Economia mondiala a cunoscut modificari majore in ultimii ani, cu efecte majore asupra mediului de afaceri la nivel global.

Noile provocari au determinat firmele sa constientizeze necesitatile si importantele informatiilor in scopul asigurarii supravietuirii, performantei si perenitatii grupurilor. Datorita acestui fenomenul de dezvoltare continua a societatilor au dus la reconsiderarea sistemelor de informare financiara si au generat termeni noi precum: grupuri de societati, perimetru de consolidare, metode de consolidare, situatii financiare consolidate (conturi consolidate). Dezvoltarea continua a marilor companii si a grupurilor industriale, au determinat cresterea gradului de complexitate a informatiei. Toate aceste modificari intervenite in economia mondiala impun necesitatea proiectarii unui sistem informational-contabil adaptat grupurilor de societati, care sa constate situatia de fapt a grupului, sa sesizeze oportunitatile si riscurile aferente politicii grupului, sa observe aturile dar si punctele slabe, sa adopte decizii adecvate in timp util si mai mult decat atat sa controleze efectele obtinute. Avand in vedere ca societatile din ziua de azi isi desfasoara activitatea intr-un mediu concurential, asigurat de o economie de piata, acestea trebuie sa duca o politica de adaptare si continua dezvoltare, acestea sunt cauze care au determinat aparitia grupurilor de societati, necesitatea consolidarii informatiei financiar-contabile. Intreprinderea este o unitate economica care dispune de personalitate juridical (personal de drepturi si obligatii, avand capacitatea de a savarsii acte juridice), fiind compusa dintr-un grup organizat de persoane care desfasoara procese de munca utilizand mijloace materiale in vederea realizarii de produse si servicii destinate vanzarii pe piata si obtinerii unui profit cat mai mare. Concurenta tot mai accentuate, evolutia tehnologica si dorinta de performante obliga intreprinderile sa se dezvolte, altfel spus, sa creasca. De fapt cresterea este un fenomen destul de complex, ce poate sa se realizeze prin diverse modalitati care genereaza transformari cu consecinte veritabile asupra structurii intreprinderilor. Pentru a creste , intreprinderii i se ofera doua posibilitati: - achizitionarea de noi imobilizari corporale si necorporale, proces ce corespunde unei cresteri interne - prelucarea controlului asupra altor societati care detin deja imobilzarile necesare, proces ce corespunde unei cresteri externe Prin crestere interna, intreprinderea creeaza si achizitioneaza in mod direct, activele necesare propriei dezvoltari. Aceasta crestere, caracterizata prin operatiuni de creare si achizitionare de noi mijloace de productie, are ca drept consecinta cresterea imobilizarilor necorporale si corporale ale intreprinderii. Cresterea interna, ce este rezultatul unei strategii de dominatie prin intermediul costurilor, permite obtinerea unui cost de productie cat mai mic posibil. Astfel, se creeaza premisele aplicarii unei politici de preturi scazute care sa vizeze fie eliminarea concurentei existente pe piata, fie descurajarea concurentei potentiale, careia i se ofera, in acest mod, perspective mediocre de obtinere a profitului. Din punct de vedere financiar, strategia de crestere interna antreneaza o politica de finantare dominata de grija de a asigura echilibrul dintre rata cresterii activitatii, masurata prin evolutia cifrei de afaceri si rata rentabilitatii.

Dezvoltarea interna poate avea si avantaje dar si dezavantaze.Avantajele sunt:ritmul de crestere se caracterizeaza de cele mai multe ori prin regularitate,ceea ce permite o gestionare facila a dezvolatrii intreprinderii si adapterea la noile structuri generate de crestere se face foarte usor doarece nu exista elemente straine care sa fie incluse in organizatie.Aceasta prezinta si dezavantaje, deoarece atunci cand se urmareste o strategie de diversificare, aceasta se poate desfasura lent datorita faptului ca intreprinderea poate sa abordeze produse si piete noi in cadrul caruia are o experienta limitata si uneori cresterea interna poate genera riscul unui gigantisminoperant si dificil de controlat. Prin crestere externa, intreprinderea are ca obiectiv obtinerea controlului asupra altei societati si nu achizitionarea directa a activelor necesare desfasurari propriei activitati.De fapt, adoptarea unei strategii de crestere externa este naturala pentru intreprindere, aceasta fiind preferata cresterii interne, datorita costului inferior si avantajelor pe care le confera preluarea controlului asupra altor societati. Din punct de vedere organizational sau strategic,cresterea externa poate sa fie de tip orizontal, vertical si conglomerate: -orizontal: atunci cand o intreprindere preia controlul asupra unei alte intreprinderi din acelasi sector de activitate -verticala:atunci cand o intreprindere preia controlul unui furnizor cu scopul de a controla sursa de aprovizionare (integrare in amonte) sau al unui client pentru a avea asigurata piata de desfacere ( integrare in aval) -conglomerat:atunci cand cresterea reuneste doua sau mai multe societati din domenii de activitate diferite:interesul structurii conglomerate consta in reducerea riscului economic prin diversificarea portofoliului de activitati De asemenea, in functie de suportul juridic utilizat, operatiunile de crestere externa se pot grupa in trei categorii : -achizitionarea directa de titluri (preluari de participatii) - operatiune ce vizeaza achizitionarea unei parti semnificative din capitalul altei societati, se poate realize prin : subscrierea de capital, cu ocazia constituirii sau majorarii capitalului societatii emitente, prin achizitionarea directa de titluri, sub rezerva respectarii reglementarilor care vizeaza participatiile incrucisate si prin schimbul titlurilor contra aportului in natura. -achizitionarea de titluri prin intermediul ofertelor publice de cumparare sau de schimbreprezinta procesul prin care o persoana fizica sau juridica isi face publica dorinta de a achizitiona ,ceda in totalitate sau numai o parte din titlurile unei societati. -achizitionarea de titluri prin intermediul operatiunii de fuziune-absortie; reprezinta o alta modalitate de crestere externa a intreprinderii.Prin intermediul fuziunii, una sau mai multe societati pot sa trasmita propriul patrimoniu la o societate existenta sau la o noua societate pe care ele o constituie.Asociatii societatilor ce transmit patrimoniul prin intermediul operatiunilor de fuziune primesc parti sociale sau actiuni ale societatilor care beneficiaza de aport.Din punct de vedere juridic, fuziunea determina dizolvarea fara lichidare a societatilor care dispar si transmiterea patrimoniului lor societatilor beneficiare in starea la care se gaseste la data realizarii operatiunii. Cresterea externa duce la constituirea grupurilor de societati a caror aparitie este legata de strategia de dezvoltare a intreprinderii.

