PROFESIONIŞTII COMERCIANŢI ŞI AUXILIARII ACESTORA.

REGIMUL JURIDIC GENERAL AL PROFESIONIŞTILOR COMERCIANŢI

PERSOANE FIZICE

3.1. Noţiuni introductive

Potrivit art. 3 Cod Civil, „sunt considerati profesionisti toti cei care exploateaza o
intreprindere”. „Constituie exploatarea unei intreprinderi exercitarea sistematica, de catre una sau
mai multe persoane, a unei activitati organizate ce consta in producerea, administrarea ori
instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu ca scop obtinerea de
profit” potrivit art 3 alin 3 Cod Civil.
Profesionist este acela care lucreaza intr-un anumit domeniu de activitate, pe baza unei
pregatiri corespunzatoare. Codul civil consacra semnificatia juridica a profesionistului, raportand-o
la exploatarea unei intreprinderi. Art. 8 din legea 71/2011 pentru punerea in aplicare a legii 28/2009
privind Codul Civil, dispune ca notiunea de „profesionist” prevazuta la art. 3 include categoriile
comerciant, intreprinzator, operator economic, precum si orice alte persoane autorizate sa
desfasoare activitati economice sau profesionale, astfel cum aceste notiuni sunt prevazute de lege, la
data intrarii in vigoare a Codului Civil.
Desi noul Cod Civil nu cuprinde referiri la conceptul de comerciant, totusi, acest concept nu
a disparut, ci isi pastreaza actualitatea. De altfel, numeroase alte acte normative opereaza cu
notiunea de comerciant persoana fizica cat si persoana juridica. Elocvente in acest sens sunt: Legea
26/1990 privind registrul comertului, OUG 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de
catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, legea
11/1991 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii si
armonizarea reglementarilor cu legislatia europeana privind protectia consumatorilor, etc.
Art. 3 alin. 1 din O.U.G. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către
persoana fizică autorizată, întreprinderile individuale şi cele familiale, prevede că: „În temeiul
dreptului la liberă iniţiativă, al dreptului la liberă asociere şi al dreptului de stabilire, orice persoană
fizică, cetăţean român sau cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene ori al Spaţiului
Economic European, poate desfăşura activităţi economice pe teritoriul României, în condiţiile
prevăzute de lege”.
Art. 4 din O.U.G. nr. 44/2008, arată că persoanele fizice prevăzute la art. 3 alin. 1 pot
desfăşura activitaţile economice după cum urmează:
a) Individual şi independent, ca persoane fizice autorizate;
b) Ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale;
c) Ca membri ai unei întreprinderi familiale.
Persoanele fizice pot desfășura activitățile economice în toate domeniile, meseriile,
ocupațiile sau profesiile pe care legea nu le interzice în mod expres pentru libera inițiativă. Astfel,
reglementarea O.U.G. nr. 44/2008 un se aplică profesiilor liberale, precum și acelor activități
economice a căror desfășurare este reglementată prin legi speciale.1

1 Art. 1 alin. 1 – 5 din O.U.G. nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice
autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.
 3.2. Formele de desfasurare a activitatii economice de catre persoanele fizice

