UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

NOTE DE CURS :

DREPT COMERCIAL

Lector universitar doctor

Ioan Tomescu

2020

1
 CAPITOLUL I

REGIMUL JURIDIC PRIVIND DESFASURAREA

ACTIVITATILOR ECONOMICE DE CATRE PERSOANELE
FIZICE AUTORIZATE , INTREPRINDERILE INDIVIDUALE SI
INTREPRINDERILE FAMILIALE

1.1 Caracterul general al conceptului de ,,profesionist’’ conform

Noului Cod Civil si, corelarea acestuia cu notiunea de intreprindere.

Definitia intreprinderii .Intreprinderea este o activitate sistematic

organizata, autonoma , realizata de o persoana , pe riscul sau, constand in
producerea de bunuri , executarea de lucrari si prestarea de servicii ,
indiferent daca are sau nu un scop lucrativ .
Definitia intreprinderii are un caracter general , ea priveste orice activitate
realizata cu caracter profesional, indifferent de obiectul si scopul activitatii .
Caracterele intreprinderii.Din definitie rezulta caracterele intreprinderii:
a) Notiunea de intreprindere desemneaza o activitate sistematic
organizata . Aceasta activitate se desfasoara cu caracter permanent si potrivit
unor reguli proprii ;
b) organizarea activitatii are un caracter autohton .Cel ce organizeaza
activitatea este independent in luarea deciziilor .
c) Activitatea este realizata de una sau mai multe persoane , pe riscul
lor . Persoanele care realizeaza activitatea au calitatea de profesionisti .
d) Obiectul activitatii poate fi obtinerea unui profit sau realizarea unui
scop non profit .
e) Scopul realizarii activitatii poate fi obtinerea unui profit sau
realizarea unui scop non profit .

Formele intreprinderii .In caracterizarea intreprinderii, esentiale sunt

obiectul activitatii si scopul urmarit de persoana sau persoanele care
organizeaza activitatea .
Desfasurarea unei activitati economice cu caracter professional ,in
scopul obtinerii unui profit este proprie activitatii comerciale . Deci , o
intreprindere avand ca obiect o activitate economica si al carei scop este

2
obtinerea profitului este o intreprindere economica (comerciala)si
dimpotriva,o intreprindere cu un obiect non economic si avand un scop non
profit este o intreprindere civila( necomerciala) .
Conceptia Codului Civil .Noul cod civil , desi consacra o reglementare
unitara a raporturilor patrimoniale , totusi in privinta participantilor la aceste
raporturi juridice distinge intre simplii particulari si profesionisti .
Prin profesionist , Codul civil intelege orice persoana care exploateaza o
intreprindere .
Asa cum am aratat , profesionistul care exploateaza o intreprindere
economica ( comerciala ) are calitatea de comerciant .
Definitia comerciantului .In conceptia Codului civil , este comerciant
profesionistul,persoana fizica sau persoana juridical , care exploateaza , in
conditiile legii, o intreprindere economica(comerciala).

1.2 Conditiile necesare inregistrarii autorizarii celor trei forme de

organizare a activitatilor economice de catre persoane fizice : persoana
fizica autorizata , intreprindere individuala, intreprindere familiala .

In temeiul dreptului la liobera initiative , al dreptului lalibera asociere si

al dreptului la stabilire , orice persoana fizica,cetatean roman sau cetatean al
unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spatiului Economic
European,poate desfasura activitati economice pe teritoriul Romaniei, in
conditiile prevazute de lege .
Personele fizice pot desfasura activitatile economice dupa cum urmeaza:
a) individual si independent , ca persoane fizice autorizate ;
b) ca intreprinzatori titulari ai unei intreprinderi individuale ;
c) ca membri ai unei intreprinderi familiale.

Persoanele fizice autorizate,intreprinderile individuale si intreprinderile

familiale trebuie sa aiba un sediu profesional pe teritoriul Romaniei, in
conditiile prevazute de lege .

Inregistrarea si autorizarea functionarii .

1) Persoanele fizice au obligatia sa solicite inregistrarea in registrul
comertului si autorizarea functionarii,inainte de inceperea activiatii
economice ,ca persoane fizice autorizate,denumite in continuare PFA,
respective intreprinzatori persoane fizice titulari ai unei intreprinderi
individuale ;

3
2) Reprezentantul intreprinderii familiale are obligatia sa solicite
inregistrarea in registrul comertului si autorizarea functionarii , inainte
de inceperea activitatii economice;
3) In toate cazurile,cererea de inregistrare in registrul comertului si de
autorizare a functionarii trebuie formulate in termen de 15 zile de la
incheierea acordului de constituire prevazut la art.29 alin (1).
4) In caz de nerespectare a termenului prevazut la alin.(3),este necesara
incheierea unui nou accord de constituire.

Pot desfasura activitati economice in una dintre formele prevazute

la art.4 persoanele fizice care:
1) au indeplinit varsta de 18 ani , in cazul persoanelor fizice care solicita
autorizarea pentru desfasurarea de activitati economice si al
reprezentantului intreprinderii familiale respective varsta de 16 ani , in
cazul membrilor intreprinderii familiale;
2) nu au savarsit fapte sanctionate de legile financiare , vamale si cele
care privesc disciplina financiar-fiscala,de natura celor care se inscriu
in cazierul fiscal ;
3) au sediu profesional declarat ;
4) declara pe proprie raspundere ca indeplinesc conditiile de functionare
prevazute de legislatia specifica in domeniul sanitar , sanitar-
veterinar ,protectiei mediului si al protectiei muncii ;
5) indeplinirea conditiilor privind simplificarea formalitatilor la
inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor
familiale si persoanelor juridice inregistrarea fiscala a acestora,precum
si la autorizarea functionarii persoanelor juridice,cu modificarile si
comletarile ulterioare ,atat pentru sediul profesional,pentru fiecare
punct de lucru,cat si pentru activitatile desfasurate in afara sediului
profesional sau punctelor de lucru. ;
6) in cazul in care,potrivit unor prevederi legale speciale,pentru anumite
activitati economice este necesara indeplinirea unor conditii de
pregatire profesionala si/sau de atestare a pregatirii
profesionale,persoanele trebuie sa faca dovada indeplinirii acestora.
7) Pentru stabilirea sediului profesional este necesar ca PFA , titularul
intreprinderii individuale sau oricare membru al intreprinderii
familiale, de la caz la caz, sa detina un drept de folosinta asupra
imobilului la adresa caruia acesta este declarat .
8) Cererea de inregistrare la registrul comertului si de autorizare a
functionarii se depune la registrul comertului de pe langa tribunalul
din judetul in care solicitantul isi stabileste sediul profesional;

4
 9) Inregistrarea in registrul comertului a persoanei fizice autorizate,a
intreprinderii individuale si a intreprinderii familiale se face in baza
rezolutiei motivate a directorului oficiului registrului comertului de pe
langa tribunal .
10) Rezolutiile directorului oficiului registrului comertului de pe langa
tribunal cu privire la inmatriculare si orice alte inregistrari in registrul
comertului ,conform prezentei ordonantei de urgenta,se executa de
indata, in baza lor efectuandu-se inregistrarile dispuse prin acestea,
fara nicio alta formalitate.
11) Termenul de eliberare a certificatului de inregistrare si, dupa caz,a
certificatului de inscriere de mentiuni este de 3 zile
lucratoare,respective 5 zile lucratoare ,calculate de la data inregistrarii
cererii sau,dupa caz,de la data completarii cererii cu documentele
solicitate ;
12) Certificatul de inregistrare ,continand codul unic de inregistrare ,este
documentul care atesta inregistrarea in registrul comertului,autorizarea
functionarii ,precum si luarea in evidenta de catre autoritatea fiscala
competenta.

1.3 Regimul juridic al persoanei fizice autorizata , intreprinderii

individuale intreprinderii familiale.

In scopul exercitarii activitatii pentru care a fost autorizata , PFA

poate colabora cu alte persoane fizice autorizate ca PFA, intreprinzatori
persoane fizice titulari ai unor intreprinderi individuale sau reprezentanti
ai unor intreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice ,
pentru efectuarea unei activitati economice , fara ca aceasta sa ii
schimbe statutul juridic dobandit potrivit prezentei sectiuni .
PFA isi poate desfasura activitatea conform prevederilor legii sau
poate angaja , in calitate de angajator , perte persoane cu contract
individual de munca,incheiat in conditiile legii
PFA isi desfasoara activitatea folosind in principal forta de munca si
aptitudinile sale profesionale. Ea nu poate cumula si calitatea de
intreprinzator persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale .
PFA poate cere ulterior schimbarea statutului juridic dobandit si
autorizarea ca intreprinzator persoana fizica titular al unei intreprinderi
individuale .
PFA raspunde pentru obligatiile sale cu patrimoniul de
afectiune,daca acesta a fost constituit , si, in completare ,cu intreg

5
 patrimoniul sau iar in caz de insolventa , va fi supusa procedurii
simplificate ,daca are calitatea de comerciant.
Creditorii isi vor executa creantele potrivit dreptului comun , in
cazul in care PFA nu are calitatea de comerciant.
PFA isi inceteaza activitatea si este radiate din registrul comertului
in urmatoarele cazuri:
- prin deces;
- prin vointa acesteia;
- cererea de radiere,insotita de copia certificate pentru
conformitate cu originalul a actelor doveditoare,dupa caz,se
depune la oficiul registrului comertului de pe langa tribunalul
unde isi are sediul profesional, de catre orice persoana interesata
.
Regimul juridic al intreprinzatorului persoana fizica titular al
intreprinderii individuale
Intreprinderea individuala nu dobandeste personalitate juridical prin
inregistrarea la registrul comertului
Intreprinzatorul persoana fizica titular al intreprinderii individuale este
comerciant persoana fizica de la data inregistrarii sale in registrul comertului
Pentru organizarea si exploatarea intreprinderii sale, intreprinzatorul
persoana fizica , in calitate de angajator persoana fizica,poate angaja terte
persoane cu contract individual de munca ,inregistrat la inspectoratul
territorial de munca , potrivit legii , si poate colabora cu alte PFA , cu alti
intreprinzatori persoane fizice titulari ai unor intreprinderi individuale sau
reprezentanti ai unor intreprinderi economice,fara ca aceasta sa ii schimbe
statutul juridic dobandit potrivit prezentei sectiuni.

Intreprinzatorul persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale

nu va fi considerat un angajat al unor terte persoane cu care colaboreaza ,
chiar daca colaborarea este exclusive.
Intreprinzatorul persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale
poate cumula si calitatea de salariat al unei terte persoane care functioneaza
atat in acelasi domeniu , cat si intr-un alt domeniu de activitate economica
decat cei in care si-a organizat intreprinderea individuala .
Persoana fizica titulara a intreprinderii individuale raspunde pentru
obligatiile sale cu patrimoniul de afectatiune , daca acesta a fost construit si,
in completare , cu intreg patrimoniul , iar in caz de insolventa va fi supusa
procedurii simplificate .

6
 Intreprinzatorul persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale
isi inceteaza activitatea si este radiat din registrul comertului in urmatoarele
cazuri:
- prin deces;
- prin vointa acestuia;
Cererea de radiere , insotita ,insotita de copia certificate pentru
conformitate cu originalul a actelor doveditoare ,dupa caz, se depune la
oficiul registrului comertului de pe langa tribunalul unde isi are sediul
profesional , de catre orice persoana interesata .
Mostenitorii pot continua intreprinderea,daca isi manifesta vointa ,
printr-o declaratie autentica , in termen de 6 luni de la data dezbaterii
succesiunii . Cand sunt mai multi mostenitori , acestia isi vor desemna un
reprezentant , in vederea continuarii activitatii economice ca intreprindere
familiala .

Regimul juridic al intreprinderii familiale

Intreprinderea familiala este constituita din 2 sau mai multi membri ai

unei familii .
Membrii unei intreprinderi familiale pot fi simultan PFA sau titulari ai
unor intreprinderi individuale .De asemenea, acestia pot cumula si calitatea
de salariat al unei terte persoane care functioneaza atat in acelasi domeniu
cat si intr-un alt domeniu de activitate .
Intreprinderea familiala nu poate angaja terte persoane cu contract de
munca .
Intreprinderea familiala se constituie printr-un accord de constituire
,incheiat de membrii familiei in forma scrisa , ca o conditie de validitate.
Acordul de constituire va stipula numele si prenumele ,reprezentantul,data
intocmirii ,participarea fiecarui membru la intreprindere ,conditiile
participarii ,cotele procentuale in care vor imparti veniturile mete ale
intreprinderii , raporturile dintre membrii intreprinderii familiale si conditiile
de retragere , sub sanctiunea nulitatii absolute .
Reprezentantul desemnat prin acordul de constituire va gestiona
interesele intreprinderii familiale in temeiul unei procure speciale,sub forma
unui inscris sub semnatura private . Procura speciala se semneaza de
reprezentantii legali ai celor cu capacitate de exercitii si reprezentantii legali
ai celor cu capacitate de exercitiu restransa .
Intreprinderea familiala isi inceteaza activitatea si este radiate din
registrul comertului in urmatoarele cazuri:
- mai mult de jumatate dintre membrii acesteia au decedat

7
 - mai mult de jumatate dintre membrii intreprinderii cer incetarea
acesteia sau se retrag din intreprindere
- cererea de radiere ,insotita de copia certificate pentru
conformitate cu originalul a actelor doveditoare , dupa caz, se
depune la oficiul registrului comertului de pe langa tribunalul
unde isi are sediul profesional , de catre orice persoana
interesata.

1.4 Patrimoniul de afectiune

Intreprinderea familiala nu are patrimoniu propriu si nu dobandeste

personalitate juridical prin inregistrarea in registrul comertului .
Prin acordul de constituire a intreprinderii familiale , membrii acesteia
pot stipula constituirea unui patrimoniu de afectiune .
Prin acordul de constituire sau printr-un additional la acesta se vor stabili
cotele de participare a membrilor la constituirea patrimoniului de afectiune .
Daca membrii intreprinderii convin in unanimitate , cotele de participare pot
fi diferite de cele prevazute pentru participarea la veniturile nete sau
pierderile intreprinderii .
Membrii intreprinderii familiale sunt comercianti persoane fizice de la
data inregistrarii acesteia in registrul comertului si raspund solidar si
invizibil pentru datoriile contractate de reprezentant in exploatarea
intreprinderii cu patrimoniul de afectiune , daca acesta a fost constituit si, in
completare cu intreg patrimoniul ,corespunzator cotelor de participare .
In cazul in care membrii intreprinderii familiale au constituit un
patrimoniu de afectiune sau au dobandit bunuri, bunurile se impart conform
cotelor prevazute in OG 44/2008.
In cazul in care nu a fost constituit un patrimoniu de afectiune ,
bunurile dobandite se impart conform cotelor prevazute in OG 44/2008.

8
 CAPITOLUL II

SOCIETATEA COMERCIALA – UNA DIN FORMELE SOLIDARE

PREVAZUTE DE NOUL COD CIVIL

2.1 Contractul de societate –conditii de fond si de forma ; forme

societare

Conform dispozitiilor Codului Civil , societatea e un Contract prin care

doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun cu scopul
de a imarti foloasele c ear putea deriva .
Contractul de societate comerciala se aseamana cu toate celelalte
contracte cunoscute in dreptul nostrum insa contine si anumite elemente
specifice ce nu apar in niciun alt contract . Consideram ca trebuie cunoscute
aceste elemente(trasaturi) specifice , intrucat pe de o parte vom intelege mai
bine functionarea societatilor comerciale si , pe de alta parte, clarificam
anumiti termeni pe care ii vom utilize frecvent in prezentul curs.
Aceste elemente sunt: aportul asociatilor;intentia comuna de colaborare
a asociatilor in desfasurarea activitatii comerciale ;realizarea beneficiilor .

