Curs – Categorii de comercianți - Profesioniștii

I. Profesionistii

1. Notiunea de profesionist

Conform art. 3 alin. 2 si 3 C. Civ., sunt considerati profesionisti toti cei care exploateaza o
intreprindere, indiferent de forma de exploatare si de calitatea celui care face exploatarea.

1.1. Profesionistii – persoane fizice sau intreprinderi familiale

Conform art. 3 alin. 3 C. Civ., constituie exploarare a unei intreprinderi exercitarea sistematica,
de catre una sau mai multe persoane, a unei activitati organizate ce consta in producerea,
administrarea ori instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii, cu sau fara scop lucrativ.
Dovedirea in vreun fel a repetitivitatii acestui exercitiu, nici macar cu privire la eventuala
calificare profesionala a persoanei fizice1, nu este insa necesara. Intreprinderea este, asadar, o
afacere organizata, supusa riscului comercial2. Afacerea nu trebuie sa fie neaparat proprietate
privata sau administrata in sistem privat, notiunea de inreprindere putand include si institutii
publice precum universitati, spitale, insa nu si organe ale administratiei publice de specialitate,
centrale sau locale, generale sau de specialitate.

Conform art. 3 din OUG nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre
persoane fizice autorizate, intreprinderile individuale si familiale3, in temeiul dreptului la libera
initiativa, al dreptului la libera asociere si al dreptului de stabilire, orice persoana fizica,
cetatean roman sau cetatean al unui alt stat membru al Uniunii Europene, poate desfasura
activitati economice in toate domeniile, meseriile, ocupatiile sau profesiile pe care legea nu le
interzice in mod expres pentru libera initiativa. Pentru a putea incepe activitatea, persoana
respectiva trebuie sa se inscrie in Registrul Comertului, la rubrica destinata persoanelor fizice
ori intreprinderi familiale, dupa caz4. Asadar, singura conditie pentru a deveni profesionist
persoana fizica sau asociatie familiala este inregistrarea in Registrul Comertului.

1
Precum in vehea reglementare privind persoanele fizice independente, continuta de Legea nr. 507/2002 (abrogate
prin Legea nr. 300/2004, la randul ei abrogata si inlocuita de OG nr. 44/2008.
2
Ghe. Piperea – Drept comercial. Intreprinderea. Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2012, p. 36
3
publicata in Monitorul Oficial nr. 328 din 25 aprilie 2008
4
Art. 12. alin. 1: "Registrul comertului este alcatuit dintr-un registru pentru inregistrarea profesionistilor persoane
fizice si asociatii familiale, un registru pentru inregistrarea societatilor cooperative si un altul pentru inregistrarea
celorlalti 6 profesionisti persoane juridice. Pentru fiecare an se deschide un registru"
1
Curs – Categorii de comercianți - Profesioniștii

In ceea ce priveste profesiile liberale (avocati, notari, executori judecatoresti etc.), acestea
reprezinta exploatare a unei intreprinderi deci titularii lor sunt profesionisti, insa nu
reglementati de OG nr. 44/2008 precum celelalte persoane fizice in general, ci de legi speciale.
Orice fel de astfel de activitate este supusa autorizarii unui organism profesional. Liber-
profesionistii se inregistreaza intr-un registru public tinut de organismul profesional de auto-
reglementare ai carui membri sunt.

Pierderea calitatii de profesionist a persoanei fizice se face diferit, in functie de natura

intreprinderii. Pentru liber-profesionisti se face prin renuntare sau excludere din profesie,
insotita de radierea din registrul de evidenta. Pentru profesionistii-persoane fizice supuse
inregistrarii in Registrul Comertului se face prin renuntarea persoanei fizice la activitatea
economica, insotita de cererea de radiere din Registrul Comertului, din acel moment pierderea
calitatii devenind opozabila tertilor. In cazul intreprinderii familiale incetarea are loc in cazul
decesului sau retragerii a mai mult de jumatate din membri ei. Aceasta inseamna ca, chiar daca
o persoana fizica inceteaza in fapt sa exercite acte de exploatare a unei intreprinderi, calitatea
sa de profesionist nu inceteaza sau, cel putin, incetarea nu produce efecte fata de terti.