3.2.1. Regimul juridic al persoanei fizice autorizate

Persoana fizică autorizată poate avea în obiectul de activitate cel mult 5 clase de activități
prevăzute de codul CAEN. În scopul exercitării activității pentru care a fost autorizată, PFA poate
stabili relații contractuale, în condițiile legii, cu orice persoane fizice și juridice, cu alte PFA,
întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale, pentru efectuarea unei activități economice, fără
ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit.
Potrivit art. 17 din O.U.G. nr. 44/2008, PFA poate desfășura activitățile pentru care este
autorizată, singură sau împreună cu cel mult 3 persoane, angajate de aceasta, în calitate de
angajator, cu contract individual de muncă, încheiat și înregistrat în condițiile legii.
O persoană titulară a PFA poate cumula calitatea de persoană fizică autorizată cu cea de
salariat al unei terțe persoane care funcționează atât în același domeniu, cât și într-un alt domeniu de
activitate economică decât cel pentru care PFA este autorizată.
Pentru desfășurarea activității, persoana fizică autorizată își poate constitui un patrimoniu de
afectațiune destinat realizării activității autorizate. Patrimoniul de afectațiune este distinct de
patrimoniul personal al persoanei fizice.
Patrimoniul de afectațiune cuprinde totalitatea bunurilor, drepturilor și obligațiilor persoanei
fizice autorizate afectate scopului exercitării unei activități economice. El este o fracțiune distinctă a
patrimoniului persoanei fizice autorizate, care este separată de gajul general al creditorilor personali
ai persoanei fizice autorizate.2
Persoana fizică îşi încetează activitatea şi este radiată din registrul comerţului în următoarele
cazuri: prin deces, prin voinţa acesteia sau în condiţiile art. 25 din Legea nr. 26/1990 (adică în cazul
în care o persoană fizică / juridică a fost prejudiciată, ca efect al unei înmatriculări sau menţiuni în
Registrul Comerţului, având dreptul, în acest caz, să ceară radierea înregistrării păgubitoare).

3.2.2. Regimul juridic al întreprinzătorului persoană fizică titular al întreprinderii individuale

Întreprinderea individuală este o întreprindere economică, fără personalitate juridică,

organizată de un întreprinzător persoană fizică. Prin urmare, întreprinderea individuală nu
dobândeşte personalitate juridică prin înregistrarea în Registrul Comerţului.
Întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale este comerciant persoană
fizică de la data înregistrării sale în registrul comerţului. Pentru organizarea şi exploatarea
întreprinderii sale, întreprinzătorul persoană fizică, poate angaja cel mult 8 salariați terţe persoane
cu contract individual de muncă, înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă.
Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale poate cumula şi
calitatea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât şi într-un alt
domeniu de activitate economică.
Întreprinderea economică, potrivit O.U.G. nr. 44/2008, este activitatea economică
desfășurată în mod organizat, permanent și sistematic, combinând resurse financiare, forță de
muncă atrasă, materii prime, mijloace logistice și informaţie, pe riscul întreprinzătorului, în cazurile
și în condițiile prevăzute de lege.

2 Potrivit art. 2 lit. J din O.U.G. nr. 44/2008, patrimoniul de afectațiune este masa patrimonială în cadrul patrimoniului
întreprinzătorului, reprezentând totalitatea drepturilor și obligațiilor afectate, prin declarație scrisă, ori prin acord de
constituire sau act adițional la acesta, exercitării unei activități economice.
 Persoana fizică, titulara întreprinderii individuale, răspunde pentru obligațiile sale cu
patrimoniul de afectațiune, dacă acesta a fost constituit și, în completare, cu întreg patrimoniul său.
În absenta patrimoniului de afectațiune, ea răspunde cu întregul său patrimoniu.
Întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale îşi încetează activitatea şi
este radiat din Registrul Comerţului în caz de deces, prin voinţa sa, sau în condiţiile art. 25 din
Legea 26/1990.

3.2.3. Regimul juridic al întreprinderii familiale

Întreprinderea familială este o întreprindere economică, fără personalitate juridică,