Elementele specifice ale contractului de societate sunt:

-aportul asociatilor
-intentia comuna de colaborare a asociatilor in desfasurarea activitatilor
comerciale
- realizarea beneficiilor.

I. Aportul asociatilor:
Aportul reprezinta obligatia pe care si-o asuma fiecare asociat de a aduce in
societate un anumit bun.
Tipurile de aport :
- Aportul in numerar,adica sumele de banipe care un asociat le aduce in
societate

9
- Aportul in natura ,care reprezinta bunurile mobile sau immobile pe care
asociatul le adduce in societate.
- Aportul in munca sau in industrie,care consta in munca sau activitatea pe
care asociatul o depune in societate,avand in vedere pregatirea sa.
Aportul in numerar-este denumit si aport in banisi este obligatoriu la
constituirea oricarui tip de societate comerciala ,intrucat sumele de bani sunt
absolute necesare inceperii activitatii comerciale .Aportul banesc se
realizeaza practic prin varsarea sumelor de bani aportate,fie in numerar (pe
baza de foaie de varsamant sau chitanta)fie prin dispozitie de plata prin
banca, in contul bancar deschis pe numele societatii care se infiinteaza .
Aportul in natura-este permis la toate formele de societate comerciala si
consta in transmiterea de asociat la societate a dreptului asupra bunului pe
care il adduce ca aport ;acest drept poate fi dreptul de proprietate sau dreptul
de folosinta asupra bunului respective dupa libera obtiune a asociatului care
aduce bunul . De precizat ca in lipsa unei stipulatii contrare in actul
contitutiv (care sa precizeze ca se aduce dreptul de folosinta sin u dreptul de
proprietate ) bunurile devin proprietatea societatii in momentul inregistrarii
la Registrul Comertului.Bunurile aduse ca aport pot fi
mobile(autovehicule,utilaje)sau immobile (terenuri,constructii). Pot fi bunuri
corporale(bunuri care exista fizic)sau bunuri incorporale(care nu exista fizic
cum ar fi drept de autor sau drepturi conexe).Conditia esentiala este ca
aceste bunuri sa poata fi evaluate in bani.Bunurile trebuie sa fie in stare de
utilizare,sa fie predate efectiv catre societate.
Aportul in creante-Se poate aduce ca aport si o creanta (o suma de bani
pe care asociatul urmeaza sa o primeasca)insa in acest caz ,obligatia de aport
se considera indeplinita in momentul in care societatea a incasat suma de
bani care face obiectul creantei .Acest tip de aport nu este permis la
societatea pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica , in societatea
in comandita pe actiuni, in societatea cu raspundere limitata( SRL ).Aportul
in creante este permis in societatea in comandita simpla, in societatea in
nume colectiv si in societatea pe actiuni.
Aportul in munca – se refera practic la dreptul asciatului de a participa la
societate cu munca sa daca nu dispune de bunuri sau sume de bani pentru a
le aduce ca aport .Este astfel impropriu spus”aport” pentru ca urmare acestor
servicii asociatul nu dobandeste o parte din capitalul social intrucat munca
san u poate fi evaluata;cu alte cuvinte aportul in munca nu poate fi folosit
pentru formarea capitalului social sau pentru majorarea acestuia.Cu toate
acestea in schimbul aportului in munca asociatii au dreptul sa participe
portrivit dispozitiilor actului constitutive la impartirea beneficiilor si sunt

10
obligate sa raspunda de pierderi ca orice asociat.Aportul in munca este
permis doar la doua tipuri de societati.

- societati in nume colectiv

- la societatea in comandita (indifferent daca este in comandita simpla
sau pe actiuni),dar numai asociatilor comanditati (nu si asociatilor
comanditari)

II. Intentia asociatilor de a colabora in desfasurarea activitatii

comerciale :

Al doilea element estential si specific al societatilor comerciale si,

reprezinta intentia de colaborare voluntara a asociatilor de a lucra in
comun ,suportand toate riscurile activitatii comerciale – reprezinta un
element de natura psihologica

III. Realizarea si impartirea beneficiilor

Scopul comun al asociatilor este acela de a realize si imparti

beneficiile .Daca aceste beneficii se obtin partea care revine fiecarui
asociat din beneficii se numeste dividend . Dividendele se pot acorda
numai la inchiderea exercitiului financiar daca rezulta un excedent si
numai dupa reintregirea capitalului social daca acesta a fost diminuat
pe percursul activiatii comerciale . Dividendele se platesc in termenul
stabilit de Adunarea Generala a asociatilor darn u mai tarziu de opt luni
de la data aprobarii situatiei financiare aferente exercitiului financiar
incheiat.Daca nu s-a prevazut in actul constitutiv , devidendele se vor
plati asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social
varsat .

Conditii de valabilitate ale actului constitutiv:

Contractul de societate(actul constitutiv) trebuie,ca orice
contract,sa indeplineasca conditiile de fond si conditiile de forma
prevazute de lege,pentru a fi valabil incheiat.
Conditiile de fond sunt acele conditii care privesc continutul
actului juridic incheiat,adica al contractului de societate,si acestea sunt:
capacitatea,consintamantul,obiectul si cauza.

11
 Conditiile de forma sunt acele conditii care se refera la modul de
exteriorizare a vointei partilor,adica ce forma trebuie sa imbrace actul
constitutiv al societatii comerciale pentru a fi valabil incheiat.

Conditii de fond ale contractului de societate .

1.Capacitatea partilor contractante

Cu privire la capacitatea unei peersoane de a semna un act
constitutiv al unei societati comerciale (deci de ainfiinta o societate
comerciala) ,trebuie retinut ca de regula orice persoana are aceasta
capacitate.Exceptia de la aceasta regula se refera la situatiila in care
persoanele sunt incapabile(nu au capacitatea de infiinta o societate
comerciala) si la situatiile in cre legea interzice in mod expres anumitor
persoane constituirea societatii. Legea instituie ,in principiu
incapacitati si numai pentru fondatori .

Incapacitati si incompatibilitati

Intra in categoria persoanelor incapabile : minorii ,interzisii

judecatoresti si persoanele carora legea le impune anumite
incompatibilitati(magistratii ,politistii etc).Trebuie mentionat ca
incalcarea dispozitiilor referitoare la INCOMPATIBILITAEA de catre
fondatorii societatii constituie INFRACTIUNE fiind sanctionata cu
inchisoare de la 3luni la 3ani si poate atrage si sanctiunea excluderii
persoanei din categoria functionarilor publici.
Interdictii. Nu pot avea calitatea de fondatori persoanele care au
fost condamnate pentru gestiune frauduloasa abuz de incredere ,fals uz
de fals inselaciune delapidare marturie mincinoasa ,dare sau luare de
mita,[pentu inractinile prevazute de societatile comerciale(lg 31/1990)
pentru infractiunile de spalare de bani ,ptr infractinile de bancruta
frauduloasa ,gestiune frauduloasa ,delapidare savirsita de catre
administratorul judiciar sau de catre lichidator.

2.Consimtamantul.
Consimtamintul (definit ca accord de vointa,adica acordul
persoanelor de a semna actul constitutive si de a deveni astfel
asociati).Consimtamintul trebuie sa fie LIBER EXPRIMAT, adica sa nu
fie afectat de un viciu.

12
 3.Obiectul contractului de societate il reprezinta din punct de
vedere juridic , prestatiile (aportul) la care se obliga asociatii.In limbaj
current prin obiect al societatii se intelege activitatea pe care o
desfasoara soietatea.
4.Cauza-contractului de societate il reprezinta scopul
urmarit(impartirea unor benefiicii din activitatea societatii).

Conditii de forma ale actului constitutiv.

In toate cazurile contractul de societate se incheie in scris si
trebuie sa respecte multiplului exemplar(cati asociati sunt).
Regula -Actul constitutiv sub semnatura privata.
Exceptia - actul constitutiv sa fie autentic.Prin exceptie forma
autentica adica forma notariala este ceruta in urmatoarele situatii;
- cand bunurile subscrise ca aport in natura se afla un teren.
- cand se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita
simpla.
- cand societatea comerciala se constituie prin subscriptie publica.

Continutul contractului de societate

A) Clauze obligatorii-clauza privind identificarea asociatilor
- pentru persoane fizice:nume prenume,C.N.P.,locul nasteri
domiciliul cetatenia;
- pentru asociati persoane juridice;sediul si nationalitatea ,numarul
de inregistrare in registrul comertului sau C.U.I.
B) Clauza privind forma(tipul ) societatii
C) Clauza privind denumirea societatii - in actul constitutiv trebuie
trecuta denumirea sub care societatea isi activitatea si sub care este
inregistrata in registrul comertului adica desfasoara firma societatii.
D)Sediul social - poate fi detinut in proprietate sau cu un drept de
folosinta(inchiriere comodat etc)
E) Obiectul de activitate–acesta trebuie sa fie incadrat la unul din
domeniile de activitate stabilite de codul C.A.E.N.
F) Capitalul social -In actul constitutive se va mentiona atit capitalul
subscris cit sic el varsat.
G) Durata societatii-daca nu este prevazut expres in actul constitutive
durata este nelimitata.
H) Identificarea administratorilor sau membrilor organelor de
conducere -(nume prenume data nasteri domiciliul si cetatenia

13
administratorului persoane fizice ,denumirea sediul si nationalitatea
administratorilor persoane juridice
- puterile ce le confera administratorilor
-pentru societatile in comandita pe sctiuni se vor indica siasociatii
comanditati vare reprizinta si administreaza societatea
I) Cenzorii societatii.Se vor mentiona datele de identificare ale
persoanelor fizice sau juridice.
J)Sedii secundare ,modul de dizolvare si de lichidare participarea la
beneficii si pierderi.

Clasificarea societatilor comerciale

1.Clasificarea societatii comerciale in gunctie de modul de

raspundere a asociatilor pentru datoriile societatii .

Din acest punct de vedere avem doua posibilitati;

a. Societati in care asociatii raspund doar in limita aportului .
Adica ,in care ,asociatii nu vor fii trasi la raspundere in cazul in
care societatea lor nu va putea acoperi datoriile ;in aceasta categorie
intra doua tipuri de societati;societatea cu raspundere limitata,
societatea pe actiuni
b. Societati in care asociatii raspund nelimitat si solidar,adica,
societati in care asociatii asociatii vor putea raspunde cu averea lor
proprie in cazul in care societatea lor nu va putea acoperii datoriile
;Intra in aceasta categorie sc in nume colectiv –unde toti asociatii
raspund cu averea proprie si SC in comandita (atat in comandita
simpla cat si in comandita pe actiuni),unde raspund numai asociatii
comanditati.

2.Clasificarea societatii comerciale dupa criteriul posibilitatii

societatii de a emite sau nu actiuni.
a. Societati care pot emite actiuni- astfel de societati sunt
societati pe actiuni si societatea in comandita simpla.
b. Societati care nu pot emite actiuni- societatea in nume
colectiv,societatea cu raspundere limitata si societatea in comandita
simpla.

3.Clasificarea societatii comerciale dupa criteriul personal al

societatii.

14
 In functie de acest criteriu ,in unele societati comerciale
factorul predominant este omul.Din acest punct de vedere,avem
doua tipuri de societati.
a. Societati de persoane-societatile in nume colectiv si
societatile in comandita simla .-asociatii se cunosc intre ei ,increderea
reciproca intre asociati fiind determinanta pentru decizia de asociere.
b. Societati de capitaluri-societatea pe actiuni si societatea in
comandita pe actiuni.-la acest gen de socitati persoana asociatului este
irelevanta unde , de multe ori, asociatii nici nu se cunosc intre ei ; in
aceste cazuri ,determinant este capitalul ,adica banii adusi in societate.
Este de observat ca SRL nu intra in nicio categorie,in fapt,trebuie
retinut ca aceasta societate prezinta caracteristicile atit alesocietatilor
de persoane, cit si ale societatilor de capitaluri.

2.2 Societatea comerciala – persoana juridica de nationalitate

romana;forme ale societatilor comerciale .Identificarea societatii
comerciale : firma,emblema,sediu,alte atribute de identificare.

Conform art. din Legea 31/1990 republicata persoanele fizice si

persoanele juridice in vederea efectuarii de acte de comert se pot
asocial si constitui societati comerciale cu respectarea dispozitiilor
legale .
Societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice
romane.
Societatea este un contract in temeiul caruia doua sau mai multe
persoane (asociati) se inteleg sa puna in comun anumite bunuri pentru a
desfasura impreuna o anumita activitate in vederea realizarii si
impartirii beneficiilor care vor rezulta .
Societatea poate fi :
-civila;
-comerciala .
Intre cele doua forme de societate se indentifica atat asemanari cat
si deosebiri . Ca asemanari , putem preciza ca cele doua forme de
societate au aceeasi esenta : fiecare reprezinta o grupare de persoane si
de bunuri(capitaluri ) constituita pentru desfasurarea unei activitati si
impartirea beneficiilor rezultate . Cele doua societati iau nastere printr-
un contract de societate , elementele esentiale ale contractului de
societate pentru cele doua forme de societate sunt indentice respective

15
aportul asociatilor,intentia de a desfasura in comun o anumita activitate
si obtinerea si impartirea beneficiilor .
Deosebirile privesc in principal functiile si structura celor doua
societati .
o prima deosebire se refera la obiectul sau natura operatiunilor pe care
le realizeaza societatea .Societatea comerciala are ca obiect realizarea
unor operatiuni economice, adica activitati de productie , comert sau
prestari de servicii iar, societatea civila are un obiect civil deci,
exploatand o intreprindere civila are calitatea de profesionist nu si de
comerciant .
o alta deosebire intre societatea comerciala si societatea civila consta in
aceea ca societatea comerciala este investita cu personalitate juridica.
Deosebiri privind conditiile in care societatea comerciala si societatea
civila se constituie si functioneaza .
Intre cele doua societati exista deosebire si cu privire la scopul
urmarit.Societatea comerciala desfasoara activitati cu scop lucrativ si
obtinerea profitului conform Legii 31/1990 iar, societatea civila
realizeaza o activitate in scopul obtinerii de beneficii conform codului
civil .

Definitia societatii comerciale:

Societatea comerciala poate fi definite ca o grupare de persoane
constituita pe baza unui contract de societate si beneficiind de
personalitate juridica in care asociatii se inteleg sa puna in comun
anumite bunuri pentru desfasurarea unei activitati comerciale (activitati
de productie , comert sau de prestari de servicii) in scopul impartirii
profitului rezultat.