1.2. Profesionistii – persoane juridice

Dintre profesionistii-persoane juridice prevazute la Cap. 3 din Legea registrului comertului, cei
mai numerosi sunt societatile comerciale. Acestea dobandesc personalitate juridica odata cu
inscrierea in Registrul Comertuilui, la rubrica destinata societatilor comerciale, dovada
facandu-se cu certificatul de inregistrare5.

Deoarece se considera ca exploateaza o intreprindere, asociatiile si fundatiile6 sunt incluse in

categoria profesionistilor, insa nu pot derula in mod profesionist o activitate econimica ci doar
incidental7. Fiind prin definitie persoane juridice fara scop lucrativ (non-profit), veniturile
obtinute din activitatile economice directe, precum si cele obtinute din participatiile acestora
la societati comerciale sunt obtinute in completarea altor venituri precum donatii, sponsorizari,
cotizatii ale membrilor, finantari publice etc.

Pierderea calitatii de profesionist a persoanei juridice se face in urma dizolvarii si lichidarii

sale (voluntare, ca urmare a insolventei, anularii constituirii sau a neintrunirii cerintelor de

5
Vezi nota de subsol anterioara
6
Denumite si “organizatii non-profit” sau “ONG-uri”
7
Conform art. 46 alin. 1 lit. d) din O.G. nr. 26/2000 privind asociatiile si fundatiile, publicata in M.Of. nr.
39/31.01.2000
2
Curs – Categorii de comercianți - Profesioniștii

capital social), urmata de radierea sa din Registrul Comertului, acest din urma moment fiind
cel de la care entitatea isi pierde personalitatea juridica.

2. Capacitatea juridica in dreptul privat

Capacitatea juridica desemneaza aptitudinea generala a unei persoane de a putea dobandi

drepturi si de a-si asuma obligatii prin incheiere de acte juridice, inclusiv de exploatare a unei
intreprinderi.

2.1. Capacitatea persoanei fizice

Pentru a putea incheia acte juridice de dispozitie, inclusiv de exploatare a unei intreprinderi, o
persoana fizica trebuie sa aiba deplina capacitate de exercitiu, respectiv sa fi implinit varsta de
18 ani8.

In afara de interdictiile generale care ii opresc doar pe minori si pe interzisi de a incheia acte
juridice de dispozitie si, deci, a deveni profesionisti (altfel spus, in afara acestor categorii de
persoane, oricine are vocatia de a fi profesionist), legea prevede si o serie de incapacitati
speciale (incompatibilitati, decaderi si interdictii) ale unor persoane de a detine calitatea de
profesionist in anumite domenii.

Incompatibilitatea de a fi detine functii de conducere si administrare intr-o societate

comerciala, de exemplu, se aplica: (i) parlamentarilor, functionarilor publici, magistratilor
(judecatori si procurori) sau militarilor. Interdictia se bazeaza in acest caz pe motivul
conflictului de interese intre persoane chemate sa gestioneze averea statului sau sa reprezinte
statul in diferite ipostaze, (ii) avocatilor, notariilor, executorilor judecatoresti, medicilor,
arhitectilor s.a. Motivul interdictiei este in acest caz natura profesiei – liberala – care, prin
natura sa, nu face obiectul comertului9.

Decaderea din calitatea de a fonda sau administra o societate comerciala se aplica persoanelor
condamnate penal pentru savarsirea unor infractiuni de natura economica. Decaderea este, in
acest caz, o pedeapsa penala complementara.

Interdictia este interzicerea prin lege a desfasurarii de activitati economice de catre particulari
in anumite domenii strategice, acest lucru fiind rezervat statului, prin intermediul regiilor

8
Pentru motive temeinice, instanta (de tutela) poate recunoaste minorului care a implinit 16 ani capacitate deplina
de exercitiu, dupa ascultarea parintilor sau tutorelui, dupa caz, si cu avizul consiliului de familie
9
Interdictia este insa anacronica (vezi Camelia Stoica, Silvia Cristea – Drept societar. Editura Universitara.
Bucuresti, 2008, p. 86)
3
Curs – Categorii de comercianți - Profesioniștii

autonome10. In afara de interdictiile legale mai pot exista si interdictii conventionale, stabilite
prin conventii particulare11.

