COLEGIUL ECONOMIC “MARIA TEIULEANU” PITESTI

PROIECT
PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE CERTIFICARE A CALIFICARII
ABSOLVENTILOR INVATAMANTULUI LICEAL
FILIERA TEHNOLOGICA
CALIFICAREA: TEHNICIAN IN ACTIVITATI ECONOMICE
NIVEL 4

INDRUMATOR PROIECT: ABSOLVENT:

PROF. GHINDESCU MELANIA PUIU ELENA - MIRELA

2023

1
 Cuprins

Argument 4

Capitolul I „Contabilitatea marfurilor” 5

1.1 Delimitari si structuri contabile privind 5
marfurile
9
1.2. Principalele operatiuni economico-
financiare privind contabilitatea marfurilor

1.2.1 Conturi specifica contabilitatii marfurilor

1.2.2 Principalele operatiunieconomico – financiare 11

privind contabilitatea marfurilor

1.2.3 Documente specifice contabilitatii 16

marfurilor la prêt cu amanuntul

Capitolul II ,,Studiu de caz” 22

2.1 CONTRACTUL DE SOCIETATE AL FIRMEI DE 22
EXERCIȚIU "BETA" SRL

2.2 Balanta de verificare luna ianuarie 2022 23

2.3 Principalele operțiuni economico-financiare 26
derulate în cadrul FE BETASRL în luna luna
februarie 2022

2.4 Realizarea calculelor şi documentelor

contabile, în cadrul FE BETA SRL,aferente lunii 27
februarie 2022
Concluzii 31
Bibliografie 32

2
TEMA: CONTABILITATEA MARFURILOR LA PRET CU AMANUNTUL

3
 ARGUMENT

Mi-am ales aceasta tema deoarece consider ca nicio firma nu se poate realiza fara
partea de de contabilitate. Indispensabilă oricărei activități economice, având rolul de
a oferi în orice moment o radiografie a activelor și datoriilor unui business,
contabilitatea are ca principal atribut raportarea informațiilor legate de circuitul
financiar.Cu o activitate specializată, departamentul contabilitate are misiunea de a
măsura, evalua, cunoaște gestiunea și de a deține controlul activelor, datoriilor și
capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute din activitate. Înregistrarea
datelor se face cronologic, sistematic, cu scopul prelucrării datelor și al informațiilor
pentru raportări ulterioare care să reflecte fidel evoluția financiară și alte informații
referitoare la activitatea desfășurată, în acord cu cerințele interne ale entității
economice și prevederile legale. Datele contabile sunt necesare atât pentru evaluarea
internă, cât și în relațiile cu investitorii, creditorii, clienții și instituțiile publice.
Contabilitatea poate fi organizată angajând contabili atestați sau în baza unor
contracte de prestări de servicii în domeniul contabilității, încheiate cu persoane
fizice sau juridice autorizate, conform prevederilor legale și normelor, așa cum sunt
ele stabilite de Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România.
Se spune că „nu poți gestiona ceea ce nu poți măsura”. Plecând de la acest principiu,
necesitatea colaborării dintre contabil și managerul financiar este indispensa bilă
pentru a măsura impactului afacerii.
Proiectul meu pentru sustinerea examenului de certificare este structurat pe doua
capitole “CONTABILITATEA MARFURILOR” si „STUDIU DE CAZ” fiecare cuprinzand cate
cinci subcapitole.
CAPITOLUL I “CONTABILITATEA MARFURILOR” evoca conceptul teoretic al lucrarii,
fiind definite notiunile de : Delimitari si structuri contabile privind marfurile,
principalele operatiunieconomico – financiare privind contabilitatea marfurilor,
subcapitol impartit in subcapitolele: “ Conturi specifice contabilitatiimarfurilor,
Principalele operatiunieconomico – financiare privind contabilitatea marfurilor,
Documente specifice contabilitatiimarfurilor la pret cu amanuntul .
CAPITOLUL II „STUDIU DE CAZ” contine studiu de caz ce consta in realizarea unei
monografii contabile pentru luna februarie 2022 la FE BETA SRL.

4
 CAPITOLUL I CONTABILITATEA MARFURILOR

1.1 Delimitari si structuri contabile privind marfurile

Marfurile reprezinta o categorie importanta de stocuri, care, in circuitul lor de la producatori
pana la consumatori, genereaza un volum foarte mare de operatii economico-financiare ce
se efectueaza prin intermediul unui numar deosebit de mare de agenti economici, cu diferite
profiluri de activitate comerciala. Astfel, se poate considera ca exista 3 categorii importante
de unitati patrimoniale cu profil comercial si anume: en gros sau cu ridicata, en detail sau cu
amanuntul si mixte.

Unitatile comerciale en gros sunt cele care asigura desfasurarea acestei forme de
circulatie a marfurilor, efectuand operatiuni de cumparare a bunurilor de consum, in
cantitati mari si foarte mari, de la producatorii si furnizorii interni si externi, precum si
de vanzare a lor in partizi (loturi) mari catre alti agenti economici, de regula cu profil
comercial en detail inclusiv de alimentatie publica.

Unitatile comerciale cu profil en detail realizeaza aceasta forma de circulatie a

marfurilorefectuandcumpararea acestor bunuri, de regula, de la unitatile en gros, dar
si de la producatorii si furnizorii interni, in partiti (loturi) mici sau relativ mici, precum
si vanzarea lor catrepopulatie, inclusiv prin unitati de alimentatie publica. Marfurile
se vand in starea in care au fost cumparate sau dupa o prelucrare prealabila in vedere
consumului in unitati operative special amenajate (restaurante, bufete s.a.).

Unitatile comerciale mixte efectueaza atat operatii de comert en gros, cat si en

detail.

In categoria marfurilor, care au o structura eterogena se includ atat bunurile pe care agentul
economic le cumpara vederea vanzarii in starea in care au fost achizitionate, cat si produsele
finite transferate de unitatile producatoare in magazinele proprii de prezentare si desfacere,
precum si acele active circulante materiale de natura materiilor prime, materialelor
consumabile, obiectelor de inventar, ambalajelor s.a. devenite disponibile in cadrul
patrimoniului unitatii economice si care se vand tertilor asa cum au fost cumparate.

Organizarea contabilitatiimarfurilor este influentataintr-o anumita masura de pretul de

inregistrarece se utilizeaza si care, in functie de categoria in care se incadreaza unitatea
patrimoniala si implicit de optiunea sa, poate ficostul efectiv de achizitie, pretul prestabilit
(standard), pretul cu amanuntul sau en gros.