Formele societatilor comerciale

1.SOCIETATEA IN NUME COLECTIV are capitalul social

impartit in parti sociale(obligatii sociale).In acest tip de
societate,obligatiile societatii sunt garantate cu PATRIMONIUL
SOCIAL (bunurile societatii),dar si cu raspunderae nelimitata si
solidara a tuturor asociatilor.
2.SOCIETATEA IN COMANDITA SIMPLA este societatea
comerciala care are capitalul socialimpartit in parti de interes (obligatii
sociale),ca societatea in nume colectiv.In acest tip de societate exista
doua tipuri de asociati ; asociati comanditati si asociati
comanditari.In societatea in comandita simpla ,obligatiile societatii

16
sunt garantate cu patrimonial social si cu raspunderea nelimitata
si solidara a asociatilor comanditati;asociatii comanditari raspund
doar in limita aportului lor.
3.SOCIETATEA PE ACTIUNI este acel tip societate in care
capitalul social este impartit in actiuni ,iar obligatiile sociale sunt
garantate cu patrimoniul social.Actionarii societatii pe actiuni raspund
pentru obligatiile societatii numai in limita aportului lor.
4.SOCIETATEA IN COMANDITA PE ACTIUNI. Aceasta
societate are, de asemenea ,capitalul social fractionat in ACTIUNI
.Asemanarea sa cu societatea in comandita simpla consta in existenta
a doua categorii de asociati(comanditari si comanditati),precum si in
modul de raspundere a actionarilor pentru datoriile
societatii.Obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul social si cu
raspunderea nelimitata si solidara a actionarilor comanditati,in timp ce
actionarii comanditari raspund numai pina la concurenta aportului lor.
5. SOCIETATEA CU RASPUNDERE LIMITATA. Aceasta
societate,cunoscuta ,cunoscuta si ca S.R.L.,este cea mai raspindita
forma de societate ,intrucit obligatiile sociale sunt garantate cu
patrimoniul social ,iar asociatii raspund numai in limita aportului
lor.Capitalul social al societatii raspundere limitata ,este divizat in
fractiuni numite parti sociale

Identificarea societatilor comerciale .

Firma este numele sau dupa caz denumirea sub care un comerciant
isi exercita comertul si sub care semneaza .
Firma unui comerciant ,persoana fizica se compune din numele
comerciantului scris in intregime sau din numele si initiala , prenumele
acesteia .
Firma unei asociatii familiale trebuie sa cuprinda numele
membrului de familie la initiative caruia se infiinteaza asociatia
familiala cu mentiunea asociatie familiala scrisa in intregime .
Firma unei societati in nume colectiv trebuie sa cuprinde numele
cel putin a unuia dintre asociati cu mentiune societate in nume colectiv
scris in intregime .
Firma unei societati in comandita simpla trebuie sa cuprinda numele
a cel putin unui dintre asociatii comanditati cu mentiunea societate in
comandita scris in intregime .
Firma unei societati in comandita pe actiuni se compune dintr-o
denumire proprie si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime
societate pe actiuni sau SA sau SCA .

17
 Firma unei societati cu raspundere limitata se compune dintr-o
denumire proprie la care se poate adauga numele unuia sau mai multor
asociati si care va fi insotita de mentiunea de societate cu raspundere
limitata sau SRL.
Emblema este semnul sau denumirea care deosebeste un
comerciant de un altul de acelasi gen .
Firmele si emblemele vor fi scrise in primul rand in limba romana .
Dreptul de folosinta exclusive asupra firmei si emblemei se dobandeste
prin inscrierea acestora in registrul comertului .
Sediul social este un element esential al contractului de societate
si, reprezinta locul in care isi desfasoara activitatea societatea
comerciala , dovada sediului social fin facuta printr-un contract de
proprietate , inchiriere , comodat etc.

2.3 Obligatiile sociale .

Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social , asociatii in
societatea in nume colectiv si asociatii comanditati in comandita simpa
sau in comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru
obligatiile sociale.
Creditorii societatii se vor indrepta mai intai impotriva acesteia ,
pentru obligatiile ei si numai daca societatea nu le plateste la termne de
cel mult 15 zile de la data punerii in intarziere, se vor putea indrepta
importiva acestor asociati .
Actionarii, asociatii comanditari , precum si asociatii in societatea
cu raspundere limitata raspund numai pana la concurenta capitalului
social subscris .

18
 CAPITOLUL III

CONSTITUIREA SI INMATRICULAREA SOCIETATILOR

COMERCIALE

3.1 Actul constitutiv – mentiuni si conditii de fond si conditii de

forma
Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris
unic numit act constitutiv .
Cand se incheie numai contract de societate sau numai statut , acestea
pot fi denumite deasemenea act constitutiv . In cuprinsul Legii 31/1990
denumirea act constitutive desemneaza atat inscrisul unic , cat si contractul
de societate si /sau statutul societatii.
Societatea in nume colectiv sau in comandita simpla se constituie prin
contract de societate iar, societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu
raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut.
Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de
vointa a unei singure persoane . In acest caz se intocmeste numai statutul . In
cazurile in care contractul de societate si statutul constituie acte distincte ,
acestea din urma va cuprinde datele de identificare a asociatilor si clauze
reglementand organizarea , functionarea si desfasurarea activitatilor
societatii . Actul constitutiv se incheie sub semnatura private , se semneaza
de toti asociatii sau in caz de subscriptie publica , de fondatori .
Forma autentica a actului constitutive este obligatorie atunci cand:
a) printer bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren ;
b) se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla ;
c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica
Actul contitutiv dobandeste data certa si prin depunerea la Oficiul
Registrului Comertului .
Semnatarii actului constitutive precum si perosanele care au un rol
determinant in constituirea societatii sunt considerati fondatori .

Conditii de valabilitate ale actului constitutiv:

19
 Contractul de societate(actul constitutiv) trebuie,ca orice contract,sa
indeplineasca conditiile de fond si conditiile de forma prevazute de
lege,pentru a fi valabil incheiat.
Conditiile de fond sunt acele conditii care privesc continutul actului
juridic incheiat,adica al contractului de societate,si acestea sunt:
capacitatea,consimtamantul,obiectul si cauza.
Conditiile de forma sunt acele conditii care se refera la modul de
exteriorizare a vointei partilor,adica ce forma trebuie sa imbrace actul
constitutiv al societatii comerciale pentru a fi valabil incheiat.

Conditiile de fond ale contractului de societate

1.Capacitatea partilor contractante
Prima problema care trebuie clarificata este de astii daca o persoana
are capacitatea de a infiinta o firma. Regula instituita in dreptul nostru
este aceea ca orice persoana are aceasta capacitate EXCEPTIA de la
aceasta regula se refera la situatiile in care PERSOANELE SUNT
INCAPABILE (nu au capacitatea de a infiinta o sociatate) si la
situatiile in care legea interzice in mod expres anumitor persoane
constituirea societatii. Legea stabileste incapacitate si interdictii doar
pentru FONDATORInu si pentru asociati.

Incapacitati si incompatibilitati

Intra in categoria persoanelor incapabile ;-minorii ,interzisii

judecatoresti si persoanele carora legea le impune anumite
incompatibilitati(magistratii ,politistii etc).Trebuie mentionat ca
incalcarea dispozitiilor referitoare la incompatibilitatea de catre
fondatorii societatii constituie infractiune fiind sanctionata cu
inchisoare de la 3luni la 3ani si poate atrage si sanctiunea excluderii
persoanei din categoria functionarilor publici.
Interdictii. Nu pot avea calitatea de fondatori persoanele care au
fost condamnate pentru gestiune frauduloasa abuz de incredere ,fals uz
de fals inselaciune delapidare marturie mincinoasa ,dare sau luare de
mita,[pentu inractinile prevazute de societatile comerciale(lg 31/1990)
pentru infractiunile de spalare de bani ,ptr infractinile de bancruta
frauduloasa ,gestiune frauduloasa ,delapidare savirsita de catre
administratorul judiciar sau de catre lichidator.

2.Consimtamantul.

20
 Consimtamintul (definit ca accord de vointa,adica acordul
persoanelor de a semna actul constitutive si de a deveni astfel
asociati).Consimtamintul trebuie sa fie LIBER EXPRIMAT, adica sa
nu fie afectat de un viciu.
3.Obiectul contractului de societate il reprezinta din punct de
vedere juridic ,prestatiile (aportul) la care se obliga asociatii.In limbaj
curent prin obiect al societatii se intelege activitatea pe care o
desfasoara soietatea.
4.Cauza -contractului de societate il reprezinta scopul urmarit
(impartirea unor benefiicii din activitatea societatii).

Conditiile de forma ale actului constitutiv

In toate cazurile contractul de societate se incheie in SCRIS si

trebuie sa respecte multiplului exemplar(cati asociati sunt).
Regula -actul constitutiv sub semnatura privata.
Exceptia-Actul constitutiv sa fie autentic.Prin exceptie forma
autentica adica forma notariala este ceruta in urmatoarele situatii;
-cand bunurile subscrise ca aport in natura se afla un teren.
-cand se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita
simpla.
-cand societatea comerciala se constituie prin subscriptie publica.

Continutul contractului de societate

A.Clauze obligatorii
1- clauza privind identificarea asociatilor
- pentru persoane fizice : nume , prenume ;C.N.P.; locul nasteri
domiciliul ;cetatenia;
2- pentru asociati persoane juridice :sediul si nationalitatea ; numarul
de inregistrare in registrul comertului sau C.U.I.
B.Clauza privind forma(tipul ) societatii

C.Clauza privind denumirea societatii-in actul constitutive

trebuie trecuta denumirea sub care societatea isi desfasoara activitatea
si sub care este inregistrata in registrul comertului adica firma
societatii.
D. Sediul social-poate fi detinut in proprietate sau cu un drept de
folosinta(inchiriere comodat etc)

21
 E.Obiectul de activitate –acesta trebuie sa fie incadrat la unul din
domeniile de activitate stabilite de codul C.A.E.N.
F. Capitalul social -In actul constitutive se va mentiona atat
capitalul subscris cat si cel varsat.
G. Durata societatii-daca nu este prevazut expres in actul
constitutive durata este nelimitata.
H. Identificarea administratorilor sau membrilor organelor de
conducere - nume ,prenume ;data nasteri ; domiciliul si cetatenia
administratorului persoane fizice ;denumirea sediul si nationalitatea
administratorilor persoane juridice
- puterile ce le confera administratorilor
- pentru societatile in comandita pe sctiuni se vor indica siasociatii
comanditati vare reprizinta si administreaza societatea
I. Cenzorii societatii-Se vor mentiona datele de identificare ale
persoanelor fizice sau juridice.
J. Sedii secundare;
k. Modul de dizolvare si de lichidare,
L. Participarea la beneficii si pierderi.
.

3.2 Capitalul social subscris si varsat in faza

constituirii.Evaluarea aportului in natura raspunderea fondatorilor si a
primilor membrii ai consiliului de administratie , respective a
directoratului si a consiliului de supraveghere pentru subscrierea
capitalului social , existenta capitalului varsat .Notiunea de capital
social.

Capitalul social al societatii reprezinta valoarea totala a aportului

asociatilor.Capitalul social constituie gajul general al creditorilor societatii
in sensul ca in patrimoniul societatii trebuie sa existe bunuri a caror valoare
sa fie cel putin in limita capitalului social .
Capitalul social al unei societati este divizat in anumite fractiuni
denumite diferit dupa forma juridical a societatii:
- parti de interes in cazul societatii in nume colectiv si a societatii in
comndita simpla ;
- parti sociale in cazul societatii cu raspundere limitata ;
- actiuni in cazul societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni .
Capitalul social al societatii este fix pe toata durata societatii . El va
putea fi modificat insa numai in conditiile prevazute de lege prin

22
modificarea actului constitutiv ca urmare a aprobarii adumarii generale a
asociatilor .Capitalul social poate fi :
- capital social subscris – adica valoarea totala a aporturilor pe care
asociatii se oblige sa – aduca in societae
- capital social varsat –adica valoarea totala a aporturilor care a intrat
efectiv in patrimoniul societatii .
Capitalul social minim a unei societati cu raspundere limitata este de
200 lei si se imparte in parti sociale de minim 10 lei fiecare.Acesta trebuie
varsat integral la infiintare,in caz contrar societatii fiindu-I interzis sa
desfasoare orice fel de activitate . Capitalul social poate fi format din
aporturi in natura sau aporturi in numerar .
Aportul in numerar este obligatoriu astfel ca la constituire trebuie
adusa ca aport o suma de bani,indifferent de valoarea acesteia , in caz
contrar societatea neputand fi inregistrata in registrul comertului. Aportul in
natura se considera varsat prin transferarea drepturilor corespunzatoare ( de
proprietate sau de folosinta )si prin predarea efectiva catre societate a
bunurilor aflate in stare de functionare .
Capitalul social este denumit si capital nominal al societatii .
Capitalul social are o dubla semnificatie : contabila si juridica.
Avand in vedere semnificatia ( functia juridica)astfel definite capitalul
social este fix, intangibil si real .
Notiunea de patrimoniu social –reprezinta totalitatea drepturilor si
obligatiilor cu valoare economica ce apartin societatii . Trebuie de retinut ca
partimoniul social nu se confunda cu notiunea de capital social.
In patrimoniul societatii (care spre deosebire de capitalul social este
variabil)sunt incluse toate bunurile aflate la un moment dat in patrimoniul
societatii chiar daca aceste bunuri nu sunt incluse in capitalul social .
Patrimoniul social reprezinta gajul general al creditorilor societatii.Acest
lucru inseamna ca in cazul in care societatea are datorii fata de terti ,tertii
creditori pot executa orice bunuri aflate in patrimoniul societatii .
Evaluarea aportului in natura . Daca exista aport in natura , avantaje
acordate oricarei persoane care a aparticipat la constituirea societatii sau la
tranzactii conducand la acordarea autorizatiei , operatiuni incheiate de
fondatori pe seama societatii ce se constituie sip e care acesta urmeaza sa le
ia asupra sa , fondatorii vor solicita judecatorului delegat numirea unuia sau
mai multor experti .
Raportul expertului sau expertilor va fi pus la dispozitia subscriitorilor la
locul unde urmeaza sa se intruneasca adunarea generala . Daca valoarea
aportului in natura stabilita de experti este inferioara cu o cincime aceleia
prevazuta de fondatori in prospectul de emisiune oricare acceptant se poate

23
retrage anuntandu-I pe fondatori pana la data fixate pentru adunarea
constitutiva.
Fondatori si primii membri ai consiliul de administratie respectriv ai
directoratului si consiliului de supraveghere , sunt solidari raspunatori din
momentul constituirii societatii fata de societate si de terti pentru :
a) subscrierea integrala a capitalului social si efectuarea varsamintelor
stabilite de lege sau de actul constitutiv ;
b) existenta aporturilor in natura
c) veridicitatea publicatiilor facute in vederea constituirii societatii ;
Fondatorii sunt raspunzatori de asemenea de valabilitatea
operatiunilor incheiate in contul societatii inainte de constituire si luate
de acesta asupra sa .
Adunarea generala nu va putea da descarcare fondatorilor si primilor
membrii ai consiliului de administratie ,respectiv ai directoratului si ai
consiliului de supraveghere pentru raspunderea ce le revine in temeiul
prezentului articol timp de cinci ani de zile .
Dreptul la actiunea in daune se prescrie prin trecerea a sase luni de la
data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a AGA care a decis
dizolvarea anticipate .
Potrivit legii in actul constitutive al societatii trebuie sa se vada capitalul
subscris sic el varsat cu precizarea aportului fiecarui asociat .

3.3 Actiunile si partile sociale-caracterizare si mod de

transmitete . Drepturile si obligatiile detinatorilor de actiuni si parti
sociale . Situatia actiunilor nominative si a partilor sociale care nu au
fost integral achitate .

Actiunile sunt fractiuni ale capitalului social care confera titularului

calitatea de actionar . Aciunile sunt specifice societatilor pe actiuni dar si
a societatilor in comandita pe actiuni .
Caracterele actiunilor .Actiunile prezinta cateva caracteristici care
trebuie retinute pentru o mai buna intelegere a notiunii .Astfel :
a) actiunile sunt fractiuni ale capitalului social cu o anumita valoare
nominala ,valoarea nominala a unei actiuni nu poate fi mai mica de
0,1 lei ( 1000 lei vechi) . Este de retinut ca valoarea nominala difera
de valoarea de transfer sau valoarea de piata ( pretul de vanzare al
unei actiuni);
b) actiunile sunt fractiuni egale ale capitaluilui social care confera
actionarilor drepturi egale , aceasta inseamna ca toate actiunile emise
de societate au aceeasi valoare .