organizată de un întreprinzător persoană fizică împreună cu familia sa. Membrii unei întreprinderi
familiale pot fi simultan persoane fizice autorizate sau titulari ai unor întreprinderi individuale. De
asemenea, aceştia pot cumula şi calitatea de salariat al unei terţe persoane. Întreprinderea familială
nu poate angaja terţe persoane cu contract de muncă.
Întreprinderea familială se constituie printr-un acord de constituire, încheiat în formă scrisă,
ca o condiţie de validitate. Acordul de constituire va stipula numele şi prenumele membrilor,
reprezentantul, data întocmirii, participarea fiecărui membru la întreprindere, condiţiile participării,
cotele procentuale în care vor împărţi veniturile nete ale întreprinderii şi condiţiile de retragere, sub
sancţiunea nulităţii absolute.
Reprezentantul desemnat prin acordul de constituire va gestiona interesele întreprinderii
familiale în temeiul unei procuri speciale, sub forma unui înscris sub semnătură privată. Procura
specială se semnează de către toţi membrii întreprinderii.
Întreprinderea familială nu dobândeşte personalitate juridică prin înregistrarea în Registrul
Comerţului.
Membrii întreprinderii familiale sunt comercianţi persoane fizice de la data înregistrării
acesteia în Registrul Comerţului.
Actele de dispoziţie asupra bunurilor afectate activităţii întreprinderii familiale se vor lua cu
acceptul majorităţii simple a membrilor întreprinderii, cu condiţia ca această majoritate să includă şi
acordul proprietarului bunului care va face obiectul actului. Actele prin care se dobândesc bunuri
pentru activitatea întreprinderii familiale se încheie de reprezentant fără autorizarea prealabilă a
membrilor, dacă valoarea bunului cu privire la care se încheie actul nu depăşeşte 50% din valoarea
bunurilor care au fost afectate întreprinderii şi a sumelor de bani aflate la dispoziţia întreprinderii.
Prin acordul de constituire, membrii întreprinderii familiale pot să prevadă constituirea unui
patrimoniu de afectațiune. În această situație, prin acordul de constituire sau printr-un act adițional,
trebuie precizate cotele de participare a membrilor la constituirea patrimoniului de afectațiune.
Pentru obligațiile asumate prin actele juridice încheiate, în exploatarea întreprinderii,
membrii întreprinderii familiale răspund solidar și indivizibil cu patrimoniul de afectațiune, dacă
acesta a fost constituit, și, în completare, cu întreg patrimoniul, corespunzător cotelor de participare
la împărțirea veniturilor stabilite în acordul de constituiré. Dacă patrimoniul de afectațiune nu a fost
constituit, membrii întreprinderii familiale răspund cu întregul lor patrimoniu.
Întreprinderea familială îşi încetează activitatea şi este radiată din Registrul Comerţului în
următoarele cazuri:
➢ mai mult de jumătate dintre membri acesteia au decedat;
➢ mai mult de jumătate dintre membrii înreprinderii familiale cer încetarea acesteia sau
se retrag din întreprindere;
➢ în condiţiile art. 25 din Legea 26/1990
 3.3. Condiţiile legale ale desfăşurării activităţii economice de către persoanele fizice

Pentru desfăşurarea unei activităţi economice, art. 8 din ordonanţă prevede că persoana
fizică trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fi împlinit vârsta de 18 ani, în cazul persoanei fizice autorizate şi al întreprinzătorului
titular al întreprinderii individuale, precum şi al reprezentantului întreprinderii familiale, respectiv
vârsta de 16 ani în cazul membrilor întreprinderii familiale;
b) nu a săvârşit fapte sancţionate de legile financiare, vamale şi cele care privesc disciplina
financiar – fiscală, de natura celor care se înscriu în cazierul fiscal;
c) are un sediu profesional declarat: Pentru stabilirea sediului profesional se cere ca
persoana fizică autorizată, întreprinzătorul titular al întreprinderii individuale sau oricare membru al
întreprinderii familiale, după caz, să deţină un drept de folosinţă asupra imobilului la adresa căruia
acesta este declarat (art. 9 alin. 2 din ordonanţă);
d) declară pe propria răspundere că îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de
legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar – veterinar, protecţia mediului şi al protecţiei muncii
(HG nr. 573/2002). Îndeplinirea acestei condiţii impune respectarea dispoziţiilor art. 5, 15 şi urm.
din Legea nr. 359/2004;
e) îndeplinirea condiţiei de pregătire profesională şi/sau de atestare a pregătirii profesionale,
în cazul în care legea specială prevede o atare condiţie.

3.4. Obligaţia înregistrării şi autorizării funcţionării profesioniştilor comercianţi

persoane fizice

Potrivit art. 7 din ordonanţă, înainte de începerea activităţii economice, persoana fizică are
obligaţia să solicite înregistrarea în registrul comerţului şi autorizarea funcţionării, ca persoană
fizică autorizată, respectiv ca întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale;
În cazul întreprinderii familiale, obligaţia de a cere înregistrarea în registrul comerţului şi
autorizarea funcţionării revine reprezentantului întreprinderii familiale. În cazul când acesta nu
formulează cererea, oricare membru al întreprinderii familiale poate să îndeplinească această cerinţă
legală.

