Sistemul Informational Privind Contabilitatea Cheltuielilor Si Veniturilor La o Societate Comerciala - SC Lighting Company SRL

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune
TEMA:
SISTEMUL INFORMATIONAL PRIVIND CONTABILITATEA
CHELTUIELILOR SI VENITURILOR LA O SOCIETATE COMERCIALA
Coordonator ştiinţific,
Prof. Univ. Dr. Mihai Florea
Absolvent,
BUCURESTI
2004
INTRODUCERE
1. Scopul si obiectivele lucrarii
In cadrul reformei contabile din tara noastra – aflata inca in curs de desfasurare – contabilitatea
financiara trateaza complet si sistematic viata contabila a intreprinderii, intreaga problematica teoretico-
metodologica a celui mai important circuit, cel al contabilitatii financiare (generale). Prin aceasta se asigura
urmarirea, controlul si prezentarea fidela a patrimoniului, situatiei si rezultatelor financiare, precum si
elaborarea documentelor de sinteza ale intreprinderii, potrivit standardelor si normelor contabile
internationale in conditiile cerute de economia de piata.
Lucrarea de fata isi propune sa trateze principalele caracteristici privind organizarea contabilitatii
cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor la o societate comerciala.
In Capitolul 1 al lucrarii sunt prezentate delimitari si structuri privind cheltuielile, veniturile si
rezultatele. In prima parte a acestui capitol sunt enuntate mai intai abordari internationale privind
contabilitatea cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor. Urmatoarele puncte prezinta definitia si structura
cheltuielilor si a veniturilor, iar apoi modul de determinare a rezultatului financiar. Ultimul punct al acestui
capitol va prezenta contul de rezultate, documentul contabil de sinteza care masoara performantele
activitatii unei intreprinderi, in cursul unei perioade date.
Partea a doua a lucrarii prezinta modul de organizare a contabilitatii cheltuielilor, veniturilor si
rezultatelor cu studiu de caz la Societatea Comerciala “ Lighting Company” S.A.
Capitolul 3 al lucrarii analizeaza indicatorii economico – financiari pe baza contului de profit si
pierdere al societatii comerciale “Lighting Company” S.A. incheiat la 31 decembrie 2001.
Pe baza indicatorilor economico – financiari analizati in Capitolul 3, in ultimul capitol vor fi
prezentate cateva concluzii cu privire la activitatea societatii comerciale “ Lighting Company” S.A. pe anul
2000, respectiv anul 2001.
2 Prezentare generala a S.C. “Lighting Company ” S.A.
2.1 Scurt istoric al S.C. " Lighting Company "S.A.
Lucrarea de faţă foloseşte ca bază de cercetare pentru organizarea contabilitatii cheltuielilor,

veniturilor si rezultatelor S.C. " Lighting Company" SA..
Aceasta societate a fost înfiinţată în anul 1993 prin privatizarea “Electrofar”, fosta intreprindere de
stat, cu capital majoritar canadian sub denumirea de S.C. “Luxten Lighting” S.A. In 1998 S.C. ”Luxten
Lighting” S.A. preia de la FPS pachetul majoritar de actiuni al firmei AEM Timisoara. Dupa preluarea
AEM devine S.C. “ Lighting Company” S.A. avand inregistrarea J35/17 din 18.01.2000 la Registrul
Comertului al Judetului Timis.
S.C. “ Lighting Company” S.A. are o traditie indelungata in fabricarea surselor de lumina, a
accesoriilor pentru acestea si a accesoriilor pentru iluminat, dezvoltanduse continuu atat prin diversificarea
gamei de produse, cat si prin executarea unor linii de fabricatie in conceptie proprie. Domeniile declarate
sunt : productie industrala, comert cu ridicata, comert cu amanuntul, servicii, constructii. Domeniul
principal este cel de productie industrala.
Au fost urmarite promovarea rapida a progresului stiintifico – tehnic sub forma de produse noi si
modernizate, tehnologii perfectionate, patrunderea pe noi piete si imbunatatirea pozitiei detinute pe pietele
actuale. Din anul 1994 toate produsele Luxten sunt fabricate in sistem de asigurare a calitatii conform ISO
9001 certificat de firma KEMA – Olanda.
2.2 Denumirea societăţii
Denumirea societăţii este Societatea comercială " Lighting Company" S.A.

În toate actele, facturile, anunţurile, publicaţiile şi în alte acte emanând de la societate, denumirea
societăţii va fi precedată sau urmată de cuvintele "societate pe acţiuni" sau de iniţialele "S.A.", de capitalul
social şi numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului.
2.3 Forma juridică a societăţii
Societatea comercială " Lighting Company" S.A. este persoană juridică română, având formă
juridică de societate pe acţiuni. Aceasta îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi cu
prezentul statut.
2.4 Sediul societăţii
Sediul societăţii este în România, Judetul Timis, str. Calea Buziasului, nr. 26, Timisoara. Sediul
societăţii poate fi schimbat în alt loc din România pe baza hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor,
potrivit legii. Societatea poate avea sucursale, filiale, reprezentanţe, agenţii situate şi în alte localităţi din
ţară şi străinătate.
2.5 Obiectul de activitate al societăţii
Obiectul de activitate al S.C. ” Lighting Company” S.A. consta in:

 Fabricatia de surse de lumina;
 Fabricatia de accesorii pentru lampi;
 Fabricatia lampilor speciale;
 Fabricatia de corpuri pentru iluminatul public;
 Fabricatia de surse si accesorii pentru domenii speciale;
 Cercetare si proiectare in domeniul surselor si accesoriilor de iluminat;
 Verificari si atestari metrologice in laborator autorizat;
 Comercializarea de surse, accesorii pentru iluminat;
 Servicii de contractare şi reprezentare în relaţii cu firme din ţară şi străinătate pentru activităţi specifice;
 Activitatea de import-export în specificul activităţii, pe bază de comision;
 Activitatea de servicii sociale pentru salariaţi.
2.6 Capitalul social. Acţiunile
Capitalul social este de 175.458.726.000 lei, împărţit în 7.018.349 acţiuni nominative în valoare
nominală de 25.000 lei fiecare, în întregime subscrise de acţionari, potrivit contractului de societate.
Capitalul social iniţial împărţit în acţiuni nominative de 25.000 lei fiecare, este în întregime subscris şi
vărsat de la data constituirii societăţii.
Acţiunile nominative ale societăţii vor cuprinde toate elementele prevăzute de lege.
Acţiunile vor purta timbru sec al societăţii şi semnăturile a doi administratori. Societatea va ţine
evidenţa acţiunilor într-un registru numerotat, sigilat şi parafat de Preşedintele Consiliului de Administraţie,
care se păstrează la sediul societăţii.
Reducerea sau mărirea capitalului social
Capitalul social poate fi redus sau mărit pe baza hotărârii Adunării Generale Extraordinare a
Acţionarilor, în condiţiile şi cu respectarea procedurii prevăzute de lege.
2.7 Managementul conducerii
2.7.1 Adunarea Generală a Acţionarilor

Adunarea Generală a Acţionarilor este organul de conducere al societăţii, care decide asupra
activităţii acesteia şi asigură politica ei economică, comercială şi financiară.
Acţionarii pot fi reprezentaţi în Adunarea Generală a Acţionarilor prin alţi acţionari, în baza unei
procuri speciale, certificate de un membru al consiliului de administraţie sau autentificate de către notariat.
Adunările Generale ale Acţionarilor sunt ordinare şi se ţin la data, ora şi locul indicate în convocator.
2.8 Activitatea societăţii
Exerciţiul economico-financiar
Exerciţiul economico-financiar începe de la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie ale fiecărui an.
Primul exerciţiu începe la data constituirii societăţii.
Personalul societăţii
Personalul executiv de conducere al societăţii este angajat sau concediat de Consiliul de
Administraţie, iar restul personalului este angajat sau concediat de directorul general al societăţii.
Nivelul salariaţiilor pentru personalul societăţii pe categorii de calificare şi funcţii se stabileşte şi
poate fi modificat de directorul general, în funcţie de studii şi munca efectiv prestată, cu respectarea limitei
minime de salarizare prevăzută de lege. Nivelul salariilor pentru personalul executiv de conducere al
societăţii este stabilit de către Consiliul de Administraţie.
Plata salariilor, impozitelor pe acestea şi a cotei de asigurări sociale se face potrivit legii.
Alte drepturi şi obligaţii ale personalului societăţii sunt stabilite de către Consiliul de Administraţie
al societăţii.
Amortizarea fondurilor fixe
La amortizarea fondurilor fixe se vor avea în vedere următoarele:
a) amortizarea se stabileşte prin aplicarea normelor de amortizare asupra valorii de achiziţie a fondurilor
fixe şi care include, după caz, preţul de cost al producţiei, al prestaţilor de servicii sau al cheltuielilor de
circulaţie şi se utilizează pentru înlocuirea mijloacelor fixe şi alte nevoi ale societăţii;
b) prin valoarea de achiziţie a fondurilor fixe se înţelege suma cheltuielilor de cumpărare şi a altor cheltuieli
efectuate pentru punerea în funcţiune a fiecărui fond fix;
c) amortizarea se calculează de la data punerii în funcţiune a fondurilor fixe, potrivit reglementărilor
legale.
Reparaţii capitale
Lucrările de reparaţii capitale se vor executa pe baza hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor. Fondurile
necesare se asigură prin includerea cheltuielilor respective, după caz, în preţul de cost al producţiei, al prestărilor de
servicii sau în cheltuielile de circulaţie în anul în care au fost executate sau eşalonat pe mai mulţi ani.
Evidenţa contabilă şi bilanţul contabil
Societatea va ţine evidenţa contabilă în lei şi va întocmi anual bilanţul şi contul de profit şi pierdere,
având în vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor şi vor fi publicate în Monitorul
Oficial, partea a IV-a.
Calculul şi repartizarea profitului
Profitul societăţii se stabileşte pe baza bilanţului aprobat de Adunarea Generală a Acţionarilor.
Profitul impozabil se stabileşte ca diferenţă între suma totală a veniturilor încasate şi suma cheltuielilor
efectuate pentru realizarea acestor venituri. Pentru determinarea acestui profit se va deduce din profitul anual
fondul de rezervă care va fi de cel puţin 5% din totalul profitului prevăzut în bilanţul anual (constituirea lui
efectuându-se până se va atinge minimum a 5-a parte din capitalul social), stabilindu-se şi alte cote prevăzute în
reglementările în vigoare.
Din profitul societăţii, după constituirea fondului de rezervă, în conformitate cu art. 106 din legea
nr.31/1990, membrii Consiliului de Administraţie vor fi stimulaţi, pentru buna administrare, prin
constituirea unui fond, în funcţie de indicele de realizare a raportului profit net/cifra de afaceri.
2.10 Structura organizatorică a S.C. " Lighting Company" S.A.
Societatea Comerciala “Luxten Lighting Company“ S.A. este condusa de Consiliul de

Administratie. Presedintele consiliului de administratie este Directorul General, caruia ii sunt subordonate
direct:
1. Oficiu Juridic;
2. Relatii cu publicul si de protocol;
3. Serviciu informatic;
4. Director General Adjunct;
5. Director Tehnic;
6. Director Calitate;
7. Director Productie;
8. Director Departament Iluminat Public;
9. Director Marketing Intern;
10. Director Marketing Extern;
11. Director Economic;
12. Director Personal, Administratie, Securitate.
A se vedea organigrama anexată – anexa 1 .
2.11 Organizarea compartimentului contabil
In subordinea Directorului Economic se afla urmatoarele compartimente:

1. Birou Bugete – Control Financiar Intern;
2. Serviciu Contabilitate;
3. Serviciu Financiar.
Serviciul Contabilitate din cadrul S.C. “ Lighting Company” S.A. are ca atribuţii:
 înregistrarea la timp şi corect în contabilitate, în mod cronologic şi sistematic, pe baza documentelor
justificative, a tuturor operaţiunilor patrimoniale;
 inventarierea patrimoniului;
 întocmirea registrului de inventar;
 controlul asupra operaţiunilor patrimoniale efectuate;
 întocmirea lucrărilor de sinteză (bilanţ, contul de profit şi pierderi, anexele la bilanţ şi raportul de
gestiune);
 furnizarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor privind patrimoniul şi rezultatele obţinute;
 determinarea şi analiza rentabilităţii.
Serviciul financiar are ca obiective:
 planificarea, urmărirea şi evidenţa mijloacelor financiare ale societăţii;
 asigurarea capitalului şi a fondurilor necesare desfăşurării unei activităţi normale;
 gestiunea veniturilor;
 calcularea la timp şi corectă a drepturilor băneşti ale angajaţilor;
 efectuarea la timp şi în bune condiţii cu respectarea dispoziţiilor legale a tuturor operaţiilor de încasare
şi plăţi;
 asigurarea debitelor de orice natură etc.
În cadrul Serviciului financiar se realizează şi evidenta contabilă a elementelor legate de capital,
fonduri, credite, împrumuturi, decontări cu terţii, salariaţii şi cele ce privesc trezoreria.
Activitatea de control financiar reprezintă ansamblul proceselor prin care se codifică repectarea
normelor legale cu privire la integritatea, utilizarea şi păstrarea valorilor materiale şi băneşti din patrimoniu.
Controlul asupra operaţiilor patrimoniale este exercitat de către persoanele care conduc
contabilitatea, care exercită controlul financiar preventiv şi controlul financiar de gestiune, cenzori sau alte
persoane specializate.
Contabilitatea financiară are ca obiectiv principal furnizarea informatiilor necesare atât pentru
necesităţile proprii cât şi în relaţiile acestora cu acţionarii, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte
persoane fizice şi juridice.
Obiectul contabilităţii patrimoniului îl constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile,
disponibilităţile băneşti, titlurile de valoare, drepturile şi obligaţiile persoanelor, precum şi mişcările şi
modificările intervenite în urma operaţiilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile şi rezultatele
obţinute.
Contabilitatea mijloacelor fixe se ţine pe categorii şi pe fiecare obiect de evidenţă. Contabilitatea valorilor
materiale se ţine cantitativ şi valoric.
La serviciul contabilitate se verifică legalitatea şi realitatea documentelor înscrise în raportul de
gestiune, preţurile, precum şi evaluarea împreuna cu celelalte calcule, astfel ca după ce se constată corectă şi
legală întocmirea lor, le vizează şi le înregistrează în Fişa contabilă analitică ţinută pentru fiecare gestiune în
parte.
Controlul concordanţei înregistrărilor din evidenţa gestiunii, cu cea din contabilitate se face
periodic, în principal, prin confruntarea soldurilor din raportul de gestiune cu soldurile din fişa contabilă
analitică.
Evidenţa contabilă se ţine computerizat, cu ajutorul unui program făcut de analiştii societăţii
conform cerinţelor activităţii desfăşurate.
Contabilitatea este organizată şi se desfăşoara conform legii contabilităţii şi regulamentului de
aplicare a acesteia în partidă dublă, folosind conturi sintetice de gradul 2 şi utilizând metoda global-valorică
pentru evidenţa analitică.
Această metoda constă în ţinerea evidenţei numai valoric, atât la nivelul gestiunii cât şi în contabilitate.
Forma de contabilitate
Se foloseşte forma de contabilitate informatică ce reprezintă o adaptare prin folosirea tehnicii
electronice de calcul a formei de contabilitate maestru-şah.
Trăsătura de baza a formei de contabilitate maestru-şah este cea a dezvoltării pe conturi corespondente
atât a rulajului debitor cât şi a celui creditor al conturilor sintetice. În ceea ce priveşte contabilitatea analitică,
aceasta capătă diverse structuri.
Înainte de a fi înregistrate, documentele justificative sunt supuse prelucrării contabile (sortare pe
feluri de operatii, verificare, evaluare şi control). Dacă pentru acelasi fel de operaţii există mai multe feluri
de documente justificative, acestea se totalizează zilnic sau în cursul lunii cu ajutorul formularelor de tipul:
"Document cumulativ" întocmite fie pentru debitul, fie pentru creditul contului care reflectă asemenea
operaţii.
Pentru înregistrările care nu au la bază documente cumulative se întocmesc note de contabilitate.
Principalele formulare care se utilizează sunt:
 Jurnalul de înregistrare;
 Fişa sintetică şah;
 Registrele auxiliare folosite pentru evidenţa analitică;
 Balanţa conturilor.
CAPITOLUL 1
DELIMITÃRI ŞI STRUCTURI PRIVIND

CHELTUIELILE, VENITURILE ŞI REZULTATELE
1.1 Abordãri internaţionale privind contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor
Veniturile şi cheltuielile constituie elemente direct legate de mãsurarea profitului. Recunoasterea şi

mãsurarea veniturilor şi a cheltuielilor, şi deci a profitului, depind parţial de conceptele de capital şi de
menţinere a nivelului capitalului.
Ocazionarea cheltuielilor se deruleazã de regulã în patru etape dupã cum urmeazã:
a. angajarea intervine în momentul cumpãrãrii când se creeazã obligaţia bãneascã faţã de furnizori de
a plãti bunurile şi serviciile primite de la aceştia;
b. plata constã în achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul relaţiilor comerciale sau de
transfer (fãrã echivalent) în cadrul relaţiilor financiare. Astfel, achitarea obligaţiilor faţã de furnizor
reprezintã o platã ca echivalent, iar achitarea unui impozit datorat reprezintã un transfer fãrã
echivalent;
c. consumul sau vânzarea este specific utilizãrii efective a bunurilor economice în vederea satisfacerii
unei nevoi a unitãţii patrimoniale;
d. încorporarea este o etapã strict contabilã în cadrul cãreia cheltuielile sunt decontate asupra
rezultatului exerciţiului.
Stocuri
Furnizori Cheltuieli
Disponibilitãţi baneşti
Fig.1 Etapele formãrii cheltuielilor

Unde:
1. aprovizionãri de la furnizori;
2. plãţi cãtre furnizori;
3. consumuri din stoc;
4. consumuri de bunuri nestocabile;
5. plãţi care sunt concomitente şi cheltuieli (plata unui serviciu primit, nestocat; plata dobânzilor bancare).
Aceste etape derulate în formarea cheltuielilor pot fi succesive sau simultane astfel:
- consumul de materii prime presupune aprovizionarea şi stocarea acestora (1), plata facându-se
concomitent (cash) sau ulterior (2) şi consumul propriu-zis (3). Deci angajarea poate sã preceadã plata şi
consumul.
Uneori materiile prime aprovizionate se consumã înainte de a fi plãtite (consumul precede plata),
iar în alte situaţii angajarea se suprapune în timp cu plata (aprovizionãri cu plata pe loc, în numerar).
- consumuri de bunuri nestocabile (energia, apa, servicii de la terţi) au loc simultan cu
angajarea(aprovizionarea)(4), iar plata lor se face ulterior (2).
Nu toate cheltuielile iau nastere în urma parcurgerii acestor etape, unele cheltuieli nu presupun o
platã, ci sunt consecinţa unui joc „contabil”. Aceste cheltuieli calculate sunt determinate de deprecierile
ireversibile (amortizarea) şi de deprecierile reversibile (provizioanele) pe care le suferã elementele
patrimoniale, aşa cum s-a arãtat. În acelaşi timp, unele plaţi se suprapun cu cheltuielile corespunzãtoare,
cum este cazul plãţii dobânzilor bancare.
Reevaluarea sau ajustarea valorii activelor şi datoriilor determinã creşteri sau diminuãri ale
capitalului propriu. Deşi aceste creşteri sau diminuãri corespund definiţiei veniturilor şi cheltuielilor, ele nu
sunt incluse în contul de profit şi pierdere în baza anumitor concepte legate de menţinerea nivelului
capitalului. În schimb ele sunt incluse în capitalul propriu, ca ajustãri pentru menţinerea nivelului
capitalului sau ca rezerve din reevaluare.
CAPITOLUL 2
ORGANIZAREA CONTABILITATII CHELTUIELILOR, VENITURILOR SI REZULTATELOR
LA S.C.“ LITHING COMPANY” S.A.
2.1 Documente contabile si fluxul lor informational
Documentele primare necesare pentru inregistrarea cheltuielilor sunt corespunzatoare naturii sau
felului cheltuielilor. In ele se consemneaza consumul de factori de productie (materiale, salarii, consumul de
imobilizari etc.) sau modalitatea de plata fata de terti.
Dintre documentele in care se consemneaza cheltuielile unitatii patrimoniale cele mai importante
sunt:
a) documentele privind cheltuielile cu activele imobilizate: situatia de calcul si repartizare a amrtizarii;
proces-verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe de declasare a unor bunuri materiale;
facturi si situatii de lucrari.
b) documente privind cheltuielile cu materiile prime, materiale si marfuri: bon de consum (colectiv); fisa
limita de consum (colectiva); lista zilnica de alimente; fisa de calcul a uzurii obiectelor de inventar;
centralizatorul vanzarilor zilnice (marfuri); foaia de parcurs.
c) documente privind cheltuieli cu mijloace banesti si din decontari: chitanta (pentru operatii in valuta);
chitanta fiscala; proces-verbal de plati; dispozitie de plata pentru caserie; deconturi de cheltuieli.
d) documente privind cheltuielile cu salariile si alte cheltuieli de personal: stat de salarii; situatii de
calcul, decontare si repartizare a contributiei la asigurarile sociale si la constituirea fondului pentru
plata ajutorului de somaj; situatii de calcul pentru constituirea fondurilor de cercetare, a fondului de
risc si accidente etc.; decont de cheltuieli (pentru deplasari externe); decont de cheltuieli valutare
(transporturi internationale) etc.
In ceea ce priveste veniturile, documentele primare utilizate se creeaza
incepand cu faza de planificare si continua cu angajarea livrarii, expedierea si incasarea valorii produselor.
Desfasurarea procesului de de desfacere a produselor are loc in conformitate cu planul de
desfacere, corelat cu celelalte sectiuni ale planului economic si financiar al societatii. Angajarea livrarilor se
face prin comenzile beneficiarilor si contractele economice incheiate cu acestia. La termenele de livrare,
prin grija compartimentului de desfacere, se intocmeste dispozitia de livrare in baza careia depozitul
pregateste expedierea priduselor finite la beneficiari si inregistreaza cantitatile livrate in Fisa de magazie.
Avizul de insotire a marfii constituie un document insotitor al transportului in cazul cand factura fiscala se
intocmeste ulterior. Factura fiscala este intocmita in trei exemplare, cand se emite ulterior sau in patru
exemplare cand se intocmeste in momentul livrarii, avand urmatoarele destinatii: exmplarul 1 constituie
documentul de decontare cu beneficiarul, exemplarul 4 insoteste marfa la beneficiar, exemplarul 2 este
utilizat ca document justificativ al inregistrarilor in contabilitatea analitica si sintetica a produselor livrate,
iar exemplarul 3 este utilizat de compartimentul de desfacere pentru inregistrare in evidenta operativa si
pentru urmarirea eventualelor reclamatii de la clienti. Factura emisa se inregistreaza in Jurnalul pentru
vanzari, pentru stabilirea TVA colactata in perioada respectiva, in Registrul jurnal ca document obligatoriu
de inregistrare cronologica a miscarii elementelor patrimoniale si in Jurnalul pentru vanzarea produselor
(sau marfurilor) si alte iesiri.
Registrul pentru evidenta veniturilor reprezinta documentul contabil utilizat de unitatile
patrimoniale care practica forma de contabilitate pe jurnale, care au un volum mare de operatiuni, unde
veniturile sunt inregistrate pe activitati, dupa natura lor.
Ca document de transport a produselor se utilizeaza, dupa caz, buletinul de mesageri, scrisoarea de
trasura, scrisoarea de transport sau conosamentul, iar pentru garantarea calitatii produselor livrate
certificatul de calitate si certificatul de garantie.
2.2 Sistemul de conturi utilizat
Contabilitatea financiara reflecta cheltuielile intr-o clasificare corespunzatoare naturii activitatii pe

care le desfasoara intreprinderea(exploatare, financiara si exceptionala) si naturii resurselor consumate
(materii prime, salarii, amortizari etc.). Aceasta structura se regaseste astfel la nivelul grupelor de conturi
principale:
I.Cheltuieli de exploatare din care: 60 Cheltuieli cu materiile prime, materiale si marfuri; 61
Cheltuieli cu lucrarile si serviciile excutate de terti; 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terti; 63
Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate; 64 Cheltuieli cu personalul; 65 Alte cheltuieli de
exploatare.
II.Cheltuieli financiare: 66 Cheltuieli financiare.
III.Cheltuieli exceptionale: 67 Cheltuieli exceptionale.
IV.Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele sau cheltuieli calculate: 68 Cheltuieli cu
amortizarile si provizioanele.
V.Cheltuieli cu impozitul pe profit: 69 Cheltuieli cu impozitul pe profit.
In ceea ce priveste veniturile, gruparea se face in functie de natura activitatii producatoare de
rezultate, iar in cadrul fiecarei activitati, veniturile se delimiteaza in functie de natura rezultatelor obtinute.
Aceasta clasificare se regaseste astfel la nivelul grupelor de conturi:
Se poate aprecia ca in contabilitatea financiara cheltuielile se grupeaza in: cheltuieli curente;
cheltuieli inregistrate in avans; cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii; cheltuieli de plata.
2.3 Contabilitatea cheltuielilor
2.3.1 Contabilitatea cheltuielilor de exploatare
Activitatea de exploatare cuprinde toate operatiile economice si comerciale privind aprovizionarea,

productia si desfacerea bunurilor, lucrarilor si serviciilor. De asemenea sunt incluse si operatiile privind
investitiile, prin care se realizeaza productia si constructia proprie de mijloace fixe.
Contabilitatea cheltuielilor cu materiile prime, materialele si marfurile
In ansamblul cheltuielilor de exploatare ale oricarui agent economic, ponderea cheltuielilor cu

materiile prime si materialele in sfera productiei si costul marfurilor vandute in sfera circulatiei sunt
dominante.
Inregistrarea in conturile de cheltuieli curente a valorilor materiale consumate difera in functie de :
- metoda de contabilitate sintetica a stocurilor (metoda inventarului permanent, metoda inventarului
intermitent);
- modul de repartizare (sau imputare) a diferentelor de pret aferente acestora;
- metoda de calcul a uzurii obiectelor de inventar.
- Cheltuielile cu materiile prime
Se considera materii prime acele sortimente destinate consumului productiv care constituie
substanta produselor finite.
Cheltuielile cu materiile prime sunt formate din:
- pretul de inregistrare al materiilor prime date in consum;
- pretul de inregistrare al materiilor prime constatate lipsa la inventariere;
- diferentele de pret aferente materiilor prime date in consum sau constatate lipsa la inventariere.
Exemplu: In baza centralizatorului bonurilor de consum, se inregistreaza materiile prime consumate
in activitatea de exploatare de catre S.C. “Lighting Company” S.A. in luna decembrie 2001 in suma de
4.314.343.239 lei. (se utilizeaza metoda inventarului permanent).
Se inregistreaza in contabilitate consumul de materii prime:
600 “Cheltuieli cu materiile prime” = 300 “Materii prime” 4.314.343.239
Diferentele de pret aferente materiilor prime date in consum se inregistreaza in contabilitate astfel:
600”Cheltuieli cu materiile prime” = 300”Diferentele de pret la materii
prime si materiale”
S.C. “Lighting Company” S.A. nu inregistreaza diferente de pret aferente materiilor prime date in
consum.
- Cheltuieli cu materialele consumabile
Se considera materiale consumabile acele materiale care se folosesc in procesul de productie alaturi
de materiile prime si care, de regula, nu se regasesc in substanta produsului finit.Sunt formate din aceleasi
componente mentionate la cheltuielile cu materiile prime.
Exemplu: La S.C. “Lighting Company” S.A. se dau in consum in luna decembrie 2001 carburanti in
valoare de 27.409.557 lei la pret de factura 15.301.045 lei. Pentru gestiunea stocurilor societatea utilizeaza
metoda inventarului permanent. Se inregistreaza in contabilitate consumul de carburanti:
601“Cheltuieli privind = 301”Combustibili” 15.301.045
combustibilii
- Cheltuielile privind obiectele de inventar