24
 c) actiunile sunt indivizibile adica actiunile nu pot fi fractionate in mai
multe parti ;daca totusi o actiune devine proprietatea mai multor
persoane ( prin mostenire ) societatea nu este obligate sa inscrie
transmiterea in regimul actionarilor atat timp cat nu se va desemna un
reprezentant unic .
d) actiunile sunt valori mobiliare ceea ce inseamna ca acestea pot fi
tranzactionate in conditiile legii pe piata bursiera .

Tipuri de actiuni . Actiuni nominative si actiuni la purtator .

In functie de modul de transmitere actiunile pot fi nominative sau la
purtator :
a) Actiunile nominative sunt acele actiuni care identifica titularul
actiunii. Aceste actiuni cuprind :numele , prenumele CNP , domiciliul
actionarului persoana fizica , respective denumirea sediul , numarul de
inmatriculare si CUI-ul actionarului persoana juridical .
b) Actiunile la purtator sunt acele actiuni in care nu se mentioneaza
titularul lor . Posesorul actiunii este si titularul ( proprietarul )
acesteia. Actiunile la purtator trebuie achitate integral la data emiterii
lor pentru ca nestiindu-se cine este priprietarul acestora , societatea nu
se poate indrepta impotriva actionarului pentru plata eventualelor
varasaminte restante .
Actiunile nominative (transformate)in actiuni la purtator si invers
prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor .
Actiuni materiale si actiuni de materializate .Dupa forma lor ,
actiunile nominative pot fi :
a) emise in forma materiala (pe suport de hartie) , aceste actiuni sunt
constatate printr-un inscris care trebuie sa cuprinda cateva
elemente obligatorii
b) emise in forma dematerializata : pentru dovada detinerii acestor
actiuni nu se elibereaza niciun inscris actionarilor , ele fiind insa
inregistrate in registrul actionarilor .
Actiunile emise in forma materiala vor cuprinde :
-denumirea si durata societatii
-data actului constitutive
-numarul din registrul comertului
-codul unic de inregistrare si numarul Monitorului Oficial in care
s-a facut publicarea
-capitalul social , numarul actiunilor si numarul lor de
ordine,valoarea nominala a actiunilor si varsamintelor efectuate

25
 -avantajele acordate fondatorilor
-semnatura a cel putin a doi membrii ai consiliului de administratie
Actiunile materiale pot fi atat nominative cat si actiuni la purtator .
Actiuni ordinare si actiuni preferentiale . In functie de repturile
conferite actionarilor, actiunile se impart in actiuni ordinare si actiuni
preferentiale (actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot ).
Actiunile ordinare reprezinta regula si sunt acele actiuni care confera
toate drepturile titularilor acestora (dreptul la dividende , dreptul la vot , de
informare etc. )
Actiunile preferentiale reprezinta exceptia si reprezinta acele actiuni
care confera titularilor lor dreptul la un dividend prioritar din beneficiile
distribuite ale exercitiului financiar inaintea oricaror alte distribuiri .In
schimb aceste actiuni nu acorda titularilor lor dreptul de a participa la
AGA si de a vota .
Registrul actionarilor . Evidenta actiunilor emise de societatea pe
actiuni se tine prin registrul actionarilor . Singurul registru care face
dovada deplina a dreptului de prioritate asupra actiunilor . Registrul
actionarilor este tinut de :
a) societatea emitenta a actionarilor la , societatile inchise
b) societatea de registru independent la societatile deschise
Societatile inchise sunt acele societati ale caror actiuni sunt tranzactionate
pe o piata bursiera iar, societatile deschise sunt acele societati pe actiuni
ale caror actiuni sunt tranzactionate pe o piata bursiera .
Transmiterea actiunilor .Transmiterea dreptului de proprietate
asupra actiunilor se face prin contract cu titlu oneros (contract vanzare
cumparare)sau cu titlu gratuit ( donatie) .Deasemenea transmiterea partilor
sociale se pot face si printr-un contract de schimb , adica se instraineaza
actiunile in contrapartida cu alte bunuri sau servicii ( acest contract este cu
titlui oneros ) .
Indiferent de forma oneroasa sau gratuita de instrainare a actiunilor ,
operatiunea se numeste cesiune de actiuni , operatiune in carte
instrainatorul se numeste cedent iar dobanditorul cesionar .
Transmiterea actiunilor nominative .Dreptul de proprietate asupra
actiunilor nominative la societati inchise se transmit astfel :
a) prin declaratie (declaratie de cesiune)facuta in registrul actionarilor si
prin mentiunea facuta pe titlu , semnata de cedent si de cesionar sau de
mandatarii lor daca actiunile au forma materiala .
b) doar prin declaratie facuta in registrul actionarilor , semnata de cedent
si de cesionar sau de mandatul lor daca actiunile au fost emise in forma
dematerializata .

26
 Transmiterea actiunilor la purtator . Dreptul de proprietate a
actiunilor la purtator se transmite prin simla traditiune (remitere) , predare,
inmanare,a acestora nefiind necesara nici o alta formalitate pentru
valabilitatea operatiunii de transmitere a proprietatii. Prin urmare simpla
posesie a actiunilor de catre o persoana echivaleaza cu prezumtia ca acea
persoana este si proprietarul acestora .
Opozabilitatea transmiterii actiunilor . Trebuie mentionat ca spre
deosebire de cesiunea partilor sociale care oblige la inscrierea acestuia in
registrul comertului , nu este obligatorie inscrierea cesiunii actiunilor in
registrul comertului .
Raspunderea pentru plata pretului actiunilor.In cazul in care
cesiunea s-a facut cu titlu oneros , cesionarii(cumparatorii) ulterior sunt
raspunzatori solidar fata de cedentul (vanzatorul) initial pentru plata
actiunilor .
Partile sociale . Capitalul social se divide in fractiuni denumite parti
sociale . Ele au valoare nominala egala , care nu poate fi mai mica de 10
lei .
Potrivit legii , partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri
negociabile . Emiterea de titlui negociabile reprezentand parti sociale are
drept consecinta sanctionarea penala a administratorului societatii.
In contractul societatii trebuie sa se arate numarul si valoarea nominala
a partilor sociale , precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui
asociat pentru aportul sau .
Intrucat partile sociale se repartizeaza asociatilor in schimbul aportului
lor , inseamna ca numarul partilor sociale cuvenite fiecarui asociat este
proportional cu cota sa de participare la capitalul social .
Transmiterea partilor sociale . In schimbul aportului lor, asociatii
societatii cu raspundere limitata primesc parti sociale .Aceste parti sociale
sunt titluri de participare la capitalul social,care confera calitatea de
asociat , cu toate drepturile si obligatiile aferente .
Transmitera partilor sociale implica si transmitere calitatii de asociat in
societatea cu raspundere limitata .
Intrucat legea reglementeaza ,,transmiterea partilor sociale’’,inseamna ca
ea admite transmiterea prin acte intre vii , cu titlu oneros sau cu titlu
gratuit ,precum si prin acte mortis causa .
Prin transmiterea partilor sociale si imlicit a calitatii de asociat pot fi
aduse atingeri caracterului intuitu personae al societatii cu raspundere

27
limitata . De aceea transmiterea partilor sociale poate avea loc numai cu
respectarea dispozitiilor legii .
Conditiile transmiterii partilor sociale .In privinta conditiilor cerute
pentru transmiterea partilor sociale , Legea 31/1990 distinge dupa cum
transmitea se face intre asociati , catre persoane din afara societatii sau pe
cale succesorala .
Transmiterea partilor sociale prin cesiune are ca premise
consimtamantul asociatilot . In cazul succesiunii , consimtamintul
asociatilor priveste continuarea societatii cu mostenitorii asociatului
decedat , iar nu transmiterea partilor sociale .
a) transmiterea partilor sociale intre asociati .Cesiunea partilor sociale
intre asociati presupune incheierea unui contract intre asociatul cedent
si asociatul cesioanr . Contractul se poate incheia sub forma inscrisului
sub semnatura private .Contractul de cesiune nu este nevoie de un
consimtamant prealabil alasociatilor deoarece , fiind incheiat intre
persoane care au calitatea se asociati de aceeasi societate, caracterul
intuitu personae al societatii cu raspundere limitata nu este lezata .
Cesiunea partilor sociale intervenita intre asociati trebuie
notificata societatii , Acest lucru se realizeaza prin cererea de inscriere
a cesiunii la registrul comertului . Cesiunea partilor sociale intre
asociati nu poate avea loc daca nu este stipulate prin actul constitutiv
( este interzis).
b) Cesiunea partilor sociale intre asociati si persoane din afara societatii.
Cesiunea poate afecta caracterul personal al societatii ,este permisa
numai daca a fost aprobata de asociatii care reprezinta cel putin trei
patrimi din capitalul social .Deci , in acest caz ,pentru cesiunea partilor
sociale este necesara o hotarare prealabila in acest sens luata de
adunarea asociatilor .Cesiunea partilor sociale intervenita intre un
asociat si o persoana din afara societatii trebuie inscrisa in registrul
comertului si in registrul de asciatii ai societatii Cesiunea produce
efecte numai dupa inscrierea ei la registrul comertului.
c) Transmiterea partilor sociale pe cale succesorala .In cazul dobandirii
unei parti sociale prin succesiune , nu sunt aplicabile daca prin actul
constitutiv sau statut nu se dispune altfel.Partile sociale se transmit prin
succesiune , daca in contractul de societate s-a prevazut o atare
posibilitate .Mostenitorii asociatului decedat dobandesc partile sociale
de plin drept la data decesului asociatului.Transmiterea pe cale
succesorala a partilor sociale trebuie notificata societatii.Totodata , ea
trebuie inscrisa si in registrul comertului so inregistrul de asociatii ai
societatii . Transmiterea partilor sociale are efect fata de terti numai in

28
 momentul inscrierii ei in registrul comertului .In cazul in care prin actul
constitutiv s-a interzis continuarea societatii cu mostenitorii asociatului
decedat ,mostenitorii ,in calitatea lor de titulari ai partilor sociale , au
dreptul la contravaloarea partilor sociale ,calculate conform ultimului
bilant aprobat .

Drepturile si obligatiile detinatorilor de actiuni

Calitatea de actionar confera drepturi si obligatii prevazute de Legea
nr. 31/1990.
Drepturile actionarilor sunt drepturi patrimoniale si drepturi
nepatrimoniale.Potrivit legii,actionarii trebuie sa-si exercite drepturile cu
buna credinta,cu respectarea drepturilor si a intereselor legitime ale societatii
si ale celorlalti actionari.Un atare de mod de exercitare a drepturilor
actionarilor esigura protectia actionarilor si a intereselor societatii.
a)dreptul de a participa la adunarea generala a actionarilor –acest
drept il au toti actionarii,chiar daca din anumite motive,legea le interzice sa
aprticipe la deliberari si luarea deciziilor.Actionarii pot participa la adunare
direct sau prin reprezentare
b)dreptul la vot-in temeiul actiunilor,actionarii au drept de vot in
adunarea generala a actionarilor.Potrivit art.101 din Legea 31/1990,orice
actiune platita da dreptul la un vot in adunarea generala,daca prin actul
constitutiv nu s-a prevazut altfel.Deci,actionarii exercita dreptul lor de vot
proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.
Prin actul constitutiv,se poate limita numarul voturilor actionarilor care
poseda mai mult de o actiune.exercitiul dreptului de vot este suspendat
pentrua ctionarii care nu au efectuat varsamintele ajunse la
scadenta.Actionarii nu au drept de vot in cazul cand sunt detinatori ai unor
actiuni preferentiale cu dividend prioritar, fara drept de vot
c)dreptul la informare-actionarii au dreptul sa fie informati asupra
desfasurarii activitatii societatii.Administratorii sau,dupa caz,societatile de
registru independent, au obligatia sa puna la dispozitia actionarilor si altor
solicitanti registrul actionarilor si sa elibereze,la cerere, extrase din acest
registru.
Actionarii pot cere instantei judecatoresti desemnarea unor experti
pentru a analiza anumite operatiuni din gestiunea societatii.Raportul
intocmit va fi predat consiliului de administratie,respectiv directorului,spre a
fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare.
d)dreptul la dividente-principalul drept patrimonial al actionarilor este
dreptul de a primi dividente.Potrivit art.67 alin.2 din Legea

29
31/1990,dividentele se platesc actionarilor in proportie cu cota de participare
la capitalul social varsat,daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel.
e)dreptul asupra partii cuvenite din lichidarea societatii-la incetarea
existentei societatii,actionarii au dreptul sa primeasca partea ce li se cuvine
in urma lichidarii societatii.

Obligatiile actionarilor
Actionarii au anumite obligatii,dar principala obligatie este aceea de a
efectua plata varsamintelor datorate.Daca o actiune este proprietatea indiviza
sau comuna a mai multor persoane,acestea raspund in mod solidar pentru
efectuarea varsamintelor datorate.Potrivit legii,situatia actiunilor trebuie sa
fie cuprinsa in anexa la situatia financiara anuala.Legea cere sa se precizeze
daca actiunile au fost integral achitate si,dupa caz,numarul actiunilor pentru
care s-a cerut,fara rezultat,efectuarea varsamintelor.Daca actionarii nu au
efectuat varsamintele pe care le datoreaza in termenele prevazute in
lege,societatea ii va invita sa-si indeplineasca aceasta obligatie printr-o
somatie colectiva,publicata de 2 ori la un interval de 15 zile in monitorul
oficial si intr-un ziar de larga raspandire.daca nici dupa aceasta somatie
actionarii nu efectueaza varsamintele,consiliul de administratie va putea
decide fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante(executare
silita),fie anularea actiunilor nominative in cauza.Sumele obtinute din
vanzarea acestor actiuni vor fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor de
publicitate si vanzare.