2.2. Capacitatea persoanei juridice

Aptitudinea unei persoane juridice de a fi profesionist este limitata doar de forma de organizare
a respectivei persoane juridice. Astfel, societatile comerciale, regiile autonome, cooperativele
de credit se constituie pentru a fi agenti economici, pentru a derula operatiuni generatoare de
venituri prin exploatarea unui patrimoniu; orice fel de operatiuni, cata vreme sunt permise de
lege (art. 206 alin. 1 C. Civ.). La fel si alte persoane juridice, exclusiv prin prisma definitiei
intreprinderii, nu neaparat in scop lucrativ, precum asociatiile, fundatiile12. Alte persoane
juridice nu credem ca pot fi incluse in categoria profesionistilor intrucat inzreprinderea le este
straina: sindicatele, patronatele sau partidele politice.

Capacitatea juridica presupune derularea activitatii prin dobandirea de drepturi si asumarea de

obligatii. In cazul persoanelor juridice fara scop lucrativ, capacitatea juridica este circumscrisa
principiului specialitatii. Astfel, conform art. 206 alin. 3 C. Civ., acestea nu pot avea decat
acele drepturi si obligatii civile care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de infiintare
sau statut, sub sanciunea nulitatii absolute, deoarece se incalca nu numai interesul
fondatorilor/asociatilor, ci si un interes general, obstesc. Notiunea de "scop" trebuie insa privita
insa in sens larg, ceea ce inseamna ca nu orice act juridic care depaseste obiectul de activitate
al persoanei juridice fara scop lucrativ este sanctionat cu nulitatea absoluta, precum cele
(economice) izolate (contractarea unui credit, incheierea unui contract de publicitate etc.), care
sunt scoase chiar de legiuitior din aria de actiune a nulitatii. Apoi, exista acte pentru care nu
este necesara mentiunea in obiectul de activitate (de exemplu, vanarea sau cumpararea izolata
a unor bunuri, locatiunea unui spatiu pentru desfasurarea activitatii, achizitionarea unor bunuri
in leasing, emiterea unei garantii etc.). Principiul specialitatii capacitatii de folosinta se refera
la actele sistematice, exercitate repetat, cu titlu profesional (de exemplu, desi obiectul de
activitate prevede desfasurarea si incurajarea unor activitati sportive, persoana juridica face
activitati de turism; nefacand parte din obiectul de activitate, toate contractele pentru servicii
turistice sunt nule de drept). In concluzie, in ceea ce priveste persoanele juridice fara scop

10
In ceea ce priveste aceste interdictii, tendinta este aceea de a se renunta treptat la ele (odata cu schimbarea
mentalitatilor). Astfel, dupa ce au fost transformate din regii autonome in societati comerciale, au trecut sau sunt
pe cale sa treaca in domeniul privat al particularilor prelucrarea tutunului, producerea de medicamente,
exploatarea aurului, distributia de gaz si de energie electrica precum si restul monopolurilor de stat sau industriilor
“strategice”, daca nu vor fi lichidate ca neprofitabile si nevandabile
11
Smaranda Angheni si colab. – Drept comercial. Editura Oscar Print, Bucuresti, 2000, p. 53
12
Ghe. Piperea – op. cit, p. 31
4
Curs – Categorii de comercianți - Profesioniștii

lucrativ, sanctiunea incalcarii principiului specialitatii capacitatii de folosinta este nulitatea

absoluta13.