5
Costul efectiv de achizitie este recomandat in cazul unitatilor care comercializeaza un numar
relativ redus de sortimente de marfuri, cu o frecventa redusa a intrarilor si iesirilor, dar in
cantitati mari. Caracteristica de baza a acestei metode consta in evaluarea marfurilor si
implicit a operatiilor de intrari si iesiri la pretul efectiv de aprovizionare, care in conditiile
actuale este fluctuant, fapt ce creeaza anumite dificultati in legatura cu evaluarea iesirilodin
gestiune.
In situatia utilizarii costului de achizitie ca pret de inregistrare este justificata crearea in
cadrul contului 371 ,,Marfuri" a doua conturi analitice, unul pentru pretul de facturare sau
de cumparare (371.01) si celalalt pentru cheltuielile de transport-aprovizionare si alte
consumuri similare (371.02), ambele cu functia contabila de activ, insa ultimul cu repartizare
lunara proportionala cu marfurile vandute, pe baza de coeficient mediu. Pentru operatiile de
iesire din patrimoniu, in functie de specificul si interesele agentului economic, se poate
adopta una dintre cele trei metode (C.M.P., F.I.F.O., L.I.F.O.) prezentate in cadrul
paragrafului privind evaluarea stocurilor si productiei in curs de executie.

Pretul cu amanuntul se utilizeaza numai in cazul marfurilor, putand fiadoptat de oricare

agent economic cu profil en detail. De altfel, acest pret se justifica in conditiile unui comert
cu articole si sortimente numeroase si o frecventa mare a intrarilor si iesirilor, precum si in
situatia organizarii evidentei analitice dupa metoda global-valorica, ceea ce nu exclude
posibilitatea utilizarii lui si in cazul evidentei cantitativ-valorice pe sortimente de marfuri.

Pretul analizat, datorita modificarilor cu caracter oarecum frecvent ale preturilor de

cumparare, adaosurilor comerciale si altor cauze, se poate reduce sau majora, dupa caz, pe
baza de inventar, atunci cand este necesar. Aceasta operatie nu contravine prevederilor
contabile in vigoare intrucat nu afecteaza valoarea de intrare in patrimoniu la costul efectiv
de achizitie.
Pretul cu amanuntul se stabileste de catre agentul economic prin luarea in calcul a unui
anumit adaos comercial, posibil de realizat, insa atunci cand situatia de pe piata se schimba
este normal sa se majoreze sau diminueze adaosul comercial si implicit pretul de vanzare, pe
baza de inventar de schimbare de preturi, cu inregistrarea corespunzatoare in contabilitate.

Altfel spus, majorarea sau reducerea pretului cu amanuntul pana la nivelul costului de
achizitie respecta regulile si principiile contabile, fiind un drept exclusiv al agentului
economic care poate lua asemenea decizie atunci cand apreciaza ca este necesar pentru
valorificarea in conditii avantajoase a marfurilor si pentru evitarea unor riscuri.

In legatura cu pretul de vanzare cu amanuntul se impune precizarea ca in cazul agentilor

economici neplatitori de TVA (cu cifra anuala de afaceri sub 1,5 miliarde lei sau care

6
beneficiaza de prevederi legale exprese) el contine, pe langa elementele cunoscute, si TVA
facturata de furnizori si reprezinta atat pretul de vanzare catre populatie, cat si pretul de
evidenta sau de inregistrare in contul de marfuri.

Totodata, se retine ca pentru marfurile lent si greu vandabile la care se impune

practicarea unor preturi de vanzare sub nivelul costului efectiv de achizitie este necesar ca la
inventarierea anuala, sa se constituie provizioane pentru depreciere.

Pretul de vanzare cu amanuntul, se reflecta in contul de marfuri (371) si este format din
costul efectiv de achizitie (pretul facturat de furnizor si cheltuielile de transport-
aprovizionare) si adaosul comercial.

In ceea ce priveste utilizarea pretului cu amanuntul se mentioneaza ca, in activitatea

practica, in vederea respectarii regulilor generale de evaluare privind intrarea in patrimoniu
la costul efectiv de achizitie si totodata pentru evitarea interpretarilor de natura fiscala, se
considera ca este necesar, si nu contravine reglementarilor in vigoare, sa se deschida doua
conturi analitice distincte la contul sintetic 378 ,,Diferente de pret la marfuri" si anume:

378.01 ,,Diferente de pret la marfuri privind cheltuielile de transport-aprovizionare", cu

functia contabila de activ ;

378.02 ,,Diferente de pret la marfuri privind adaosul comercial", cu functia contabila de

pasiv, conturi asupra carora se va reveni ulterior.

Pretul cu amanuntul, exculsiv T.V.A., se determina prin adaugarea la pretul de cumparare

(facturare) negociat cu furnizorul a adaosului comercial considerat de agentul economic ca
fiind posibil de realizat.

La randul sau, pretul cu amanuntul total inclusiv T.V.A., se calculeaza prin adaugarea la
pretul cu amanuntul amintit anterior a cotei legale de T.V.A. Acest pret reprezinta pretul de
inregistrare in contabilitate a marfurilor de catre agentii economici care adopta aceasta
varianta de evaluare.

FIFO In contabilitate, potrivit metodei "primul intrat - primul iesit" bunurile iesite din
gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al primei intrari (lot). Pe
masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau
de productie) al lotului urmator, in ordine cronologica.

LIFO In contabilitate, potrivit metodei "ultimul intrat - primul iesit", bunurile iesite din
gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al ultimei intrari (lot). Pe
masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau
de productie) al lotului anterior, in ordine cronologica.

7
CMP In contabilitate, metoda "costului mediu ponderat" presupune calcularea costului
fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la
inceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul
perioadei. Media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie.