Grupul de societati reprezinta ansamblul constituit din doua sau mai multe societati, fiecare cu propria personalitate juridica, dar care sunt supuse unei directii economice unitare asumate de una sau mai multe dintre ele. Prin grup de societati se intelege, conform IAS 27, o societate mama impreuna cu toate filialele ei. Din punct de vedere economic, grupul apare ca un ansamblu de mijloace ce evidentiaza o retea de reletii de dependenta iar din punct de vedere contabil, grupul este asimilat cu ansamblul constituit din societatea-mama si societatile asupra carora aceasta exercita, direct sau indirect, controlul exclusiv, controlul conjugat(comun) sau influenta notabila(semnificativa). Avantaje financiare ale structurii de grup in raport cu societatea unica Existenta unei structuri de grup, spre deosebire de cea a unei societati unice, ofera anumite avantaje ce contribuie la ameliorarea rentabilitatii capitalurilor investite, deoarece1: -structura de grup permite mentinerea controlului cu o investitie minima; decat sa tina puterea asupra unei singure societati, pentru investitor este mult mai bine sa fractioneze aceasta societate in doua sau mai multe entitatii juridice ale caror titluri sunt detinute de un holding creat impreuna cu alti investitori, dar asupra caruia sa exercite un control, astfel incat ceilalti asociati care sunt minoritari, sa nu aiba nici o putere asupra deciziilor luate la nivel de holding. Prin constituirea unui structuri de grup se poate realiza un control asupra unei mase mai mari de active, in conditiile in care investitia ramane aceeasi.De asemenea, constituirea unui grup poate sa permita mentinerea controlului asupra aceleiasi mase de active , dar cu micsorarea capitalurilor investite -structura de grup permite atragerea de capitaluri imprumutate mult mai mari decat in cazul societatilor unice (individuale); Existenta acestui avantaj se poate explica prin faptul ca structura de grup determina o crestere a capacitatii de indatorare datorita efectului de multiplicarea entitatilor juridice.Totusi, acest avantaj poate sa fie anulat daca creditorii calculeaza capacitatea de indatorare pe baza bilanturilor consolidate, situatie in care gupul poate sa atraga capitaluri imprumutate ca si cum ar fi o societate unica. De asemenea, in perioadele de expansiune economica si contractie monetara,cand accesul la capitalurile dorite devine mai dificil, structura de grup, datorita solidaritatii ce poate sa existe intre societatile din cadrul grupului, dobandeste avantaje suplimentare, in comparatie cu alte modalitati de organizare a intreprinderilor -structura de grup faciliteaza circulatia capitalurilor; In zilele noastre, supletea si rapiditatea de adaptare la evolutiile economice au devenit imperative ale gestiunii moderne a intreprinderilor.Printre elementele de suplete figureaza si mobilitatea capitalurilor, care trebuie sa permita deplasarea capitalurilor, fara nici o restrictie, de la o entitate la alta.Din acest punct de vedere, structura de grup rprezinta, in comparatie cu societatea unica, un instrument mai eficient pentru organizarea circulatiei capitalurilor. -In general, structurate grup permite plata unor impozite mai mici; Elaborarea regulilor fiscale constituie o miza pentru diferitele componente sociale, inclusiv grupurile.Daca tinem cont de importanta nationala si international pe care o au unele grupuri de societati, este de prisos sa mai amintim ca in unele tari grupurile sunt avantajate fiscal.De altfel, istoria arata ca investitorii capitlisti, promotori structuriilor de grup, au reusit sa
1

Jacque Richard ,Analyse financiare et Gestion des groups, Ed. Economica, Paris,2000,pag10-14