In cazul societatilor comerciale, solutia data de Legea sociatatilor comerciale si Codul Civil
este diferita. Conform art. 206 alin. 1 C. Civ., o persoana juridica poate avea orice drepturi sau
obligatii, in afara celor care, prin natura lor sau conform legii, nu pot apartine decat persoanelor
fizice. Aceasta inseamna ca actul incheiat de o persoana juridica prin depasirea obiectului de
activitate nu este nul iar partile nu sunt repuse in situatia anterioara prin restituirea contra-
prestatiilor. Solutia rezulta si din faptul ca interdictia de la art. 206 alin. 2 si 3 C. Civ. se refera
expres doar persoanele juridice fara scop lucrativ (mai bine zis, la actele civile ale acestora
realizate in mod repetitiv). In plus, art. 55 alin. 1 din Legea societatilor comerciale prevede ca
“in raporturile cu tertii, societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni si cu raspundere limitata
este angajata prin actele organelor sale, chiar daca acestea depasesc obiectul de activitate, in
afara de cazul in care se dovedeste ca tertii cunosteau sau, in imprejurarile date, trebuiau sa
cunoasca depasirea acestuia. Publicitatea actului constitutiv nu poate constitui, singura, dovada
cunoasterii.” Deducem de aici ca depasirea – chiar repetata – a obiectului de activitate a
societatii comerciale nu este de natura sa atraga nici o sanctiune, inclusiv nulitatea de orice fel
a actului (bilateral) incheiat. Opiniile unor autori care valideaza teza nulitatii (absolute) si in
cazul societatilor comerciale se bazau pe dispozitiile art. 34 alin. 2 ale fostului Decret nr.
31/1954 privind persoanele fizice si juridice14, dispozitii edictate intr-o epoca in care nu existau
societati comerciale ci doar intreprinderi socialiste de stat, situatie in care se crease nevoia de
a respecta o anumita ordine a competentelor acestor intreprinderi, ordine absolut necesara in
desfasurarea activitatilor intr-o economie planificata15, total diferita de economia de piata
introdusa in 1990, caracterizata prin dinamism.

In lumina dispozitiilor art. 206 alin. 1 C. Civ., care imbratiseaza abordarea pozitiva 16,
specialitatea capacitatii de folosinta devine o problema pur conventionala in cazul tuturor
persoanelor juridice cu scop lucrativ, lasata la aprecierea detinatorilor capitalului, fara ca o
precizare a obiectului de activitate in actul constitutiv sa reprezinte o restrangere a capacitatii.
Depasirea obiectului de catre reprezentantul legal este sanctionata, in principiu, cu

13
Aceasta solutie era consacrata in vehea legislatie (Decretul nr. 31/1954) pentru toate persoanele juridice. Vezi
si Traian Ionascu si colab. – op. cit., p. 136, Constantin Statescu – Drept civil. Persoana fizica. Persoana juridica.
Drepturile reale. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970., p. 122 si Gheorghe Beleiu – op. cit., p. 383
14
Contantin Statescu – op. cit., p. 422, Gheorghe Beleiu – op. cit., p. 384 si Ernest Lupan, Dan A. Popescu, Amalia
Marga – Drept civil. Persoana juridica, pp. 113-114)
15
Constatin Statescu – op. cit., p. 422
16
Ce nu este interzis in mod expres este permis
5
Curs – Categorii de comercianți - Profesioniștii

inopozabilitatea actului astfel incheiat si nu cu nulitatea lui, daca nu cumva adunarea generala
a ascociatilor hotaraste ratificarea acestuia.

Prin legi speciale se pot stabili anumite limitari ale exercitarii anumitor activitati economice de
catre o persoana juridica, chiar societate comerciala. Exemple de astfel de limitari sunt
prevazute pentru societatile comerciale care desfasoara activitate bancara, de asigurari, de
intermediere de valori mobiliare, de administrare de active etc. care trebuiesc sa fie
indeplineasca o serie de conditii continute in legi speciale pentru a putea desfasura in mod legal
o astfel de activitate.

3. Obligatiile profesionale ale profesionistilor

Asa cum aratam mai devreme, calitatea de profesionist impune indeplinirea anumitor obligatii
stabilite prin lege in considerarea acestei calitati. Acestea sunt: (i) publicitatea prin registrele
publice, (ii) inregistrarea fiscala si (iii) derularea activitatii in limitele legii si ale concurentei
licite17.

3.1. Publicitatea prin Registrul Comertului

Toti profesionistii au obligatia ca, inainte de inceperea exercitiului profesiei, sa se inscrie intr-
un registru public. Astfel de registre sunt: Registrul Comertului, tabloul avocatilor, registrul
special al notarilor publici, registrul consultantilor fiscali, Registrul National al Expertilor etc.