Cheltuielile privind obiectele de inventar sunt reprezentate de uzura acestora, determinate de darea
lor in folosinta.
Uzura obiectelor de inventar se determina prin doua modalitati: integral la darea in folosinta sau
esalonat pe durata mai multor exercitii financiare.
Exemplu: Uzura obiectelor de inventar date in folosinta aferenta lunii decembrie 2001, calculata
dupa metoda “50% la darea in folosinta si 50% la scoaterea din functiune“ la S.C. “Lighting Company”
S.A. este de 1.654.080 lei. Aceasta operatie este reflectata in contabilitate in baza centralizatorului bonurilor
de consum astfel:
602”Cheltuieli privind obiectele = 322”Uzura obiectelor 1.654.080
de inventar de inventar”
- Cheltuieli privind baracamentele si amenajarile provizorii

Cheltuielile privind baracamentele si amenajarile provizorii sunt formate din:
- valoarea la cost de achizitie a baracamentelor si amenajarilor provizorii vandute;
- valoarea baracamentelor si amenajarilor provizorii demolate, din care se recupereaza materialele;
- valoarea baracamentelor si amenajarilor provizorii constatate lipsa la inventariere.
Inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor privind baracamentele si amenajarile provizorii se
efctueaza dupa modelul de inregistrare a cheltuielilor cu materiile prime si a cheltuielilor cu materialele
consumabile, ocazinate de vanzrea, demolarea sau constatarea lipsei la inventariere a acestora.
S.C. “ Lighting Company” S.A. nu inregistreaza cheltuieli privind baracamentele si amenajarile
provizorii pentru luna decembrie 2001.
- Cheltuielile privind materialele nestocate
Materialele nestocate sunt acele materiale consumabile, nestocate de unitatea economica, care nu
trec printr-un cont de gestiune (de stocuri) si care se inregistreaza pe masura aprovizionarii lor asupra
cheltuielilor de exploatare. La finele lunii nu se procedeaza la inventarierea si stocarea acestor bunuri.
Exemplu: In luna decembrie 2001 la S.C. “Luxten Lighting Company” S.A. se dau in consum
materialele achizitionate de la furnizori in valoare de 185.850.000 lei. TVA 19%.
% = 401”Furnizori” 221.161.500
604”Cheltuieli privind materia- 185.850.000
lele nestocate”
4426”TVA nedeductibila” 35.311.500
- Cheltuieli privind energia si apa
Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind energia si apa se realizeaza cu ajutorul contului 605
“Cheltuieli privind energia si apa”.
Consumurile de energie si apa, indiferent de destinatia lor, pe masura livrarii acestora catre
furnizori se inregistreaza ca o cheltuiala de exploatare.
Exemplu: La S.C. “ Lighting Company” S.A. se inregistreza in baza facturilor primite de la
furnizori pe luna decembrie 2001 consumul de energie electrica,energie termica si apa in suma de
422.601.651 lei, TVA 19%.
% = 401 “Furnizori” 502.895.945
605 ”Cheltuieli privind 422.601.651
energia si apa”
4426”TVA deductibila” 80.294.314
- Cheltuieli privind marfurile

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind marfurile se realizeaza cu ajutorul contului 607
“Cheltuieli privind marfurile”
Asemenea cheltuieli apar numai la unitatile care vand marfuri cu ridicata sau amanuntul. Sunt
formate din pretul de cumparare al marfurilor vandute sau constatate lipsa la inventariere.
Exemplu: La S.C. “ Lighting Company” S.A. in luna decembrie 2001 se descarca gestiunea 1
pentru marfurile vandute a caror evidenta se tine la pret de cumparare, valoarea acestora fiind de
308.409.093 lei, iar la finele lunii se descarca gestiunea 2 pentru marfurile vandute a caror evidenta se tine
la pret de vanzare, valoarea acestora fiind de 612.815.104 lei (TVA 19%, adaos comercial 10%).
Se inregistreaza in contabilitate cheltuiala cu marfurile la pret de cumparare:
607”Cheltuieli privind = 371”Marfuri” 308.409.093
marfurile”
Se inregistreaza in contabiltate cheltuiala cu marfurile conform evidentei la pret de vanzare:

% = 371 “Marfuri” 612.815.104
607 “Cheltuieli privind marfurile” 468.155.160
378 “Diferente de pret la marfuri” 46.815.516
4428 “TVA neexigibila” 97.844.428
- Cheltuieli privind ambalajele

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind ambalajele se realizeaza cu ajutorul contului 608
“Cheltuieli privind ambalajele”.
Fac parte din cheltuielile privind ambalajele: ambalajele care circula in sistemul de vanzare-
cumparare ce se vand ori apar ca lipsuri la inventariere si ambalajele care circula in regim de restituire ce nu
se pot restitui furnizorilor.
Exemplu: In luna decembrie 2001 la S.C. “ Lighting Company” S.A. se descarca gestiunea cu
valoarea ambalajelor vandute inregistrate la pret de achizitie cu valoarea de 302.274.708 lei.
608”Cheltuieli privind = 381”Ambalaje” 302.274.708
ambalajele”
- Cheltuielile cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile

Contabilitatea sintetica a acestor cheltuieli se realizeaza cu ajutorul contului 612 “Cheltuieli
cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile”.
Exemplu: Cheltuielile cu chiriile datorate pentru care s-au primit facturi de la furnizori, inregistrate
in cursul lunii decembrie 2001 la S.C. “ Lighting Company” S.A., sunt in valoare de 880.843.294 lei.
Inregistrarea in contabilitate este urmatoarea:
% = 401 ”Furnizori” 1.048.203.520
612”Cheltuieli cu redeventele, 880.843.294
locatiile de gestiune si chiriile”
4426 “TVA deductibila” 167.360.226
- Cheltuieli cu primele de asigurare

Primele de asigurare se datoreaza diferitelor societati pentru asigurarea unor bunuri ale unitatii
economice pe baza de contracte de asigurare.Contabilitatea sintetica a acestora se realizeaza cu ajutorul
contului 613 “Cheltuieli cu primele de asigurare”.
Exemplu: La S.C. “ Lighting Company” S.A. se inregistreaza cheltuieli cu primele de asigurare
conform contractelor de asigurare in valoare de 77.950.083. Plata se face prin virament din contul curent la
banca. Inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor cu primele de asigurare este urmatoarea:
613”Cheltuieli cu primele de = 512”Conturi curente 77.950.083
asigurare” la banci”
Contabilitatea cheltuielilor de exploatare privind amortizarile si provizioanele
Contabilitatea acestor cheltuieli se realizeaza cu ajutorul contului 681”Cheltuieli de exploatare

privind amortizarile si provizioanele”.
Exemplu: Pentru un utilaj achizitionat de S.C. “ Lighting Company” S.A. se calculeaza amortizarea
aferenta lunii decembrie 2001 in valoare de 64.313.459lei. Inregistrarea in contabilitate a amortizarii este
urmatoarea:
6811”Cheltuieli de exploatare = 2812”Amortizarea masinilor, 64.313.459
privind amortizarea utilajelor si instalatiilor
imobilizarilor” de lucru”
- Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti

Acele servicii executate de terti indirect legate de desfasurarea activitatii unitatii si care nu se
regasesc la cheltuielile cu serviciile executate de terti enuntate anterior sunt considerate alte cheltuieli cu
serviciile executate de terti. Aceste cheltuieli se inregistreaza in contul 628 “Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terti”.
Exemplu: In luna decembrie 2001 la S.C. “ Lighting Company” S.A., in baza contractelor de
colaborare si a contractelor de comision, furnizorii au facturat aceste servicii cu suma de 103.483.860 lei si
respectiv 42.186.339 lei. Plata se va efectua ulterior. Cheltuielile de publicitate in suma de 4.958.823 lei se
vor achita prin virament bancar. De asemenea pentru decontarea cheltuielilor pentru transportul unor LVM-
uri si LVS-uri la clienti se achita cu numerar suma de 720.000 lei. (TVA 19%). Inregistrarile
corespunzatoare in contabilitate sunt urmatoarele:
Inregistrarea in contabiltate a cheltuielilor cu colaboratorii si cele privind comisioanele:
% = 401 “Furnizori” 173.347.537
621”Cheltuieli cu colaboratorii” 103.483.860
622”Cheltuieli privind comisioanele 42.186.339
si onorariile”
Inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor de publicitate:
% = 521”Conturi curente la banci” 5.900.999
623”Cheltuieli de protocol 4.958.823
reclama si publicitate”
4426”TVA deductibila” 942.176
Inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor pentru transportul bunurilor:
% = 531”Casa” 856.800
624”Cheltuieli cu transportul de bunuri 720.000
si personal”
4426”TVA deductibila” 136.800
Pentru deplasarea unor specialisti la reprezentanta din Targoviste a firmei se achita prin virament
bancar suma de 2.154.000lei reprezentand cheltuieli de transport. Tot pe luna decembrie 2001 se mai
platesc din contul curent servicii bancare in valoare de 73.393.227 lei.
Inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor de transport:
625”Cheltuieli cu deplasari, detasari = 531”Casa” 2.154.000
si transferari”
Inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor cu serviciile bancare:

627”Cheltuieli cu serviciile bancare = 512”Conturi curente 73.393.227
si asimilate” la banci”
Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate
- Cheltuielile cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

Sunt considerate cheltuieli urmatoarele impozite, taxe si varsaminte asimilate datorate bugetului
statului sau altor organisme publice: prorata din taxa pe valoare adaugata deductibila, devenita
nedeductibila; taxa pe valoare adugata colectata; impozite, taxe si varsaminte asimilate, datorate bugetului
statului; datorii si varsaminte de efectuat conform prevederilor legale, catre alte organisme publice.
Exemplu: In cursul lunii decembrie 2001 la S.C. “ Lighting Company” S.A. se inregistreaza
urmatoarele cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, astfel: prorata din TVA deductibila,
devenita nedeductibila in suma de 25.431.252 lei; TVA colectata aferenta bunurilor si serviciilor acordate
salariatilor sub forma avantajelor in natura in suma de 43.619.636 lei; decontari cu bugetul statului privind
alte impozite, taxe si varsaminte asmilate in suma de 21.015.124 lei si datorii si varsaminte de efectuat
conform prevederilor legale catre alte organisme publice in valoare de 40.360.362 lei. Inregistrarea in
contabilitate este urmatoarea:
635”Cheltuieli cu alte impozite, = % 130.426.374
taxe si varsaminte asimilate”
4427”TVA colectata” 43.619.636
446”Alte impozite,taxe si 21.015.124
varsaminte asimilate”
447”Fonduri speciale si 40.360.362
varsaminte asimilate”
Contabilitatea cheltuielilor cu personalul

Pentru munca prestata de catre personalul angajat, unitatile economice datoreza acestuia salarii si
prime sau diferite sporuri, reprezentand cheltuieli de personal care se stabilesc lunar si diferite impozite si
taxe considerate cheltuieli patronale asupra salariilor.
- Cheltuielile privind asigurarile si protectia sociala

Cheltuielile privind asigurarile si protectia sociala fac parte din cheltuielile patronale, pe care
unitatile economice le calculeaza si le datoreaza statului sau altor organisme sociale. Ele fac obiectul
contului 645 ”Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala”.
Exemplu: In baza statului de plata la finele lunii decembrie 2001 se inregistraza obligatia S.C.
“Lighting Company” S.A. fata de angajati pentru munca prestata in suma de 2.483.676.850 lei, contributia
unitatii la asigurarile sociale (CAS) in cota de 30%, contributia unitatii la constituirea fondului pentru plata
ajutorului de somaj in cota de 5%.
641”Cheltuieli cu remune- = 421”Personal remuneratii 2.483.676.850
ratiile personalului” datorate”
6451”Cheltuieli privind contribu- = 4311”Contributia unita- 745.103.055

tia unitatii la asigurarile sociale” tii la asigurarile sociale”
6452”Cheltuieli privind contri- = 4371”Contributia unitatii 124.183.843

butia unitatii pentru ajutorul la constituirea fondului
de somaj” pentru ajutor de somaj”
- Alte cheltuieli din exploatare

Diferentele din lichidarea unor creante, diferentele din lichidarea unor datorii, valoarea reparatiilor
capitale efectuate cu forte proprii si altele reprezinta alte cheltuieli de exploatare a caror contabilitate
sintetica se realizeaza cu ajutorul contului 658 “Alte cheltuieli de exploatare”.
Exemplu: S.C. “Lighting Company” S.A. inregistreaza alte cheltuieli de exploatare in luna
decembrie 2001 in suma de 101.149.613 lei reprezentand diferente privind lichidarea unor datorii si creante:
furnizori 25.111.200 lei, clienti 12.805.106 lei, reparatii capitale repartizate in perioadele urmatoare
63.503.307 lei.
Inregistrarea in contabilitate a altor cheltuielilor de exploatare este:
658”Alte cheltuieli de exploatare” = % 101.149.613
401”Furnizori” 25.111.200
411”Clienti” 12.805.106
471”Cheltuieli inre- 63.503.307
gistrate in avans”
2.3.2 Contabilitatea cheltuielilor din activiatea financiara
Sunt considerate cheltuieli financiare acele cheltuieli care sunt strict legate de activitatea financiara
a agentului economic si se refera la: pierderile din creante legate de participatii; cheltuieli privind titlurile de
plasament cedate; cheltuieli din diferente de curs valutar; cheltuieli privind sconturile acordate si alte
cheltuieli financiare.
Pierderile din creante legate de participatii