3.5. Condiţiile legale ale dobândirii calităţii de profesionist comerciant

In privinţa dobândirii calităţii de comerciant de către persoana fizică, trebuie avute în vedere
dispoziţiile ordonanţei.
Astfel, persoana fizică autorizată are calitatea de profesionist comerciant dacă îndeplineşte
condiţiile art. 3 alin. 3 Cod civil şi este înregistrată în registrul comerţului.
Apoi, în privinţa întreprinderii individuale, ordonanţa prevede ca întreprinzătorul persoană
fizică, titular al întreprinderii individuale, este comerciant persoană fizică, de la data înregistrării
sale în registrul comerţului (art. 23 din ordonanţă).
În sfârşit, referitor la întreprinderea familială ordonanţa dispune că membrii întreprinderii
familiale au calitatea de comerciant, persoană fizică, de la data înregistrării în registrul comerţului
(art. 31 din ordonanţă).
Desigur, în condiţiile actualei reglementări legale, dispoziţiile ordonanţei trebuie interpretate
în sensul că fac trimiterea la dispoziţiile Codului civil, la calitatea de profesionist comerciant (art. 3)
şi Legea nr. 26/1990 (art. 1).
Prin urmare, în prezent, persoana fizică autorizată, întreprinzătorul, ca titular al
întreprinderii individuale şi membrii întreprinderii familiale dobândesc calitatea de profesionist
comerciant numai dacă îndeplinesc condiţiile cerute pentru desfăşurarea activităţilor economice;
exploatează o întreprindere şi este înregistrată în registrul comerţului.3
În concluzie, indiferent de forma de desfăşurare a activităţii economice, persoana fizică
dobândeşte calitatea de profesionist comerciant numai dacă exploatează o întreprindere economică
(comercială), în condiţiile prevăzute de OUG nr. 44/2008, Codul civil şi Legea nr. 26/1990.
Calitatea de profesionist comerciant a persoanei fizice este atestată de certificatul de
înregistrare eliberat de oficiul registrului comerţului.
Potrivit ordonanţei, orice persoană interesată poate face dovada calităţii de comerciant a
persoanei fizice autorizate, prin acţiune în constatare, dacă justifică un interes legitim (art. 20 alin.
3).
În condiţiile actualei reglementări legale, proba calităţii de comerciant a persoanei fizice se
poate face cu acte doveditoare emise de oficiul registrului comerţului.
Calitatea de comerciant a persoanei fizice încetează prin radierea din rgistrul comerţului.

3.6. Statutul juridic al meseriaşilor, agricultorilor şi persoanelor care exercită profesii

liberale

Persoanele fizice care desfăşoară activităţi ca meseriaşi, agricultori sau execută profesii
liberale au un statut juridic diferit.
Meseriaşii şi agricultorii pot desfăşura aceste activităţi economice în condiţiile OUG nr.
44/2008. Art. 3 din ordonanţă prevede că persoanele fizice pot desfăşura activităţi economice în
toate domeniile, meseriile, ocupaţiile sau profesiile pe care legea nu le interzice în mod expres
pentru libera iniţiativă.
Prin activitate economică, ordonanţa înţelege activitatea agricolă, industrială, comercială,
desfăşurată pentru obţinerea unor bunuri sau servicii a căror valoare poate fi exprimată în bani şi
care sunt destinate vânzării ori schimbului pe pieţele organizate sau unor beneficiari determinaţi ori
determinabili, în scopul obţinerii unui profit (art. 2 lit. a) din ordonanţă).
Din dispoziţiile citate rezultă că meseriaşii şi agricultorii, în calitate de persoane fizice, pot
desfăşura activităţi economice în una din formele prevăzute de ordonanţă: ca persoană fizică
autorizată, ca întreprinzător, titular al unei întreprinderi individuale şi ca membrii ai unei
întreprinderi familiale.
În cazul în care aceste persoane îşi organizează activitatea în forma întreprinderii, în
condiţiile art. 3 Cod civil, şi sunt înregistrate în registrul comerţului, ele au calitatea de profesionişti
comercianţi.
Având în vedere caracterul economic al activităţii, înseamnă că meseriaşii şi agricultorii
exploatează o întreprindere economică (comercială) şi în consecinţă ei au calitatea de profesionişti
comercianţi.
Persoanele care execută profesii liberale (avocaţii, medicii, notarii, etc.) nu sunt supuşi
dispoziţiilor OUG nr. 44/2008, ci reglementărilor din legile speciale.
Activitatea desfăşurată de aceste persoane are un caracter civil, cu particularităţile fiecărei
profesii.