8
1.2. Principalele operatiuni economico-financiare privind contabilitatea marfurilor

1.2.1 Conturi specifica contabilitatii marfurilor

Contul 371 « Marfuri »

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de marfuri.
Contul 371 "Marfuri" este un cont de activ.
In debitul contului 371 "Marfuri" se inregistreaza:
- valoarea la pret de inregistrare a marfurilor achizitionate (401, 408, 446, 327, 542);
- valoarea la pret de inregistrare a marfurilor achizitionate de la entitati afiliate sau de la
entitati legate prin interese de participare (451, 453);
- valoarea la pret de inregistrare a marfurilor primite de la unitate sau subunitati (481, 482);
- valoarea la pret de inregistrare a marfurilor reprezentand aportul in natura al
actionarilor/asociatilor (456);
- valoarea marfurilor aduse de la terti (357, 401);
- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor
de natura obiectelor de inventar, animalelor si pasarilor si ambalajelor, vandute ca atare
(301, 302, 303, 361, 381);
- valoarea la pret de inregistrare a produselor finite transferate magazinelor proprii (345);
- valoarea la pret de inregistrare a marfurilor constatate plus la inventar si a celor primite cu
titlu gratuit (607, 758);
- valoarea adaosului comercial si taxa pe valoarea adaugata neexigibila, in situatia in care
evidenta marfurilor se tine la pret cu amanuntul (378, 4428);
- valoarea terenurilor folosite pentru construirea de ansambluri de locuinte destinate
vanzarii, reclasificate ca marfuri (211).
In creditul contului 371 "Marfuri" se inregistreaza:
- valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite din gestiune prin vanzare si lipsurile de
inventar (607);
- valoarea adaosului comercial si a taxei pe valoarea adaugata neexigibila aferenta marfurilor
iesite din gestiune (378, 4428);
- valoarea la pret de inregistrare a marfurilor livrate unitatii sau subunitatilor (481, 482);
- valoarea la pret de inregistrare a marfurilor trimise la terti (357);
- valoarea donatiilor si pierderilor din calamitati (658, 671);
- valoarea marfurilor care fac obiectul participarii in natura, potrivit legii, la capitalul social al
altor entitati, in schimbul dobandirii de participatii in capitalul acestora (261, 263, 265).
Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a marfurilor existente in stoc la
sfarsitul perioadei.

Contul 378 "Diferenţe de preţ la mărfuri"

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa adaosului comercial (marja comerciantului) aferent
mărfurilor din unităţile comerciale.

9
Contul 378 "Diferenţe de preţ la mărfuri" este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a
mărfurilor.

În creditul contului 378 "Diferenţe de preţ la mărfuri" se înregistrează:

- valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor intrate în gestiune (371).

În debitul contului 378 "Diferenţe de preţ la mărfuri" se înregistrează:

- valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor ieşite din gestiune (371).

Soldul contului reprezintă valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor existente în stoc
la sfârşitul perioadei.

Contul 607 "Cheltuieli privind mărfurile"

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor privind mărfurile.

În debitul contului 607 "Cheltuieli privind mărfurile" se înregistrează:

- valoarea mărfurilor vândute, constatate lipsă la inventariere, depreciate ireversibil (371);

- valoarea mărfurilor şi a produselor aflate la terţi pentru care au fost emise documentele de
livrare sau constatate lipsă la inventar (354, 357);
- valoarea mărfurilor achiziţionate, în cazul folosirii metodei inventarului intermitent (401);
- sume în curs de clarificare (473).

Contul 707 "Venituri din vânzarea mărfurilor"

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor din vânzarea mărfurilor.

În creditul contului 707 "Venituri din vânzarea mărfurilor" se înregistrează:

- preţul de vânzare al mărfurilor, vândute clienţilor (411);

- preţul de vânzare al mărfurilor, pentru care nu s-au întocmit facturi (418);
- sumele încasate în numerar din vânzarea mărfurilor (531);
- sume cuvenite din vânzări de bunuri şi prestări de servicii către entităţi afiliate şi entităţi
legate prin interese de participare (451, 453).

Contul 4428 "Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă"

În acest cont se evidenţiază, potrivit legii, taxa pe valoarea adăugată neexigibilă.

Contul 4428 "Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă" este un cont bifuncţional.

Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată neexigibilă.

10
1.2.2 Principalele operatiunieconomico – financiare privind contabilitatea marfurilor

Principalele operatiunieconomico – financiare privind marfurile cuprind :

1. INREGISTRAREA FACTURII FURNIZORILOR

Atat in cazul cumpararii la pret cu ridicata, cat si la pret cu amanuntul, inregistrarea facturii
furnizorilor va avea:

Analiza contabila:

371 A+D

401 P+C

4426 A+D

Unde 371 “Marfuri” 401 “Furnizori” 4426 “TVA deductibil”

Formula contabila:

% = 401

371 Pc(pret de cumparare)

4426

2. RECEPTIA

Receptiamarfurilor la pret cu ridicata ( calculam adaosul comercial si crestem cu el valoarea

marfurilor) :

Analiza contabila :

378 B/P+C

371 A+D

Unde 378 “Diferente de pret la marfuri”, 371 “Marfuri”

Formula contabila:

371=378

Receptiamarfurilor la pret cu amanuntul ( calculam adaosul comercial si TVA neexigibila si crestem cu

ele valoarea marfurilor):

11
Analiza contabila:

378 B/P+C

4428 B/P+C

371 A+D

Unde 378 “ Diferente de pret la marfuri “ 4428 “ TVA neexigibil” 371” Marfuri”

Formula contabila:

371 = % Adaos comercial + TVA neexigibil

378 Adaos comercial

4428 TVA neexigibil

3. APLICAREA ADAOSULUI COMERCIAL LA PRET DE CUMPARARE

Atat pentru marfurilecumparate la pret cu ridicata, cat si pentru marfurile la pret cu amanuntul,
adaosul comercial se calculeazaastefel:

Adaos comercial=Pc x Procent de adaos comercial

4.INCORPORARE TVA NEEXIGIBIL IN VALOAREA MARFURILOR

TVA-ulneexigibil se determina decat pentru marfurilecumparate la pret cu amanuntul. Acesta se

calculeazadupa formula:

TVA neexigibil= (Pc+ Adaos comercial) x Procent de TVA neexigibil

5. VANZAREA

Atat pentru marfurilecumparate la pret cu ridicata cat si pentru marfurile la pret cu

amanuntulvanzarea se face astfel:

4111 A+D

707 P+C

4427 P+C

Unde 4111”Clienti” , 707 “Venituri din vanzareamarfurilor”, 4427 “ TVA colectat”.

Formula contabia:

4111 = % Pv + TVA colectat

12
 707 Pv= Pc + Adaos comercial

4427 TVA colectat

6.DESCARCAREA GESTIUNII

Descarcarea gestiunii pentru marfurilecumparate la pret cu ridicata, atunci cand vindem toata marfa
cumparata in luna respectiva:

Pr = Pc + Adaos comercial

Unde Pr-> 3371”Marfuri”, Pc->607” Cheltuieli privind marfurile”, Adaos comercial->378”Diferente de

pret la marfuri”.

