Sunteți pe pagina 1din 9

I. GRUPUL DE SOCIETATI ELEMENTE GENERALE 1. Definirea conceptului de grup de societati.

. Paralela intre sistemul contabil anglo-saxon, sistemul contabil continental si sistemul din Romania. 2. Geneza grupurilor de societati. 3. Tipologia grupurilor de societati. 1. Definirea conceptului de grup de societati. Paralela intre sistemul contabil anglo-saxon, sistemul contabil continental si sistemul din Romania Grupul de societati reprezinta un ansamblu de societati, independente din punct de vedere juridic, legate intre ele prin participantii de capital, ce asigura uneia dintre ele, societatea - mama, controlul asupra intregului. Pe plan mondial, in conditiile unei concurente acerbe, a unei evolutii tehnolgice permanente, precum si a manifestarii unei dorinte firesti de crestere, intreprinderile sunt supuse unui proces continuu de transformare, ce genereaza consecinte variate asupra structurii lor. In ultimul deceniu si pentru societatile comerciale din Romania a devenit o realitate curenta nevoia de crestere economica. Caile prin care se poate realiza aceasta crestere sunt : Achizitia de noi imobilizari corporale si necorporale, caz in care vorbim despre o crestere interna Preluarea controlului asupra altor societati care detin imobilizarile respective (necesare dezvoltarii), caz in care vorbim despre o crestere externa CRESTEREA INTERNA se materializeaza prin crearea sau /si achizitia de noi mijloace de productie, avand ca efect imediat o crestere a valorii imobilizarilor corporale si necorporale ale intreprinderilor. La baza cresterii interne sta strategia de dominatie prin intermediul costurilor, intrucat apeland la aceasta se poate obtine un cost de productie foarte mic, care va determina si o politica de preturi scazute. In acest mod se elimina concurenta existenta sau se descurajeaza potentiala concurenta. Din punct de vedere al strategiei financiare, cresterea interna trebuie sa se bazeze fie pe autofinantare, fie pe apelarea la capital inprumutat (pe termen mediu si lung), dar numai cu conditia ca acesta sa genereze un efect de levier care sa permita cresterea rentabilitatii financiare a capitalurilor proprii.

Cresterea interna ca strategie de dezvoltare a unei intreprinderi este aplicabila in general societatilor care detin o pozitie concurentiala solida. Avantajele apelarii la o asemenea strategie sunt : 1) ritmul de crestere va urma un trend ascendent regulat, fara hopuri, permitand administarea intr-un mod continuu si usor a procesului de dezvoltare. 2) includerea noilor structuri in ansamblul existent va fi facila, intrucat vor lipsi elementele straine Dezavantajele apelarii la cresterea interna sunt urmatoarele : 1) Prin apelarea la cresterea interna este posibila generarea unui sistem foarte mare greu de condus si de gestionat. 2) Daca intreprinderea apeleaza si la diversificare, atunci procesul va fi greoi intrucat trebuiesc abordate produse, strategii, parteneri noi si nu intotdeauna acestia au experienta necesara. CRESTEREA EXTERNA, ca modalitate de dezvoltare presupune obtinerea controlului asupra altei societati si nu achizitionarea directa a activelor (imobilizarilor corporale si necorporale) necesare desfasurarii propriei activitati. In literatura de specialitate se apreciaza ca apelarea la cresterea externa este preferata cresterii interne, intrucat costurile realizarii sunt mai reduse, iar avantajele superioare, intrucat duc la atingerea urmatoarelor obiective : a) realizarea de sinergii prin atingerea unor obiective industriale O intreprindere cu rezultate medii, eficienta, care se afla sub o conducere mai eficace realizeaza astfel sinergii operationale si financiare care se materializeaza fie prin cresterea cotei de piata (achizitie orizontala-se acizitioneaza o intreprindere in acelasi sector de activitate), fie prin imbunatatirea relatiilor dintre clienti si furnizori (achizitie verticala) b) rezolvarea problemelor de agentie si gestiune ineficienta Problemele de agentie care pot aparea sunt: relatia dintre manageri si actionari deoarece primii dintre acestia nu au aceleasi obiective ca actionarii, iar actionarii nu au proceduri de control asupra managerilor.Solutia : se poate transfera controlul altei societati, se schimba managementul, se gestioneaza in concordanta cu obiectivele actionarilor. c) satisfagerea orgoliului si motivelor personale ale managerilor Se poate stabili o legatura stransa intre remuneratia managerilor si marimea intreprinderii. d) obtinerea de avantaje fiscale