3.4 Formalitati specifice pentru constituirea societatii

comerciale pe actiuni prin subscriere publica
Constituirea prin subscriptie publica apare in cazul in care fondatorii
intentioneaza constituirea unei societati pe actiuni cu un capital social
mare ,insa nu dispun de sumele de bani necesare ,fapt penru care apeleaza la
alte persoane interesate sa investeasca .Aceats aforma este rar intalnita
,practica demonstrand ca nu totdeauna o astfel de metoda functioneaza , daca
nu este bine gandita ,un exemplu concludent in acest sens fiind infiintarea
societatii publice Dracula Prk , un proiect care a esuat .
Etapele constituirii societatii pe actiuni prin subscriptie publica
Pentru constituirea prin subscriptie publica trebuie parcurse urmatoarele 3
etape :
a) intocmirea prospectului de emisiune de catre fondatorii si
autorizarea acestuia de catre judecatorul delegate la registrul
comertului

30
 b) subscrierea actiunilor
c) validarea subscriptiei de catre adunarea constitutiva.
Intocmirea prospectului de emisiune.Fondatorii vor intocmi un
prospect de emisiune ,care va cuprinde toate datele cerute de lege pentru
intocmirea actului constitutiv al societatii pe actiuni , cu exceptia celor
privind pe administratori si directori ,precum si cenzori .
Prospectul se intocmeste in forma autentica (notariala ) , sub
sanctiunea nulitatii absolute , se semneaza de catre toti fondatorii si va
stabili obligatoriu data inchiderii subscriptiei , adica data pana la care orice
perosoana interesata poate participa la infiintarea societatii . Prospectul
trebuie depus ,inainte de publicare , la oficiul registrului comertului din
judetul in care se va stabili sediul societatii , pentru a fi verificat de catre
judecatorul delegat.
Subscrierea de actiuni .Orice persoana interesata se poate deplasa la
locul in care s-a aratat ca se va afla prospectul de emisiune (de regula la unul
din fondatori) ,unde va semna pe acesta , dobandind astfel calitatea de
subscriitor . Orice persoana interesata poate subscrie la capitalul social al
societatii pana cel mai tarziu la data limita prevazuta de prospect .
Subscrierea ca cuprinde:numele si prenumele sau denumirea ,domiciliul
ori sediul subscriitorului , numarul ,in litere ,al actiunilor subscrise ,data
subscrierii si declaratia expresa ca subscriitorul cunoaste si accepta
prospectul de emisiune.
Societatea se poate constitui numai daca intregul capital social a fost
subscris si fiecare acceptant a varsat in numerar jumatate din valoarea
actiunilor subscrise la ( C.E.C. ) SA , ori la o banca sau la una dintre
unitatile acestora .Restul capitalului social subscris va trebui varsat in
termen de 12 luni de la inmatriculare ,cu exceptia actiunilor ce reprezinta
aporturi in natura ,care vor trebui acoperite integral .
Fondatorii si primii membrii ai consiliului de administratie ,respective
ai directoratului si ai consiliului de supraveghere ,sunt solidar raspunzatori
,din momentul constituirii societatii fata de societate si de terti pentru :
- subsrierea integrala a capitalului social si efectuarea varsamintelor
stabilite de lege sau de actul constitutiv ;
- existenta aporturilor in natura;
- veridicitatea publicatiilor facute in vederea constituirii societatii .
Validarea subscriptiei de catre adunarea constitutiva. Odata terminata
subsrierea de actiuni ,urmeaza a treia si ultima etapa ,si anume etapa
validarii ,care finalizeaza practice constituirea prin subscriere publica a
societatii pe actiuni.Validarea se va face , evident , de catre persoane
implicate in constituirea societatii . Astfel, cel mai tarziu in termen de 15 zile

31
de la data incheierii subsrierii , fondatorii vor convoca adunarea constitutive
( adica prima adunare generala ) ,printr-o instiintare publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei , Partea a IV-a ,si in doua ziare cu larga raspandire ,cu
15 zile inainte de data fixate pentru adunare.Instiintarea va cuprinde locul si
data adunarii,care nu poate depasi doua luni de la data inchiderii
subscrierii ,si precizarea problemelor care vor face obiectul dicutiilor.
Fondatorii sunt obligate sa intocmeasca o lista a celor care,acceptand
subscriptia ,au dreptul sa participle la adunarea constitutive,cu mentinerea
numarului actiunilor fiecaruia . Aceasta lista va fi afisata la locul unde se va
tine adunarea ,cu cel putin 5 zile inainte de adunare.
Adunarea constitutiv alege un presedinte si doi sau mai multi secretari.
In adunarea constitutive ,fiecare acceptant are dreptul la un vot ,indifferent
de actiunile subscrise . El poate fi reprezentat si prin procura speciala ,insa
nimeni nu poate reprezenta mai mult de 5acceptanti .
Adunarea constitutive are urmatoarele obligatii :
- Verifica existenta varsamintelor
- Examineaza si valideaza raportul expertilor de evaluare a aporturilor in
natura
- Aproba participarile la profit ale fondatorilor
- Discuta si aproba actul constitutiv al societatii
- Numeste primii membrii ai consiliului de administratie .
In caz de dizolvare anticipate a societatii ,fondatorii au dreptul sa ceara
daune de la societate ,daca dizolvarea s-a facut in frauda drepturilor lor.

3.5 Inmatricularea societatii comerciala si efectele inmatricularii

Inmatricularea S.C in registrul comertului presuoune efectuarea unor

operatiuni si plata unor taxe catre oficiul registrului
comertului.Neindeplinirea acestor formalitati se sanctioneaza penal
saucontraventional precum si cu INOPOZAPILITATEA constituirii
societatii ,o sanctiune aparte care inseamna ca societatea nu exista fata de
terti ,chiar daca pentru asociati ea exista. Trebuie precizat faptul ca de la
semnarea actului constitutive si pina lainregistrarea la oficiul registrului
comertului societateaq are o capacitate de exercitiu rastrinsa(limitata doar
la intocmirea unor acte si operatiuni necesare constituirii si inregistrarii ei
potrivit legii.
Inmatricularea-se face conform legii cadru (31/1990 republicata) cit si
de lg 26/1990 privind registrul comertului.

32
 Verificarea-legalitatii actelor depuse de comercianti pentru inregistrare
se face de catre un judecator delegat de la sectia comerciala a tribunalului
din judetul in care isi are sediul societatea .Daca actele depuse sunt
coforme cu prevederile legale judecatorul va da o hotarire numita
incheiere prin care va constata indeplinirea conditiilor legale si va dispune
inmatricularea societatii.

Forta juridical a incheierii judecatorului delegat

Incheierile judecatorului delegate referitoare la inmatricularea sau orice

alt mentiuni la registrul comertului sunt executorii de drept adica pot fi puse
in executare fara orice alta formalitate,adica se poate face inmatricularea de
indata in registrul comertului.Aceste incheieri ( de admitere sau de
respingere a inmatricularii ) sunt supuse unei singure cai de atac si anume
numai recursul.Termenul de recurs este de 15 zile si curge diferit:
- de la data pronuntarii incheierii
- de la data publicarii in monitorul official pentru orice alte persoane
interesate
Recursul impotriva incheierii judecatorului delegate se depune si se
mentioneaza in registrul comertului, iar in termen de 3 zile de la data
depunerii ORC inainteaza recursul Curtii de Apel in acarei raza teritoriala se
afla sediul comerciantului.

Cererea de inmatriculare. In registrul comertului se face interment de

15 zile de la data incheierii actului constitutive sau dupa caz de la data
autentificarii
Documente ce trebuie depuse pentru inmatriculare : odata cu cererea
de inmatriculare se depun:
- actul constitutiv al societatii comerciale cu data certa sau dupa caz
autentificat ( se va depunde in original )
- dovada disponibilitatii firmei ( cerrtificatul emis de ORC )

- dovada spatiului in care-si va avea sediul si-si va desfasura activitatea sc

- dovada efectuarii varsamantului ( aportul in bani la capitalul social )
- actele care probeaza dreptul de proprietate asupra aporturile in natura la
capitalul social ( pentru bunuri immobile , tertenuri, constructii – se va
depune extras de la cartea funciara )
- declaratia pe propria raspundere a fondatorilor,administratorilor si a
cenzorilor ca indeplinesc conditiile prevazute de lege
- cazierul fiscal al asociatilor

33
- specimenul de semnatura al administratorilor , daca ese cazul al
directorului si membrilor consiliului de supraveghere
- alte acte sau avize prevazute de legi speciale in vederea constituirii ( daca
este cazul )
- declaratia asociatului privind detinerea calitatii de asociat unic intr-o
singura societate cu raspundere limitata cu asociat unic
Inmatricularea.Dupa primirea documentelor judecatorul delegate la
registrul comertului va verifica legalitatea acestora si va da incheierea
( hotararea ) .IMnatricularea in registru comertului se face in baza incheirerii
judecatorului in termen de 24 de ore de la data pronuntarii incheierii
judecatorului.
Societatea comerciala dobandeste personalitate juridica de la data
inregistrarii in registru comertului a incheierii judecatorului delegat.

Certificatul de inregistrare-se elibereaza la inmatriculare si contine nr

de ordine din registru comertului si codul de inregistrare fiscala distribuit de
catre ministerul finantelor publice insotit de incheierea judecatorului
delegate.Termenul de eleberare a certificatului de inregistrare este de 3 zile
de la inregistrarea cererii.Imnatricularea este opozabila tertilor fie de la data
efectuarii mentiunilor in registru comertului fie de la data publicarii lor in
monitorul official.

Radierea inmatricularii.Orice persoana fizica sau juridical prejudiciata

ca effect a unei inmatriculari in registrul comertului are dreptul sa ceara
radierea inregistrarii pagubitoare in tot sau numai cu privire la anumite
elemente ale acesteia.
Efectele inmatricularii-o prima precizare importanta care se impune a fi
facuta este aceea ca registrul comertului este public.Orice persoana poate
cere date despre inregistrarile efectuate in registrul comertului.Oficiul
registrului comertului este obligat sa elibereze ,pe cheltuiala persoanei care a
facut cererea,copii,certificate de pe inregistrarile efectuate in registru si de
pe actele prezentate,precum si informatii depsre datele inregistrate in
registrul comertului si certificate constatatoare ca un anumit act sau fapt
este,ori nu,inregistrat.
Opozabilitatea inscrierilor in registrul comertului este principalul efect
al inmatricularii.Astfel,inmatricularea este opozabila tertilor,fie de la data
efetuarii mentiunilor in registrul comertului,fie inregistrarea lor la registrul
comertului.

34
 Opozabilitatea inseamna ca legea presupune faptul ca tertii au la
cunostinta despre inmatricularea societatii,precum si despre datele ei de
identificare.Dupa inmatriculare,societatea este obligate sa mentioneze
anumite date pe documentele pe care le emite,pentru ca tertii cu care
contracteaza sa cunoasca depsre aceasta.

3.6 Efectele incalcarii cerintelor legale de constituire a

societatii comerciale

Respingerea cererii de inmatriculare .Cand actul constitutiv nu

cuprinde mentiunile prevazute de lege ori cuprinde clauze prin care incalca
o dispozitie imperativa a legii sau cand nu s-a indeplinit o cerinta legala
pentru constituirea societatii judecatorul delegate va respinge prin
incheiere ,motivate ,cererea de inmatriculare . Pentru a evita pronuntarea
incheierii de respingere , asociatii pot inlatura neregularitatile , adica pot
modifica actul constitutiv sau pot modifica sau completa documentele
depuse ,conform solicitarilor judecatorului delegate , judecatorul delegate
va lua act de incheiere de regularizarile efectuate .
Neregularitatile constatate dupa inmatriculare . In cazul unor
neregularitati constatate dupa inmatriculare , societatea este obligate sa ia
masuri pentru inlaturarea lor, in cel mult 8 zile de la data constatarii acelor
neregularitati . Daca societatea nu se conformeaza ,orice persoana
interestata paoate cere tribunalului sa oblige organelle societatii,sub
sanctiunea platii de daune cominatorii sa se conformeze .
Nulitatea societatii.Nulitatea unei societati inmatriculate in registru
comertului,poate fi declarata la tribunal,numai atunci cand:
a)lipseste actul constitutiv sau nu a fost incheiat in forma autentica.
b) toti fondatorii au fost,potrivit legii,incapabili la data constituirii
societatii.
c)obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice.
d)lipseste incheierea judecatorului delegat la inmatricularea societatii.
e)lipseste autorizarea legala administrative de constituire a societatii.
f)actul constitutiv nu prevede denumirea societatii,obiectul sau de
activitate,aporturile asociatiatilor sau capitalul social subscris.
g)s-au incalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim,subscris
si varsat;
h)nu s-a respectat numarul minim de asociati,prevazut de lege.
Radierea inmatricularii . Orice persoana fizica sau juridical
prejudiciata ca efect al unei inmatriculari in registrul comertului are

35
dreptul sa ceara radierea inregistrarii pagubitoare , in tot ,sau numai cu
privire la anumite elemente ale acesteia .Pentru a face acest lucru,este
necesar ca,printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila , sa fi fost
desfiintate ori modificate actele constitutive ale societatii .
Tribunalul se pronunta asupra cererii cu citirea oficiului comertului si a
comerciantului .Hotararea judecatoreasca de solutionare a cererii poate fi
atacata numai cu recurs. Oficiul registrului comertului va efectua radierea
si va publica hotararea judecatoresca irevocabila in Monitorul Oficial al
Romaniei ,Partea a IV-a ,pe cheltuiala partii care a introdus cererea . In
acest scop ,instanta va comunica oficiului registrului comertului hotararea
judecatoreasca,in copie legalizata , cu mentiunea ramanerii irevocabile .
Radierea inmatricularii se mai poate cere si in alta situatie,respectiv in
cazul savarsirii infractiunii de fals in declaratii ,prevazuta de legea
registrului comertului.Aceasta infractiune consta in fapta persoanei care,cu
rea credinta ,face declaratii inexacte ,in baza carora se opereaza o
inmatriculare ori se face o mentiune in registrul comertului (fapta se
pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda). Prin
hotararea pronuntata ,instanta va dispune si rectificarea sau radierea
inmatricularii ori mentiunii inexacte .

36
 CAPITOLUL IV

FUNCTIONAREA SOCIETATILOR COMERCIALE

4.1 Reguli comune privind functionarea societatilor comerciale .

Regulile care guverneaza fuctionarea societatilor comerciale sunt
prevazute de Legea 31/1990 .
Dispozitiile comune ale functionarii societatilor comerciale privesc
urmatoarele aspecte :
a) regimul juridic al bunurilor aduse ca aport in societate ;
b) dreptul asociatilor la dividende
c) administratorii societatii;
d) obligatii referitoare la actele societatii comerciale
Aportul social. In lipsa de stipulatie contrara, bunurile constituite ca
aport in societate devin proprietatea acesteia din momentul inmatricularii ei
in registrul comertului.In situatia in care un asociat intarzie sa depuna
aportul social , acesta este raspunzator de daunele pricinuite , iar daca
aportul a fost stipulate in numerar este obligat si la plata dobanzilor legale
din ziua in care trebuia sa faca varsamantul . Pe durata societatii creditorii
asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile
cuvenite asociatului dupa bilantul contabil , iar dupa dizolvarea societatii
asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare .
Dividendele . Cota parte din profit ce se plateste asociatilor se numeste
dividend.
Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la
capitalul social varsat daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel .
Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a actionarilor .
Nu se pot distribui dividende decat din profituri determinate potrivit legii .
Administratori . Drepturi si obligatii . Administratorii pot face
operatiuni cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului de activitate al
societatii , afara de restrictiile aratate in actul constitutiv .
Ei sunt obligate sa ia parte la toate adunarile societatii , la consiliile de
administratie si la oraganele assimilate acestora .
Actele de dispozitie asupra bunurilor unei societati comerciale pot fi
incheiate in temeiul puterilor conferite reprezentantilor societatii prin lege ,
act constitutiv sau hotararile organelor statutare ale societatii .

37
Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu il pot transmite
decat daca aceasta facultate li s-a acordat expres.
Raspunderea solidara a administratorilor . Administratorii sunt
solidar raspunzatori fata de socetate pentru :
a) realitatea varsamintelor efectuate de asociati ;
b) existenta reala a dividendelor platite;
c) existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;
d) exacta indeplinire a Hotararilor adunarilor generala;
e) stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea sau actul constitutiv le
impun.
Actiunea in raspundere impotriva administratorilor apartine si
creditorilor societatii care o va putea exercita numai in caz de deschidere a
procedurii reglementat de Legea 85/1996.
Incompatibilitati .Persoanele care potrivit legii sunt incapabile oricare
au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa , abuzz de incredere ,
delapidare , infractiuni de coruptie , spalare de bani etc. , nu pot fi fondatori
si nici administratori , directori , membrii ai consiliilor de supraveghere si ai
directoratului , cenzori sau auditori financiari , sau daca au fost alese sunt
decazute din drepturi .
Acte emanand de la societate .Mentiuni obligatorii .In orice factura,
oferta , comanda, prospect si alte documente intrebuintate in comert manand
de la o societate, trebuie sa se mentioneze denumirea , forma juridica,sediul
social , numarul din registrul comertului si codul de inregistrare . Sunt
exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronic care vor
cuprinde elementele prevazute de legislatia in domeniu . In situatia in care
documentele provin de la un SRL , se va mentiona si capitalul social , iar
daca provin de la o SA sau societate in comandita pe actiuni , se va mentiona
atata capitalul social subscris cat si cel varsat .