Analiza contabila:

371 A-C

607 A+D

378 B/P-D

Formula contabila:

% = 371 Pc + Adaos comercial

607 Pc

378 Adaos comercial

Descarcarea gestiunii pentru marfurilecumparate la pret cu ridicata , atunci cand avem sold initial la
contul 371 si diferente de pret la marfuri 378.

Pr= Pc + Adaos comercial

Unde Pr -> 371 “Marfuri”, Pc -> 607 “ Cheltuieli privind marfurile”, Adaos comercial -> 378 “Diferente
de pret la marfuri”.

Analiza contabila:

371 A-C

607 A+D

378 B/P-D

Formula contabila :

13
% = 371

607

3978

a) Ce avem pe 707 la vanzare trecem pe 371 la descarcarea gestiunii.

b) Calculam k378 dupa formula: k378= Sic378 + RC378 / Sid371 + RD371. Se pastreaza
cel putin 4 cifre dupa virgula si nu se rotunjeste.
c) Ce avem pe 707 la vanzare inmultim cu k378 si rezultatul il trecem in dreptul lui 378
la descarcarea gestiunii
d) In dreptul contului 607 trecem diferenta

Descarcarea gestiunii pentru marfurile cumparate la prêt cu amanuntul, atunci cand avem
situatia ideala.

Pa=Pc+Adaos comercial + TVA neexigibil

Unde Pa -> 371 “Marfuri”, Pc->607”Cheltuieli privind marfurile”, Adaos comercial ->378
“Diferente de prêt la marfuri”, TVA neexigibil -> 4428 “ TVA neexigibil”.

Analiza contabila:

371 A-C

607 A+D

378 P-D

4428 B/P-D

Formula contabila:

%= 371 Pc + Adaos comercial + TVA neexigibil

607 Pc( toate adunate)

378 Adaos comerciale ( toate adunate)

4428 TVA neexigibil (toate adunate)

Descarcarea gestiunii pentru marfurile la prêt cu amanuntul, atunci cand avem sold initial la
contul 371 si sold initial la contul 378.

Pa=Pc + Adaos comercial + TVA neexigibil

14
Unde Pa ->371 “Marfuri”, Pc->607 “ Cheltuieli privind marfurile”, Adaos comercial-
>378”Diferente de prêt la marfuri” , TVA neexigibil -> 4428 “TVA neexigibil”

Analiza contabila :

371 A-C

607 A+D

378 B/P-D

4428B/P-D

Formula contabila:

% = 371

607

378

4428

a) Ce avem pe 4111 la vanzare trecem pe 371 la descarcarea gestiunii

b) Calculam k378= Sic378+RC378/(Sid371+RD371)-(Sic4428+RC4428)
c) Ce avem pe 707 la vanzare inmultim cu K378 si rezultatul il trecem pe 378 la
descarcarea gestiunii
d) Ce avem pe 4427 la vanzare trecem pe 4428 la descarcarea gestiunii
e) In dreptul contilui 607 trecem diferenta

15
1.2.3 Documente specifice contabilitatii marfurilor la prêt cu amanuntul

CHITANTA

Chitanta serveste ca:

 document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casieria unitatii;

 document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate.
In conditiile in care sumele inscrise pe chitanta sunt aferente livrarilor de bunuri sau
prestarilor de servicii scutite fara drept de deducere conform prevederilor legale (ex: art. 141
alin. (1) si (2) din Codul fiscal), formularul de chitanta este documentul justificativ care sta la
baza inregistrarii veniturilor in contabilitate.
Se intocmeste in doua exemplare, pentru fiecare suma incasata, de catre casierul unitatii si
se semneaza de acesta pentru primirea sumei.
Chitanta se arhiveaza
la compartimentul financiar-contabil, dupa utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2).
Continutul minimal al formularului chitanta:
 denumirea unitatii; codul de identificare fiscala; numarul de inregistrare la oficiul
registrului comertului; sediul (localitatea, str., numar); judetul;
 denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;
 numele si prenumele persoanei fizice care depune sume si ce reprezinta acestea sau,
dupa caz, denumirea unitatii; codul de identificare fiscala; numarul de inregistrare la
oficiul registrului comertului; sediul (localitatea, str., numar); judetul persoanei
juridice;
 suma in cifre si litere;
 semnatura casierului.

Factura fiscala
Definitie factura fiscala
Factura fiscala este documentul contabil emis de catre furnizor catre client, ce contine lista
cu produsele vandute, respectiv serviciile prestate clientului de catre furnizor in baza unui
contract prestabilit sau nu.
Continutul facturii fiscale
Datele ce trebuie sa apara in factura fiscala sunt: serie, numar, data de facturare, datele de
identificare fiscala ale furnizorului si ale clientului, lista produselor sau serviciilor, pretul
unitar, cantitatea fiecaruia, cota de TVA, totalul partial (fara TVA) si totalul general (cu TVA
inclus).

Conform Art. 319 din Noul Cod Fiscal informatiile ce trebuie sa le contina in mod obligatoriu
o factura fiscala sunt:

16
 Numarul de ordine, in baza uneia sau a mai multor serii fatura identificandu-se in
mod unic;
 Data emiterii facturii;
 Data la care s-au livrat bunurile/prestat serviciile sau data incasarii unui avans, atunci
cand aceasta data este anterioara datei emiterii facturii;
 Denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA sau dupa caz
codul de identificare fiscala ale personei impozabile care a livrat bunurile sau a
prestat serviciile;
 Denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit in Romania dar are
reprezentat fiscal desemnat si pentru acesta se trece denumirea/numele, adresa si
codul de inregistrare in scopuri de TVA ale reprezentantului fiscal, conf. art. 316;
 Denumirea/numele, adresa beneficiarului bunurilor/serviciilor si codul de inregistrare
in scopuri de TVA sau codul de identificare fiscala al beneficiarului, daca acesta este o
persoana impozabila ori juridica neimpozabila;
 Denumirea si cantitatea bunurilor livrate/serviciilor prestate, impreuna cu
particularitatile prevazute la art. 266 alin. (3) in definirea bunurilor, pentru mijloace
de transport noi ale livrarilor intracomunitare;
 Baza de impozitare a bunurilor si serviciilor, avansurile facturate (dupa caz), pentru
fiecare cota, scutire sau operatiune netaxabila, pretul unitar, exclusiv taxa, precum si
reduceri de pret, pentru cazul in care nu sunt incluse in pretul unitar, cum sunt
rabaturile, remizele, risturnele etc.
 Indicarea cotei de taxa aplicata si a sumei taxei colectate, exprimate in lei, in functie
de cotele taxei;
 Specificatia “autofactura” atunci cand factura este emisa de beneficiar in numele si
contul furnizorului;
 Se face trimitere la dispozitiile art.319 din Noul Cod Fiscal ori din Directiva 112,
pentru aplicarea scutirilor de taxa sau alta mentiune prin care rezulta scutirea de taxa
pentru livrarea de bunuri sau prestari servicii;
 Se mentioneaza “taxare inversa” atunci cand clientul este persoana obligata la plata
TVA;
 Se mentioneza “regimul marjei-agentii de turism”, pentru regimul special al agentiilor
de turism;
 Se mentioneaza “regimul marjei-bunuri second-hand”, “regimul marjei-opere de
arta” sau “regimul marjei-obiecte de colectie si antichitati” pentru regimurile speciale
ale bunurilor second-hand, opere de arta sau obiecte de colectie si antichitati;