convinga legislatiile nationale sa acorde diferite avantaje fiscale.De asemenea, cu cat grupul este mai mare, cu atat avantajele fiscale de care beneficiaza sunt mult mai insemnate. -Structura de grup ofera posibilitatea unei mai bune organizari; in teoria neofunctionalista2,dezavantajul fundamental asociat marimii este cel al costurilor birocratice. Totusi, structura de grup, atunci cand este asociata cu descentralizarea deciziilor la nivelul filialelor si al subfilialelor dispun de o larga autonomie de decizie, permite, intr-o oarecare masura eliminarea acestor inconveniente. Inca de la inceputul secolului al XX- lea, practicieni si teoreticienii germani Walter Rethenau si Eugen Schmalenbach au evidentiat importanta pe care o au organizarea diviziunilor in cadrul grupurilor, introducerea unui sistem de preturi de transfer incitative si ajustarea remuneratiei managerilor in functie de profit.De asemenea, cercetarile mai recente arata ca faimoasa forma M, forma de organizare divizionala, care asociaza descentralizarea si controlul diviziunilor din cadrul filialelor, a constituit pentru grupuri un element major de reorganizare in fata amenintarilor birocratice si de pastrare a eficientei Perimetrul de consolidare Perimetrul de consolidare reprezinta frontiera care delimiteaza subansamblurile ce au intre ele legaturi destul de stranse, de o maniera incat consolidarea situatiilor financiare sa aiba un sens. Traseul perimetrului de consolidare cere reflectie si alegere deoarece legaturile ce pot exista intre mai multe societati sunt diverse si inegal de puternice. In felul acesta, ansamblul societatilor legate formeaza uneori o nebuloasa.In principiu perimetrul inconjoara toate societatile asupra carora intreprinderea consolidata exercita un control exclusiv (filiale), un control conjunctiv sau concomitent (societati comune de interes, numite si asocieri in participatie) sau, in sfarsit, o influenta notabila (intreprinderi asociate).Perimetrul este modificat de operatiunile de fuziune prin reunire sau absorbtie si de aportul partial de active. Folosind o formula mai simpla, putem considera ca perimetrul de consolidare este constituit din liderul de grup (societatea mama) si societatile consolidate, respectiv societatile asupra carora societatea mama exercita control exclusiv, control conjunctiv (concomitant) sau influenta notabila. Altfel spus, a definii perimetrul de consolidare inseamna a stabilii ce societati vor fi retinute in ansamblul consolidate.Pentru a stii daca o intreprindere face parte dintr-un grup si daca se impune a fi consolidata trebuie sa se determine gradul de influenta pe care il exercita societatea mama asupra acestei entitati. Un grup reprezinta ansamblul constituit din intreprinderea mama si filialele sale. O societate mama este o intreprindere care are una sau mai multe filiale. In principiu o societate mama poseda mai mult de 50% din capitalul societatii filiale, capital in care nu sunt cuprinse actiunile cu dividend prioritar, fara drept de vot. Ea detine, astfel, majoritatea absoluta in adunarile generale ordinare si in organele de conducere ale filialei (cazul controlului exclusiv de drept); cu mai mult de doua treimi din capital, societatea mama are majoritatea calificata in adunarile generale extraordinare O filiala este o intreprindere controlata de o alta intreprindere, numita de noi anterior societate mama. Poate exista si situatia unei filiale comune a doua societati2

In present, literature economica mondiala se afla sub influenta scoli americane a functionalistilor si neofunctionalistilor, scoala ce are ca figuri emblematice pe Ronald Coase si Oliver Williamson

mama(asocieri in participatie), precum si cea privind o filiala necotata a unei societatimama cotate la bursa. Prezentarea notiuni de control Controlul este autoritatea de a conduce politicile financiare si operationale ale unei intreprinderi, cu scopul de a obtine beneficii din activitatea sa. Termenul de control poate fi luat in sensul lui francez si atunci este echivalentul cu cel de verificare sau, in sensul britanic, de putere (stapanire). In referentialul contabil international si in limbajul de consolidare, controlul este dat de puterea de a conduce politicile privind exploatarea si finantarea unei intreprinderi, astfel incat sa se obtina avantaje din activitatile sale.Trebuie sa se faca diferenta intre control si interes( sau participatie ), care reprezinta detinerea unei parti din capitalul unei societati. In materie de consolidare, controlul poate imbraca forma controlului exclusiv si a controlului conjunctiv. La randul lui, controlul exclusiv se poate realiza ca un control de drept sau control de fapt. Controlul exclusiv de drept presupune ca societatea-mama sa detina direct sau indirect, prin intermediul filialelor sale, mai mult de 50% din drepturile de vot.In referentialul international, sunt enuntate patru situatii in care opereaza controlul de fapt: - societatea-mama poseda mai mult de jumatate din drepturile de vot, ca urmare a unui acord cu alti investitori; uzantele arata ca, in principiu, societatea-mama ar trebui sa detina totusi mai mult de 40% din drepturile de vot; - societatea-mama are puterea sa conduca exploatarea si finantarea intreprinderii controlate, printr-o dispozitie a statutelor sau printr-un acord (contract); - societatea-mama poate sa numeasca sau sa revoce majoritatea membrilor consiliului de administratie sau ai unui organ de conducere echivalent; - societatea-mama are puterea de a reuni majoritatea drepturilor de vot in acest consiliu sau in acest organ. In practica atunci cand intreprinderea poate sa desemneze, din momentul achizitiei unei entitati, majoritatea membrilor organelor de conducere, controlul de fapt este asigurat imediat. Intreprinderea consolidata este socotita ca efectuand aceasta desemnare, atunci cand ea a dispus, in cursul respectivei perioade, de o fractiune mai mare de 40,5 din drepturile de vot si cand nici un alt asociat sau actionar nu detinea,direct su indirect,o fractiune mai mare decat a sa (control de fapt prezumat ). Conform referentialului international, controlul conjunctiv (concomitant) reprezinta impartirea, printr-un acord contractual, a controlului asupra unei activitati economice sau asupra unei societati, intre un numar redus de actionari, care o controleaza in comun, dar nici unul nu poate sa ia decizii fara acordul celorlalti. Exemplu: S1 si S2 detin, fiecare, 50% din drepturile de vot ale lui S3; S1 si S2 poarta numele de societati controlate; S3 este societatea controlata conjunctiv; in limbajul contabil international, ea poarta numele de intreprindere de tip joint-venture(asociere in participatie) Existentei unui control conjunctiv ii sunt esentiale doua caracteristici: - un numar limitat de asociati sau de actionari isi impart controlul; partajul controlului presupune ca niciun asociat sau actionar nu este susceptibil sa poata exercita un control exclusiv , de unul singur, impunand deciziile sale celorlaltii; existenta unui

