate sau a lucrărilor executate clienţilor care se dovedesc rău platnici, dubioşi, incerţi sau
în litigiu.
Se creditează cu sumele încasate de la clienţi incerţi sau în litigiu sau cu sumele trecute pe
pierderi cu prilejul scăderi din evidenţă a clienţilor incerţi sau în litigiu, inclusiv taxa pe
valoare adăugată aferentă. Soldul debitor al contului reprezintă sumele datorate de clienţi
incerţi sau în litigiu.

Contul 416 se debitează cu :

- contravaloarea creanţelor faţă de clienţi care se dovedesc rău platnici , dubioşi , incerţi,
sau cu care unitatea este în litigiu, preluate în acest cont prin creditul contului 411 ”
Clienţi „ ;
- reluarea sumelor înregistrate ca diferenţe nefavorabile de curs valutar la închiderea
exerciţiului anterior pentru creanţe incerte în valută , prin creditul contului 476
„ Diferenţe de conversie – cont de activ „
- diferenţe favorabile de curs valutar între valoarea de intrare şi cea de la sfârşitul
exerciţiului , aferente creanţelor incerte în valută , prin creditul contului 477
„ Diferenţe de conversie – cont de pasiv ”

Contul 416 se creditează cu:

- sume recuperate încasate în conturile de disponibilităţi sau în numerar de la clienţi

incerţi sau în litigiu, prin debitul conturilor :
o 5121 „ Conturi la bănci în lei”
o 5124 „ Conturi la bănci în devize”
o 531 „Casa”
- diferenţe nefavorabile de curs valutar, rezultate la închiderea exerciţiului, aferente
creanţelor incerte sau în litigiu, exprimate în devize , prin creditul contului 476
„ Diferenţe de conversie - activ „
- reluarea la începutul anului a sumelor înregistrate ca diferenţe favorabile de curs
valutar, la închiderea exerciţiului anterior, prin debitul contului 477 „ Diferenţe de
conversie - cont de pasiv „

16
 - creanţe ce se constată a fi definitiv nerecuperabile , scoase din activ prin debitul
conturilor:
o 654 „ Pierderi din creanţe”
o 4427 „TVA colectată” deoarece TVA a fost înregistrată la 4427 în momentul
facturări şi a fost decontată bugetului de stat în luna respectivă, la constatarea
pierderi creanţei se va diminua obligaţia faţă de buget prin debitarea contului
4427
- diferenţe de curs valutar nefavorabile rezultate ca urmare a încasări unor creanţe în
devize, ce figurau ca incerte sau litigioase, prin debitul contului 665 „ Cheltuieli din
diferenţe de curs valutar”

Soldul debitor reprezintă sumele datorate de clienţi dubioşi, incerţi sau cu care unitatea
patrimonială se află în litigiu.

Concomitent cu constatarea caracterului incert al creanţei şi transferarea ei în contul 416,

aplicând principiul prudenţei, se va proceda la constituirea unui provizion pentru deprecierea
creanţelor, cu suma probabilă a pierderilor. Nivelul acestui provizion se va stabili fără a lua în
calcul TVA şi se va aprecia pentru fiecare creanţă în parte ţinând cont de circumstanţe,
provizionul constituit se va reflecta în contabilitate cu ajutorul contului 491 „ Provizioane
pentru deprecierea creanţelor – clienţi „

Exemple de operaţiuni cu contul 416 „ Clienţi incerţi”

a) Creşterea creanţelor

1. Clienţi rãi platnici, dubioşi, etc.

416 = 411

2. Reluarea diferenţelor de curs valutar la închiderea exerciţiului

416 = 476

b) Micşorarea creanţelor

1. Diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului

477 = 416

2. Diferenţelor nefavorabile de curs valutar aferente clienţilor incerţi

665 = 416

3. Diferenţelor nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului

476 = 416

4. Sumele încasate prin contul curent şi prin casã

17
 5121 = 416
5311 = 416

5. Sumele trecute pe pierderi, inclusiv TVA aferentã

% = 416
654
4427

Contul 419 „ Clienţi – creditori” este un cont de pasiv care exprimă obligaţiile unităţilor
patrimoniale faţa de clienţi lor pentru avansurile sau aconturile încasate de la aceştia. Aceştia
se vor lichida apoi prin decontarea lor, pe seama facturări livrărilor sau prestaţiilor ulterioare,
urmând a se încasa doar diferenţa între nivelul total al facturări şi avansul sau acontul deja
primit. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi reprezentând avansurile pentru livrări de
bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări şi se debitează cu decontarea avansurilor
încasate de la clienţi. Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate clienţilor

Contul 419 se creditează cu:

- sumele încasate de la clienţi, sub formă de avansuri sau de aconturi pentru livrări,
executări sau prestări viitoare, prin debitul conturilor care arată modalitatea de
încasare: 512 „Conturi curente la bănci” şi 531 „Casa”;
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienţilor prin debitul
contului 411 „Clienţi”;
- diferenţele nefavorabile de curs valutar, la închiderea exerciţiului, aferente avansurilor
primite în devize şi nedecontate încă, prin debitul contului 476 „Diferenţe de
conversie- activ”;
- la începutul anului următor, cu reluarea sumelor reprezentând diferenţele favorabile de
curs valutar, înregistrate la sfârşitul anului precedent, prin debitul contului 477
„Diferenţe de conversie -pasiv”
Se debitează cu:
- valoarea avansurilor sau aconturilor primite, decontate clienţilor pe seama livrărilor de
bunuri, a prestărilor de servicii sau executărilor de lucrări, facturate acestora, prin
creditul contului 411 „Clienţi”;
- diferenţele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia decontării avansurilor în
devize, prin contul 765 „Venituri din diferenţele de curs valutar”;
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire primite de la clienţi, prin
creditul contului 411 „Clienţi”;
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de redistribuire nerestituite de clienţi, prin
contul 708 „Venituri din activităţi diverse”;
- diferenţele favorabile de curs valutar aferente avansurilor primite în depozite, şi
nedecontate până la sfârşitul anului, prin creditul contului 477 „Diferenţe de conversie
-pasiv”;
- reluarea la începutul anului a sumelor reprezentând diferenţele nefavorabile de curs
valutar înregistrate la sfârşitul exerciţiului precedent, prin creditul 476 „Diferenţe de
conversie -activ”;
Soldul creditor al contului reprezintă datoriile unităţii faţă de clienţi pentru avansurile sau
aconturile primite şi nedecontate încă.

18
Exemple de operaţiuni cu contul 419 „ Clienţi-creditori”:

a) Creşterea obligaţiilor ( datoriilor )

1. Sumele încasate de la clienţi (avans) prin contul curent sau prin casã

5121 = 419
5311 419

2. Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, facturate clienţilor

411 = 419

3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansului în devize de la clienţi, la

închiderea exerciţiului

476 = 419

4. Reluarea diferenţelor de curs valutar la închiderea exerciţiului

477 = 419

b) Scăderea obligaţiilor ( datoriilor )

1) Diferenţele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor în devize de la clienţi

419 = 765

2) Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului

419 = 477

3) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primire de la clienţi

419 = 411

4) Reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar

419 = 476

5) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire – nerestituite de clienţi.

419 = 708

19
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA CLIENTILOR IN
CAZUL SC ILPOCOM SRL

[Link] firmei

SC BUSTER SRL a fost a luat naştere în 25.12.1998, ca urmare a asocierii a două

persoane Badea Mircea şi Ştefănescu Mihai. Fiecare acţionar vărsându-şi aportul subscris atât
în numerar cât şi în natură.

Unitatea are ca principale activităţi prelucrarea materiilor prime în vederea

comercializării acestora pe piaţă, creşterea de animale şi păsări în scopul valorificări lor,
precum şi comercializarea diferitelor mărfuri achiziţionate la un preţ mai mic de la diferiţi
furnizori. Adaosul comercial practicat fiind de 20%.

În anul 1999, societatea şi-a mărit capitalul social cu încă 5.000.000 lei prin aportul în
natură şi numerar al celor doi asociaţi. Prin urmare, gama de servicii oferite clienţilor s-au
diversificat, urmată fiind de creşterea cifrei de afaceri şi ocuparea unor noi segmente ale
pieţei, care au dus la creşterea profitului şi a importanţei firmei.

Unitatea promovează produsele de calitate superioară deservind o masă mai

pretenţioasă de clienţi.

Principalele date referitoare la societate

SC BUSTER SRL, Strada Galaxy Nr.88

Numărul de înregistrare la registrul comerţului J40/286596/1998
Numărul de înregistrare fiscală R 1234567
Telefon / Fax : 056/ 20 63 15

Atenţie datele referitoare la firmă din monografia contabila aferentă lucrări sunt ireale
şi au fost inventate de către autorul acestei lucrări.
Această lucrare a fost creată tehnoredactată de către Mirci Ciprian.

3.2. Monografia contabila

1. În data de 15.01.2020 produsele finite obţinute se vând cu facturi ce urmează a se

definitiva ulterior către S.C. Media SRL, plata fiind făcută prin efecte comerciale.