17
  Se mentioneaza “TVA la incasare” atunci cand exigibilitatea TVA intervine la data
incasarii contravalorii integrale sau partiale a livrarii de bunuri sau prestarii de
servicii;
 Se face referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci cand se emit mai
multe facturi fiscale sau documente pentru aceeasi operatiune.
Factura fiscala emisa in sistem simplificat prevazuta la alin. (12) si (13) trebuie sa contina
minim urmatoarele informatii:
 Data emiterii;
 Identificarea tipului de bunuri sau servicii furnizate;
 Suma taxei colectate sau informatiile pentru calcularea acesteia;
 Specificatia in clar la factura initiala si asupra detaliilor ce se modifica, in cazul
documentelor sau mesajelor tratate drept factura in conformitate cu prevederile alin.
(2).
MONETARUL

Dintre functiile Monetarului se pot enumera:

- este document justificativ pentru evidentierea la sfarsitul zilei a numerarului existent in

casierie, corespunzator marfurilor comercializate;

-este un document justificativ de inregistrare in contabilitate;

- pe baza lui se preda contribuabilului numerarul incasat prin casa de catre casier, respectiv
vanzator.

NOTA DE RECEPTIE
Nota de recepţie şi constatare de diferenţe (cantitativă şi calitativă) pentru bunuri materiale,
altele decât mijloacele fixe şi materialele de natura obiectelor de inventar, se foloseşte ca
document de recepţie obligatoriu numai în cazul:
- bunurilor materiale cuprinse într-o factură sau aviz de însoţire a mărfii, care fac parte din
gestiuni diferite;
- bunurilor materiale primite spre prelucrare, în custodie sau în păstrare;
- bunurilor materiale care sosesc neînsoţite de documente de livrare;
- bunurilor materiale care prezintă diferenţe la recepţie.
În cazul în care bunurile materiale sosesc în tranşe, se întocmeşte câte un formular pentru
fiecare tranşă, care se anexează apoi la factură sau la avizul de însoţire a mărfii.

18
Se întocmeşte de către comisia de recepţie, în două exemplare, astfel:
- exemplarul nr. 1 se predă la compartimentul financiar-contabil, însoţit de documentele
aferente;
- exemplarul nr. 2 rămâne la compartimentul logistic/de specialitate.
JURNALUL DE CUMPARARI
Jurnalul de cumpărări este un document de înregistrare a cumpărărilor de valori materiale
sau a prestărilor de servicii, cu ajutorul căruia se stabilește, lunar, taxa pe valoarea adăugată
deductibilă.
Acesta reprezintă un registru auxiliar al registrului jurnal care evidențiază toate bunurile
achiziționate care au TVA și este folosit pentru întocmirea decontului TVA.
Concret, jurnalul de cumpărări este un tabel cu situația facturilor de achiziții de la furnizori și
este o evidență obligatorie pentru toate persoanele fizice autorizate, fie că sunt plătitoare de
TVA sau nu.
Jurnalul de cumpărări servește ca:

 jurnal auxiliar pentru înregistrarea cumpărărilor de valori materiale sau a prestărilor

de servicii;
 document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adăugată deductibilă;
 document de control al unor operații înregistrate in contabilitate.
Jurnalul de vânzări se întocmește într-un singur exemplar, pe formulare tipizate sau cu
ajutorul unui program de facturare și gestiune stocuri, precum Facturis, și are paginile
numerotate. În acesta se înregistrează zilnic sau lunar, după caz, fără ștersături și fără spații
libere, elementele necesare pentru determinarea corectă a taxei pe valoarea adăugată
deductibilă.
Jurnalul de cumpărări se întocmește ca un jurnal separat pentru cumpărări de bunuri și
servicii pentru nevoile firmei și, separat, pentru cumpărări de bunuri (mărfuri) care se vând
ca atare.
Jurnalul de cumpărări poate fi întocmit într-un fișier Excel sau Word sau, mai simplu, cu
ajutorul unui program de facturare și gestiune stocuri (precum Facturis) și trebuie să conțină
următoarele informații obligatorii:

 denumire furnizor
 cod fiscal
 număr document
 dată document
 total factura
 bază TVA
 valoare TVA – pentru cei înregistrați ca plătitori de TVA).

19
Jurnalul de cumpărări se completează la compartimentul financiar-contabil pe baza
documentelor tipizate privind cumpărările de valori materiale sau de prestări servicii.
Jurnalul de cumpărări circulă la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea
sumelor înscrise în conturi și a respectării dispozițiilor legale referitoare la taxa pe valoarea
adăugată.
Jurnalul de vânzări se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
IMPORTANT! Dacă aveți TVA la încasare, jurnalul de cumpărării se listează numai după ce ați
operat casa și banca.
JURNALUL DE VANZARI
Jurnalul de vânzări este un document de înregistrare a vânzărilor de valori materiale sau
a prestărilor de servicii, cu ajutorul căruia se stabilește lunar, taxa pe valoarea adăugată
colectată.
Jurnalul de vânzări reprezintă un registru auxiliar al registrului jurnal care evidențiază toate
vânzările pentru decontul TVA și se completează atât de către persoanele impozabile
plătitoare de TVA, cât și de persoanele impozabile care se află în regim special de scutire.
Pe baza jurnalului de vânzări, persoanele impozabile care sunt în regim special de scutire țin
evidența operațiunilor taxabile și a operațiunilor cu drept de deducere, pentru a face dovada
că nu au depășit plafonul de scutire stabilit.
Jurnalul de vânzări servește ca:

 jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzărilor de valori materiale sau a prestărilor de

servicii;
 document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adăugată colectată;
 document de control al unor operații înregistrate în contabilitate
Jurnalul de vânzări se întocmește într-un singur exemplar, pe formulare tipizate sau cu
ajutorul unui program de facturare și gestiune stocuri, precum Facturis, și are paginile
numerotate. În acesta se înregistrează zilnic sau lunar, după caz, fără ștersături și fără spații
libere, elementele necesare pentru determinarea corectă a T.V.A. colectată datorată.
Plătitorii de TVA îl completează pe baza următoarelor documente:

 Documente tipizate comune și specifice (facturi fiscale sau alte documente legal
aprobate) privind livrările de bunuri și/sau prestări servicii
 Borderoul de vânzare (încasare)
 Raport fiscal de închidere zilnică emis de casele de marcat
Jurnalul de vânzări trebuie să conțină următoarele informații:

 denumire client
 cod fiscal
 număr document
 dată document
20
  total factură
 baza TVA
 valoare TVA – pentru cei înregistrați ca plătitori de TVA
Jurnalul de vânzări se completează la compartimentul financiar-contabil pe baza
documentelor tipizate comune și specifice (facturi sau documente înlocuitoare) privind
vânzările de valori materiale sau prestări de servicii, precum și pe baza Borderoului de
vânzare (încasare) din ziua de… (cod 14-6-15/a).
Jurnalul de vânzări circulă la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor
înscrise în conturi și a respectării dispozițiilor legale referitoare la taxa pe valoarea adăugată.
Jurnalul de vânzări se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

21
 CAPITOLUL II „STUDIU DE CAZ”
2.1 CONTRACTUL DE SOCIETATE AL FIRMEI DE EXERCIȚIU "BETA" SRL
Se constituie prin prezentul act firma de exercițiu împartita în părți sociale "BETA"SRL, având
ca asociați: 1.Marin Florin cetatean român, născut la 04.sept.1975, in Pitesti, domiciliat în
Piteşti, str.Ștefan cel Mare, posesor a buletinului de identitate seria A.S.nr.770723 eliberatde
Poliția municipiului Piteşti la data de 29.06.2000 2.Popescu Marcel, cetatean român, născut
la 26.dec 1966, în Ștefanesti, domiciliat în Ștefanesti, str.Nucului nr.3, posesor al buletinului
de identitate seria A.S. nr.361248, eliberat de Poliția municipiului Pitesti la data de
05.01.2002 în calitate de acționari fondatori am convenit să înființam societatea comeriala
sub forma,, firma de exercitiu" denumită BETA SRL, desemnată în cele ce urmează
FIRMA DE EXERCITIU.
Firma de exerciţiu astfel constituită este persoană juridică română şi va functiona potrivit
reglementarilor legale privind societatile comerciale, respectiv Legea nr. 31/1990 astfel cum
a fost modificată şi completată cu Ordonanţa de Urgență a Guvernului nr.32/1997.
Capitolul I.- Denumirea, emblema și forma juridică a societatii Art.I.-Firma de exercițiu va
purta denumirea de firma de exercițiu ALFA SRL În orice act, scrisoare sau publicație care
provine de la FIRMA DE EXERCIȚIU, trebuie să se menţioneze: denumirea, forma juridică,
sediul social, nr. de înmatriculare la Registrul comerțului, codul fiscal.
Art.2.-Emblema firmei de exercițiu este formată dintr-un desen conform desenului din anexa
la contract.
Art.3.- Părțile contractante convin să constituie o firma de exercițiu având forma juridică
firma de exercițiu împartită în părți sociale.
Capitolul II.- Sediul, durata firmei de exercițiu
Art.4.-Sediul social al firmei de exercițiu este în România, Ştefanesti, str. SALCAMULUI nr.6.
Sediul firmei de exercițiu poate fi schimbat în altă localitate pe baza hotărârii
Adunarii generale a asociaţilor.
Firma de exerciţiu poate înființa filiale, sucursale, reprezentanțe, agenţii situate şi în alte
localitați din țara sau din străinătate. Art.5.-Durata de funcționare a firmei de exercițiu este
convenită la 5 ani, putând fi prelungită pe aceiași durată, dacă nu este dizolvată înainte de
expirarea termenului.
Capitolul III. -Obiectul de activitate
Art.6.-Obiectul de activitate al FIRMEI DE EXERCIȚIU comerializarea produselor debirotică şi
papetărie.
Art. 7- Domeniul şi activitatea principală.Activitatea principală ce va fi desfasurata de firma
de exercițiu BETA SRL.o costituie comercializarea produselor de birotică şi papetărie.
Capitolul IV. -Capitalul social si părțile sociale

22
Art.8.- Capitalul social subscris constă în numerar şi este în valoare totală de 200lei,
varsatintegral la data constituirii firmei de exercițiu. Capitalul social subscris este divizat în
acțiuni nominative, în valoare egala de 100 lei fiecare.Menționez ca documentul complet
este prezentat în Anexa nr 1
FE BETA SRL
2.2 Balanta de verificare luna ianuarie 2022

Simbolul Denumirea Total sume Rulaj Total sume Sold final

conturilor conturilor precedente

Debit Credit Debit Credit Debit Credit Debit Credit

101 Capital — 200 — — — 200 — 200

1012 Capital social — 200 — — — 200 — 200

subscris si
varsat
117 Rezultatul 9802 — — — 9802 — 9802 —
reportat

121 Profit si 6569 8735 7291 9419 13860 18154 — 4293

pierdere

214 Mobilier si 4872 3132 3635 3681 8507 6766 1694 —

aparatura
birotica
281 Amortizari — 1380 — 40 — 1420 — 1420
privind
imobilizarile
371 Marfuri 28943 87945 9614 9419 38557 18154 20403 —

378 Diferente de 4362 5562 5726 5726 10088 11288 — 1200

pret la
marfuri
401 Furnizori 1532 30172 6190 6035 7722 36207 — 28485

23
411 Clienti 16023 5078 10267 10885 26290 15962 10327 —

421 Personal, 1400 2414 1400 1400 2800 3814 — 1014

salarii
datorate
441 Impozitul pe 548 — — — 548 — 548 —
venit/profit

442 Taxa pe 1991 1646 1695 1845 3686 3491 195 —

valoare
adaugata
4423 TVA de plata 74 74 150 150 224 224 — —

4424 TVA de 418 73 — 150 418 224 195 —

recuperat

4426 TVA 713 713 697 697 1410 1410 — —

deductibila

4427 TVA 786 786 848 848 1634 1634 — —

colectata

4428 TVA 3132 3431 3681 3634 6813 7065 — 256

neexigibila

472 Venituri — 552 — — — — — 552

inregistrate
in avans
512 Cont curent 7481 5870 10949 10169 18430 16039 2931 —
la banca