Pierderile din creante de participatii apar la societatile comerciale “mama” care isi ajuta societatile
comerciale fiice cu imprumuturi pe termen mijlociu si lung si nu-si mai pot recupera ajutoarele financiare
acordate si, eventual, dobanzile aferente. Contul care reflecta aceste cheltuieli este 663 “Pierderi din creante
legate de participatii”.
663”Pierderi din creante legate de = 2671”Creante legate de
participatii” participatii”
Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate

Diferentele nefavorabile dintre valoarea contabila a titlurilor de plasament si pretul de cesiune al
acestora constituie cheltuieli privind titlurile de plasament cedate si se vor inregistra in contul 664
“Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate”.
664”Cheltuieli privind titlurile de plasament” = 503 “Actiuni”
S.C. “ Lighting Company” S.A. nu inregistreaza nici pierderi din creante legate de participatii, nici
cheltuieli privind titlurile de plasament pe luna decembrie 2001.
Cheltuielile din diferente de curs valutar

Diferentele nefavorabile de curs valutar genereaza cheltuieli financiare care se contabilizeaza cu
ajutorul contului 665”Cheltuieli din diferente de curs valutar”.
Exemplu: Ca urmare a lichidarii clientilor externi care achita in valuta in luna decembrie 2001 S.C.
“ Lighting Company” S.A. inregistreaza diferente nefavorabile de curs valutar in suma de 473.777.106 lei.
665”Cheltuieli din diferente de = 411”Clienti” 473.777.106
curs valutar”
Cheltuieli privind dobanzile

Plata dobanzilor reprezinta pentru un agent economic beneficiar de imprumuturi si datorii asimilate
o cheltuiala financiara care este contabilizata prin contul 666”Cheltuieli privind dobanzile”.
Exemplu: Valoarea dobanzilor pe luna decembrie 2001 datorate de S.C. “ Lighting Company” S.A.
pentru creditele acordate de banci in conturile sale curente este de 50.779.125 lei. Inregistrarea cheltuielii cu
dobanzile este urmatoarea:
666”Cheltuieli privind = 5121”Conturi la banci in lei” 50.779.125
dobanzile”
Cheltuieli privind sconturile acordate

Sconturile acordate reprezinta pentru unitatea care le acorda, si care intra mai repede in posesia
unor active banesti, o cheltuiala financiara ce face obiectul contului 667”Cheltuieli privind sconturile
acordate”.
667”Cheltuieli privind sconturile = 411”Clienti”
acordate”
S.C. “ Lighting Company” S.A. nu acorda sconturi in luna decembrie 2001.
Cheltuielile financiare privind amortizarile si provizioanele

Din categoria cheltuielilor financiare privind amortizarile si provizioanele fac parte: provizioanele
pentru riscuri si cheltuieli ce privesc activitatea financiara; primele pentru rambursarea obligatiunilor
amortizate; provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor financiare si a altor active de natura financiara.
Aceste cheltuieli fac obiectul contului 686”Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele”.
De asemenea societatea nu inregistreaza cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele.
Alte cheltuieli financiare

Acele cheltuieli financiare care nu se pot include in categoria cheltuielilor financiare reprezinta alte
cheltuieli financiare ce fac obiectul contului 668 “Alte cheltuieli financiare”.
2.3.3 Contabilitatea cheltuielilor exceptionale
Cheltuielile exceptionale sunt identificate in principal in urma analizei din care se constata ca nu fac
obiectul activitatii curente de exploatare sau a celei financiare.
Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune

Cheltuielile exceptionale privind operatiile de gestiune sunt formate din despagubiri,amenzi si
penalitati datorate sau platite; debite prescrise si debitori insolvabili scosi din evidenta; cheltuieli
exceptionale privind operatiile de gestiune; pierderi din calamitati; donatii si subventii acordate.
Contabilitatea unor asemenea cheltuieli se realizeaza cu ajutorul contului 671 “Cheltuieli exceptionale
privind operatiile de gestiune”.
Inregistrarea in contabilitate a platii cheltuielilor exceptionale:
6711”Despagubiri, amenzi si penalitati” = 512 “Conturi curente la banci”
Cheltuieli exceptionale privind operatiile de capital

Cheltuielile exceptionale privind operatiile de capital sunt formate din: valoarea neamortizata a
imobilizarilor necorporale, corporale sau financiare vandute, scoase din evidenta prin casare, demolare etc.,
pierderi determinate de rascumpararea propriilor actiuni, cheltuieli determinate de incetarea unor activitati
si alte cheltuieli extraordinare. Acestea fac obiectul contului 672 “Cheltuieli privind operatiile de capital.”
Inregistrarea in contabilitate la iesirea din patrimoniu a unui mijloc fix:

% = 212”Mijloace fixe”
281”Amortizari privind imobilizarile
corporale”
6721”Cheltuieli privind activele
cedate”
Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele

Se considera cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele: provizioanele constituite
pentru riscuri si cheltuieli cand acestea au caracter exceptional, provizioanele reglementate constituite;
amortizarile si provizioanele aferente imobilizarilor necorporale si corporale ce privesc activitatea
exceptionala; provizioanele constituite cu caracter exceptional legate de creante( debitori diversi). Aceste
cheltuieli fac obiectul contului 687 “Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele”.
Inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor cu provizioanele se realizeaza dupa urmatorul model:
686”Cheltuieli financiare privind = %
amortizarile si provizioanele”
151”Provizioane pentru riscuri
si cheltuieli”
296”Provizioane pentru deprecierea
imobilizarilor financiare”
titlurilor de plasament”
2.3.4 Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit
Cheltuielile cu impozitul pe profit sunt suporatate la nivelul intregii activitati a agentului economic,
se inregistreaza lunar si se deconteaza trimestrial. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit se
realizeaza cu ajutorul contului 691”Cheltuieli cu impozitul pe profit” prin urmatoarea formula contabila:
691”Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441”Impozitul pe profit”
2.4 Contabilitatea veniturilor

2.4.1 Contabilitatea veniturilor din activitatea de exploatare
Veniturile din vanzari de produse, marfuri, servicii prestate si din alte activitati se considera
venituri generate de activitatea de baza, ele fiind direct sau indirect legate de profilul principal de activitate
al agentilor economici.
Contabilitatea veniturilor din vanzari de produse, marfuri, servicii prestate si din alte activitati
- Veniturile din vanzarea produselor finite

Veniturile din vanzari de produse finite se compun din pretul de vanzare negociat al acestora fara
TVA. Vanzarea de produse finite se face pe baza de facturi a caror decontare are loc ulterior, prin conturile
bancare sau prin incasare in numerar. Contabilitatea veniturilor de aceasta natura se realizeaza cu ajutorul
contului 701”Veniturile din vanzarea produselor finite”.
Exemplu: La S.C. “Luxten Lighting Company” S.A. se vand in cursul lunii lampi electrice si alte
corpuri de iluminat in valoare de 13.354.247.550 lei catre clienti pe baza de factura, TVA 19%. Se
inregistreaza in contabilitate vanzarea produselor finite facturate:
411”Clienti” = % 15.891.554.584
701”Venituri din vanzarea 13.354.247.550
produselor finite”
4427”TVA colectata” 2.537.307.034
- Venituri din vanzarea semifabricatelor

Semifabricatele sunt produse ale caror proces tehnologic a fost terminat intr-o faza de fabricatie si
care trec in continuare in procesul tehnologic al altei faze de fabricatie. In anumite cazuri, semifabricatele
destinate productiei interne se pot livra tertilor, situatie in care se inregistreza ca venituri. Contabilitatea
acestor venituri se realizeaza cu ajutorul contului 702”Venituri din vanzarea semifabricatelor”.
Inregistrarea in contabilitate a vanzarii semifabricatelor cu numerar:
531”Casa” = %
702”Venituri din vanzarea semifabricatelor”
4427”TVA colectata”
- Venituri din vanzarea produselor reziduale

Vanzarea produselor reziduale (rebuturi, materiale recuperabile, deseuri obtinute din procesul de
productie) este scutita de TVA si se inregistreaza in contabiltate ca venituri din vanzarea produselor
reziduale cu ajutorul contului 703”Venituri din vanzarea produselor reziduale”. Inregistrarea in contabilitate
se realizeaza dupa modelul de inregistrare a veniturilor din vanzarea produselor finite si a semifabricatelor.
S.C. “Luxten Lighting Company” S.A. nu realizeaza venituri din vanzarea de produse reziduale si
nici din vanzarea de semifabricate in cursul lunii.
- Venituri din lucrari executate si servicii prestate

Lucrarile executate si serviciile prestate pentru terti se considera venituri ale activitatii de
exploatare si se deconteaza tertilor fie pe baza devizelor ante sau post calculate, fie pe baza de tarife.
Contabilitatea acestor venituri se realizeaza prin contul 704”Venituri din lucrari executate si servicii
prestate” si se inregistreaza in contabilitate dupa modelul prezentat la venituri din vanzarea produselor finite
si a veniturilor din vanzarea semifabricatelor.
Urmatoarele conturi din grupa 70”Venituri din vanzari de produse, marfuri, servicii prestate si din
alte activitati” opereaza asemanator cu conturile prezentate anterior:
- Venituri din studii si cercetari

Studiile si cercetarile efectuate pentru terti pe baza de contracte de cercetare, comenzi sau prin alte
modalitati de decontare, pe masura terminarii si receptionarii lor de catre terti, se deconteaza de acestia, de
regula, pe baza de facturi, fiind purtatoare de TVA.Contabilitatea acestor venituri se realizeaza cu ajutorul
contului 705”Venituri din studii si cercetari”.
- Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii

Unitatile economice care beneficiaza de redevente, locatii de gestiune si chirii le vor inregistra ca
venituri la contul 706”Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii”.
Exemplu: La S.C. “Lighting Company” S.A. veniturile din redevente, locatii de gestiune si chirii pe
luna decembrie 2001, pentru care nu s-au intocmit facturi clientilor se ridica la suma de 3.937.538.598 lei.
Inregistrarea in contabilitate a acestor venituri este urmatoarea:
418”Clienti – facturi = % 4.685.670.932
de intocmit”
706”Venituri din redevente, 3.937.538.598
locatii de gestiune si chirii”
4428”TVA neexigibila” 748.132.334
- Venituri din vanzarea marfurilor

Vanzarile de marfuri se intalnesc la unitatile cu profil comercial, dar si la alte unitati cu alt profil
care dispun de depozite de marfuri cu ridicata sau de unitati de desfacere cu amanuntul a marfurilor.
Acestea fac obiectul contului 707”Venituri din vanzarea marfurilor”.
Exemplu: In cursul lunii S.C. “ Lighting Company” S.A. vinde marfuri in valoare de 333.047.561
lei catre clienti pentru care nu s-au intocmit facturi, TVA 19%. Vanzarea de marfuri se reflecta in
contabilitate astfel:
411”Clienti-facturi = % 396.326.598
de intocmit”
707”Venituri din vanzarea de marfuri” 333.047.561
4428”TVA neexigibila” 63.279.037
- Venituri din activitati diverse

In aceasta categorie se include: comisioanele primite, servicii prestate in interesul personalului,
punerea la dispozitia tertilor a personalului unitatii contra plata, venituri din valorificarea ambalajelor,
precum si alte venituri realizate din relatii cu tertii. Contabilitatea acestora se relizeaza cu ajutorul contului
708”Venituri din activitati diverse”.
S.C. “Lighting Company” S.A. nu realizeaza venituri din activitati diverse.
Contabilitatea veniturilor din productia stocata

Veniturile din exploatare, avute in vedere la stabilirea rezultatelor financiare ce se raporteaza
organelor fiscale, se calculeaza influentand aceste venituri cu cresterea sau descresterea stocurilor de
produse fabricate si comenzi in curs de excutie de la finele perioadei fata de cele de la inceputul perioadei.
Functia contului 711”Venituri din productia stocata” difera fata de cea a celorlalte conturi de venituri. In
cazul acestui cont asupra rezultatului exercitiului se trece numai soldul lui, debitor sau creditor. In cazul
celorlalte conturi de venituri, asupra rezultatului exercitiului se trec rulajele creditoare ale acestora.
Stocarea productiei obtinute presupune inregistrarea in contabilitate a operatiilor economico-
financiare dupa urmatorul model:
% = 711”Venituri din productia
stocata”
323”Baracamente si amenajari provizorii”
331”Produse in curs de executie”
332”Lucrari si servicii in curs de executie”
341”Semifabricate”
345”Produse finite”
346”Produse reziduale”
348”Diferente de pret la produse”
361”Animale si pasari”
368”Diferente de pret la animale si pasari”
Destocarea productiei existente in stoc presupune inregistrarea in contabilitate a operatiilor

economico-financiare dupa acelasi model prezentat la stocare, insa contul 711”Venituri din productia
stocata” se va debita, iar conturile de stocuri si productie in curs de executie se vor credita.
Exemplu: S.C. “ Lighting Company” S.A. obtine in cursul lunii decembrie 2001 produse finite din
procesul de exploatare la pret de inregistrare 17.770.215.222 lei, conform notei de predare-produse, costul
efectiv calculat pe baza fisei de postcalcul 22.707.140.082 lei. Din aceasta productie factureaza clientilor
produse la pret de inregistrare in suma de 13.354.247.550 lei urmand ca pe baza dispozitie de livrare sa se
descarce gestiunea de produse finite.
Inregistrarea produselor finite obtinute si predate la depozit pe baza notei de predare – produse :
345”Produse finite” = 711”Venituri din productia 17.770.215.222
stocata”
Inregistrarea diferentei de pret, conform fisei de postcalcul:

348”Diferente de pret la = 711”Venituri din productia 4.936.924.860
produse” stocata”
Descarcarea gestiunii de produse finite cu valoarea produselor finite vandute la pret de inregistrare
si repartizarea diferentei de pret, pe baza dispozitie de livrare si a situatiei de calcul a diferentelor de pret:
711”Venituri din productia = % 17.056.941.195
stocata”
345”Produse finite” 13.354.247.550
348”Diferente de pret 3.702.693.645
la produse”
Contabilitatea veniturilor din productia imobilizata
- Veniturile din productia de imobilizari necorporale

Veniturile din producita de imobilizari necorporale sunt formate din costul de productie al
imobilizarilor necorporale realizate in regie proprie si din cheltuielie efectuate de unitate cu punerea in
functiune a unor imobilizari necorporale procurate de la terti. Contabilitatea sintetica a acestor venituri se
realizeaza cu ajutorul contului 721”Venituri din productia de imobilizari necorporale”. Inregistrarea in
contabilitate a operatiilor economico-financiare privind productia de imobilizari necorporale se realizeaza
dupa urmatorul model de formula contabila:
% = 721 “Venituri din productia de
imobilizari necorporale”
203”Cheltuieli de cercetare-dezvoltare”
205”Concesiuni, brevete si alte
drepturi si valori similare”
208”Alte imobilizari necorporale”
230”Imobilzari necorporale in curs”
- Veniturile din productia de imobilizari corporale

In categoria veniturilor din productia de imobilizari corporale se cuprind: mijloace fixe obtinute din
productie proprie; lucrarile de punere in functiune a mijloacelor fixe procurate de la terti si amenajarile de
terenuri realizate in regie proprie. Aceste venituri fac obiectul contului 722”Venituri din productia de
imobilizari corporale”. Inregistrarea in contabilitate a operatiilor economico-financiare privind veniturile
din productia de imobilizari corporale se realizeaza dupa urmatorul model:
% = 722”Venituri din productia
de imobilizari corporale”
2112”Amenajari de terenuri”
212”Mijloace fixe”
231”Imobilizari corporale in curs”
Contabilitatea veniturilor din subventiile de exploatare

Contabilitatea acestor venituri se realizeaza prin contul 741”Venituri din subventii de exploatare”.
Subventiile de exploatare de care beneficiaza unitatea patrimoniala din partea statului, a colectivitatilor
publice sau a altor unitati patrimoniale sunt considerate venituri din exploatare. Ele se acorda pentru:
acoperirea diferentelor de pret la produse fabricate cu cheltuieli mai mari decat pretul de livrare, ce sunt
subventionate; acoperirea pierderilor obtinute din activitatea economica desfasurate in anumite perioade de
timp; finantarea unor activitati de cercetare. Inregistrarea in contabilitate a operatiilor economico-financiare
privind veniturile din subventii de exploatare se realizeaza dupa urmatorul model:
% = 741”Venituri din subventii
de exploatare”
445”Subventii”
512”Conturi curente la banci”
Contabilitatea altor venituri din exploatare
- Venituri din creante reactivate

Creantele unitatii patrimoniale devenite incerte care revin la o stare de solvabilitate se reintroduc in
activul unitatii, reactivarea lor influentand favorabil rezultatul exercitiului, fiind considerate astfel venituri
care se vor incasa ulterior si se vor inregistra in contul 754”Venituri din creante reactivate”. Inregistrarea in
contabilitate a creantelor reactivate se realizeaza dupa modelul:
% = 754”Venituri din creante reactivate”
411”Clienti”
461”Debitori diversi”
- Alte venituri din exploatare

In contul 758”Alte venituri din exploatare” se cuprind acele venituri ce privesc activitatea de
exploatare si nu se regasesc in celelalte conturi de venituri din exploatare. Inregistrarea in contabilitate a
acestor venituri se realizeaza dupa urmatorul model de formula contabila:
% = 758”Alte venituri din exploatare”
428”Alte datorii si creante in
legatura cu personalul”
471”Cheltuieli inregistrate in avans”
531”Casa”
Exemplu: In luna decembrie 2001 S.C. “ Lighting Company” S.A. inregistreaza sume datorate de
diversi debitori ca urmare a pagubelor aduse de acestia in valoare de 115.249.236 lei si ca urmare a unor
reparatii capitale care s-au efectuat cu forte proprii s-au mai inregistrat alte venituri din exploatare in suma
de 63.503.307 lei, constatate la inchiderea exercitiului ca fiind aferente exercitiilor urmatoare. Inregistrarea
in contabilitate este urmatoarea:
% = 758”Alte venituri din 178.752.543
exploatare”
461”Debitori diversi” 115.249.236
471”Cheltuieli inregistrate 63.503.307
in avans”
Contabilitatea veniturilor din provizioane privind activitatea de exploatare
Veniturile din provizioane sunt obtinute din anularea sau diminuarea provizioanelor constituite
anterior. Anularea provizioanelor are loc in cazurile in care acestea raman fara obiect, iar diminuarea are loc
la sfarsitul exercitiilor financiare cand provizioanele constituite anterior se reajusteaza (se readuc la situatia
concreta). Aceste venituri se contabilizeaza cu ajutorul contului 781”Venituri din provizioane pentru
activitatea de exploatare”, dupa urmatorul model de formula contabila:
% = 781”Venituri din provizioane pentru
activitatea de exploatare”
si cheltuieli”
Conturi din grupa 29
491”Provizioane pentru depre-
cierea creantelor clienti”
Exemplu: In luna decembrie 2001 la S.C. “Lighting Company” S.A. s-au diminuat provizioanele
pentru deprecierea produselor cu 1.878.819.357 lei. Inregistrarea diminuarii provizioanelor este urmatoarea:
394”Provizioane pentru = 7814”Venituri din provizioane 1.878.819.357
deprecierea produselor” pentru deprecierea activelor
circulante”
2.4.2 Contabilitatea veniturilor din activitatea financiara

In categoria veniturilor financiare se cuprind acele venituri care sunt strict legate de activitatea
financiara a intreprinderii.
Veniturile din participatii

Dividentele aferente titlurilor de participare cuvenite unitatilor economice care detin participatii
reprezinta venituri financiare si se inregistreaza in contul 761”Venituri din participatii”. Inregistrarea in
contabilitate a veniturilor din participatii se realizeaza dupa urmatorul model:
% = 761”Venituri din participatii”
451”Decontari in cadrul grupului”
Venituri din alte imobilizari financiare

Dividentele anuale aferente altor imobilizari financiare (titluri imobilizate ale activitatii de
portofoliu reprezinta pentru unitatea economica beneficiara venituri financiare ce fac obiectul contului
762”Venituri din imobilizari financiare”. Inregistrarea in contabilitate a veniturilor din alte imobilizari
financiare se realizeaza dupa urmatorul model:
% = 762”Venituri din alte imobilizari
financiare”
Venituri din creante imobilizate

Creantele imobilizate reprezinta valori date temporar altor persoane fizice sau juridice cu scopul de
a obtine venituri financiare sub forma de dobanzi sau sub alta forma care se inregistreaza in contul
763”Venituri din creante imobilizate”. Inregistrarea in contabilitate a veniturilor din creante imobilizate se
realizeaza dupa urmatorul model:
% = 763”Venituri din creante imobilizate”
267”Creante imobilizate”
Venituri din titluri de plasament

Prin vanzarea la bursa a titlurilor de plasament la preturi mai mari decat valoarea lor de achizitie,
agentii economici realizeaza venituri financiare care se inregistreaza in contul 764”Venituri din titluri de
plsament”. Inregistrarea in contabilitate a veniturilor din titluri de plasament se realizeaza dupa urmatorul
model:
% = 764”Venituri din titluri de plasament”
Venituri din diferente de curs valutar

Diferentele favorabile de curs valutar genereaza venituri financiare si ele pot sa apara in
urmatoarele situatii: ca urmare a platii obligatiilor in valuta; ca urmare a incasarii creantelor in valuta; la
inchiderea exercitiului financiar. Aceste venituri fac obiectul contului 765”Venituri din diferente de curs
valutar”. Inregistrarea in contabilitate a veniturilor din diferente de curs valutar se realizeaza dupa urmatorul
model:
% = 765”Venituri din diferente
de curs valutar”
161 la 168 “Imprumuturi si datorii asmilate”
401 la 405”Furnizori si conturi asimilate”
419”Clienti creditori”
456”Decontari cu asociatii privind capitalul”
462”Creditori diversi”
511”Valori de incasat”
531”Casa”
541”Acreditive”
Exemplu: In luna decembrie 2001 S.C. “ Lighting Company” S.A. inregistreaza venituri din
diferente de curs valutar provenind din achitarea unor furnizori externi in suma de 892.598.112 lei si
185.683.425 lei din incasarea unor creante in cadrul grupului. Inregistrarea in contabilitate a veniturilor din
diferente de curs valutar este:
% = 765”Venituri din diferente 1.078.281.537
de curs valutar”
401”Furnizori” 892.598.112
451”Decontari in cadrul 185.683.425
grupului”
Venituri din dobanzi

In situatia in care agentii economici acorda imprumuturi acestia beneficiaza de dobanzi care se
considera venituri financiare inregistrate in contul 766”Venituri din dobanzi”. Inregistrarea in contabilitate a
veniturilor din dobanzi se realizeaza dupa urmatorul model:
% = 766”Venituri din dobanzi”
472”Venituri inregistrate in avans”
518”Dobanzi”
Exemplu: In cursul lunii decembrie 2001 S.C. “ Lighting Company” S.A. incaseaza dobanzi
aferente disponibilitatilor in lei in cont la banca in suma de 306.125.003 lei si dobanzi aferente unor sume
datorate de catre debitori diversi in suma de 104.782.512 lei. Inregistrarea in contabilitate a veniturilor din
dobanzi este:
% = 766”Venituri din dobanzi” 410.907.515
5121”Conturi la banci in lei” 306.125.003
461”Debitori diversi” 104.782.512
Venituri din sconturi acordate

In cadrul relatiilor de decontare dintre agentii economici, acestia pot intra in posesia mijloacelor
banesti mai repede decat scadenta stabilita sau pot platii mai repede unele datorii. Agentul economic care va
plati suma respectiva inainte de termenul stabilit va beneficia de un scont, care se considera venit financiar
care se va inregistra cu ajutorul contului 767”Venituri din sconturi obtinute”. Inregistrarea in contabilitate a
veniturilor din sconturi acordate se realizeaza dupa urmatorul model:
% = 767”Venituri din sconturi acordate”
401”Furnizori”
404”Furnizori de imobilizari”
462”Creditori diversi”
Alte venituri financiare

Se considera alte venituri financiare acele venituri care nu se pot incadra la celelalte conturi de
venituri financiare si se inregistreaza in contul 768 “Alte venituri financiare”.
Venituri financiare din provizioane

Veniturile financiare din provizioane sunt formate din anularea sau diminuarea provizioanelor
pentru riscuri si cheltuieli, a celor privind deprecierea imobilizarilor financiare, a creantelor si a titlurilor de
plasament. Pentru contabilizarea veniturilor de aceasta natura se foloseste contul 786”Venituri financiare
din provizioane” si urmatoarea formula contabila:
% = 786”Venituri financiare din
provizioane”
si cheltuieli”
imobilizarilor financiare”
creantelor-debitori diversi”
titlurilor de plasament”
2.4.3 Contabilitatea veniturilor exceptionale
Veniturile exceptionale din operatii de gestiune

In categoria veniturilor exceptionale din operatii de gestiune se cuprind acele venituri care nu sunt
legate de activitatea normala, curenta a unitatii patrimoniale, dar se refera la operatii de exploatare cum
sunt: despagubiri si penalitati de la persoane fizice si juridice; active circulante primite cu titlu gratuit;
bunuri de natura activelor circulante rezultate din dezmembrarea unor imobilizari si altele. Contabilitatea
acestor venituri se realizeaza cu ajutorul contului 771”Venituri exceptionale din operatii de gestiune” si se
inregistreaza in contabilitate dupa urmatorul model de formula contabila:
% = 771”Venituri exceptionale din
operatii de gestiune”
Conturi din clasa 3
426”Drepturi de personal neridicate”
448”Alte datorii si creante cu
bugetul statului”
531”Casa”
Venituri din operatii de capital

Se considera venituri din operatii de capital: subventiile pentru investitii virate la venituri, care se
esaloneaza in acest scop pe toata perioada de utilizare a imobilzarilor procurate; veniturile provenite din
cedarea imobilizarilor, reprezentate de pretul negociat cu cumparatorii acestora. Aceste venituri se
contabilizeaza cu ajutorul contului 772”Venituri din operatii de capital” dupa urmatorul model de formula
contabila:
% = 772”Venituri din operatii de capital”
131”Subventii pentru investitii”
Venituri exceptionale din provizioane