control conjunctiv nu exclude prezenta de asociati sau actionari minoritari care nu participa la controlul comun; - un acord contractual care prevede exercitarea controlului conjunctiv supra activitatii economice a intreprinderii exploatate in comun; prevede deciziile esentiale realezarii obiectivelor intreprinderii exploatate in comun, obiective care necesita consimtamantul tuturor asociatilor sau actionariilor ce partcipa la acest tip de control. In afara de cele doua forme de control, in relatiile dintre doua societati poate sa apara si cazul de influenta notabila, Influenta notabila, in intelesul international, este puterea de a participa la deciziile referitoare la politicile financiare si de exploatare ale unei intreprinderi, fara ca totusi sa se exercite un control asupra acestor decizii.In general, influenta notabila se manifesta prin: -prezenta in consiliul de administratie sau in organismul de conducere echivalent; -participarea la procesul de productie de luare a deciziilor; -existenta de tranzactii semnificative cu intreprinderea influentata notabila; -schimbul de personal de administratie; -furnizarea de informatii tehnice importante. Daca un investitor detine, direct sau indirect, prin filialele sale, cel putin 20% din drepturile de vot ( in principiu, intre 20% si 50% din drepturile de vot, dar insuficient pentru a exercita un control exclusiv sau conjunctiv) intr-o intreprindere, se presupune ca el exercita o influenta notabila, exceptand situatia in care se demonstreaza, in mod clar, ca aceasta influenta nu exista. Influenta notabila apare in relatiile cu intreprinderile asociate (cazul cel mai frecvent) sau in situatia existentei asocierilor in participatie (caz mai rar, cand nu se prefera forma de control conjunctiv). O intreprindere asociata este o intreprindere in care investitorul are o influenta notabila si care nu este nici filiala, nici asociere in participatie. Situatiile financiare consolidate sunt necesare atat pentru utilizatorii interni (conducerea unitatii, actionari, personal) cat si pentru cei externi (banci, furnizori, clienti). Situatiile financiare individuale fiind insufficiente pentru acesti tip de utilizatori deoarece prin simpla analiza a acestor situatii individuale nu se poate aprecia correct situatia economico-financiara a grupului per ansamblu. Operatiuni de consolidare propriu-zisa Procesul de consolidare are drept finalitate intocmirea si prezentarea situatiilor financiare consolidate la nivelul grupului, care cuprind: bilantul consolidat, contul de profit si pierdere consolidat, situatia consolidata a variatiei capitalurilor proprii, tabloul fluxurilor de trezorerie consolidat si anexa consolidata. Procesul de consolidare se desfasoara in 2 etape si presupune operatiuni de preconsolidare si consolidare propriuzisa. Consolidarea informatiei contabile se realizeaza, conform Standardelor Internationale de Contabilitate, in patru etape: - retratarea si ajustarea situatiilor financiare individuale ale societatilor consolidate pentru a asigura omogenitatea metodelor de evaluare si de prezentare a conturilor la nivelul

situatiilor financiare consolidate (operatiuni de inregistrare a amortizarii- metoda si durata, opeatiuni de inregistrare a stocurilor) . In cazul filialelor aflate in strainatate este necesar sa se converteasca situatiile lor individuale in moneda de consolidare; acest lucru se realizeaza conform prevederilor normei contabile internationale IAS 21 Efectele variatiilor cursurilor monedelor straine; Retratarile de omogenizare vizeaza doua elemente: a. Datele de inchidere se elaboreaza la aceeasi data cu cea a costurilor anuale a societatii mama b. Metodele contabile folosite in contabilitatea individuala a firmelor apartinand grupului, acestea pot folosi politici contabile diferite pentru reflectarea tranzactiilor asemanatoare. - preluarea si cumularea elementelor din situatiile financiare ale societatilor care definesc grupul. Cumulul se efectueaza integral sau in functie de procentajul de interes, in functie de metoda de consolidare utilizata; - eliminarea conturilor si operatiilor reciproce, precum si a rezultatelor interne astfel incat situatiile financiare consolidate sa prezinte pozitia financiara si performantele grupului vizavi de mediul extern.Realizarea sa practica necesita insa efectuarea unor lucrari de reconciliere a operatiilor si conturilor reciproce intre societatile member ale aceluiasi grup. Aceste lucruri vizeaza inventarierea operatiilor si conturilor reciproce,identificarea divergentelor intre sumele declarate de fiecare societate si eliminarea divergentelor respective. - eliminarea titlurilor de participare si partajul capitalurilor proprii. Aceasta etapa presupune eliminarea valorii contabile a titlurilor detinute de societatea mama in contrapartida cu cota-parte din capitalurile proprii ale societatii consolidate, punandu-se astfel in evidenta cota-parte din capitalul societatii consolidate care participa la constituirea rezervei consolidate, cota-parte din rezultatul societatii consolidate care participa la rezultatul consolidat, iar in cazul consolidarii prin integrare globala evidentierea intereselor minoritare. in contabilitatea internationala sunt utilizate urmatoarele metode de consolidare, in functie de tipul de controlexercitat de societatea mama: - informatiile contabile referitoare la societatile aflate sub controlul exclusiv al societatii mama sunt consolidate prin metoda integrarii globale; reglementarile propuse de aceasta metoda fac obiectul normei internationale IAS 27; - informatiile contabile referitoare la societatile asupra carora societatea mama exercita un control conjunctiv sunt consolidate prin metoda integrarii proportionale (ca prelucrare de referinta) sau metoda punerii in echivalenta (cealalta prelucrare autorizata); reglementarile propuse decazul controlului conjunctiv fac obiectul normei internationale IAS 31; - informatiile contabile referitoare la societatile membre ale grupului, asupra carora societatea mama exercita o influenta notabila sunt consolidate prin metoda punerii in echivalenta (prelucrarea de referinta) sau metoda costului (cealalta prelucrare autorizata), conform prevederilor normei internationale IAS 28.