4.2 Functionarea societatilor pe actiuni.

Actiunile
In societatea pe actiuni,capitalul social este reprezentat prin actiuni
emise de societate,care,dupa modul de transmitere,pot fi nominale sau la
purtator.
Felul actiunilor va fi determinat prin actul constitutiv.
In cazul in care,prin actul constitutive nu a fost stabilit felul
actiunilor,acestea sunt considerate,potrivit legii,actiuni la purtator si sunt
supuse acestui regim.

38
 Actiunilor nominative pot fi emise in forma materiala,pe support hartie
sau in forma dematerializata,prin inscriere in cont.
Actiunile unei societati pe actiuni,emise prin oferta publica de valori
mobiliare,definite ca atare prin Legea privinf valorile mobiliale si bursele de
valori,sunt,de regula,actiuni de purtator si sunt supuse reglementarilor
aplicabile pietei organizate pe care acele actiuni sunt tranzactionate-bursele
de valori sau RASDAQ.
Actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea
nominala.
Actiunile neachitate in intregime sunt intotdeauna nominative.
In cazul societatilor pe actiuni-inchise sau deschide-felul actiunilor este
stability de actionari,prin libera vointa a asociatilor,iar subscrierea de capital
se face pentru un anumit numar de actiuni sin u pentru un pachet de actiuni.
Asadar,o societate poate emite actiuni la purtator fara ca actiunile
subscrise sa fie ,,achitate in intregime” cu observatia ca modul de
transmitere a acestora este diferit.Astfel,un actionar care detine un anumit
numar de actiuni la purtator,din care o parte neachitate,le poate
instraina,dupa caz,in doua moduri:
- actiunile la purtator achitate,prin simpla traditiune-inmanare-a
acestora;
- actiunile la purtator neachitate,conform dispozitiilor prevazute de lege
pentru actiunile nominative,respectiv prin declaratie facuta in registrul
actionarilor al emitentului,subscrisa de decent si de cesionar sau de
mandatarii lor,si prin mentiunea facuta pe actiune ori potrivit modalitatilor
de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor nominative stabilit
prin actul constitutiv.
In concluzie,actiunile neachitate in intregime nu sunt intotdeauna
nominative cid oar modul de transmitere al acestora este stability de lege-ori
prin actul constitutiv-pentru actiunile nominative.
A sustine contrariul ar insemna ca o societate sa poata emite actiuni la
purtator numai inc azul varsarii integrale a capitalului social.
Actiunile nominative pot fi convertite in actiuni la purtator si invers,prin
hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor.
O societate pe actiuni inchisa poate emite titluri cumulative pentru mai
multe actiuni,cu conditia ca acestea sa fie nominative si emise in forma
materiala.
Certificatul de actionar eliberat in schimbul cupoanelor distribuite in
cadrul procesului de privatizare este un exemplu de titlu de valoare
cumulativ,deoarece poate fi valorificat ca atare.

39
 De asemenea,se pot emite,in conditiile actului constitutiv,categorii de
actiuni-actiuni de clase diferite - care confera titularilor drepturi
diferite.Astfel,se pot emite actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara
drept de vot,ce confera titularului:
- dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului
distribuibil al ecercitiului financiar,inaintea oricarei alte prelevari;
- drepturile recunoscute actionarilor cu actiuni orinare,cu exceptia
dreptului de a participa si de la vota,in temeiul acestor actiuni,in adunarile
generale ale actionarilor.
Actiunile cu dividend prioritar,fara drept de vor,nu pot depasi o patrime
din capitalul social si vor avea aceeasi valoare nominala ca si actiunile
ordinare.
Reprezentantii,administratorii si cenzorii societatii nu pot fi titulari pe
actiuni cu dividend prioritar fara drept de vor.
Societatea nu poate dobandi propriile sale actiuni,fie direct,fie prin
persoane care actioneaza in nume propriu,dar pe seama acestei societati,in
afara de cazul in care adunarea generala extraordinara a actionarilor
hotaraste altfel.In cazul dobandirii pe actiuni proprii,trebuie respectate
urmatoarele reguli prevazute de lege:
- autorizand dobandirea,adunarea generala extraordinara va stabili,in
principal,modalitatile de dobandire,numarul maxim de actiuni ce urmeaza a
fi dobandite,contravaloarea lor minima si maxima si perioada efectuarii
operatiunii;
Perioada in care urmeaza sa fie achizitionate propriile actiuni nu poate
depasi 18 luni de la data publicarii hotararii adunarii generale extraordinare
in Monitorul Oficial.
- valoare actiunilor proprii,dobandite de societate,inclusive a celor
aflate in portofoliul sau,nu poate depasi 10% din capitalul social subscris;
- se pot dobandi numai actiuni integral liberate si numai in cazul in
care capitalul social subscris este integral varsat;
- achitarea actiunilor astfel dobandite se va face numai din beneficiile
distribuite si din rezervele disponibile ale societatii-rezervele statuare ori
constituite ulterior,cu aprobarea adunarii generale.
Actiunile proprii dobandite de societate nu dau drept la
dividente.Totodata,pe toata durata posedarii lor de catre societate,dreptul de
vor pe care il confera aceste actiuni este suspendat.
Actiunile proprii dobandite cu incalcarea dispozitiilor legii trebuie sa fie
instrainate in termen de cel mult un an de la data subscrierii lor,in modul
stabilit de adunarea genera;a extraordinara.Cele neinstrainate in acest termen

40
vor fi anulate,societatea fiind obligata sa micsoreze corespunzator capitalul
social.
Restrictiile prevazute de lege pentru achizitionarea propriilor actiuni nu
se aplica atunci cand dobandirea de catre societate a unui numat determinat
de actiuni proprii,integral liberate,se face in vreuna dintre situatiile
urmatoare:
-cu scopul de a reduce capitalul social prin anularea unui numar de
actiuni proprii de o valoare corespunzatoare reducerii;
-pentru cesionarea catre personalul societatii a unui numar de actiuni
proprii in limitele si in conditiile aprobate de adunarea generala.
Operatiunea de cesionare nu poate depasi termenul de 1 an de la data
publicarii hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial.
-prin efectul succesiunii universale sau al fuziunii ori al unei hotarari
judecatoresti pronuntate intr-o procedura de urmarire silita impotriva unui
debitor al societatii;
-cu titlu gratuit(donatie etc).
-scopul regularizarii cursului actiunilor proprii pe piata bursiera sau
pe piata organizata extrabursiera, dau numai cu avizul comisiei CNVM.
Luarea in gaj a propriilor actiuni,fie direct,fie prin persoane care
actioneaza in nume propriu,dar pe seama societatii,este asimilata cu
dobandirea propriilor actiuni.In aceasta situatie,actiunile vor fi contabilizate
separat.
Gajarea actiunilor se face prin declaratie,data de titularul lor,in forma
autentica sau prin inscrise sub semnatura privata,certificate de functionarul
soctietatii sau,dupa caz,al registrului independent al actionarilor,declaratie
sau inscris in care se vor arata cuantumul datoriei,valoarea si categoria
actiunilor gajate.
Constituirea gajului se inscrie in registrul actionarilor iar creditorului
gajist I se elibereaza o dobada a constituirii gajului.
Transmiterea actiunilor.Dreptul de proprietate asupra actiunilor
nominative emise in forma fizica,materiala,se transmite prin declaratie
facuta in registrul actionarilor al emitentului,subscrisa decedent si de
cesionar sau de mandatarii lor,si prin mentiunea facuta pe actiune.
Dreptul de proprietate asupra actiunilor emise in forma dematerializata
si tranzactionate pe o piata organizata,se transmite conform legii privind
valorile mobiliare,nr.52/1954, prin transfer din cont in cont.
Subscriitorii si cesionarii ulteriori ai actiunilor nominative sunt
raspunzatori solidari de plata actiunilor,timp de 3 ani,socotiti de la data cand
s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor.

41
 Dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtator se transfera prin
simpla traditiune –inmanare- a acestora.

Adunarile generale

Adunarea generala a asociatilor este organul supreme de conducere al

oricarei societati comerciale.
Adunarile generale pot fi:
- ordinare;
- extraordinare.
Deosebirea dintre adunarile generale ordinare si cele
extraordinare,consta in cometentele diferite acordate de lege pentru fiecare
in parte.Astfel,sunt date in competenta adunarilor generale ordinare
probleme care privesc functionarea normala a societatii,precum:
-sa aprobe bilantul;
-sa aleaga administratorii si cenzorii;
-sa le fixeze acestora remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs;
-sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli,etc
In schimb,pentru adunarea generala extraordinara sunt rezervate –prin
lege-problemele care au caracterul de exceptie in viata unei societati
comerciale.In principiu,de competenta adunarilor generale extraordinare
sunt modificarea elementelor esentiale ale actului constitutive-numele
societatii,sediul,obiect de activitate,durata functionare,etc.- si alte hotarari
pentru care legea prevede in mod expres ca este necesara aprobarea adunarii
generale extraordinare,cum ar fi revocarea cenzorilor.
Ordonanta de urgenta nr.32/1997 prevede posibilitatea delegarii de
competenta in exercitiul anumitor atributii prevazute de lege in competenta
adunarilor generale extraordinare.Astfel,adunarea generala extraordinara va
putea delega consiliul de administratie sau,dupa caz,administratorul unic,in
conditiile prevazute de actul constitutiv,exercitiul urmatoarelor sale atributii:
- mutarea sediului societatii;
- schimbarea obiectului de activitate al societatii;
- marirea capitalului social;
- reducerea capitalului social sau reintregirea sa prin emisiune de
noi actiuni;
- emisiunea de obligatiuni.
In competenta exclusive a adunarii generale extraordinare intra numai
urmatoarele:
- schimbarea formei juridice a societatii;
- prelungirea duratei societatii;

42
 - fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii;
- dizolvarea anticipate a societatii;
-orice alta modificare a actului constitutive sau orice alta hotarare
pentru care este ceruta de lege aprobarea adunarii generale extraordinare.
Convocare.Adunarea generala va fi convocata de administratori ori de
cate ori va fi nevoie in conformitate cu dispozitiile idn actul constitutiv.
Daca toate actiunile societatii sunt nominative,convocarea poate fi
facuta prin scrisoare recomandata sau scrisoare simpla,expediata cu cel putin
15 zile inainte de data obtinerii adunarii la adresa actionarului inscrisa in
registrul actionarilor.
De asemenea,convocarea mai poate fi facuta prin afisare la sediul
societatii,insotita de un convocator ce va fi semnat de actionari cu cel mult
15 zile inainte de data obtinerii adunarii.
Pregatirea reuniunii. In ziua si la ora aratata in convocare,sedinta
audnarii de deschide de catre presedintele consiliului de administratie sau de
catre acela care ii tine locul.
Adunarea generala alege dintre actionarii prezenti,1 pana la 3
secretari,care au obligatia de a prezenta lista de prezenta a
actionarilor,indicand capitalul social pe care il reprezinta fiecare,procesu
verbal intocmit de cenzori pentru constatarea numarului actiunilor depuse si
indeplinirea tuturor formalitatilor pentru tinerea adunarii.
Unul dintre secretari intocmeste procesul verbal al sedintei adunarii
generale.
Dupa constatarea indeplinirii cerintelor legale,se intra pe ordinea de zi.
Votul.Orice actiune achitata,da dreptul la un vot in adunarea generala
daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel.
Administratorul unic sau consiliul de administratie va stabili o data de
referinta pentru actiuonarii indreptatiti sa fie instiintati si sa voteze in cadrul
adunarii,data ce va ramane valabila si in cazul in care adunarea generala este
convocata din nou din cauza neintrunirii cvorumului.
Actionarii indreptatiti sa incasese dividente sau sa exercite orice alte
drepturi sunt cei inscrisi in evidentele societatii.
Daca actiunile sunt gajate,dreptul de vot apartine proprietarului lor.
Pentru a fi opozabile tertilor,hotararile adunarii generale vor fi depuse
in termen de 15 zile la ORC,pentru a fi mentionate in registru si publicate in
MO.
Actionarii care nu sunt de accord cu hotararile luate de adunarea
generala,cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate,la
mutarea sediului,sau la forma societatii,au dreptul de a se retrage din
societate si de a obtine contravaloarea actiunilor pe care le poseda.

43
 Administrarea societatii

Actul constitutive al societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni

trebuie sa contina urmatoarele mentiuni privind administrarea societatii:
-numele de familie si prenumele,locul si data nasterii,domiciliul si
cetatenia administratorului, persoana fizica;
-denumirea,sediul si nationalitatea administratorilor,persoane
juridice;
-garantia pe care administratorii sunt obligati sa o depuna,puterile
ce li se confera si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat;
-drepturile speciale de reprezentare si de administrare acordate
unora dintre ei.
-la societatile in comandita pe actiuni,indicarea asociatilor
comanditati care reprezinta si administreaza societatea.
Reprezentantii societatii sunt obligati sa depuna la ORC semnaturile lor
in termen de 15 zile de la data inmatricularii societatii,daca au fost numiti
prin actul constitutiv,iar cei alesi in timpul functionarii societatii,in termen
de 15 zile de la alegeri.
In raporturile cu tertii,societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni este
angajata prin actele organelor sale-consiliul de administratie si presedintele
consiliului care este si directorul general al societatii-chiar daca aceste acte
depasesc obiectul de activitate,in afara de cazul in care ea dovedeste ca tertii
cunosteau sau,in imprejurarile date,trebuiau sa cunoasca depasirea acestuia.
Clauzele actului constitutive,ori hotararile organelor statutare ale
societatii care limiteaza puterile conferite de lege acestor organe,sunt
inopozabile tertilor,chiar daca au fost publicate.
O persoana juridica poate fi numita sau aleasa administrator al unei
societati comerciale.
Drepturile si obligatiile partilor se stabilesc printr-un contract de
administrare,in care se va stipula ca persoana juridica este obligate sa-si
desemneze un reprezentant permanent care poate fi numai o persoana fizica.
Administratorii vor putea sa incheie acte juridice prin care sa
dobandeasca,sa instraineze,sa inchirieze,sa schimbe sau sa constituie in
garantie bunuri aflate in patrimoniul societatii.
Obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de
dispozitiile referitoare la mandate si de cele speciale prevazute de legea
privind societatile comerciale.

44
 Administratorii societatii anonime(pe actiuni) sunt solidar raspunzator fata
de societate pentru:
-realizarea varsamintelor efectuate de asociati;
-existenta reala a dividentelor platite;
-existenta cerintelor cerute de lege si corecta lor tinere;
-exacta indeplinire a hotararilor adunarilor generale;
-stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea si actul constitutiv
le impun.
Actiunea in raspundere impotriva administratorilor apartine si
creditorilor societatii,insa acestia o vor putea exercita numai in cauzl
deschiderii procedurii de lichidare judiciara a societatii.
In cauzul in care administratorul sau directorul incheie acte juridice care
prejudiciaza societatea iar societatea nu actioneaza in vederea apararii
prejudiciilor,oricare dintre actionarii minoritari are dreptul sa introduca
actiune in numele societatii,in scopul recuperarii prejudiciului respectiv.