5121 Cont curent 7415 5870 10949 10103 18364 15973 2391 —
la banca in
lei
5124 Cont curent 65 — — 65 65 65 — —
la banca in
valuta
531 Casa 4760 1123 2720 1320 7480 2445 5036 —

5131 Casa in lei 4760 1123 2720 1320 7480 2445 5036 —

532 Alte valori 59 — — 59 59 59 — —

5312 Timbre 59 — — 59 59 59 — —
24
 fiscale si
postale
581 Viramente 4000 4000 2720 2720 6720 6720 — —
interne

604 Cheltuieli 109 109 320 320 429 429 — —

privind
materialele
607 Cheltuieli 3173 3173 3694 3694 6867 6867 — —
privind
marfurile
626 Cheltuieli 1360 1360 393 393 1754 1754 — —
postale

627 Cheltuieli 138 138 170 170 308 308 — —

bancare

628 Alte — — 870 870 870 870 — —

cheltuieli cu
serviciile
635 Cheltuieli cu 18 18 18 18 36 36 — —
taxe si
impozite
641 Cheltuieli cu 1400 1400 1400 1400 2800 2800 — —
salariile

658 Alte — — 14 14 14 14 — —
cheltuieli de
exploatare
665 Cheltuieli din — — 1 1 1 1 — —
diferente de
pret
681 Cheltuieli din — — 40 40 40 40 — —
exploatare
privind
amortizarile
707 Venituri din 8735 8735 9419 9419 18154 18154 — —
vanzarea
marfurilor

2.3 Principalele operțiuni economico-financiare derulate în cadrul FE BETASRL în luna luna

februarie 2022

25
În cursul lunii februarie 2022 au loc urmatoarele operaţiuni economico-financiare:
1.Se cumpără mărfuri în valoare de 30000 lei, conform facturii nr. 65231, T.V.A19%. Adaosul
comercial este de 15%.
2.Se primeşte un credit bancar pe termen scurt în valoare de 20000 lei.
3.Se cumpără mărfuri conform avizului de însoțire a mărfii nr 45343 în valoare de15000 lei,
T.V.A 19 %. Ulterior se primeşte factura nr. 75451 în valoare de 15000 lei,T.V.A 19%.Adaosul
comercial este de 20%.
4.Se cumpără mărfuri conform bonului de casă nr 05432 în valoare de 15000 lei, T.V.A inclus.
Adaos comercial 15%.
5.Se vând mărfuri în valoare de 12000 lei, T.V.A 19% conform facturii nr. 76761.
6.Se vând mărfuri în baza avizului nr 53432 în valoare de 30000 lei, T.V.A 19%. Ulterior se
emite factura nr. 77821 la aceeaşi valoare cu avizul.
7.Se acordă un avans furnizorului în valoare de 2000 lei în vederea cumpărării ulterioare de
bunuri. Se cumpară mărfuri în valoare de 4000 lei, T.V.A 19% conform facturii nr. 78923.
Adaos comercial 15%.
8.Se incasează prin virament creanțele de la clienți în valoare de 7000 lei. 9.Se plătesc
mărfurile cumpărate la operaţiunea 7 prin virament. 10.Se regularizează T.V.A şi se închid
conturile de venituri şi cheltuieli.

2.4 Realizarea calculelor şi documentelor contabile, în cadrul FE BETA SRL,aferente lunii

februarie 2022

26
 REGISTRU JURNAL Februarie 2022

Nr. Data Document Explicatii Simbol cont Sume

Crt. inregistrarii (felul, nr. ,
data)

Debitor Creditor Debitoare Creditoare

Report * *
1 01.02.2022 Factura Cumparare % 401 35700
nr. 65321 de marfuri 371 30000
4426 5700
2 01.02.2022 N.I.R. nr Receptia 371 % 11055
001 marfurilor 378 4500
4428 6555
3 02.02.2022 Contract Primirea 5311 519 20000 20000
de credit unui credit
nr 0123 bancar pe
termen
scurt
4 03.02.2022 Aviz de Cumparare % 408 15000 17850
insotire a de marfuri 371 2850
marfii nr in baza 4428
45343 avizului
5 04.02.2022 Factura nr Primirea 408 401 17850 17850
75451 facturii
6 04.02.2022 Factura nr Primirea 4426 4428 2850 2850
75451 facturii
7 04.02.2022 Factura nr Inregistrare % 401 1000 1190
75451 a 371 190
diferentelor 4426
intre factura
si aviz
8
9 06.02.2022 Bon de Cumparare % 5311 12605 15000
casa nr de marfuri 371 2395
05432 4426
10 06.02.2022 N.I.R nr Receptia 371 % 4644 1890
003 marfurilor 378 2754
4428
11 09.02.2022 Factura nr Vanzare de 411 % 14280 12000
76761 marfuri 707 2280

27
 4427
12 10.02.2022 Aviz de Vanzare de 418 % 35700 30000
insotire a marfuri in 707 5700
marfii nr baza avizului 4428
53432
13 12.02.2022 Factura nr Intocmirea 411 418 35700 35700
77821 facturii de
vanzare a
marfii
14 12.02.2022 Factura nr Inctocmirea 4428 4427 5700 5700
77821 facturii de
vanzare a
marfii
15 13.02.2022 Chitanta Acordarea 409 5121 2000 2000
nr 09865 de avans
unui
furnizor
16 17.02.2022 Factura nr Cumparare % 401 4000 4760
78923 de marfuri 371 760
4426
17 17.02.2022 N.I.R nr Receptia 371 % 1474 600
004 marfurilor 378 874
4428
18 17.02.2022 Nota Scaderea 401 409 2000 2000
contabila avansului
nr 098 acordat
furmizorului
19 20.02.2022 Ordin de Incasare 5121 4111 7000 7000
plata nr clienti in
5437 cont curent
la banca
20 23.02.2022 Ordin de Se platesc 401 5121 2960 2960
plata nr marfuri prin
4535 virament
21 28.02.2022 Decont de Inchiderea % 4426 7980 11895
TVA nr. contului de 4427 3915
002 TVA 4424
22 28.02.2022 Nota Descarcarea % 371 37541 49980
contabila gestiunii de 607 4459
nr 002 marfuri 378 7980
4428
23 28.02.2022 Nota Inchiderea 707 121 42000 42000
contabila conturilor
nr 003 de venituri
24 28.02.2022 Nota Inchiderea 121 607 37541 37541
contabila conturilor
nr 004 de cheltuieli