In cazul unei fuziuni societatea absorbanta poate beneficia de deficitele fiscale ale societatii absorbite. Cresterea externa poate fii de mai multe tipuri : 1) de tip orizontal - o intreprindere preia controlul asupra unei intreprinderi din acelasi sector de activitate. 2) de tip vertical : a) se preia controlul unui furnizor (integrare in amonte) b) se preia controlul unui client pentru a putea asigura piata de desfacere(integrare in aval) 3) de tip conglomerat - din domenii diferite , diversificarea portofoliului de activitati, astfel se reduce riscul economic. Din punct de vedere juridic cresterea externa se poate grupa in trei categorii : A.Achizitionarea directa de actiuni sau parti sociale emise de o alta societate avand ca scop : 1. plasamentul de capital (scopul nu este de a controla sau de a influenta deciziile), ci obtinerea de dividende 2. preluarea de participatii (se stabilesc legaturi de lunga durata, se poate exercita o influenta sau un control) Preluarea de titluri de participare care reprezinta parti importante din capitalul unei societati presupune : - subscrierea de capital, cu ocazia constituirii sau majorarii capitalului societati emitente - achizitionarea directa de titluri de la actionarii societati vizate - schimbul de titluri, sub rezerva respectarii reglementarilor care vizeaza participatiile incrucisate - schimbul de titluri contra aportului in natura B.Oferta publica de cumparare sau schimb - procedura prin care o persoana fizica sau juridica isi face publica dorinta de a achizitiona sau ceda in totalitate sau numai o parte din titlurile unei societati. C. Fuziunile- una sau mai multe societati pot sa transmita propriul patrimoniu la o societate existenta sau la o noua societate pe care ele o constitue.

2. Geneza grupurilor de societati. In contextul globalizarii pietelor financiare, o caracteristica dominanta a vietii economice o reprezinta dezvoltarea grupurilor de societati, iar in viata economica a fiecarei tari se doreste din ce in ce mai mult realizarea unor intreprinderi puternice, atat din punct de vedere financiar cat si prin ponderea de piata pe care o domina. Grupul reprezinta un ansamblu constituit din mai multe societati, avand fiecare o existenta proprie, insa unite prin diverse legaturi, in cadrul carora una dintre societati numita societate mama exercita controlul asupra tuturor celorlalte, fiind si unitatea de decizie. Toate celelalte societati sunt dependente de societatea-mama. Dintre cauzele care au generat aparitia grupurilor de societati se pot aminti urmatoarele: - dezvoltarea economica in tarile industrializate a dus la expansiunea intreprinderilor puternice, a celor ce domina piata si depasesc prin aria lor de actiune, frontierele tarii de origine. - existenta si dezvoltarea pietei financiare au permis cumpararea titlurilor de participare de catre diverse societati, fapt ce le aigura un control asupra societatilor emitente facand posibila dezvoltarea gestiunii acestor titluri. - structura de grup ofera avantajul mobilitatii capitalului in adaptarea rapida la economia in permanenta schimbare. Existenta grupurilor de societati nationale si multinationale atrage schimbari si consecinte economice, juridice, fiscale si sociale. Astfel concentrarea la nivel de grup are drept consecinta procesul de intarire a controlului, a informarii, a puterii precum si comasarea patrimoniului in proprietatea catorva persoane fizice sau juridice, permitand acestora sa utilizeze mijloace financiare si de productie mari, si sa depinda mai putin din punct de vedere politic sau social de tara de origine. In contextul economic si politic actual, marimea unei societati este determinata de cele mai multe ori de motive ce nu tin de eficienta economica ci o multitudine de alti factori cum ar fi posibilitatea unui control eficient a unui numar mare de intreprinderi. Grupul este in primul rand o realitate economica si mai putin una juridica. Aceasta rezulta din faptul ca in multe tari grupului nu ii este recunoscuta personalitatea juridica (de ex. In Franta). Cu toate acestea exista numeroase texte legislative care reglementeaza referitor la grupurile de societati, aspecte legate de dreptul muncii, dreptul fiscal, dreptul comercial, dreptul contabil. Legaturile care determina formarea grupului sunt legaturi juridico-financiare, legaturi de persoane tehnico comerciale, contractuale sau necontractuale.In practica, societatea-mama poate desfasura fie o activitate productiva sau comerciala, fie o societate de holding, al carei activ este constituit din titluri si actiuni si al carei obiectiv principal de activitate este gestionarea portofoliului.