Controlul societatii

Controlul gestiunii societatilor pe actiuni este asigurat de cenzori,care

pot fi atat persoane fizice cat si persoane juridice si trebuie sa fie actionari cu
exceptia cenzorilor- contabili.
Cenzor al unei societati pe actiuni poate fi , de asemenea ,un censor
extern independent,persoana fizica sau persoana juridical.
Emiterea de obligatiuni
Societatea pe actiuni poate emite obligatiuni la purtator sau nominative
pentru o suma care sa nu depaseasca trei patrimi din capitalul social varsat si
existent ,conform celui din urma bilant aprobat.
Valoarea nominala a unei obligatiuni nu poate fi mai mica de 2,5 lei .
Obligatiunile din aceasta emisiune –aceeasi clasa in termenii legii
valorilor mobiliare si burselor de valori – trebuie sa fie de o valoare egala si
acorda posesorilor lor drepturi egale .
Obligatiunile pot fi emise in forma material ape support hartie , sau in
forma dematerializata ,prin inscriere in cont .
Pentru a proceda la emiterea de obligatiuni prin subscriptie publica ,
administratorii vor publica un prospect de emisiune , in conditiile Legii
privind valorile mobiliare si bursele de valori. Emiterea si tranzactionarea lor
sunt supuse acestei legi .

45
 Societatile pe actiuni pot emite si obligatiuni convertibile . Aceste
obligatiuni pot fi preschimbate in actiuni ale societetaii emitente, in
conditiile stabilite in prospectul de oferta publica.
Registrele societatii

Registrul actionarilor si registrul obligatiunilor se pot tine manual sau

in sistem computerizat .
Societatea comerciala poate contacta cu o societate de registru
independent privat tinerea registrului actionarilor in sistem computerizat si
efectuarea inregistrarilor si a altor operatiuni legate de acesr registru ,
precum si in ceea ce priveste registrul obligatiunilor.
Tinerea registrelor actionarilor sau a registrului obligational de catre o
societate de registru independent autorizat este obligatorie in cazurile
prevazute de legea valorilor mobiliare si a burselor de valori .
Administratorii sunt obligate ca in termen de 15 zile de la data
Adunarii Generela, sa depuna o copie de pe bilantul contabil insotita de
contul de profit si pierderi la Administratia Financiara , anexand raportul
cenzorilor si procesul verbal al Adunarii Generale .
Un exemplar al bilantului contabil impreuna cu contul de profit si
pierderi , raportul administratorilor, al cenzorilor si procesul verbal al
Adunarii General trebuie sa fie depus la ORC .

4.3 Functionarea societatilor cu raspundere limitata

Adunarea generala a asociatilor.Adunarea generala a asociatilor este

organul de deliberare si decizie al societatii cu raspundere limitata.
Ea exprima vointa sociala si in consecinta , decide in toate problemele
esentiale ale activitatii societatii .
Fiind organ de deliberare si decizie AGA hotaraste in conditii de
cvorum si majoritate aspra problemelor obisnuite pentru viata societatii
precum si cu privire la unele probleme deosebite ,cum sunt cele legate de
modificarea actului constitutive .

Convocarea AGA .Adunarea asociatilor se convoaca la sediul

societatii cel putin odata pe an sau de cate ori este necesar .
In mod obisnuit , convocarea AGA , se face de catre administratorii
societatii .
Convocarea AGA se face conform actului constitutive al societatii In
lipsa unei prevederi speciale , convocarea se face prin scrisoare

46
recomandata.In toate cazurile convocarea trebuie facuta cu cel putin zece
zile inainte de ziua fixate pentru tinerea adunarii cu precizarea ordinii de zi .
Atributiile AGA .AGA are portivit art.194din Legea 31/1990 ,ca
principale atributii :
a) aproba situatia financiara anuala si stabileste repartizarea profitului
net;
b) desemneaza pe administratori si cenzori sau dupa caz auditorii
interni , ii revoca pe acestia si le da descarcare de gestiune ;
c) decide urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru prejudiciile
cauzate societatii ;
d) modifica in conditiile legii actul constitutiv ;
Trebuie aratat ca in cazul SRL cu asociat unic atributiile generale ale
asociatilor sunt exercitate de asociatul unic .

Conditiile detinute pentru deliberare si decizii .Potrivit legii deciziile

asociatilor se iau in Adunarea Generala .Aceasta inseamna ca asociatii
trebuie sa participle la Adunarea Generala sis a ia part la deliberare si
decizii. Insa prin actul constitutive se poate stabili ca votarea sa se faca si
prin corespondenta . Asociatii exercita dreptul de vot in AGA proportional
cu participarea la capitalul social, fiecare parte sociala da dreptul la un vot.
Art.192 din Legea 31/1990 prevede ca hotararile Adunarii Genenrele se iau
prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale
In practica judiciara s-a decis ca daca adunarea legal constituita nu
poate lua o hotarare valabila din cauza neintrunirii majoritatii cerute
adunarea convocata din nou poate decide asupra ordinii de zi oricare ar fi
numarul de asociati si partea din capitalul social reprezentat de asociatii
prezenti .
Cu privire la execitarea dreptului de vot in adunare legea stabileste
anumite interditii in cazul unui conflict de interese intre asociat si societate.
Un asociat nu poate exercita dreptul sau de vot in deliberarile adunarii
asociatilor referitoare la aporturile sale in natura sau la actele juridice
incheiate intre el si societate .

Hotararile adunarilor asociatilor .Hotararile luate de AGA cu

repectarea actului constitutive si a dispozitiilor legale sunt obligatorii pentru
toti asociatii inclusive pentru cei care nu au luat parte la adunare sau au votat
contra. Aceste hotarari trebuie inregistrate la Registrul Comertului daca ele
se refera la acte sau fapte a caror inregistrare este prevazuta de lege .
Hotararea adunarii asociatilor care incalca legea sau actul constitutive pot fi
anulate pe cale judecatoreasca .

47
 Administratorii societatii
Desemnarea administratorilor .Potrivit legii SRL –ul este
administrate de unul sau mai multi administratori art.197 din legea 31/1990.
Dispozitiile privitoare la administrarea societatii pe actiuni nu sunt aplicabile
SRL-ului, indifferent daca sunt sau nu sunt supuse obligatiei de auditare
.Administratorii pot fi asociati sau neasociati si sunt desemnati prin actul
constitutive sau prin AGA.
Pe durata indeplinirii mandatului , administratorii SRL pot incheia cu
societatea un contract de munca .
In cazul societatii cu asociat unic , calitatea de administrator o poate
avea si asociatul unic . Asociatul unic poate avea calitatea de salariat al SRL
al carui asociat unic este de fapt. Revocarea administratorilor se poate face
cu votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor si a
partilor sociale .
Pentru protejarea intereselor societatii legea interzice administratorilor
sa exercite fara autorizarea adunarii asociatilor mandatul de administrator in
alte societati concurente sau avand acelasi obiect precum sis a faca acelasi
fel de comert ,ori altul concurrent pe cont propriu , sau pe contul altei
persoane fizice sau juridice .

Atributiile administratorilor . Administratorii SRL- urilor la fel ca si

administratorii oricarei societati comerciale pot face toate operatiunile cerute
pentru aducerea la indeplinire a obiectului societatii afara de restrictiile
stabilite prin lege si actul constitutiv
Art.198 din Legea 31/1990 prevede obligatia administratorilor de a
tine un registru al asociatilor societatii . Acest registru cuprinde :numele,
prenumele si domiciliul asociatilor;denumirea si sediul fiecarui
asociat;partea acestuia din capitalul social ; tranferul partilor sociale sau
orice alta modificare privitoare la aceasta .
Nerespectarea obligatiilor de tinere a registrului asociatilor atrage
raspunderea personala si solidara a asociatilor .
Dreptul de a reprezenta SRL –ul apartine administratorului care a fost
desemnat prin actul constitutive sau ulterior prin decizia Adunarii
asociatilor .
In cazul SRL cu asociat unic atributiile administratorului sunt
exercitate de catre asociatul unic daca el are si calitatea de administrator .

48
 Controlul gestiunii societatii .Situatiile financiare a le societatilor
comerciale supuse obligatiei legale de auditare vor fi auditate de catre
auditori financiari in conditiile prevazute de lege .

Cenzorii societatii.In privinta cenzorilor societatii Legea 31/1990 face

o distinctie :daca numarul asociatilor trece de 15 , numarul cenzorilor este
obligatorie , in caz contrar,numirea cenzorilor este facultativa.
Cat priveste statutul juridic al cenzorilor societatii cu raspundere
limitata legea 31/1990 statueaza ca dispozitiile prevazute pentru cenzorii
societatii pe actiuni se aplica si cenzorilor societatilor cu raspundere limitata.
Cenzorii societatii trebuie sa fie asociati cu exceptia cenzorului contabil care
poate fi un neasociat .
Legea 31/1990 republicata , prevede ca cenzorii SRL sunt numiti de
AGA .

Auditorul financiar . Auditorul financiar este numit si poate fi revocat

de adunarea asociatilor , cu exceptia primului auditor financiar care este
desemnat prin actul constitutiv. Adunarea asociatilor trebuie sa fixeze si
durata minima a contractului de audit financiar .

Controlul gestiunii de catre asociati . Daca in societatea cu raspundere

limitata nu exista censori sau , dupa caz, auditori financiari, controlul
gestiunii societatii se realizeaza de catre asociati .

Registrele societatii
Cu privire la societatea cu raspundere limitata Legea 31/1990 reglementeaza
numai obligatia tinerii registrului asociatilor . Pentru asigurarea bunei
desfasurari a activitatii societatii se impune ca societatea sa tina si alte
registre specifice societatii pe actiuni .
Registrul actionarilor . Potrivit legii societatea cu raspundere limitata
trebuie sa tina prin grija administratorilor un registru al asociatilor . In
registru se inscriu dupa caz : numele si prenumele ; denumirea ,domicilui
sau sediul fiecarui asociat; partea asociatului din capitalul social ;transferal
partilor sociale sau orice alta modificare privind partile sociale .
Nerespectarea cerintelor legii privind tinerea registrului asociatilor
atrag raspunderea personala si solidara a administratorilor pentru prejudiciul
cauzat .
Alte registre . Ca si in cazul societatii pe actiuni , SRL , trebuie sa tina
prin grija administratorilor registre care privesc activitatea organelor
societatii . Acestea sunt :

49
 a) registrul sedintelor si deliberarilor adunarii generale a actionarilor ;
b) registrul deciziilor administratorilor;
c) registrul constatarilor cenzorilor societatii;
Administratorii au obligatia sa puna la dispozitia asociatilor aceste
registre .
Profitul si dividendele . Scopul societatii este acela de a obtine profit .
Potrivit legii profitul este destinat impartirii catre asociati sub forma de
dividende ,precum si construirii fondului de rezerva a societatii .
Asociatii au dreptul la dividende potrivit actului constitutive ,
proportional cu cota de participare la capitalul social varsat.
Repartizarea profitului net se face de catre adunarea asociatilor , care
fixeaza dividendul .

4.4 Modificarea actului constitutiv al societatilor comerciale

Pe parcursul existentei societatii comerciale pot exista situatii in care

asociatii din diverse motive sa doreasca modificare sediului
societatii,trensformarea societatii din SRL in SA sau invers ,majorarea
capitaluilui social , schimbarea denumirii societatii , etc.
Modificarile dorite de catre asociati se pot face doar prin modoficarea
actului constitutive al societatii .
Conditii pentru modificarea actului constitutiv. Actul constitutive
al societatii in una din urmatoarele modalitati :
a) prin Hotararea Adunarii Generele ori a consiliului de administratie,
adoptate in conditiile legii;
b) prin hotararea instantei judecatoresti in cazuri prevazute de lege;

Orice modificare a actului constitutive se face prin Hotararea Adunarii

Generale .
Forma actului modificator . In urma adoptarii hotararii de modificare
a acului constitutiv , asociatii vor intocmi un act aditional la actul
constitutiv. Actul aditional e valabil incheiat ca si actul constitutiv sub
semnatura privata insa cu data certa . Forma autentica a actului modificator
este ceruta in cazurile in care se cere forma autentica pentru constituirea
societatii comerciale adica pentru :
a) majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport in natura a unui
teren
b) modificarea formei juridice a societatii intr-o societate in nume
colectiv sau in comandita simpla

50
 c) majorarea capitalului social prin subscriptie publica ;

Executarea hotararilor de modificare a actului constitutiv

In toate cazurile , hotararea adunarii generale de modificare a actului
constitutiv al societatii se pune in aplicare de catre administratori cu
respectarea termenelor prevazute de lege .
Inregistrarea actului de modificare. Actul modificator in care sunt
specificate toate textile modificate din actul constituttiv se inregistreaza in
registrul comertului pe baza Incheierii judecatorului delegat. Dupa
inregistrarea la Registrul Comertului actul modificator se trimite din oficiu
Monitorului Oficial .
Pentru fiecare modificare a actului constitutive ORC elibereaza un
Certificat de mentiuni in termen de 5 zile de la data inscrierii cererii.
Certificatul de inscriere mentiuni atesta faptul ca s-au operat modificarile in
actul constitutiv si ca acestea au devenit opozabile .
Principalele cazuri de modificare a actului constitutiv.
a) reducerea capitalului social care se poate face prin urmatoarele
procedee legale
- micsorarea numarului de actiuni sau de parti sociale ori a
partilor de interes
- reducerea valorii nominale a a ctiunilor sau a apatilor sociale
sau a aprtilor de interes
- dobandirea propriilor actiuni urmata de anularea lor ( de
exemplu o SA cumpara actiuni emise de ea de la un actionar ,
in aceata situatie societatea este obligate sa le anuleze ducand la
diminuarea capitaluilui social)
- scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate
- restituirea catre actionari a unei cote parti din aporturi ,
proportional cu reducerea capitalul social si calculata egal
pentru fiecare actiune sau parte sociala maj
b) majorarea capitalului social. Pentru majorarea capitalului social este
posibila alegerea uneia dintr urmatoarele doua cai :
- emisiunea de noi actiuni(noi parti sociale sau parti de interese )
- majorarea valorii nominale a partii sociale existe
Odata decisa majorarea capitalului social prin una din cele doua cai
prevazute , valoarea noii actiuni emise poate fi acoperita numai in
modalitatile prevazute de lege si aceste modalitati sunt:
- aducerea de catre asociati de noi aporturi in numerar sau in
natura ;

51
 - incorporarea rezervelor cu exceptia rezervelor legale ;
- incorporarea beneficiilor ori a primelor de emisiune;
- compensarea unor creante asupra societatii cu actiuni ale
acesteia ;
c) schimbarea sediului societatii.Schimbarea sediului societatii
comerciale se face prin hotararea adunarii generale . Dovada noului
sediu se face fie printr-un certificate de carte funciara de unde rezulta
ca societatea a dobandit in proprietate un spatiu in care isi va stabili
sediul , fie un contract de locatiune sau un contract de comodat.
d) Schimbarea obiectului de activitate si adaugarea unor noi
activitati. In cazul in care se schimba obiectul de activitate este
necesara si obtinerea aprobarii adunarii generale . In actul constitutiv
se pot adauga noi obiecte de activitate care nu au fost prevazute la
infiintarea societatii comerciale , obiecte care vor trebui sa respecte
codificarea CAEN .
e) Numirea unor noi administratori sau cenzori . Alegerea inlocuirea
sau revocarea administratorilor sau cenzorilor se face prin Hotararea
Adunarii Generale oridinare care presupune conditii mai lejere de
conditii si de majoritate decat Hotararea extraordinara care se cere la
toate modificarile actului constitutiv.
f) Schimbarea firmei societatii . In cazul in care se schimba denumirea
societatii actul modoficator poate fi intocmit si inregistrat in registrul
comertului numai insotit de dovada disponibilitatii firmei(denumire)
g) Schimbarea formei juridice a societatii. Aceasta ipoteza se refera la
cazurile in care asociatii hotarasc schimbarea societatii din SRL in SA
sau invers ori , din societate in nume colectiv in societate cu
comandita simpla .
Dreptul de opozitie. Legea permite creditorilor societatilor comerciale
ca in anumite situatii in care le sunt lezate drepturile si interesele lor legale
sa se opuna la adoptarea unor hotarari de catre adunarea generala a societatii
comerciale care au ca obiect modificarea actului constitutiv.