Cel mai cunoscut dintre aceste registre este cel al comertului. Conform art. 1 alin. 1 din Legea
registrului comertului, o serie de categorii de profesionisti, prevazute de lege, au obligatia ca,
inainte de inceperea activitatii, sa ceara inmatricularea in Registrul Comertului iar in cursul
exercitarii si la incetarea ei, sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele
si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege. Catregoriile care trebuie sa se inregistreze
in Registrul Comertului sunt intreprinzatorii – persoane fizice, intreprinderile familiale,
societatile comerciale, regiile autonome, societatile si companiile nationale.

Registrul comertului este un document public18 ce asigura publicitatea activitatii

profesionistilor inregistrati cu scopul protejarii intereselor acestora dar, mai cu seama, a tertilor
cu care acestia intra in contact19. Fiind public, oricine poate sa ceara informatii despre actele si
faptele inregistrate, fara a fi tinut sa-si justifice interesul20.

17
Ghe. Piperea – op. cit., p. 43
18
Conform art. 12 din Legea registrului comertului, registrul se tine in sistem computerzizat
19
Smaranda Angheni si colab. – op. cit., p. 57
20
I.N. Fintescu – op. cit., vol. I, p. 99
6
Curs – Categorii de comercianți - Profesioniștii

Administrativ, Registrul Comertului functioneaza in subordinea Ministerului Justitiei si este

organizat sub forma unui Oficiu National al Registrului Comertului si a cate unui oficiu
judetan, situate in municipiul de resedinta al fiecarui judet si in Municipiul Bucuresti. Oficiile
judetene tin evidenta profesionistilor inregistrati al carui sediu social se afla pe raza teritoriala
a judetului respectiv, Oficiul National centralizand datele din fiecare judet21.

Sunt supuse inregistrarii, in afara de inregistrarea (inmatricularea), respectiv radierea

profesionistului, urmatoarele acte (denumite “mentiuni”22): donatia, locatiunea sau gajul
fondului de comert, deschiderea procedurii insolventei si alte evenimente, inclusiv orice
modificare cu privire la actele, faptele si mentiunile deja inregistrate (modificari in structura si
volumul capitalului social, in administrare, schimbarea sediului ori a formei juridice, infiintarea
de sedii secundare, precum si orice alte modificari ale actului constitutiv). Neefectuarea
mentiunilor in termenul legal atrage raspunderea profesionistului constand in plata unor amenzi
civile. In plus, lipsa inregistrarii unei mentiunii este sanctionata si cu inopozabilitatea fata de
tertii de buna-credinta a actului a carui mentiune trebuia inscrisa (art. 5 alin. 2 din Legea
registrului comertului).

Conform art. 6 si urm. din Legea registrului comertului, inregistrarea in Registrul Comertului
a actelor si faptelor juridice obligatorii se dispune de catre judecatorul delagat (prin incheiere)
sau, dupa caz, de catre instanta de judecata (prin hotarare definitiva comunicata registrului).
Cu toate acestea, pentru deblocarea activitatii registrului, inregistrarea se dispune in prezent
prin resolutie a directorului Oficiului Registrului Comertului23. Controlul legalitatii
operatiunilor efectuate la Registrul Cometului se face de catre acelasi judecator
delegat/director; cel dintai isi exercita functia in baza unei delegatii anuale din partea
tribunalului. In cazul in care mentiunea ce trebuie inscrisa face obiectul unei hotarari
judecatoresti definitive, instantele judecatoresti sunt obligate sa trimita Registrului Comertului
copii legalizate dupa respectiva hotarare (de exp. cea de deschidere a procedurii insolventei).

Mentiunile inscrise la cererea celor inregistrati pot fi radiate la solicitarea oricarei persoane
interesate, daca aceste mentiuni sunt vatamatoare pentru acea persoana, care poate fi un tert
sau chiar profesionistul (art. 25 din Legea registrului comertului). Cererea de radiere va fi insa

21
Regulamentul nr. 29/2003 privind organizarea Registrului Comertului, publicat in M.Of. nr. 579/19.08.2003
22
Art. 21 din Legea registrului comertului
23
Conform OUG nr. 216/2009, aprobata cu modificari prin Legea nr. 84/2010. Situatia va fi reglementata
definitive odata cu introducerea registratorilor autorizati
7
Curs – Categorii de comercianți - Profesioniștii

respinsa daca petentul are la indemana o actiune judecatoreasca impotriva actului sau faptului
vatamator inregistrat, in baza unei dispozitii legale speciale.