Consecintele juridice ale grupului Din punct de vedere juridic fiecare societate ce formeaza un grup are propria personalitate juridica, denumire, sediu social si lucrativ, organe de conducere proprii. Grupul poate lua nastere prin: - constituirea de societati - presupune infiintarea de catre societateamama a unei sau mai multor filiale, caz in care partile sociale aferente noilor societati (filiale) sunt detinute in proportie cuprinsa intre 50%100% de catre societatea mama: - aportul partial de active - cand o societate aporta o parte din activele sale la o alta societate prin aceasta obtinand actiuni sau parti sociale ale acelei societati si avand un anumit control asupra ei in functie de procentul din capital detinut. - subscrierea la o crestere de capital - societatea participa la cresterea capitalului social al altei societati: - cumpararea de actiuni sau parti sociale - achizitia poate fi de la bursa sau pot fi actiuni necotate la bursa prin oferta publica de cumparare de la o persoana fizica sau juridica fie prin integrarea ciclului de productie cu toate fazele aferente productiei si desfacerii unei singure categorii de produse - denumita maniera verticala, fie prin integrarea unor activitati diferite ce pot fi complementare sau similare - numita ,,maniera orizontala. Consecinte sociale ale grupului Existenta si dezvoltarea grupurilor de societati a dus, printre altele , la dezvoltarea dreptului social care se extinde de la protecti impotriva abuzului in cadrul contractului de munca, la recunoastera si delimitarea drepturilor colective. Aceasta protectie se realizeaza prin crearea unui comitet de grup ce are drept scop informarea cat mai completa a reprezentantilor salariatilor, la nivel de grup. Acest comitet centralizeaza informatiile privind situatia financiara istorica si previzionata si evolutia locurilor de munca in timp. Salariatii dintr-un grup sunt consultati de catre comitet inainte de preluarea de participatii, achizitia sau cedarea filialelor, fuziunea sau aportul partial de active. Consecinte fiscale ale grupului In general veniturile filialelor sunt exonerate de impozit. In cazul in care societatea mama solicita organului fiscal la care este inregistrat ,, ca filiala sa fie platitoare de TVA in zona sa geografica, atunci filiala se inregistreaza ca platitor de TVA la nivel local. In privinta impozitului pe profit, se face abstractie de la principiul teritorialitatii, toate veniturile si cheltuieli sunt consolidate de catre societatea mama, care calculeaza si datoreaza impozitul pe profit pe total societate (grup)

Exista anumite avantaje fiscale de care beneficieaza un grup de societati prin aceea ca in cazul in care o filiala a realizat o pierdere, aceasta este compensata cu profitul alteia, in acest fel impozitul calculat si datorat pe total societatea este diminuat, sau chiar dispare(daca pierdere si beneficiul sunt egale) In cazul fuziunilor, aportului partial de active sau cu ocazia diviziunii, se pot intalni reglementari specifice in ligislatie, care asigura o neutralitate fiscala a operatiei de fuziune, considerandu-se ca o fuziune este benefica pentru economie. Societatile nationale care investesc in strainatate beneficieaza de anumite facilitati fiscale. Crearea in strainatate de filiale de productie si comercializare, are ca efect asimilarea de noi tehnologii, eliminarea riscului valutar ce apare in cazul exportului (productia si comercializarea se face direct si nu se exporta), crearea de economii de scara mai ales in domeniul cercetarii si dezvoltarii precum si cresterea cotei de piata . Politica de diversificarea a activitatii prin crearea de filiale specializate, definind clar responsabilitatea in asa fel incat sa se permita micsorarea riscurilor la nivelul grupului, atunci cand una dintre filiale se confrunta cu dificultati economice si financiare Consecinte contabile ale grupului de societati Datorita complexitatii organizarii si structurii unui grup de societati ca si a aspectelor juridice, fiscale si economice au aparut multe schimbari in domeniul contabilitatii. Consolidarea informatiilor este necesara faptului ca luate separat informatiile nu ofera o imagine fidela asupra activitati a grupului asa cum este el in realitate, respectiv o singura entitate. Prin consolidarea situatiilor financiare un utilizator extern poate aprecia situatia pe ansamblu si nu pe fiecare componenta a grupului. Astfel, pentru creditorii grupului conturile consolidate ofera informatiile necesare atat pentru determinarea nevoilor reale de finantarea si a posibilitatilor de rambursare,cat si pentru aprecierea riscului aferent finantarii acestuia. Pe de alta parte asociatii gasesc in conturile consolidate informatii cu privire la rezultatul pe ansamblu, de autofinantare a grupului, ceea ce permite apreciere corecta a valorii societatii-mama. Tot prin conturile consolidate se pot aprecia mai corect ratele de rentabilitate si capacitate de investire. Conform normelor contabile internationale, toate intreprinderile care controleaza o alta intreprindere trebuie sa intocmeasca si sa prezinte conturi consolidate.