3 În prezent, a fost abrogat criteriul de definire a comercianților, respectiv natura activității pe care o desfășoară,
legiuitorul introducând un singur criteriu de definire a comerciantului, respectiv înmatricularea sau înregistrarea în
registrul comerțului. Într-o altă opinie se susține că, în lipsa unei prevederi exprese a legii, dobândirea calității de
profesionist nu poate fi condiționată de înregistrarea in Registrul Comerțului.
 În cazul în care aceste persoane îşi organizează activitatea sub forma unei întreprinderi, în
condiţiile art. 3 Cod civil, şi sunt înregistrate, în condiţiile legii, ele au calitatea de profesionişti
necomercianţi.
Având în vedere însă că persoanele fizice care exercită profesii liberale exploatează o
întreprindere civilă, ele nu au calitatea de profesionist comerciant.

3.7. Auxiliarii profesioniştilor comercianţi

În realizarea activităţii lor, comercianţii colaborează cu anumite persoane care, fie le

reprezintă interesele, fie le facilitează efectuarea unor operaţiuni comerciale.
Astfel, există anumite persoane prin intermediul cărora comercianţii încheie actele juridice
comerciale. Aceste persoane se află în raporturi de muncă cu comercianţii şi sunt retribuite de către
aceştia. Întrucât ele depind de comercianţi, doctrina le denumeşte auxiliari dependenţi. Intră în
această categorie, de regulă, salariaţii comerciantului.
Apoi, există alte persoane care ajută pe comercianţi în activitatea lor. Aceste persoane au
calitatea de comerciant şi, deci, sunt independente faţă de comercianţii cu care colaborează. De
aceea, ele sunt denumite auxiliari autonomi. Intră în această categorie: mijlocitorii şi agenţii
comerciali.
Activitatea desfăşurată de auxiliarii comercianţilor implică anumite raporturi de reprezentare
între comercianţi şi auxiliarii lor, care sunt guvernate de dispoziţiile Codului civil privind
reprezentarea şi contractul de mandat.
În activitatea lor, comercianţii folosesc anumite persoane în calitate de intermediari:
mandatari, comisionari, agenţi comerciali.
Aceşti intermediari au un statut juridic diferit şi acţionează în cadrul unor raporturi juridice
reglementate de Codul civil sau legi speciale.
Mandatarul este persoana care, în temeiul unei împuterniciri date de un comerciant, încheie
acte juridice în numele şi pe seama comerciantului (art. 2009 Cod civil).
Raporturile juridice dintre mandatar şi comerciant sunt reglementate de art. 2013 – 2038
privind contractul de mandat cu reprezentare.
În anumite cazuri, raporturile de mandat cu reprezentare sunt grefate pe raporturile de
muncă. Este cazul vânzătorilor din magazine, recepţionerilor de hotel, şoferilor de taxi.
Comisionarul este persoana care, pe baza împuternicirii date de un comerciant încheie acte
juridice în nume propriu, dar pe seama comerciantului (art. 2039 Cod civil).
Raporturile juridice dinte comisionar şi comerciant sunt raporturi de mandat fără
reprezentare şi sunt reglementate de art. 2043 – 2053 Cod civil privind contractul de comision.
Regimul juridic al raporturilor de comision este aplicabil şi în cazul consignatarilor şi
expeditorilor.
Consignatarul este persoana care, în baza împuternicirii comerciantului, încheie acte
juridice de vânzare a unor bunuri mobile ale comerciantului, în nume propriu, dar pe seama
comerciantului (art. 2054 Cod civil).
Expeditorul este persoana care se obligă faţă de comerciant să încheie în nume propriu, dar