3.2. Tinerea situatiilor financiare si a altor registre

Registrele obligatorii pentru profesionisti difera in functie de forma de organizare. Registrele

obligatorii pentru societatile comerciale sunt registrele contabile, adica (i) registrul jurnal, (ii)
registrul inventar, (iii) registrul cartea mare Acestea se pastreaza timp de 10 ani, cu incepere
de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite. Pentru liberi-
profesionisti contabilitatea se tine in partida simpla, intr-un registru al incasarilor si platilor.
Toate categoriile de profesionisti tin insa registrul unic de control24.

3.3. Alte obligatii ale profesionistilor

In afara de cele aratate mai sus, profesionistii mai au obligatii precum:

- depunerea situatiilor financiare, la termenele stabilite prin lege, catre administratiile

financiare (care, la randul ei, le trimite la Registrul Comertului, pentru profesionistii acolo
inregistrati);

- desfasurarea activitatii in limitele concurentei permise, asa cum este aceasta stabilita prin
actele normative in vigoare (Legea nr. 11/1991 privind concurenta loiala si Legea
concurentei comerciale, precum si regulamentele si instructiunile emise de Consiliul
Concurentei pentru punerea in aplicare a celei din urma).

II. Patrimoniul

4. Definitie, caracteristici

Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu carácter patrimonial apartinand

unei persoane, fizice sau juridice. Din punct de vedere contabil, patrimoniul este reprezentat
prin bilant. Drepturile, reale si de creanta sunt active iar datoriile, catre asociati derivand din
aporturi, respectiv catre terti sunt pasive. Termenul de drept real inseamna implicit bunul
asupra caruia dreptul (de proprietate, de exemplu) poarta25.

Caracteristicile patrimoniului sunt: (i) universalitatea, (ii) unicitatea, (iii) personalitatea si, in
anumite cazuri, (iii) divizibilitatea.

24
Acesta este prevazut in Legea nr. 252/2003
25
C-tin Statescu – op. cit., p. 485
8
Curs – Categorii de comercianți - Profesioniștii

Prin universalitate jurídica se intelege faptul ca drepturile si obligatiile coexista inauntrul

patrimoniului insa fiecare element in parte poate fi inlocuit cu altul. Prin personalitate se
intelege ca orice persoana are un patrimoniu, indiferent cat este de saraca sau de bogata.
Patrimoniul se dobandeste la nastere, respectiv infiintare si se pierde la moarte, respectiv
lichidare. In cazul persoanelor fizice, acesta se transmite prin succesiune la moarte iar in cazul
persoanelor juridice se transmite prin fuziune sau divizare. In cazul persoanelor juridice,
existenta patrimoniului chiar precede dobandirea personalitatii juridice26, acesta incepand a se
constitui de catre fondatori, in baza capacitatii de folosinta anticipate27. Prin unicitate se
intelege si faptul ca acesta este unic, in sensul ca o persoana are un singur patrimoniu, desi
unicitatea presupune si exceptii. Patrimoniul este, in principiu, unic in schimb prin lege se pot
face divizari sau afectatiuni (art. 31 alin. 2 C. Civ.). De exemplu, profesionistii-persoane fizice
isi definesc, pe langa patrimoniul personal, un patrimoniu-afectatiune constand in totalitatea
drepturilor si obligatiilor dobandite, respectiv asumate in exercitiul profesiei (art. 31 alin. 2 si
3 C. Civ.)28. Sau sotii au atat bunuri comune cat si bunuri proprii.

5. Functiile patrimoniului

In temeiul caracterului universal, patrimoniul suporta trei tipuri de subrogatii: (i) subrogatia
reala universala, (ii) subrogatia reala cu titlu universal si (iii) subrogatia reala cu titlu particular.
In temeiul subrogatiei reale universale, drepturile si obligatiile se pot inlocui unele cu altele pe
parcursul existentei sale astfel ca acestea sunt interschimbabile, fara ca acest lucru sa afecteze
existente patrimoniului ci doar valoarea lui. In temeiul subrogatiei reale cu titlu universal,
schimbarea se produce la nivelul unei mase de bunuri din patrimoniu avand un regim juridic
unic, asa cum o astfel de masa a fost stabilita conform art. 31 alin. 2 C. Civ. (de exemplu, un
bun sau o suma de bani primita de un sot in schimbul unui bun propriu al sau va avea acelasi
regim, respectiv tot de bun propriu). In temeiul subrogatiei reale cu titlu particular, un bun
inlocuit cu altul primeste acelasi regim juridic ca bunul inlocuit, cata vreme exista o prevedere
expresa in lege in acest sens. De exemplu, suma de bani obtinuta din asigurarea unui bun are
acelasi regim ca si bunul pierit.