28
 Total de reportat 379129 379129

Balanta luna februarie 2022

Simbolul Denumirea Sold initial Rulaj Total sume Sold final

conturilor conturilor
Debit Credit Debit Credit Debit Credit Debit Credit
1012 Capital social — 200 — — — 200 — 200
subscris si varsat
117 Rezultatul reportat 9802 — — — 9802 — 9802 —
121 Rezultatul — 4294 37541 42000 37863 46294 — 8431
exercitiului
214 Mobilier si 1694 — — — 1694 — 1694 —
aparatura birotica
281 Amortizari privind — 1420 — — — 1420 — 1420
imobilizarile
371 Marfuri 20403 — 89541 49980 109944 52080 57864 —
378 Diferente de pret — — 4137 10114 4137 10114 — 5977
la marfuri
401 Furnizori — 2845 4960 62000 4960 90485 — 85525
8
408 Furnizori-facturi — — 18600 18600 1860 1860 1860 1860
nesosite
409 Furnizori debitori — — 2000 2000 2000 2000 — —
4111 Clienti 10327 — 52080 7000 62407 407 5540 —
7
418 Clienti facturi de — — 37200 37200 37200 37200 — —
intocmit
421 Personal, salarii — 1014 — — — 1014 — 1014
datorate
441 Impozite pe 548 — — — 548 — 548 —
venit/profit
4424 TVA de recuoerat 195 — 4823 — 5018 — 5018 —
4426 TVA deductibila — — 11895 11895 11895 11895 — —
4427 TVA colectata — — 7980 7980 7980 7980 — —
4428 TVA neexigibila — 253 20880 28130 20880 28383 — 7503
444 Impozit pe venituri — 310 — — — 310 — 310
de natura salariilor
447 Fonduri speciale- — 36 — — — 36 — 36

29
 taxe si impozite
455 Sume datorate — 1082 — — — 10826 — —
asociatilor 6
472 Venituri — 552 — — — 552 — 552
inregistrate in
avans
519 Credite bancare pe — — — 20000 — 20000 — 20000
termen scurt
5121 Cont curent la 2391 — 7000 4960 9391 4960 4431 —
banca in lei
5311 Casa in lei 5036 — 20000 15000 25036 15000 1003 —
6
607 Cheltuieli privind — — 37541 37541 37541 37541 — —
marfurile
707 Venituri din — — 42000 42000 42000 42000 — —
vanzareamarfurilor

30
 Concluzii

Mărfurile rămase în stoc din luna ianuarie au fost în valoare de 20404 lei, aprovizionările din
luna curentă au fost de 89541 lei, în timp ce vânzările au fost de doar 49980 lei, mărindu-se
astfel stocul de mărfuri nevandute. Datoria fața de furnizori este de 85525 lei, în timp cee
clienții neincasati sunt de doar 55407. Stocul de mărfuri şi clienți neîncasati acoperă datoria
faţă de furnizor, dar cuantumul acestora evidentiază faptul că F.E nu reuşeşte să vândă
mărfurile în ritmul aprovizionării. Deoarece nu există disponibil în cont curent la bancă,
pentru a avea lichiditati F.E a fost nevoită să apeleze la un credit bancar pe termen scurt în
valoare de 20000 lei. Observăm că de asemeni nu a depus numerarul încasat la bancă,
depăsind astfel plafonul admis de lege 5000 lei. Din vânzarea mărfurilor se observă că se
obține un profit de 4137 lei, reprezentând doar 9,85% din cifra de afaceri. Observăm că nu
au fost platite salariile şi nu au fost virate contribuțiile aferente acestora şi impozitul pe
salarii.Societatea mai are datorii și la proprii asociați așa cum se vede şi din balanţă (contul
455).
În concluzie se recomandă recuperarea datoriilor de la clienţi, să se încerce mai intai
vânzarea mărfurilor aflate în stoc şi reducerea stocului ramas de la lună la lună. Nu sunt
evidențiate în contabilitate cheltuielile cu energia şi apa, ceea ce însemnă că facturile
respective nu au fost înregistrate în contabilitate în ultimele doua luni, se recomandă
înregistrarea acestora. Trebuie revăzut de asemeni procentele de adaos comercial, întruncât
adaosurile comerciale practicate nu asigură acoperirea cheltuielilor şi un profit
corespunzător. Deoarece nu se observă o analiză contabilă eficientă recomandăm revederea
tuturor documentelor şi înregistrarea în contabilitate a celor omise, precum şi o analiză
eficientă a politicii de recuperare a datoriilor.

31
BIBLIOGRAFIE

1. Bogdan A.M.- Contabilitate- baze şi proceduri, Editura Universitaria, Craiova, 2008: Bazele
contabilității, Editura Naţional, Bucureşti, 2000;
2. Călin O., Ristea M. 3. Călin O., Ristea M. - Bazele contabilității, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti,2004;
4. Colasse B. - Fundamentele contabilității, Editura TipoMoldova, Iaşi, 2009;
5. Horomnea E. (coord.) - Introducere în contabilitate, Editura TipoMoldova, Iaşi, 2010;
6. Man M.(coord.) - Bazele contabilității, Editura Focus, Petroşani, 2003; 7. Man M. - Bazele
contabilității, Note de curs, 2014/2015/2016/2017;
8. Man M. (coord.), Ravaş B., Păun A. - Contabilitate financiară şi de gestiune –
aplicațiipractice, Editura Arves, Craiova, 2009;
9. Man M., ş.a. - Inventarierea patrimoniului agenţilor economici - teorie şi practică,
EdituraUniversitas, Petroşani, 2003;
10. Matis D. (coord.) - Bazele contabilității - Aspecte teoretice şi practice, Editura
AlmaMater,Cluj-Napoca, 2005;
11. Matis D. - Bazele contabilității. Fundamente şi premise pentru un
raționamentprofesionalautentic, Editura Casa Cărţii de Științe, Cluj-Napoca, 2010;
12. Monea A.V. - Bazele contabilității, Note de curs, 2014/2015/2016/2017;
13. Peres L. ş.a. - Bazele contabilității, Editura Mirton, Timişoara, 2004;
14. *** Legea contabilității nr. 82/1991 cu toate modificările şi completările ulterioare;
15. *** Reglementările contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin O.M.F.P.
nr.1802/2014

32
33