Veniturile exceptionale din provizioane sunt cele provenite din anularea si diminuarea
provizioanelor reglementate, a celor pentru riscuri si cheltuieli, pentru deprecierea creantelor si pentru
deprecierea imobilizarilor necorporale sau corporale ce privesc activitatea exceptionala. Aceste venituri fac
obiectul contului 787”Venituri exceptionale din provizioane” si se inregistreaza in contabilitate dupa
urmatorul model:
% = 787”Venituri exceptionale
din provizioane”
141”Provizioane reglementate”
151”Provizioane pentru riscuri si cheltuieli”
creantelor-debitori diversi”
2.5 Contabilitatea rezultatului exercitiului
2.5.1 Determinarea rezultatului exercitiului
Rezultatul exercitiului sau rezultatele financiare ale regiilor autonome, societatilor comerciale si alti
agenti economici se determina ca diferenta intre venituri si cheltuieli, indiferent de data incasarii sau platii
lor, cuantificate, contabilizate si localizate pe feluri omogene si pe segmente de gestiune compatibile si
clare.
Compararea veniturilor cu cheltuielile si cuantificarea finala a formarii rezultatului exercitiului se
realizeaza in mai multe etape:
1. se deconteaza veniturile si cheltuielile ocazionate de activitatea curenta, preluand soldurile
conturilor din urmatoarele grupe de conturi, astfel:
a)Pentru soldurile creditoare ale conturilor de venituri:
% = 121”Profit si pierderi”
Gr.70 “Venituri din vanzari de produse,
prestari servicii, marfuri”
711”Venituri din productia stocata”
Gr.72 “Venituri din productia de imobilizari”
741”Venituri din subventii de expoatare”
Gr.75 “Alte venituri din gestiunea curenta”
b) Pentru soldurile debitoare ale conturilor de cheltuieli materiale:

121”Profit si pierderi” = %
Gr.60 ”Cheltuieli cu materii, materiale si
marfuri”
Gr.61 “Cheltuieli cu lucrari si servicii
executate de terti”
Gr.62 “Cheltuieli din alte servicii executate
de terti”
Gr.65 “Alte cheltuieli curente”
Soldul contului 121 „Profit si pierderi” reflecta dupa aceasta etapa valuarea adaugata.
2. se deconteaza cheltuielile cu personalul, cu impozitele si taxele, toate considerate prin asimilare
“Cheltuieli cu munca vie”:
121”Profit si pierdere” = %
Gr.63 “Cheltuieli cu impozitele, taxele si
varsamintele asimilate”
Gr.64 “Cheltuieli cu personalul”
Contul de rezultate al exercitiului reflecta dupa aceasta etapa ”Excedentul brut de exploatare”.
3.se deconteaza veniturile si cheltuielile ocazionate de amortizari, precum si de constituirea si
deducerea provizioanelor de exploatare:
a) veniturile:
Gr.78”Venituri din amortizari si provizioane” = 121”Profit si pierdere”
b)cheltuielile:
121”Profit si pierdere” = Gr.78”Cheltuieli cu amortizarile
si provizioanele”
Comparandu-se si analizandu-se veniturile din Gr.78”Venituri din provizioane” cu cheltuielile din

grupa 68”Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele” se poate obtine indicatorul intermediar „Rezultatele
din autoprotectie”.
4. se deconteaza veniturile si cheltuielile financiare ale perioadei. Se poate astfel determina
„Rezultatul activitatii financiare”, iar contul 121 „Profit si pierderi” va reflecta prin sold „Rezultatul curent”
sau „Rezultatul activitatii ordinare”.
a)veniturile financiare:
Gr.76 “Venituri financiare” = 121”Profit si pierderi”
b)cheltuieli financiare:
121”Profit si pierderi” = %
664”Cheltuieli privind titlurile de
cedate”
665”Cheltuieli din diferente de curs valutar”
667”Cheltuieli privind sconturile acordate”
Comparand cheltuielile cu veniturile financiare putem determina „Rezultatul activitatii financiare”,

iar contul 121 „Profit si pierderi” va reflecta prin sold “Rezultatul curent” sau „Rezultatul activitatii
ordinare”.
5. se deconteaza veniturile si cheltuielile exceptionale:
a) veniturile exceptionale:
Gr.77”Venituri exceptionale” = 121”Profit si pierderi”
b)cheltuieli exceptionale:
121”Profit si pierderi” = Gr.67”Cheltuieli exceptionale”
Din compararea veniturilor cu cheltuielile de aceasta natura se poate determina ca indicator
intermediar „Rezultatul din operatiuni exceptionale”, iar contul 121 “Profit si pierderi” va reflecta
„Rezultatul exercitiului”.
Spre exemplificare, se determina rezultatul exercitiului la sfarsitul lunii decembrie 2001 la S.C.
“Lighting Company” S.A.:
1.Decontarea cheltuielilor si veniturilor de exploatare:
a) inchiderea conturilor de venituri de exploatare prin reluarea rulajului creditor in contul 121”Profit
si pierderi”:
% = 121”Profit si pierdere” 19.516.246.541

701”Venituri din vanzarea 13.354.247.550
produselor finite”
707”Venituri din vanzari 333.047.561
de marfuri”
711”Venituri din productia 5.650.198.887
stocata”
758”Alte venituri din 178.752.543
exploatare”
b) Se inregistreaza inchiderea conturilor de cheltuieli de exploatare prin preluarea rulajului debitor
in contul 121”Profit si pierderi” in urmatoarele sume:
121”Profit si pierderi” = % 6.977.382.353
600”Cheltuieli cu materiile 4.314.343.239
prime”
601”Cheltuieli cu materialele 15.301.045
consumabile”
602”Cheltuieli privind 1.654.080
obiectele de inventar”
materialele nestocate”
energia si apa”
607”Cheltuieli privind marfurile” 776.564.253
ambalajele”
612”Cheltuieli de redevente 880.843.294
locatii de gestiune si chirii”
613”Cheltuieli cu primele 77.950.083
de asigurare”
2. Decontarea cheltuielilor cu personalul:

121”Profit si pierderi” = % 3.483.390.910
635”Cheltuieli cu alte impozite 130.426.374
taxe si varsaminte asimilate”
641”Cheltuieli cu salariile 2.483.676.850
personalului”
6451”Cheltuieli privind contribu- 745.103.843
tia unitatii la asigurarile de sociale”
6452”Cheltuieli privind contribu- 124.183.843
tia unitatii la ajutorul de somaj”
3.Decontarea veniturilor si cheltuielilor ocazionate de amortizari, precum si de constituirea si
deducerea provizioanelor de exploatare:
a) veniturile:
7814”Venituri din provizioane = 121”Profit si pierderi” 1.878.819.357
pentru deprecierea activelor
circulante”
b) cheltuielile:
121”Profit si pierderi” = 6811”Cheltuieli de exploatare 64.313.459
privind amortizarea
imobilizarilor”
4.Decontarea veniturilor si cheltuielilor financiare:

a)inchiderea conturilor de venituri financiare:
% = 121”Profit si pierdere” 1.489.189.052
765”Venituri din diferente 1.078.281.537
de curs valutar”
766”Venituri din dobanzi” 410.907.515
c) inchiderea conturilor de cheltuieli financiare:

121”Profit si pierderi” = % 524.556.231
665”Cheltuieli din diferente 473.777.106
de curs valutar”
666”Cheltuieli privind dobanzile” 50.779.125
5.Decontarea veniturilor si cheltuielilor exceptionale:

Societatea nu inregistreaza nici venituri si nici cheltuieli exceptionale in luna decembrie 2001.
Rezultatul exercitiului = Veniturile exercitiului - Cheltuielile exercitiului
Rezultatul exercitiului pe luna decembrie 2001 la S.C.Lighting este:
22.884.254.950 - 11.049.642.953 = 11.834.611.997 lei
2.5.2 Calculul si contabilizarea impozitului pe profit

Cheltuiala cu impozitul pe profit este suportata la nivelul intregii activitati al agentului economic si
inscrisa in partea de cheltuieli a contului 121”Profit si pierderi”, inaintea rezultatului exercitiului.
Profitul impozabil aferent unei luni este egal cu suma rezultatelor financiare obtinute din activitatea
de exploatare, financiara si exceptionala, la care se adauga cheltuielile nedeductibile din punct de vedere
fiscal si se scad cheltuielile deductibile.
Pentru determinarea profitului impozabil, agentii economici stabilesc intai profitul ompozabil
veniturilor din exploatare astfel:
a) se determina coeficientul mediu al rentabilitatii (K) aferent activitatii de exploatare, potrivit
formulei:
Profitul(Pierderea) din activitatea de exploatare
K= cumulat de la inceputul anului
Veniturile din exploatare, cumulate de la inceputul anului
b) coeficientul (K) astfel determinat se inmulteste cu veniturile din exploatare, incasate rezultand
profitul impozabil din activitatea de exploatare, calculat astfel:
Profitul din activitatea de = K x Venituri incasate din exploatare
exploatare
unde:
Veniturile incasate = Veniturile din – Veniturile din - Valoarea facturilor
din exploatare grupele 70-75 grupele 71 si 72 emise si neincasate
(fara TVA aferent)
Profitul impozabil aferent unei luni este egal cu suma rezultatelor financiare obtinute din activitatea
de exploatare, financiara si exceptionala, la care se adauga cheltuielile nedeductibile din punct de vedere
fiscal si se scad cheltuielile deductibile.
Cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal sunt:
- depasirea cheltuielilor de protocol;
- depasirea cheltuielilor de deplasare, detasare, transferare;
- amenzi si penalitati neimputabile suportate de cheltuieli;
- alte cheltuieli nedeductibile, ca urmare a depasirii plafoanelor admisibile (depasirea cheltuielilor la actiuni
sociale, sponsorizari, donatii, impozit suplimentar pentru plata salariilor peste fondul admisibil, lipsuri in
gestiune neimputabile, penalitati peste limitele legale);
- pierderi din creante (clienti, debitori etc.)
- TVA colectata aferenta bunurilor si serviciilor folosite in scop personal sau predate cu titlu gratuit, cea
aferenta lipsurilor peste normele legale, precum si cea aferenta bunurilor si serciciilor acordate salariatilor
sub forma avantajelor in natura, inregistrate pe cheltuieli;
- dobanzi aferente creditelor pentru investitii in cazul in care acestea au fost contabilizate pe cheltuieli si
diferenta de curs valutar pentru credite pentru investitii;
- provizioane (cu exceptia garantiilor constituite pe baza clauzelor contractuale);
- alte cheltuieli nedeductibile prevazute de dispozitii legale.
Sume deductibile din punct de vedere fiscal, potrivit prevederilor legale, sunt:
- rezerve legale;
- pierderi din anii precedenti;
- sumele incasate din vanzarea mijloacelor fixe, mai putin valoarea neamortizata a acestora, precum si
cheltuielile de valorificare a acestora;
- sumele rezultate din valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea mijloacelor fixe scoase din
functiune, mai putin cheltuielile efectuate, in limita valorilor de intrare ramasa de amortizat;
- sumele incasate din vanzarea activelor, nai putin impozitul aferent acestora, costul proiectelor de evaluare
si cheltuielile ocazionate cu vanzarea acestora, precum si valoarea neamortizata a acestora;
- dobanzile incasate aferente disponibilitatilor pentru investitii;
- sume pentru actiuni de reclama si publicitate efectuate pe baza unui contract scris;
- provizioanele nedeductibile fiscal, trecute la venituri;
- alte sume deductibile legal.
Legislatia fiscala din tara noastra se afla intr-o permanenta perfectionare. Astfel modul de calcul al
impozitului pe profit va suporta modificari atat in ceea ce priveste baza de impozitare, cat si cotele de
impozit pe profit.
Calculul, regularizarea si varsarea impozitului pe profit se face trimestrial, in functie de profitul
realizat, cumulat de la inceputul anului, pe baza soldului creditor din contul 121 ”Profit si pierderi”, pana la
data de 25 a lunii urmatoare pentru perioada expirata in cursul anului si pana la 31 ianuarie pentru exercitiul
financiar al anului expirat.
Sumele varsate in plus la buget fata de cele efectiv datorate se compenseaza cu sumele datorate
pentru perioada urmatoare sau se restituie unitatilor platitoare, la cererea acestora.
Pe exemplul luat in calcul se mentioneaza ca S.C.’Luxten Lighting Company” S.A. este scutita de
plata impozitului pe profit, deoarece societatea a fost infiintata in anul 2000 si este scutita de plata
impozitului pentru 5 ani.
Rezultatul exercitiului = Veniturile exercitiului – Cheltuielile exercitiului

inainte de impozitare
Rezultatul exercitiului inainte de impozitare = 11.834.611.997 lei

Deoarece societatea este scutita de impozitul pe profit rezultatul exercitiului inainte de impozitare
va fi egal cu rezultatul net al exercitiului, rezultat supus repartizarii.
Rezultatul net al exercitiului = 11.834.611.997 lei
2.5.3 Calculul si contabilizarea repartizarii profitului
Principalele destinatii pe care le poate primi profitul sunt urmatoarele: surse proprii de finantare;
constituirea fondului de participare al angajatilor la profit; constituirea fondului de rezerva in limita
prevederilor legale si a statutului de infiintare; pentru plata dividendelor; pentru varsamintele la buget din
profitul net al regiilor autonome; repartizari la alte destinatii legale prevazute de statutul societatii sau in
contractele de asociere.
Conform legislatiei din tara noastra, repartizarile de profit se deruleza dupa urmatorul model:
Din rezultatul exercitiului se deduce rezerva legala; se adauga rezultatul reportat anterior (cu
precizarea ca acest report fusese deja supus calcului rezervei legale in exercitiul precedent); se scad
fondurile constituite (pentru cresterea surselor proprii de finantare; fondul de participare al salariatilor la
profit); se scad varsamintele la buget; se scad alte rezerve prevazute de lege; se scad dividendele. Rezulta
astfel reportul la noul exercitiu.
Pe parcursul anului, orice repartizari efectuate din profit trebuie sa se regaseasca in urmatoarea
combinatie contabila:
129 “Repartizarea profitului” = %
101 “Capital social”
1061 “Rezerve legale”
1063 “Rezerve statutare”
112 “Fond de participare la profit”
118 “Alte fonduri”
457 “Dividende de plata”
Dupa aprobarea bilantului contabil pentru exercitiul precedent de catre adunarea generala a
actionarilor, dar si de catre organismele financiare-fiscale, are loc inchiderea operatiilor de repartizare
operate in anul precedent:
121 “Profit si pierderi” = 129 “Repartizarea profitului”
Pot exista cazuri in care o parte din profitul net al agentului economic poate fi reportat in anul
urmator de gestiune ca o masura de prevedere pentru preintampinarea diminuarii rentabilitatii sau chiar a
aparitiei pierderilor, daca situatiile conjuncturale intrevad o astfel de perspectiva.
Reflectarea in contabilitate a rezultatului reportat se realizeaza cu ajutorul contului 107 “Rezultatul
reportat”.
Pentru anul 2001 la S.C.”Luxten Lighting Company”S.A., repartizarea profitului si inregistrarea in
contabilitate a rezultatului reportat este urmatoarea:
129”Repartizarea profitului” = % 107.732.806.000
1063”Rezerve statutare” 11.825.140.631
1068”Alte rezerve” 6.264.102.345
457”Dividende de plata” 23.992.700.024
107”Rezultatul reportat” 65.650.863.000
CAPITOLUL 3
ANALIZA SITUATIILOR FINANCIARE PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI

PIERDERE
3.1 Analiza soldurilor intermediare de gestiune
Contul de profit si pierdere (a se vedea anexa 2), care grupeaza veniturile si cheltuielile pe tipuri de
activitati: de exploatare, financiara si exceptionala, permite calculul a trei indicatori partiali ai rentabilitatii:
- rezultatul exploatarii,
- rezultatul financiar,
- rezultatul exceptional.
De asemenea contul de profit si pierdere permite determinarea indicatorului
global de rentabiltate, rezultatul exercitiului (inainte si dupa impozitare).
Tot pe baza contului de profit si pierdere se poate construi si tabloul soldurilor intermediare de
gestiune care constituie o sursa suplimentara de informatie pentru determinarea si analiza rezultatelor pe
diferite trepte ale formarii lor.
Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori sub forma de solduri care pun in evidenta
treptele formarii rezultatului exercitiului.
In realitate tabloul soldurilor intermediare de gestiune (SIDG) nu constituie decat o alta varianta de
prezentare a contului de rezultate. El propune un alt mod de grupare a veniturilor si cheltuielilor, precum si
evidentierea mecanismului de formare a principalilor indicatori de rezultate si performante.
Chiar daca normele metodologice romanesti nu fac referire la aceste solduri si evident nu fac
precizari privind determinarea lor se considera utila determinarea lor. Cu ajutorul tabloului SIDG al S.C. ”
Lighting Company“ S.A. se va face o analiza a indicatorilor.(a se vedea anexa 3).
Imbunatatirea situatiei financiare a intreprinderii este evidentiata de evolutia pozitiva a tuturor
soldurilor, asa cum rezulta din tabelul urmator:
-mii lei-
Nr. Indicator Perioada Perioada Evolutia
crt. Precedenta Curenta
(2000) (2001)
1. Cifra de afceri 229.544.224 373.736.752 +144.192.528
2. Marja comerciala 468.561 691.707 +223.146
3. Qex 248.307.725 397.055.769 +148.748.044
4. VA 132.847.761 202.942.605 +70.094.844
5. RBE 99.159.598 151.590.147 +52.430.549
6. RE 67.421.339 111.928.477 +44.507.138
7. RC 73.853.489 111.772.894 +37.919.405
8. Rezultatul net 74.629.376 107.732.806 +33.103.430
Cifra de afaceri a anului curent in marime absoluta a crescut cu 144.192.528 mii lei fata de perioada
precedenta (adica cu 62,8%). Cresterea CA a fost generata in principal de cresterea productiei vandute
(aceasta a crescut in anul 2001 fata de anul 2000 cu 65,37%), dar si de cresterea de venituri din vanzarea de
marfuri (care a inregistrat o crestere de 26,34% in anul 2001 fata de 2000).
Marja comerciala a inregistrat o crestere fata de perioada precedenta de 223.146 mii lei. Aceasta
crestere este determinata de cresterea mai mare a veniturilor din vanzarea marfurilor (care au crescut cu
3.960.975 mii lei, adica cu 26,3% in 2001 fata de 2000), decat cea a cheltuielilor privind marfurile (acestea
au crescut cu 3.737.829 mii lei, adica cu 25,6% in 2001 fata de 2000).
Indicatorul productiei exercitiului:
IQex=(Qex1-Qex0)/Qex0
IQex=59,9%
Productia exercitiului creste (cu 59,9% in anul 2001 fata de 2000 )deorece atat productia vanduta,
productia stocata cat si productia de imobilizari inregistreaza cresteri in anul curent fata de anul precedent.
Referitor la consumurile provenind de la terti, acestea inregistreaza o crestere in marime relativa de
68,12% in anul 2001 fata de 2000.
Ic = (C1 - C0) / C0
Ic = 68,12%
Valoarea adaugata :
IVA = (VA1 - VA0) / VA0
IVA = 52,76%
Cresterea valorii adaugate in anul 2001 fata de 2000 se exprima in principal prin cresterea
productiei exercitiului (IQex=59,9%, iar IVA=52,76%). Productia exercitiului, insa, a crescut intr-un ritm
superior valorii adaugate, dar inferior cresterii consumurilor provenite de la terti (Ic=68,12%).
Indicatorii de rentabilitate manifesta aceeasi tendinta generala de crestere in exercitiul financiar din
2001 fata de exercitiul financiar din 2000. Rezultatul brut din exploatare inregistreaza o crestere in valoare
absoluta de 52.430.549 mii lei (adica cu 52,87% in 2001 fata de 2000). Rezultatul curent a crescut in anul
2001 cu 37.919.405 mii lei (adica 51,34%), fata de anul precedent, datorita evolutiei pozitive a rezultatului
exploatarii. Rezultatul net are in concluzie o evolutie favorabila datorita activitatii desfasurate de firma S.C.
“Luxten Lighting Compant” S.A. Se inregistreaza o crestere a sa de 33.103.430 mii lei in anul 2001 fata de
2000(adica cu 44,36% in marime relativa).
In dinamica se remarca o evolutie diferita a componentelor rezultatului exercitiului. Astfel
rezultatul exploatarii a crescut cu 44.507.138 mii lei in 2001 fata de 2000, adica o crestere de 66% deoarece
veniturile inregistreaza un ritm superior de crestere decat cheltuielile pentru exploatare. Rezultatul financiar
are o evolutie nefavorabila in anul 2001 , inregistrand valori negative (-155.583 mii lei fata de 6.432.150
mii lei in anul 2000).De asemenea rezultatul exceptional inregistreaza o evolutie negativa in anul 2001 (-
4.040.088 mii lei), fata de valoarea inregistrata in anul anterior (775.888 mii lei).
3.2 Analiza capacitatii de autofinantare
Autofinantarea
Capacitatea de autofinantare (CAF) nu reprezinta propriu-zis un sold intermediar de gestiune. Astfel
CAF reprezinta un indicator monetar, privind rezultatul exercitiului care rezulta din confruntarea veniturilor
monetare cu cheltuielile monetare (inclusiv impozitul pe profit). Este un indicator esential utilizat in
evaluarea performantelor si echilibrului financiar al intreprinderii si care semnifica capacitatea acestuia de a
obtine resursele necesare acoperirii diferitelor nevoi.
CAF este un surplus monetar net global. Monetar, pentru ca ia in considerare numai cheltuielile si
veniturile monetare (amortizari si provizioane si din cedarea activelor); net pentru ca se determina dupa
deducerea impozitului si global pentru ca se calculeaza la nivelul intregii activitati a intreprinderii
(exploatare, financiara, exceptionala) spre deosebire de RBE care se stabileste ca sold monetar al
exploatarii.
Capacitatea de autofinantare se poate determina prin doua metode:
- prin metoda aditiva, sau
- prin metoda diferentelor.
Metodologia de determinare a CAF prin metoda aditiva se prezinta astfel:
Rezultatul brut din exploatare
+ Alte venituri din exploatare
- Alte cheltuieli din exploatare
+ Venituri financiare (cu exceptia veniturilor din provizioane)
- Cheltuieli financiare (cu exceptia cheltuielilor financiare privind amortizarile si provizioanele)
+ Veniturile exceptionale (cu exceptia veniturilor din vanzarea de active, subventiilor pentru investitii
virate la venituri, veniturile exceptionale din provizioane)
- Cheltuieli exceptionale (cu exceptia valorii nete contabile a activelor cedate, cheltuielile exceptionale
privind amortizarile si provizioanele)
- Impozitul pe profit
= CAF
Prin metoda diferentelor, formula de calcul este:

Rezultatul exercitiului
+ Cheltuielile cu amortizarile si provizioanele (pentru exploatare, financiare si exceptionale)
- Veniturile din provizioane(pentru exploatare, financiare si exceptionale)
+ Valoarea neta contabila a activelor cedate
- Veniturile din vanzarea de active
- Subventii pentru investitii virate la venituri
= CAF
La S.C. “ Lighting Company” S.A. calculele privind determinarea CAF sunt prezentate in tabelul
urmator:
- mii lei -
Nr. INDICATOR EXERCITIU
crt.
2000 2001
1. RBE 99.159.598 151.590.147

2. Alte venituri din exploatare 465.457 231.203
3. Alte cheltuieli din exploatare 955.933 272.944
4. Venituri financiare 10.001.764 12.964.129
5. Cheltuieli financiare 3.201.703 13.064.801
6. Venituri exceptionale 0 0
7. Cheltuieli exceptionale 0 0
8. Impozit pe profit 0 0
9. CAF 105.469.183 151.447.734
Procedand la efectuarea analizei CAF remarcam ca aceasta are o evolutie ascendenta ca rezultat al
politicii de amortizare, al politicii fiscale si a actiunilor intreprinderii pe linia cresterii rentabilitatii.
Cresterea CAF in 2001 fata de 2000 cu 45.978.551 mii lei (adica cu 43,6%) este rezultatul imbunatatirii
rentabilitatii intreprinderii ca urmare a sporirii volumului fizic al productiei vandute, al modificarii
structurale si diversificarii portofoliului de produse. Datele in baza carora s-a calculat CAF nu sunt corelate
cu rata de inflatie.
Din punct de vedere al factorilor care influenteaza asupra CAF se remarca ca tendinta generala
cresterea RBE cu 52.430.549 mii lei in 2001 fata de 2000 (adica cu 52,87%).De asemenea cresc veniturile
financiare, dar intr-un ritm mai scazut decat cel al cheltuielilor financiare. Veniturile cresc cu 2.962.365 mii
lei (adica cu 29,6% mai mult in 2001), in schimb cheltuielile cresc cu 9.863.098 mii lei (adica cu 308%).
Pe perioada 2000 – 2001 S.C. “Luxten Lighting Company” S.A. a fost scutita de plata impozitului
pe profit.
CAF-ul nu reprezinta decat o autofinantare potentiala. Bogatia creata in mod real se apreciaza dupa
deducerea remunerarii actionarilor.
Autofinantarea exercitiului = CAF – Dividente distribuite
Societatea S.C. “Luxten Lighting Company” S.A. dispune de autofinantare deoarece inregistreaza
profit.
Prin dimensiunea sa autofinantarea concura la cresterea independentei finaciare a intreprinderii si
respectiv la consolidarea capacitatii de indatorare a acesteia.
3.3 Analiza ratelor de rentabilitate
Ratele de rentabilitate sunt constituite, intr-o maniera generala prin raportarea unui rezultat, fie la
un flux de activitate, fie la un stoc. Varietatea indicatorilor implicati in calcul face posibila determinarea
unui numar nelimitat de rate de rentabilitate.
Principalele rate de rentabilitate care prezinta interes pentru tema abordata si pentru care avem
informatii suficiente sunt:
a) Rata rentabilitatii comerciale
- mii lei -
Nr. INDICATOR PERIOADA
crt. 2000 2001
1. Cifra de afaceri (CA) 229.544.224 373.736.752
2. Productia exercitiului (Qex) 247.839.163 396.364.062
3. Venituri din exploatare (VE) 265.284.002 417.758.274
4. Cheltuieli din exploatare (CE) 197.862.663 305.829.797
5. Rezultatul exploatarii (RE) 67.421.339 111.928.477
6. Rezultatul net al exercitiului 74.629.376 107.732.806
7. Rata de rentabilitate comerciala
RE / VE *100 25,41% 26,8%

RE / Qex*100 27,2% 28,24%
RE / CA*100 29,37% 30%
Rex / CA*100 32,51% 28,83%
Ratele de rentabilitate comerciala pun in evidenta eficienta activitatii intreprinderii si inregistreaza

valori diferite in functie de indicatorii implicati in calcul.
Calculata la nivelul exploatarii, rata rentabilitatii comerciale sau rata profitabilitatii se situeaza in
jurul procentului de 27%. In perioada curenta a inregistrat valori mai mari datorita cresterii rezultatului
exploatarii intr-un ritm superior ritmului de crestere a volumului de activitate. Rata rentabilitatii comerciale
calculata pe baza rezultatului net al exercitiului are insa o usoara tendinta de scadere datorita cresterii intr-
un ritm superior a cifrei de afaceri spre deosebire de cresterea rezultatului net al exercitiului.
Cresterea ratei rentabilitatii comerciale aferenta activitatii de exploatare reflecta o stare pozitiva a
S.C.” Lighting Company” S.A. si are loc in principal datorita faptului ca indicatorii absoluti ai rentabilitatii
cresc intr-o masura mai mare decat indicele cifrei de afaceri (ICA=62,8%, IRE=66%).
b) Rata rentabilitatii economice
Rata rentabilitatii economice masoara performantele activului total al intreprinderii pornind de la un
rezultat economic (RBE, RE) si ansamblul mijloacelor utilizate. Rata rentabilitatii economice este
independenta de mecanismul de finantare, de presiunea fiscala, precum si de fluxurile exceptionale.
- mii lei -
crt. 2000 2001
1. Activ total (At) 571.890.715 836.219.720