Patrimoniul reprezinta gajul general al creditorilor, grefat pe art. 2324 C. Civ. In temeiul
acestuia, orice persoana, fizica sau jurídica raspunde cu toate bunurile sale, presente si viitoare,

26
Bazil Oglinda – op. cit., p. 121
27
Vezi supra nr. 14.2
28
Codul de Procedura Civila permite celor doua categorii de creditori - cei profesionali si cei personali - sa
urmareasca doar patrimoniu de afectatiune, respectiv patrimoniul personal al debitorului, in functie de natura -
profesionala, respectiv personala - a datoriei
9
Curs – Categorii de comercianți - Profesioniștii

pentru obligatiile sale. Astfel, orive creditor poate urmari silit orice bun sau drept din
patrimoniul debitorului sau, indiferent dupa cum acesta exista sau un in patromoniu la data
nasterii creantei.

III. Fondul de comert

6. Definitie, caracteristici

Fondul de comert este definit, dupa unii autori, ca un ansamblu de bunuri, mobile si imobile,
corporale si incorporale pe care un profesionist le afecteaza desfasurarii unei activitati
lucrative29. Aceasta definitie a fost preluata si de Legea nr. 11/1991 privind combaterea
concurentei neloiale30, in speta in completarea adusa prin Legea nr. 298/2001 (termenul folosit
de lege este acela de „comerciant”). Fondul de comert se creaza asadar prin afectarea, de catre
profesionist, a unor bunuri ale sale, activitatii lucrative pe care aceasta o face31.

7. Compunerea fondului de comert

Prin compunerea fondului de comert se inteleg elementele care il alcatuiesc, si anume:

- bunuri imobile (constructii si cladiri);

- buniri mobile corporale (utilaje, echipamente, materii prime, produse finite etc.);

- bunurile mobile incorporale (firma, emblema, clientela, vadul comercial, drepturile de

proprietate industriala32).

In continuare, doctrina a aratat ca fiind caracteristici ale fondului de comert urmatoarele:

- este un bun in sine, autonom de elementele care il compun, putand face (teoretic) obiect al
unor acte juridice (vanzare, locatiune, aport, gaj etc.) in mod distinct de aceste elemente;

- este un bun mobil incorporal, chiar daca acceptam ca in cuprinsul lui se afla si bunuri
imobile ori corporale. Aceasta deoarece principala componenta a fondului de comert o
constituie bunurile mobile incorporale (clientela, vadul comercial, marcile etc.);

- este o universalitate de fapt, creata prin vointa titularului sau care confera astfel o
afectatiune speciala a bunurilor din patrimoniu care il compun33.

29
Stanciu D. Carpenaru – op. cit., p. 106
30
Publicata in M.Of. nr. 24/30.01.1991
31
I.N. Fintescu – op. cit., vol. I, p. 164
32
Plus marcile, inventiile, know-how-ul, drepturile de autor etc.
33
Pentru discutii privind deosebirea dintre teoria universalitatii de fapt si teoria patrimoniului-afectatiune vezi
Stanciu D. Carpenaru – op. cit., p. 107
10
Curs – Categorii de comercianți - Profesioniștii

Desi toata doctrina si practica judecatoreasca recunosc existenta fondului de comert, opiniile
divesilor autori in ceea ce priveste compunerea acestuia sunt foarte diferite, uneori extreme 34.
Singurul element din compunerea acestui fond cu care doctrina este unanim de acord sunt
bunurile mobile, corporale si, inseosebi, incorporale, de natura sa atraga clientela, adica
produsele fabricate sau aflate in curs de fabricare, stocurile de marfuri, firma, emblema, vadul
comercial, drepturile de proprietate intelectuala si chiar clientela in sine.