Retratarile generate de procedura de consolidare nu produc efecte asupra situatiei financiare individuale ale societatilor detinute iar obiectivul consolidarii situatiilor financiare este de a prezenta o imagine fidela si corecta a activelor, datoriilor, pozitiei financiare, rezultatul (profit / pierdere) aferente societatii consolidate ca si cum ar fi vorba despre o singura intreprindere. Intreprinderile deruleaza activitati economice in strainatate in principal prin deschiderea unor sedii, desfasurarea in comun a unor operatiuni sau prin participarea la capitalul unei intreprinderi inregistrate intr-o alta tara (filiale, intreprinderi asociate sau intreprinderi in participatie). Filiala este intreprinderea (societate comerciala sau nu) controlata de o alta intreprindere. Intreprinderea asociata este intreprinderea (societate comerciala sau nu) asupra careia investitorul are o influenta semnificativa, fara ca aceasta sa fie filiala sau asociere in participatie. Intreprinderea in participatie si operatiunea in participatie sunt cazuri particulare ale asocierilor in participatie, fiind intelegeri contractuale prin care participatiile desfasoara activitati economice controlate in comun.3 Situatiile financiare ale entitatilor din strainatate pot fi convertite in moneda investitorului, in scopul consolidarii lor, dar si in situatia in care o intreprindere doreste sa isi prezinte situatiile financiare intr-o alta moneda. Moneda locala4 este moneda tarii in care se afla societatea consolidata si reprezinta adesea moneda in care se intocmesc situatiile financiare individuale. Moneda functionala este moneda mediului economic primar in care entitatea opereaza, adica, la modul general, moneda in care trezoreria entitatii este, in principal, generata si utilizata. Standardul IAS 21Efectele variatiei cursurilor monedelor straine propune, printre altele, doua criterii primare pentru identificarea monedei functionale: - moneda care influenteaza, in mod determinant, pretul de vanzare al bunurilor si serviciilor si moneda tarii ale carei forte competitive si reglementari determina in principal preturile de vanzare pentru bunuri si servicii; - moneda care influenteaza, de maniera determinanta, costurile legate de manopera, de materii prime si alte costuri implicate de furnizarea de bunuri si servicii. Cand aceste criterii primare nu sunt suficiente pentru determinarea monedei functionale, trebuie retinuti factori complementari. Este vorba despre: moneda in care sunt generate fondurile din activitatile de finantare si moneda in care sunt exprimate incasarile din activitatile de exploatare. IAS 21 Efectele variatiei cursurilor monedelor straine prevede si alti factori pentru determinarea monedei functionale a unei entitati externe si a masurii in care moneda sa functionala este aceeasi cu cea a entitatii raportoare. Printre acesti factori figureaza: gradul in care operatiile entitatii straine reprezinta o extensie a activitatilor entitatii raportoare; proportia pe care o ocupa tranzactiile cu entitatea raportoare in cadrul activitatilor entitatii straine; gradul in care fluxurile de trezorerie ale entitatii straine afecteaza direct fluxurile de trezorerie ale entitatii raportoare si sunt disponibile pentru a-i fi remise acesteia; gradul in care fluxurile de trezorerie ale entitatii straine sunt suficiente pentru acoperirea datoriilor asteptate ale acesteia, fara sustinerea financiara a entitatii raportoare.

IAS 27 Situatii financiare consolidate si individuale, IAS 28 Investitii in entitati asociate, IAS 31 Raportare financiara a intereselor in asocierile in participatie. 4 Definitii din IAS 21 Efectele variatiei cursurilor monedelor straine , standardul revizuit 2007

Prezentarea metodelor de conversie Metoda cursului de inchidere versus metoda temporala Metoda cursului de inchidere5 porneste de la rationamentul ca actionarii societatii mama sunt afectati numai de variatia anuala a cursului de schimb valutar. Activele si datoriile sunt convertite la cursul de inchidere si in acest mod expunerea valutara se reduce la diferenta dintre active si datorii, adica la activul net. Pentru societatea mama aceasta situatie este echivalenta cu a detine un activ (de exemplu o creanta) in valuta. Daca valuta (moneda locala) se apreciaza in raport cu moneda societatii mama apare un castig din conversie, iar in situatia opusa, o pierdere din conversie. Desi ideal ar fi ca elementele contului de profit si pierdere sa se converteasca la cursurile de la datele efectuarii tranzactiilor, in practica se foloseste cursul mediu anual. Conform rationamentului expus, diferentele din conversie sunt reflectate in capitalurile proprii, si nu in contul de profit si pierdere, intrucat nu au legatura cu activitatea filialei. Atat in metoda cursului de inchidere, cat si in metoda temporala, capitalurile existente la data achizitiei se convertesc la cursul de la acea data, in timp ce modificarile survenite ulterior se convertesc la cursurile de la datele respective. Metoda temporala isi propune sa pastreze, in situatiile financiare convertite, aceleasi baze de evaluare existente in situatiile financiare exprimate in moneda locala a filialei din strainatate. De aceea, imobilizarile evaluate la cost istoric vor fi convertite la cost istoric, iar imobilizarile reevaluate vor fi convertite la cursul de la data evaluarii. Consecinta a aplicarii regulii celei mai mici valori dintre cost si valoarea realizabila neta, stocurile evaluate in bilant la cost istoric sunt convertite la cost istoric, iar cele evaluate la valoarea realizabila neta se convertesc la cursul de inchidere. Elementele monetare, inclusiv datoriile pe termen lung, se convertesc la cursul de inchidere. Efectele aprecierii monedei locale depind cel mai adesea de raportul active si datorii. Activele nemonetare nu sunt expuse fluctuatiei cursurilor valutare, ele fiind convertite la cursurile istorice, in timp ce activele si datoriile monetare sunt expuse riscului valutar, ele fiind convertite la cursurile de inchidere. Cel mai adesea important este raportul dintre imobilizari (acolo unde au o pondere importanta) si datoriile pe termen lung. Daca imobilizarile au fost finantate in principal din credite pe termen lung, situatiile financiare convertite pot indica o pierdere din conversie, intrucat pierderea din aprecierea datoriilor pe termen lung (convertite la cursul de inchidere) nu este compensata cu un castig din aprecierea imobilizarilor (convertite la cursuri istorice). In metoda temporala, elementele contului de profit si pierdere se convertesc la cursul mediu anual, cu exceptia cheltuielilor cu amortizarea, cheltuielilor cu marfurile si tranzactiilor punctuale. Cheltuielile cu amortizarea se convertesc la cursul de la data achizitionarii activelor imobilizate amortizabile, iar tranzactiile punctuale la cursurile de la datele la acare au avut loc tranzactiile respective. Cheltuielile cu marfurile se convertesc luand in calcul cursul specific soldului initial, cursul mediu anual pentru cumpararile din cursul exercitiului si cursul relevant pentru soldul final6. Cursul mediu