2. Cifra de afaceri (CA) 229.544.224 373.736.752
3. Rezultatul exploatarii (RE) 67.421.339 111.928.477
4. Rata rentabilitatii economice 11,79% 13,39%
Rec = RE / At * 100
5. Rata de rotatie a activului total 40,14 rotatii 44,7 rotatii
Ra = CA / At
6. Rata de rentabilitate comerciala 29,37% 29,95%
Rc = RE / CA * 100
Rata rentabilitatii economice a crescut in 2001 fata de 2000 de la 11,79% la 13,39%. Factorii care
influenteaza rata rentabilitatii economice sunt: rata de rotatie a activului si rata rentabilitatii comerciale.
Rata de rentabilitate comerciala inregistreaza o usoara crestere in 2001 fata de 2000 de la 29,37% la 29,95%
care se datoreaza cresterii ratei de rotatie a activului. Aceasta creste de la 40,14 rotatii in 2000 la 44,7 rotatii
in 2001. Se constata astfel o crestere a eficientei utilizarii activelor de catre S.C. “Luxten Lighting
Company” S.A..
c) Rata rentabilitatii financiare

Rata rentabilitatii financiare este un indicator prin care se exprima
rata de remunerare a investirii de capital pe care o fac proprietarii intreprinderii, prin procurarea activelor ei
sau a reinvestirii integrale sau partiale a preturilor care le revin de drept.
- mii lei -
crt. 2000 2001
1. Capital propriu (Cpr) 256.871.415 313.036.665

2. Capital permanent (CP) 257.336.696 315.067.653
3. Rezultatul net al exercitiului (Re) 74.629.376 107.732.806
4. RBE 99.159.598 151.590.147
5. Raportul dintre rezultatul net si RBE (Rnet / 0,752 0,711
RBE)
6. Rata marjei brute a exploatarii (RBE / CA) 0,432 0,406
7. Rata rentabilitatii economice 0,130 0,129
(Re / At)
8. Rata de rotatie a activului 0,401 0,447
(CA/At)
9. Structura financiara a intreprinderii (Pt / 2,226 2,671
Cpr)
10. Rata rentabilitatii financiare
a) Re / Cpr 0,29 0,344

b) Re / CP 0,29 0,342
(a se vedea anexa 4)
Rata rentabilitatii financiare a inregistrat o usoara crestere in anul 2001 fata de 2000 (de la 0,290 la
0,344). Influenta tuturor celorlalte rate asupra ratei de rentabilitate financiara este:
Rf = Re/RBE * RBE/CA * CA/At * Pt/Cpr
Rf2001 = 29%
Rf2002 = 34,4%
In ceea ce priveste raportul dintre rezultatul exercitiului si RBE acesta a inregistrat o diminuare de
la 0,752 in anul 2000 la 0,711 in anul 2001. Deci acesta are o influenta nefavorabila.
Rata marjei brute a exploatarii a inregistrat o usoara scadere din anul 2000 (0,432) in anul 2001
(0,406).
Rata de rotatie a activului total a inregistrat de asemenea o crestere de la 0,401
in anul 2000 la 0,447 in anul 2001.
Structura financiara a intreprinderii a avut o evolutie favorabila, ponderea capitalului propriu
diminuandu-se de la 44,9% in 2000 la 37,43% in 2001. Cresterea ponderii datoriilor in conditiile in care
rentabilitatea economica inregistreaza aproximativ aceeasi valoare in ambii ani (0,130 in anul 2000 si 0,129
in anul 2001) a condus la mentinerea stabilitatii financiare a intreprinderii.
CAPITOLUL 4
CONCLUZII
Contabilitatea reprezinta simultan o teorie si o metoda. In calitatea sa de teorie stiintifica,

contabilitatea reprezinta un sistem de principii si cunostinte care explica si informeaza, iar ca metoda sau
tehnica, un ansamblu coerent de procedee si instrumente prin care se observa si inregistreaza resursele
economice ale societatii separate ca entitati patrimoniale.
Lucrarea de fata a fost elaborata prin raportare si corectare la schimbarile multiple intervenite in
plan juridic, contabil si fiscal, operate de normalizatorii in materie.
Societatea comerciala “ Lighting Company” S.A. se caracterizeaza printr-o independenta financiara
ridicata, dar in scadere din anul 2000 in anul 2001 (de la 44,9% la 37,43%) datorita scaderii ponderii
capitalului propriu.
Imbunatatirea situatiei financiare a intreprinderii este evidentiata de evolutia pozitiva a tuturor
soldurilor intermediare de gesitune.Cifra de afaceri a anului curent in marime absoluta a crescut datorita in
principal cresterii productiei vandute, dar si cresterii de venituri din vanzarea de marfuri.
Indicatorii de rentabiltate manifesta aceeasi tendinta generala de crestere in exercitiul financiar din
2001 fata de exercitiul financiar din 2000.
Rezultatul net are in concluzie o evolutie favorabila datorita activitatii desfasurate de S.C.” Lighting
Company” S.A. In dinamica insa componentele rezultatului exercitiului au o evolutie diferita, rezultatul
eexploatarii avand o evolutie ascendenta, in schimb atat rezultatul financiar, cat si rezultatul exceptional au
evolutie nefavorabila.
Ca urmare al politicii de amortizare, al politicii fiscale si a actiunilor intreprinderii pe linia cresterii
rentabilitatii, capacitatea de autofinantare a intreprinderii are o evolutie ascendenta. Cresterea sa in 2001
fata de 2000 este rezultatul imbunatatirii rentabilitatii intreprinderii ca urmare a sporirii volumului fizic al
productiei vandute, al modificarii structurale si diversificarii portofoliului de produse. Societatea S.C.
Lighting S.A. dispune de autofinantare deoarece inregistreaza profit.
Prin dimensiunea sa autofinantarea concura la cresterea independentei finaciare a intreprinderii si
respectiv la consolidarea capacitatii de indatorare a acesteia.
S.C.” Lighting Company” S.A. desfasoara o activitate eficienta, fapt pus in evidenta de cresterea
ratelor de rentabilitate. De asemenea structura financiara are o evolutie favorabila, fiind determinata de
stabilitatea financiara ridicata a societatii. Se remarca astfel o stare pozitiva a societatii si in dinamica o
tendinta de imbogatire.
Venituri Exerciţiul Cheltuieli Exercitiul SIDG

2000 2001 2000 2001
Venituri din Costul Marja
vanzarea marfurilor 15.038.902 18.999.877 marfurilor 14.570.341 18.308.170 comerciala
vandute (Mj.com.)
Productia vanduta 214.505.322 354.736.875 Productia
Productia stocata 28.807.639 36.142.704 exercitiului 24
Productia 4.526.203 5.484.483 (Qex)
imobilizata
Mj.com. 468.561 691.707 Consumuri Valoare
Qex 248.307.725 397.055.769 provenind de la 115.459.964 194.113.164 adaugata 13
terti (VA)
VA 132.847.761 202.942.605 Impozite, taxe si 2.076.562 5.369.073 Rezultatul
Subventii din varsaminte brut din
exploatare 1049 0 asimilate exploatare
Cheltuieli cu 31.612.650 45.983.385 (RBE) 9
personalul
RBE 99.159.598 151.590.147 Cheltuieli cu Rezultatul
+Venituri din 1.939.431 2.163.133 amortizarile si exploatarii
provizioanele (RE) 6
provizioane
aferente 33.187.214 41.783.061
aferente exploatarii exploatarii
465.457 231.203 Alte cheltuieli 955.933 272.944
+Alte venituri din
din exploatare
exploatare
Venituri financiare Cheltuieli Rezultatul
10.001.764 12.964.129 financiare 3.569.614 13.119.712 financiar 6.
(RF)
RE 67.421.339 111.928.477 Rezultatul 73
RF 6.432.150 -155.583 curent
Venituri 2.047.375 293.173 Cheltuieli 1.271.487 4.333.261 Rezultatul
exceptionale exceptionale exceptional
Rezultatul curent 73.853.489 111.772.894 Rezultatul
Rezultatul 775.888 -4.040.088 brut al 74.
exceptional exercitiului
Rezultatul brut al 74.629.376 107.732.806 Impozitul pe Rezultatul
exercitiului profit 0 0 net al 74.
exercitiului
BIBLIOGRAFIE
Adriana Duţescu Ghid pentru înţelegerea si aplicarea standardelor

internaţionale de contabilitate
Editura Ceccar, Bucuresti, 2002
Iacob Petru Pântea Contabilitatea financiarã a agenţilor economici din
România
Editura Intelcredo, Deva, 1995
Ion Cucui Contabilitatea financiarã a întreprinderilor
Editura Roza Vânturilor, Bucureşti, 1997
Mihai Ristea Contabilitatea întreprinderii – vol.I
Corina Cucu Editura Mãrgãritar, Bucureşti, 1997
Corina Lãzarescu
Niculae Feleagã Tratat de contabilitate financiarã – vol.I şi II
Ion Ionaşcu Editura Economicã, Bucureşti, 1998
Oprea Cãlin Bazele Contabilitãţii
Ilie Vãduva Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti, 1995
Mihai Ristea
Ristea Mihai Contabilitatea societãţilor comerciale
Editura Ceccar, Bucureşti, 1995
Victor Munteanu Contabilitatea financiarã a întreprinderilor – vol.II
Editura Lucman Serv, Bucureşti, 1999
Ministerul Finanţelor Reglementãri contabile pentru agenţi economici

Publice Editura Economicã, 2002
*** Legea Contabilitaţii nr.82/1991
*** Legea societãţilor comerciale nr.31/1990
*** Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr.94/2001
*** Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr.306/2002

Sistemul Informational Privind Contabilitatea Cheltuielilor Si Veniturilor La o Societate Comerciala - SC Lighting Company SRL

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Sistemul Informational Privind Contabilitatea Cheltuielilor Si Veniturilor La o Societate Comerciala - SC Lighting Company SRL

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune

1. Scopul si obiectivele lucrarii

2 Prezentare generala a S.C. “Lighting Company ” S.A.

2.1 Scurt istoric al S.C. " Lighting Company "S.A.

Lucrarea de faţă foloseşte ca bază de cercetare pentru organizarea contabilitatii cheltuielilor,

2.2 Denumirea societăţii

Denumirea societăţii este Societatea comercială " Lighting Company" S.A.

2.3 Forma juridică a societăţii

2.4 Sediul societăţii

Obiectul de activitate al S.C. ” Lighting Company” S.A. consta in:

2.6 Capitalul social. Acţiunile

2.7.1 Adunarea Generală a Acţionarilor

2.8 Activitatea societăţii

2.10 Structura organizatorică a S.C. " Lighting Company" S.A.

Societatea Comerciala “Luxten Lighting Company“ S.A. este condusa de Consiliul de

2.11 Organizarea compartimentului contabil

In subordinea Directorului Economic se afla urmatoarele compartimente:

DELIMITÃRI ŞI STRUCTURI PRIVIND

1.1 Abordãri internaţionale privind contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor

Veniturile şi cheltuielile constituie elemente direct legate de mãsurarea profitului. Recunoasterea şi

Fig.1 Etapele formãrii cheltuielilor

2.1 Documente contabile si fluxul lor informational

2.2 Sistemul de conturi utilizat

Contabilitatea financiara reflecta cheltuielile intr-o clasificare corespunzatoare naturii activitatii pe

Activitatea de exploatare cuprinde toate operatiile economice si comerciale privind aprovizionarea,

Contabilitatea cheltuielilor cu materiile prime, materialele si marfurile

In ansamblul cheltuielilor de exploatare ale oricarui agent economic, ponderea cheltuielilor cu

- Cheltuielile privind obiectele de inventar

- Cheltuieli privind baracamentele si amenajarile provizorii

- Cheltuieli privind marfurile

Se inregistreaza in contabiltate cheltuiala cu marfurile conform evidentei la pret de vanzare:

- Cheltuieli privind ambalajele

- Cheltuielile cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile

- Cheltuieli cu primele de asigurare

Contabilitatea cheltuielilor de exploatare privind amortizarile si provizioanele

Contabilitatea acestor cheltuieli se realizeaza cu ajutorul contului 681”Cheltuieli de exploatare

- Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti

Inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor cu serviciile bancare:

Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate

- Cheltuielile cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

Contabilitatea cheltuielilor cu personalul

- Cheltuielile privind asigurarile si protectia sociala

6451”Cheltuieli privind contribu- = 4311”Contributia unita- 745.103.055

6452”Cheltuieli privind contri- = 4371”Contributia unitatii 124.183.843

- Alte cheltuieli din exploatare

2.3.2 Contabilitatea cheltuielilor din activiatea financiara

Pierderile din creante legate de participatii

Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate

Cheltuielile din diferente de curs valutar

Cheltuieli privind dobanzile

Cheltuieli privind sconturile acordate

S.C. “ Lighting Company” S.A. nu acorda sconturi in luna decembrie 2001.

Cheltuielile financiare privind amortizarile si provizioanele

Alte cheltuieli financiare

2.3.3 Contabilitatea cheltuielilor exceptionale

Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune

Cheltuieli exceptionale privind operatiile de capital

Inregistrarea in contabilitate la iesirea din patrimoniu a unui mijloc fix:

Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele

2.3.4 Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit

2.4 Contabilitatea veniturilor

- Veniturile din vanzarea produselor finite

- Venituri din vanzarea semifabricatelor

- Venituri din vanzarea produselor reziduale