In opinia noastra, fondul de comert este strans legat de persoana titularului. In functie de cum
profesionistul este persoana fizica sau societate comerciala, lucrurile credem ca ar trebui privite
diferit. In primul caz este evident ca fondul de comert se constituie prin afectarea unor bunuri,
de catre intreprinzator, derularii activitatii antreprenoriale, ceea ce inseamna ca exista bunuri
pe care profesionistul ramane sa le foloseasca pentru nevoile sale personale. Se poate spune ca,
in acest caz, suntem in prezenta patrimoniului de afectatiune35, reglementat distinct de lege36.
Aici putem asadar vorbi usor de instrainarea, de catre profesionist, a fondului sau de comert.
In al doilea caz, al unei societati comerciale, toate bunurile acesteia sunt considerate active si,
impreuna, au rolul de a produce venituri pentru societate, conform activitatii lucrative pe care
aceasta il exercita. Asadar nu exista, din punct de vedere juridic si contabil, bunuri care sa fie
ale societatii dar care sa fie destinate nevoilor personale ale celui care exploateaza
intreprinderea - persoana juridica37. In aceste conditii, daca o societate comerciala isi
instraineaza printr-un act ut singuli fondul de comert (adica toate activele), continuand insa sa
functioneze - actele de dispozitie asupra fondului de comert fiind permise38 - ramane la
latitudinea asociatilor sa hotarasca soarta societatii ramase fara fond de comert, tinand cont si
de dreptul creditorilor sociali de a exercita actiunea pauliana (revocatorie) impotriva actului de
instrainare a fondului de comert sau de a cere insolventa pentru datoriile eventual neplatite

34
Stanciu D. Carpenaru – op. cit., p. 106 exclude din fondul de comert creantele si datoriile, pe cand I.N. Fintescu
– op. cit., vol. I, p. 164 le include pe cele care au caracter comercial. Corneliu Birsan, Vasile Dobrinoiu si colab.
– Societatile comerciale, Editura Sansa, Editia a II-a, Bucuresti, 1995, vol. I, p. 148, considerand ca reprezinta
“majoritatea” doctrinei, exclud imobilele din fondul de comert, pe cand I.N. Fintescu – op. cit., vol. I, p. 163,
Octavian Capatina – Caracteristicile generale ale societatilor comerciale, Dreptul nr. 9-12/1990, p. 23 si Stanciu
D. Carpenaru – op. cit., p. 109 le includ
35
Vezi supra nr. 16
36
Bazil Oglinda – op. cit., p. 134
37
Faptul ca o persoana care detine o anumita calitate in societate (asociat, administrator sau director) foloseste un
bun al societatii (si) pentru nevoi personale nu poate genera iesirea acestuia din patrimoniul social ci doar
eventuale sanctiuni fiscale (nedeductibilitatea cheltuielilor)
38
Art. 21 Legea registrului comertului accepta implicit instrainarea sau gajarea fondului de comert iar art. 2350
alin. 2 C. Civ. permite ipotecarea unei universalitati de bunuri
11
Curs – Categorii de comercianți - Profesioniștii

inainte de instrainarea fondului. In toate cazurile, daca societatea continuta sa functioneze,

ulterior instrainarii fondului, va fi obligata sa isi schimbe domeniul activitatii cu 180 de grade39.

In concluzie, credem ca exista o confuzie intre profesionistul persoana fizica, unde fondul de
comert se creaza prin afectarea pentru activitate a unor bunuri care raman ale sale, dar intr-un
patrimoniu distinct de cel personal si societatea comerciala unde fondul de comert se constituie
initial prin aporturile asociatilor, acestea din urma devenind proprietatea persoanei juridice. De
lege ferenda, fondul de comert al unei societati comerciale ar trebui sa cuprinda numai bunurile
mobile incorporale ce nu se ragasesc printre active si care, neputand fi cuantificate valoric, se
pot valorifica numai impreuna cu vanzarea a 100% din titlurile de participare in societate, 100%
din active sau prin fuziune.

39
Continuarea unui comert identic sau asemanator fiind fapta de concurenta neloiala (vezi si I.N. Fintescu – op.
cit., vol. I, p. 68 si urm. si Stanciu D. Carpenaru – op. cit., p. 118)
12