5 6

M.Ristea, L.Olimid, D.A. Calu (2006), Sisteme contabile comparate, Editura CECCAR , Bucuresti Sau cursurile relevante pentru soldurile initiale si finale.

anual al fiecarei exercitiu financiar se determina la media cursurilor de inchidere si deschidere a exercitiului. Diferentele din conversie se reflecta in contul de profit si pierdere. Sintetizand, regulile de conversie a situatiilor financiare conform metodei cursului de inchidere si metodei temporale, acestea se prezinta astfel: Situatii financiare Metoda cursului de inchidere Metoda temporala

Cont de profit si pierdere

Bilant

Elemente provenite Curs mediu din tranzactii anual recurente Curs mediu anual (nu se Elemente provenite specifica daca este cursul Curs la data din tranzactii anual, semestrial sau lunar) tranzactiei punctuale Apare Rezultat din conversie Elemente monetare Curs de (creante, datorii) inchidere Active si Curs de Imobilizari, stocuri Curs la data Datorii inchidere cheltuieli sau tranzactiei venituri in avans Capitaluri Curs la data proprii tranzactiei Curs la data Capitaluri proprii tranzactiei7 Apar Diferente de conversie

Studiu de caz: Societatea M (societate romaneasca) este o societate pe actiuni cu un capital social de 150.000 lei reprezentat prin 3000 actiuni valoare nominala 50 lei/actiune. La 31.12.2007 societatea M detine 2250 din actiunile societatii A(societate pe actiuni cu un capital social de 77140 lei impartit in 3000 actiuni,valoare nominala de 25.71 lei/actiune) Socitatea A este cu sediul in Uniunea Europeana. Organigrama grupului de societati se prezinta astfel: Societatea M 75% Societatea A
7

Data tranzactiei reprezinta momentul achizitiei filialei (pentru elementele care existau in acel moment) sau in momentul recunoasterii (data achizitiei, productiei, aportului sau subventiei) pentru celelalte elemente.

10

Alte informatii: Intre societatile membre ale grupului M au avut loc, in anul 2011 urmatoarele operatii -Societatea M a vandut marfuri catre societatea A cumparate cu 15000 cu un profit de 10% din care nedecontate 1000, nevandute proportie de 5%. -Societatea A a prestat servicii societatii M de 2000 din care nedecontate 300 -Societatea M a primit dividende de 200. Analiza perimetrului de consolidare si alegerea metodelor de consolidare utilizate de M Societatea Capitalul Titlutile Procentajul Procentajul Tipul de Metoda de social de control de control consolidare detinut de interes M detinut de M A 77140 57855 75% 75% Exclusiv de Integrare drept globala Situatiile financiare a societatilor Bilant societatea M 31.12.2011 ELEMENTE A. Active imobilizate I. Imobilizari necorporale II. Imobilizari corporale III. Imobilizari financiare Titluri de participatie la societatii din cadrul grupului Societatea A ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL B. Active circulante I. Stocuri II. Creante III. Investitii financiare pe termen scurt IV. Casa si conturi la banci ACTIVE CIRCULANTE TOTAL C. Cheltuieli in avans D. Datorii ce trebuie platite pe o perioada de un an E. Active circulante nete (Datorii curente nete (B+CD-I) F. Activ total minus datorii curente (A+E) G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli I. Venituri in avans 11

SUME (LEI) 184000 57855 57855 241855 31000 35000 14000 80000 42000 38000 279855 75000

J.Capital si reserve I.Capital social II. Prime de capital III.Rezerve din reevaluare IV. Rezerve V. Rezultat reportat VI. Rezutatul exercitiului TOTAL CAPITALURI PROPRII Contul de profit si pierdere societatea M ELEMENTE Cifra de afaceri VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale Cheltuieli Venituri Alte cheltuieli de exploatare CHELTUIELI DE EXPLOATARE TOTAL REZULATAT DIN EXPLATARE Venituri din interese de participare Venituri din dobanzi VENITURI FINANACIARE - TOTAL Cheltuieli privind dobanzile CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL REZULTAT FINANCIAR REZULTAT CURENT VENITURI EXTRAORDINARE CHELTUIELI EXTRAORDINARE REZULATAT EXTRAORDIANR VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE REZULTAT BRUT Impozit pe profit REZULTAT NET AL EXERCITIULUI Bilant societatea A 31.12.2011 ELEMENTE A. Active imobilizate I. Imobilizari necorporale II. Imobilizari corporale

150000 73520 39480 263000

SUME (LEI) 916 000 916000 467500 67000 358000 892000 23500 6600 26400 33000 22000 22000 11000 34500 16500 4000 12500 965500 918500 47000 7520 39480