pe seama comerciantului contracte de transport şi să îndeplinească operaţiunile accesorii (art. 2064
Cod civil).
Agenţii comerciali. Agentul este persoana pe care comerciantul o împuterniceşte, în mod
statornic, fie să negocieze, fie atât să negocieze, cât şi să încheie contracte, în numele şi pe seama
comerciantului, în schimbul unei remuneraţii, în una sau mai multe regiuni determinate (art. 2072
Cod civil).
 Raporturile juridice dintre agent şi comerciant sunt reglementate de art. 2072 – 2095 Cod
civil privind contractul de agenţie.
Un regim juridic asemănător îl au şi agenţii care acţionează pe anumite pieţe specializate:
piaţa de capital, piaţa burselor de mărfuri şi piaţa asigurărilor.
Atfel, pe piaţa de capital pot presta cu caracter profesional servicii de investiţii financiare
numai intermediarii prevăzuţi de lege: societăţile de servicii de investiţii financiare autorizate de
Autoritatea de Supraveghere Financiară şi instituţiile de credit autorizate de Banca Naţională a
României (art. 5 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital).
Societăţile de servicii de investiţii financiare sunt societăţi pe acţiuni având ca obiect
exclusiv de activitate prestarea de servicii de investiţii financiare (art. 6 din Legea nr. 297/2004).
Apoi, pe piaţa burselor de mărfuri acţionează ca intermediari societăţile de brokeraj şi
brokeri (art. 13 şi 18 din Legea nr. 357/2005 privind bursele de mărfuri).
Societatea de brokeraj este o societate, constituită în baza Legii nr. 31/1990 având ca obiect
principal de activitate prestarea serviciilor de brokeraj pe piaţa la disponibil, piaţa mixtă şi pe piaţa
creanţelor (art. 3 lit. t) din Legea nr. 357/2005).
Brokerul este o persoană fizică aflată în raporturi de muncă exclusiv cu o societate de
brokeraj privind negocierea ofertelor şi efectuarea tranzacţiilor pe piaţa la disponibil, pe piaţa mixtă
şi încheierea contactelor pe piaţa creanţelor (art. 3 lit. b) din Legea nr. 357/2005).
Pe piaţa asigurărilor acţionează ca intermediari agenţii de asigurare şi brokerii de asigurare
(art. 33 din Legea nr. 32/2000 privind Societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor.
Agentul de asigurare este persoana fizică sau juridică autorizată de asigurător să negocieze
sau să încheie contracte de asigurare în numele şi pe seama asiguratorului (art. 1 pct. 2 din Legea nr.
32/2000).
Brokerul de asigurare este o persoană juridică care, pentru clienţii săi, negociază sau încheie
contracte de asigurare şi acordă alte servicii în legătură cu protecţia împotriva riscurilor sau cu
regularizarea daunelor.
Intermediarul ocazional este persoana care se obligă faţă de un comerciant să îl pună în
legătură cu un terţ, în vederea incheierii unui contract.
Acest intermediar ocazional mai este cunoscut şi sub denumirea de mijlocitor şi cea de
curtier.
Raporturile dintre intermediari şi comerciant sunt reglementate de art. 2096 – 2102 Cod civil
privind contractul de intermediere.

Tema de referat:

Asemanari si deosebiri intre cele trei forme de desfasurare a activitatii

de catre persoanele fizice: Persoana Fizica Autorizata (PFA),
Intreprindere Individuala si Intreprindere Familiala. Modalitate de
functionare, constituire, modul in care isi garanteaza obligatiile profesionale si
cele personale, cazuri specifice de incetare a activitatii. A se consulta: O.U.G.
nr.44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoana
fizica autorizata, Intreprinderea Individuala si Intreprinderea Familiala.