5.900.000 418 = % 5.950.000

701 5.000.000
4428 950.000

Se definitivează factura şi se primeşte efectul:

5.900.000 411 = 418 5.950.000

Se înregistrează efectele de primit:

Primirea efectului:
5.900.000 413 = 411 5.950.000

20
 5.900.000 5112 = 413 5.950.000

Încasarea efectelor:

5.900.000 5121 = 5112 5.950.000

Transferul TVA neexigibilă la TVA colectată

900.000 4428 = 4427 950.000

2. În data de 15.02.2019 se vând către SINGLE SRL produsele reziduale rezultate în

urma procesului de producţie care au fost recondiţionate plata făcânduse în
numerar:

177.000 5311 = %
703 150.000
4427 28.500
3. În data de 16.02.2020 se descarcă gestiunea pentru producţia stocată care a fost
valorificată

2.350.000 711 = %
345 2.500.000
346 100.000
348 -250.000

4. În data de 17.02.2020 se vând către USAB animale şi păsări obţinute din producţie
proprie cu factură:

531.000 411 = %
701 450.000
4427 81.000

5. În data de 17.02.2020 se descarcă gestiunea pentru animalele şi păsările care au

fost obţinute din propria producţie:

305.000 711 = % 300.000

361 325.000
368 -20.000

6. În data de 20.02.2020 se efecuează un pentru CIFA SA de mărfuri:

236.000 411 = %
704 200.000
4427 36.000

7. În vederea executări unei lucrări SC TRONIC SRL depune un avans :

21
 300.000 5121 = 419 300.000
8. Evidenţa facturi pentru lucrarea prestată pentru SC TRONIC SRL:

1.180.000 411 = %
704 1.000.000
4427 180.000

9. Încasarea facturii SC TRONIC SRL mai puţin avansul care a fost încasat:

% = 411 1.180.000
300.000 419
880.000 5121

10. Vânzarea de mărfuri prin magazinul propriu:

1.416.000 5311 = %
707 1.200.000
4427 216.000
11. Descărcarea gestiuni pentru mărfurile care au fost vândute de magazin:

% = 371 1.200.000
960.000 607
240.000 378

22
 CONCLUZII SI PROPUNERI

Unitatea SC BUSTER SRL are mai multe planuri pe care îşi desfăşoară activitatea.
Are ca obiect de activitate atât achizţionarea de materii prime în vederea prelucrări, în urma
acestui proces rezultând produsele finite pe care le desface atât prin magazinele proprii cât şi
către alţi comercianţi precum şi creşterea de animale pe care le comercializează. Mai
activează şi în comerţul de mărfuri asigurând şi transportul pentru acestea şi pentru alte unităţi
contra cost. De asemenea mai prestează servicii diferiţilor terţi.
Calitatea produselor livrate şi a serviciilor au impus unitatea în faţa concurenţei, gama
de produse oferite fiind corespunzătoare unor înalte standarde de calitate. Produsele
comercializate adresânduse unei clientele mai pretenţioase, amplasarea firmei în acest sens
fiind chiar în locul potrivit.

Din monografie se observă că:

- unitatea înregistrează profit;

- societatea colaborează cu mai multe firme în vederea comerţului cu acestea;
- societatea deţine monopolul în zonă pentru anumite servicii şi produse;
- unitatea are o ofertă vastă de produse şi servicii oferite clienţilor;

23
BIBLIOGRAFIE

*** Legea contabilităţi 82/91.

*** Regulamentul de aplicare a

legi contabilităţii.

Dr. C.M. Drăgan Noua contabilitate Ed. Hercules, Bucureşti

managerială. 1992

Dumitru Cotleţi Bilanţul contabil. Ed. Mirton, Timişoara 1998

Horia Cristea Costuri şi preţuri. Ed. Mirton, Timişoara 1995

I. Nicoară, C. Sabău Contabilitatea societăţilor Ed. CCI Timişoara 1991

comerciale.

Prof. Ioan Morşan Contabilitatea generală a Ed. EVCont Consulting

economiei de piaţă. Vol 1 şi SRL, Suceava 1997

Mihai Ristea Noul sistem contabil al CECCAR, Bucureşti 1993

agenţilor economici din

România.

Ministerul Finanţelor Sistemul contabil al

agenţilor economici.

Niculae Fefeagă, Ion Ionaşcu Contabilitatea financiară. Ed. Economică, Bucureşti

Vol.1 1993

Univ. „Babeş Bolyai” Cluj, Contabilitatea financiară a Ed. De Vest, Timişoara

Fac. Şrtiinţe Economice agenţilor economici din

România.

[Link], E. Drehuţă, C-tin Manualul expertului contabil Ed. Agora, Bucureşti 1995

24
Gurbănescu, [Link]. Aristiţa şi contabil autorizat.

25