SUME (EURO) 500 15000

12

III. Imobilizari financiare Titluri de participatie la societatii din cadrul grupului Alte creante imobilizate ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL B. Active circulante I. Stocuri II. Creante III. Investitii financiare pe termen scurt IV. Casa si conturi la banci ACTIVE CIRCULANTE TOTAL C. Cheltuieli in avans D. Datorii ce trebuie platite pe o perioada de un an E. Active circulante nete (Datorii curente nete (B+CD-I) F. Activ total minus datorii curente (A+E) G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an (credite bancare pe termen lung) H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli I. Venituri in avans J.Capital si rezerve I.Capital social II. Prime de capital III.Rezerve din reevaluare IV. Rezerve V. Rezultat reportat VI. Rezutatul exercitiului TOTAL CAPITALURI PROPRII Contul de profit si pierdere societatea A ELEMENTE Cifra de afaceri VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale Cheltuieli Venituri Alte cheltuieli de exploatare CHELTUIELI DE EXPLOATARE TOTAL REZULATAT DIN EXPLOATARE Venituri din interese de particiatie Venituri din dobanzi VENITURI FINANACIARE - TOTAL Cheltuieli privind dobanzile 13

15500 550 350 1450 2350 1800 200 15700 3200 20 350 21428 100 320 21848 SUME (EURO) 35000 35000 30150 2880 1850 34880 120 3500 850 4350 4210

CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL REZULTAT FINANCIAR REZULTAT CURENT VENITURI EXTRORDINARE CHELTUIELI EXTRORDINARE REZULATAT EXTRAORDIANR VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE REZULTAT BRUT Impozit pe profit REZULTAT NET AL EXERCITIULUI

4210 140 260 170 50 120 39520 39140 380 160 320

Rezervele societatii A la 31.12.2011 in valoare de 100 euro, au fost constituite din rezultatele nete ale exercitiilor anterioare, astfel: Rezultatul exercitiului 2008 2009 2010 Euro 50 30 20

Cursul de schimb euro/leu a avut umatoarea evolutie: Data Cursul de schimb 01.01.2008 1 euro = 3,6 lei Curs mediu 2008 1 euro = 3,7 lei Curs mediu 2009 1 euro = 3,9 lei Curs mediu 2010 1 euro = 4,1 lei 31.12.2011 1 euro = 4,32 lei Curs mediu 2011 1 euro = 4,26 lei

Conversia situatiilor financiare incepe cu contul de profit si pierdere, rezultatul obtinut in urma conversiei este preluat in bilant. Datorita faptului ca veniturile si cheltuielile din stuctura contului de profit si pierdere sunt exprimate la cursul mediu, rezultatul global este de asemenea exprimat la cursul mediu. ELEMENTE Cifra de afaceri SUME (EURO) 35000 Cursul de schimb Sume (LEI)

14

VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale Cheltuieli Venituri Alte cheltuieli de exploatare CHELTUIELI DE EXPLOATARE TOTAL REZULATAT DIN EXPLOATARE Venituri din interese de particiatie Venituri din dobanzi VENITURI FINANACIARE - TOTAL Cheltuieli privind dobanzile CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL REZULTAT FINANCIAR REZULTAT CURENT VENITURI EXTRORDINARE CHELTUIELI EXTRORDINARE REZULATAT EXTRAORDIANR VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE REZULTAT BRUT Impozit pe profit REZULTAT NET AL EXERCITIULUI

35000 30150

4,26 4,26

149100 128439

2880 1850 34880 120 3500 850 4350 4210 4210 140 260 170 50 120 39520 39140 380 160 320

4,26 4,26 4,26 4,26 4,26 4,26 4,26 4,26 4,26 4,26 4,26 4,26 4,26 4,26 4,26 4,26 4,26 4,26 4,26

12268.80 7881 148588.80 511.20 14910 3621 18531 17934.60 17934.60 596.40 1107.60 724.20 213 511.20 168355.20 166736.40 1618.80 681.60 1363.20

Conversia rezervelor, se va face de asemenea la cursul de schimb mediu annual, deoarece sunt contituite din rezultatul net: Rezerve an 2008 2009 2010 Suma (EURO) 50 30 20 Curs de schimb 3,7 3.9 4.1 Sume (LEI) 185 117 82

Total rezerve convertite = 185 + 117 + 82 = 384 lei ELEMENTE A. Active imobilizate I. Imobilizari necorporale II. Imobilizari corporale SUME (EURO) 500 15000 Cursul de schimb 4.32 4.32 Sume (LEI) 2160 64800

15

III. Imobilizari financiare Titluri de participatie la societatii din cadrul grupului Alte creante imobilizate ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL B. Active circulante I. Stocuri II. Creante III. Investitii financiare pe termen scurt IV. Casa si conturi la banci ACTIVE CIRCULANTE TOTAL C. Cheltuieli in avans D. Datorii ce trebuie platite pe o perioada de un an E. Active circulante nete (Datorii curente nete (B+C-D-I) F. Activ total minus datorii curente (A+E) G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an (credite bancare pe termen lung) H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli I. Venituri in avans J.Capital si rezerve I.Capital social II. Prime de capital III.Rezerve din reevaluare IV. Rezerve V. Rezultat reportat VI. Rezutatul exercitiului TOTAL CAPITALURI PROPRII 15500 550 350 1450 2350 1800 200 15700 3200 20 350 21428 100 320 21848 4.32 4.32 4.32 4.32 4.32 4.32 4.32 4.32 4.32 4.32 4.32 3.6 66960 2376 1512 6264 10152 7776 864 67824 13824 86.40 1512 77140.80 384 1363.20 78888

16

Analiza perimetrului de consolidare si alegerea metodelor de consolidare utilizate de M Societatea Capitalul Titlutile Procentajul Procentajul Tipul de social de control detinut de M A 77140 57855 75% de interes detinut de M 75% Exclusiv de drept TABLOUL DE CONSOLIDARE A BILANTULUI CONTABIL Elemente Societatea M (100%) A. Active imobilizate I. Imobilizari necorporale II. Imobilizari corporale III. Imobilizari financiare Titluri de participatie la societatii din cadrul grupului Societatea A Alte creante imobilizate ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL B. Active circulante I. Stocuri II. Creante III. Investitii financiare pe termen scurt IV. Casa si conturi la banci ACTIVE CIRCULANTE TOTAL C. Cheltuieli in avans D. Datorii ce trebuie platite pe o perioada de un an 57855 300000 66960 184000 57855 Societatea A (100%) 64800 2160 Integrare globala control Metoda de consolidare