3. Tipologia grupurilor de societati

Grupurile de societati se pot grupa dupa mai multe criterii si anume : a) in functie de structura juridica b) in fuctie de activitate c) dupa localizarea geografica a activitatilor a) Tipologia grupurilor in functie de structura juridica Societatea mama X pentru societatea Y(filiala X), societatea Ysocietate mama pentruZ (filiala Y, subfiliala X).. Legaturile de capital complexe si variate, stabilite intre un numar mai mare de societati determina nasterea si existenta grupurilor. Din punct de vedere juridic grupurile pot fi de : 1) tip patrimonial
SOCIETATEA MAMA

FILIALA 1

FILIALA 2

FILIALA 3

SUBFILIALA 1

SUBFILIALA 2

SUBFILIALA 3

SUBFILIALA 4

SUBFILIALA 5

SUBFILIALA 6

2) tip grebla
SOCIETATEA MAMA

FILIALA 1

FILIALA 2

FILIALA 3

3) Pentru a-si ameliora propria gestiune societatea isi imparte structura juridica pe activitati

SOCIETATEA MAMA

ACTIVITATEA 1 FILIALA 1 SUBFILIALA 1SUBFILIALA 2

ACTIVITATEA 2 FILIALA 2 SUBFILIALA 3SUBFILIALA 4

ACTIVITATEA 3 FILIALA 3 SUBFI;IALA 5SUBFILIALA6

Exista si un tip aparte de GRUP si anume societatile ale caror unica functie este aceea de a detine titluri de participare in cadrul filialelor si care nu au activitate operationala. Acestea sunt numite HOLDING. Ca exceptie sunt situatiile urmatoare : - actionarul principal al fiecarei societati este aceeasi persoana fizica sau actionarii principali sunt mai multe persoane fizice ce apartin aceleiasi familii. - Societatile grupului -conducere comuna, chiar daca au o multitudine de proprietari sau actionari. - Societatile au relatii contractuale foarte stranse, care genereaza un comportament de intreprinderi integrate. - Societatile sunt legate prin acorduri de impartire intocmesc conturi combinate.In acest caz din punct de vedere juridic fiecare societate isi mentine structura . b) Tipologia grupurilor in functie de natura activitatii - cu activitate unica - cu activitate in mai multe sectoare de activitate c) Tipologia grupurilor in functie de localizarea geografica a activitatilor - cu organizare concentrata din punct de vedere geografic ~ activitatea se desfasoara la nivelul unei tari sau a unei regiuni din acea tara - cu caracter multinational ~ au activitate in lumea intreaga ~ au o tara de origine, unde se afla sediul si unde sunt luate deciziile pentru toate societatile

Organizarea se face dupa cum urmeaza : 1) filiale in interiorul unei tari - dependente de un subholding Deosebit interes in aceasta clasificare prezinta grupurile multinationale. Un grup multinational este un ansamblu de societati de nationalitati diferite, autonome din punt de vedere juridic, dar care sunt controlate de o societate mama sau o societate holding. Definirea grupurilor multinationale reprezinta o problema delicata, in literatura de specialitate, intalnind cel putin trei moduri de a le defini : 1) grupul care utilizeaza o parte importanta din propriile resurse pentru operatiile efectuate in strainatate si ale carui rezultate si crestere sunt, in consecinta, dependente de activitatile desfasurate in alte tari. 2) grupul care realizeaza cel putin 25% din CA in strainatate 3) grupul care detine cel putin 5 filiale in strainatate Un grup poate sa devina multinational prin intermediul investitiilor directe pe care le efectueaza in strainatate. Investitia directa in strainatate se poate realiza atat prin crearea unei filiale in strainatate, cat si prin preluarea de participatii la o societate deja existenta. Aceasta investitie, care are ca obiect stabilirea de legaturi economice durabile, ofera posibilitatea investitorului de a exercita o influenta reala asupra gestiunii intreprinderii in care face investitia.