31000 35000

2376 1512

14000 80000 42000

6264 10152 7776

17

E. Active circulante nete (Datorii curente nete) F. Activ total minus datorii curente G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli I. Venituri in avans J.Capital si reserve I.Capital social II. Prime de capital III.Rezerve din reevaluare IV. Rezerve V. Rezultat reportat VI. Rezutatul exercitiului TOTAL CAPITALURI PROPRII

38000 258000 75000

864 67824 13824 86.40 1512

150000 73520 39480 263000

77140.80 384 1363.20 78888

TABLOUL DE CONSOLIDARE A CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE Elemente Societatea M Cifra de afaceri Alte venituri din exploatare VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile (100%) 916 000 916000 467500 Societatea A (100%) 149100 149100 128439

18

Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale Cheltuieli Venituri Alte cheltuieli de exploatare CHELTUIELI DE EXPLOATARE TOTAL REZULATAT DIN EXPLATARE Venituri din interese de particiatie Venituri din dobanzi VENITURI FINANACIARE - TOTAL Cheltuieli privind dobanzile CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL REZULTAT FINANCIAR REZULTAT CURENT VENITURI EXTRAORDINARE CHELTUIELI EXTRAORDINARE REZULATAT EXTRAORDINAR VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE REZULTAT BRUT Impozit pe profit REZULTAT NET AL EXERCITIULUI 67000 358000 892000 23500 6600 26400 33000 22000 22000 11000 34500 16500 4000 12500 965500 918500 47000 7520 39480 12268.80 7881 148588.80 511.20 14910 3621 18531 17934.60 17934.60 596.40 1107.60 724.20 213 511.20 168355.20 166736.40 1618.80 681.60 1363.20

Eliminarea operatiilor interne si a conturilor reciproce

19

Eliminarea creantelor si datoriilor respectiv veniturile si cheltuielile generate de vanzarea marfurilor intre societatea M si societatea A in proportie de 100% Societatea M - marfuri cumparate cu 15000 - marfuri de vanzare 15000+(15000*10%)=16500 - marfuri nevandute 5%*16500=825 - marfuri revandute 95% * 16500=15675 Societatea A - marfuri cumparate de la M 15675 = % 825 750 75

Venituri din vanzarea marfurilor

Cheltuieli cu vanzarea marfurilor Marfurile

Deoarece aceasta tranzactie afecteaza si bilantul si contul de profit si pierdere se desparte astfel CPP : Venituri din vanzarea marfurilor = % Ch cu vanzarea marfurilor Bilant: Rezultat bilant = Marfuri Rezultat CPP CPP: Venituri din vanzarea marfurilor = 75 75 15.675 825 750

Cheltuili cu vanzarea marfurilor

Eliminarea creantelor si datoriilor generate de prestarea serviciilor de catre societatea A, societatii mama (in proportie de 100%) Valoarea serviciilor 2000 Servicii nedecontate 300

CPP

Venituri din prestarea serviciilor = Cheltuieli cu prestarea serviciilor 2000

20

Bilant:

Furnizori

Clienti

300

- eliminarea veniturilor din dividende si cresterea rezervelorgenerate de distribuirea dividentelor de catre societatea A catre societatea M Venituri din dividende = Rezerve 200

CPP Bilant

Venituri din dividende Rezultat bilant

= =

Rezulatat CPP Rezerve

200 200

Eliminarea titlurilor in contrapartida cu cota parte din capitalurile proprii existente in momentul achizitiei Consolidarea inseamna a substitui titlurile de participare care figureaza in bilantul societatii consolidate cu partea ce revine acesteia in capitalurile proprii ale societatiilor intrate in perimetrul de consolidare. Partajul capitalurilor proprii ale societatii A Dupa eliminarea operatiilor reciproce, capitalurile proprii ale societatii A se prezinta astfel:

Capitaluri

Valori

Valori corectate Socitatea

Interese minoritare

21

proprii A Capital social Rezerve Rezultat Total Bilant: 78263 77140.80 584 538.20 % capital social soc A rezerve rezulatat = 77140.80 384 1363.20 78888 77140.80 584 538.20 78263

M (75%) 57855.6 438 403.6 58697.2

(25%) 19285.2 146 134.6 19565.8

% titluri A rezerve consolidate rezultat consolidat Interese minoritare

78263 57855.60 438 403.60 19565.80

CPP: % Rezulatat consolidat Interese minoritare = Rezultat 538.20 403.60 134.600

BIBLIOGRAFIE 1. Feleaga N. , Feleaga L. - Contabilitate consolidat - o abordare european i

internaional, Editura Economic , 2007 2. Niulescu I. , Gue R. , Precup R . - IAS31 - Raportarea financiar a intereselor n asocierile n participaie, Editura CECCAR , Bucureti , 2004 3. Sacarin M. - Grupurile de societi i repere ale ntreprinderii conturilor consolidate, Editur Economic , 2002 4. Niulescu I. , Gue R. , Precup R . - IAS31 - Raportarea financiar a intereselor n asocierile n participaie, Editura CECCAR , Bucureti , 2004 5. Sacarin M. - Contabilitatea aprofundat , Editura Economic , 2004 6. M.Ristea, L.Olimid, D.A. Calu, Sisteme contabile comparate, Editura CECCAR , Bucuresti, 2006 22

7. Ghid practic de aplicare a OMFP 3055/2009, Editura CECCAR, 2010 8. **** http://www.scribd.com/doc/46824304/Contabilitate-Consolidata

23