52
 CAPITOLUL V

REORGANIZAREA SOCIETATILOR COMERCIALE

5.1 Fuziunea

Precizari preliminare- Prin fuziune se intelege reuniunea a doua sau

mai multe societati comerciale intr-una singura . Exista doua tipuri de
fuziuni : fuziunea prin absorbtie si fuziunea prin contopire .
Fuziunea prin absorbtie. Absorbtia presupune dizolvarea uneia(sau
mai multor )societati,numita (sau numite)societate absorbita( sau societati
absorbite),si unirea lor cu o societate absorbanta.Societatile absorbante se
dizolva (adica se desfiinteaza) fara insa a intra in lichidare (adica fara a
distribui activele ramase in urma desfiintarii societatii catre asociati,asa cum
este firesc);toate activele societatii absorbite,adica tot patrimonial acesto,se
transfera societatii absorbante .In schimbuk acestui transfer de patrimoniu ,
societatea absorbanta , se oblige sa acorde(sa repartizeze)parti sociale sau
actiuni catre asociatii societatilor absorbite( societati care asa cum am vazut
se desfiinteaza)si, eventual , o suma de bani de maximum 10% din valoarea
nominala a partilor sociale sau a actiunilor astfel repartizate .
Fuziunea prin contopire. Contopirea presupune dizolvarea mai
multor societati care constituie o societate noua . Care sunt asemanarile si
deosebirile dintre cele doua tipuri de fuziune?In primul rand este de observat
ca, la fel ca la fuziunea prin absorbtie , societatile care formeaza noua
societate se dizolva fara insa a intra in lichidare ;apoi la fel ca la fuziunea
prin absorbtie, aceste societati care se dizolva,transfera totalitatea
patrimoniului lor catre o alta societate comerciala (numita societate
beneficiara );in fine,la fel ca la fuziunea prin absorbtie ,in schimbul
transferului de active(bunuri din patrimoniu)societatea beneficiara (care
preia patrimoniul),repartizeaza parti sociale sau actiuni catre asociatii
societatilor care se dizolva si, eventual o suma de bani maximum 10% din
valoarea nominala a partilor sociale sau actiunilor astfel repartizate
.Diferenta esentiala dintre cele doua tipuri de fuziuni consta in aceea ca, la
fuziunea prin absorbtie se constituie o societate noua care preia patrimonial
societatilor desfiintate;asadar,patrimonial nu se transfera la o societate
existenta ,asa cum era la fuziunea prin absorbtie .
Efectele fuziunii si divizarii.Fuziunea sau divizarea are urmatoarele
consecinte:

53
- Transmiterea universala a patrimoniului( adica a tuturor bunurilor)sau cu
titlu universal(adica a anumitor bunuri)
- Dobandirea calitatii de asociat . In temeiul fuziunii sau divizarii, actionarii
sau asociatii societatii absorbite sau divizate devin actionari,respective
asociati ai societatii absorbante,respective ai societatilor beneficiare,in
conformitate cu regulile de repartizare stabilite in proiectul de
fuziune/divizare .
- Desfiintarea societatii . Societatea absorbita sau divizata total inceteaza sa
existe .
Nulitatea unei fuziuni poate fi declarata numai prin hotarare judecatoreasca
si numai in doua situatii :
-daca nu a fost supusa unui control judiciar de catre judecatorul delegate
la Registrul Comertului
-daca hotararea uneia dintre adunarile generale care au votat proiectul
fuziunii este nula ori anulabila .

5.2 Fuziunea transfrontaliera

Conditii de fuziune.Societatile pe actiuni,societatile in comandita pe

actiuni,societatile cu raspundere limitata-persoane juridice romane-si
societatile europene cu sediul social in Romania pot fuziona , in donditiiile
prezentei legi cu societati comerciale care au sediul social sau , dupa caz ,
administratia centrala ori sediul principal in alte state member ale Uniunii
Europene sau in alte state apartinand Spatiului Economic European
.Societatile pe actiuni,societatile cu raspundere limitata-persoane juridice
romane-si societatile europene cu sediul social in Romania pot fuziona cu
societati comerciale care au sediul social sau dupa caz,administratia centrala
ori sediul principal in alte state member si care,fara a se incadra in tipurile de
entitati prevazute au personalitate juridical , detin um patrimoniu propriu ce
reprezinta singura sursa care asigura garantarea obligatiilor sociale si sunt
supuse unor formalitati de publicitate similare celor prevazute de Directiva
Consiliului 68/151/CEE,daca legea acelui stat membru permite astfel de
fuziuni .
Competenta de verificare a legalitatii procedurii de fuziune.
Competenta de verificare a legalitatii fuziunii,sub aspectul procedurii pe care
o urmeaza societatile participante la fuziune –persoane juridice romanesau
societatile europene cu sediul social in Romania-si daca este cazul,societatea
nou infiintata- persoana juridica romana sau societate europeana cu sediul in
Romania - , apartine judecatorului delegate la oficiul registrului comertului
unde sunt inmatriculate societatile persoane juridice romane sau societatile

54
europene cu sediul social in Romania participante la fuziune , inclusiv
societatea absorbanta,ori,daca este cazul ,societatea nou infiintata.
Definitia fuziunii transfrontaliere.Fuziunea transfrontaliera , in sensul
prezentei legi , este operatiunea prin care:

a)una sau mai multe societati ,dintre care cel putin doua sunt
guvernate de legislatia a doua state member diferite , sunt dizolvate fara a
intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati in
schimbul repartizarii catre actionari /asociatii societatii sau societatilor
absorbite de actiuni/parti sociale la societatea absorbanta si, eventual al unei
plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor
partilor sociale astfel repartizate ; sau
b) mai multe societati , dintre care cel putin doua sunt guvernate de
legislatia a doua state member diferite,sunt dizolvate fara a intra in lichidare
si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in
schimbul repartizarii catre actionari/asociatii lor de actiuni/parti sociale la
societatea nou-infiintata si, eventual, al unei plati in numerar de maximum
10% din valoarea nominala a actiunilor/partilor sociale ;
c) o societate este dizolvata fara a intra in lichidare si transfera
totalitatea patrimoniului sau unei alte societati care detine totalitatea
actiunilor sale/parti sociale sau a altor titluri conferind drepturi de vot in
adunarea generala .
Intocmirea proiectului comun de fuziune. Administratorii sau
membrii directoratului societatilor comerciale care urmeaza a participa la
fuziune intocmesc un proiect comun de fuziune care trebuie sa cuprinda cel
putin:
a) forma,denumirea si sediul social ale tuturor societatilor perticipante la
fuziune;
b) forma,denumirea si sediul social al ale societatii nou infiintate, daca
este cazul;
c) conditia alocarii de actiuni/partilor sociale la societatea adsorbanta sau
la societatea nou-infiintata;
d) rata de schimb a actiunilor/partilor sociale si cuantumul eventualelor
plati in numerar;
e) data de la care actiunile/partile sociale prevazute la litera c) dau
detinatorilor dreptul de a participa la beneficii si orice conditii
speciale care afecteaza acest drept ;
f) drepturile acordate de catre societatea absorbanta sau nou infiintata
detinatorilor de actiuni care confera drepturi speciale si celor care

55
 detin alte valori mobiliare in afara de actiuni sau masuri propuse in
privinta acestora;
g) informatii privind evaluarea patrimoniului transferat societatilor
absorbante sau societatii nou infiintate;
h) efectele fuziunii asupra locurilor demunca ale angajatilor societatilor
participante la fuziune ;
i) daca este cazul,informatii privind mecanismele de implicare a
aingajatilor in definirea drepturilor acestora de a participa la
activitatea societatii absorbante.

Publicitatea proiectului comun de fuziune.Proiectul comun de

fuziune ,semnat de reprezentantii societatilor participante , se depune la
oficiul registrului comertului unde sunt inmatriculate societatile
comerciale persoane juridice romane si/sau societatile europene cu sediul
in Romania , participante la fuziune .

Consecintele fuziunii . Fuziunea are urmatoarele consecinte:

a) transferal, atat in raporturile dintre societate absorbita si societatea
absorbanta/nou infiintata ,cat si in raporturile cu tertii , catre societatea
absorbanta/nou infiintata al tuturor activelor si pasivelor societatii
absorbite;
b) actionarii sau asociatii societatii absorbite/participante la fuziune
devin actionari,respective asociati ai societatii absorbante/nou
infiintatein conformitate cu regulile de repartizare stabiliote in
proiectul de fuziune;
c) societatea absorbita ,respective societatile care formeaza noua
societate prin fuziune inceteaza sa existe .
Raspunderea administratorilor .Administratorii societatii
absorbite sau ai celor ce au format noua societate raspund civil fata de
asociatii acelei/acelor societati pentru neregularitatile comise in
pregatirea si realizarea fuziunii.

5.3 – Divizarea societatilor comerciale – efectele divizarii

Precizari prealabile . Divizarea presupune impartirea unei societati

comerciale in mai multe societati comerciale . Exista doua tipuri de divizari :
divizarea totala si divizarea partiala(prin desprindere) .

56
 Divizarea totala . Divizarea totala poate aparea sub doua frme ,
respective divizarea prin transfer de patrimoniu catre societati existente si
divizarea prin transfer de patrimoniu catre societati nou constituite .
Prima forma de divizare totala este operatiunea prin care o societate ,
dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare,transfera mai multor societati
existente totalitatea patrimoniului sau ,in schimbul repartizarii de parti sociale
sau actiuni la societatile beneficiare ( adica la societatile existente,care preiau
patrimonial societatii divizate) si, eventual , al unei plati in numerar de
maximum 10% din valoarea nominala a partilor sociale sau actiunilor astfel
repartizate catre asociatii/actionarii societatii divizate .
A doua forma de divizare totala este operatiunea prin care o societate ,
dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare ,transfera toate activele si
pasivele sale mai multor societati nou constituite,in schimbul repartizarii de
parti sociale sau actiuni la societatile beneficiare si, eventual ,al unei plati in
numerar de maximum 10% din valoarea nominala a partilor sociale sau a
actiunilor astfel repartizate catre asociatii/ actionarii societatii divizate .

Divizarea partiala . Divizarea partiala (numita si divizare prin

desprindere) este operatiunea prin care o societate transfera o parte din
patrimonial sau ( deci nu intregul patrimoniu)uneia sau mai multor societati
existente ori a unor societati care sunt astfel constituite, fara insa ca
societatea care transfera activele(bunurile) se se desfiinteze .
Asadar,societatea renunta la anumite active(bunuri) din patrimonial sau ,insa
nu se desfiinteaza. Divizarea prin desprindere este de doua feluri :

- desprindere in interesul asociatilor, atunci cand societatea sau societatile

beneficiare ale activelor transferate aloca actiuni sau parti sociale catre
asociatii societatii care transfera activele
- desprindere in interesul societatii , atunci cand societatea sau societatile
beneficiare ale activelor transferate aloca actiuni sau parti sociale catre
societatea care transfera activele
Nulitatea unei divizari poate fi declarata numai prin hotarare judecatoreasca
, si numai in doua situatii :
-daca nu a fost supusa unui control judiciar de catre judecatorul delegate
la Registrul Comertului
-daca hotararea uneia dintre adunarile generale care au votat proiectul
divizarii este nula ori anulabila .

57
 CAPITOLUL VI

DIZOLVAREA SI LICHIDAREA SOCIETATILOR COMERCIALE

6.1 Cauzele de dizolvare. Efectele dizolvarii.

Precizari prealabile . Dizolvarea inseamna incetarea societatii

comerciale ,adica incetarea existentei acesteia .
O prima precizare care trebuia facuta aici este aceea ca exista ,pe de o parte
,cause de dizolvare de drept , adica situatii in care dizolvarea se produce de
drept ,fara a fi necesara o cerere in instantaprin care sa se solicite dizolvarea
societatii si exista, pe de alta parte cause de dizolvare care se produc numai ca
urmare a unei cereri adresate instantei . Cu alte cuvinte ,dizolvarea poate avea
loc ca urmare a vointei asociatilor sau independent de vointa lor , prin efectul
legii .
Trebuie precizat ca legea prevede cause generale de dizolvare a societatilor
comerciale , deopotriva aplicabile tuturor tipurilor de societati ,precum si cause
specifice de dizolvare pentru anumite tipuri de societati .

Cauze generale de dizolvare a societatilor comerciale .Orice societate

comerciala ,indifferent de forma acesteia , se dizolva in urmatoarele situatii :
-prin trecerea timpului stability pentru durata societatii ;
-prin imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau
rezilierea acestuia ;
-prin declararea nulitatii societatii
- prin hotararea adunarii generale
-prin hotararea tribunalului
-ca urmare a falimentului societatii .

Cauze speciale de dizolvare a societatilor pe actiuni .Societatile pe

actiuni , se dizolva ,in situatiile prevazute anterior(adica in situatiile generale
de dizolvare a tuturor tipurilor de societati) ,precum si in urmatoarele
situatii;

58
-in cazul diminuarii activului societatii sub jumatate din capitalul social al
societatii;
-in cazul in care numarul actionarilor devine mai mic de 2.

Cauze speciale de dizolvare a societatilor cu raspundere limitata si

a societatilor in nume colectiv. La aceste societati exista un singur caz
specific de dizolvare. Astfel, in plus fata de cauzele generale de dizolvare ,
aceste societati se mai dizolva si in situatia specifica a falimentului ,
incapacitatii , excluderii,retragerii sau decesului unuia dintre asociati cand,
datorita acestor cause , numarul asociatilor s-a redus la unul singur .

Cauze speciale de dizolvare a societatilor in comandita .Societatile

in comandita ,indifferent daca sunt in comandita sau in comandita simpla ,
se dizolva in cazurile generale de dizolvare si, in plus , intr-o situatie
specifica . Asemanator SRL-urilor ,si a celor in nume colectiv,societatile in
comandita se dizolva prin falimentul,incapacitatea ,
excluderea,retragerea,decesul asociatului ,insa numai daca acesta situatie se
refera la singurul asociat comanditat sau comanditar .
Alte cause prevazute de lege . In afara de cauzele prevazute de lege –
cadru a societatilor comerciale aratate mai sus , care atrag dizolvarea
societatilor comerciale,mai exista situatii particulare prevazute de Legea
nr.31/1990 si de legi speciale , care produc acelasi effect . Acestea se refera la :
lipsa organelor statutare ale societatii , nedepunerea situatiilor financiare
anuale , lipsa sediului,,disparitia asociatilor societatii , precum si la nemajorarea
capitalului social cand legea oblige la acest lucru .

Efectele dizolvarii . Consideratii prealabile . Dizolvarea societatii

produce doua efecte importante:deschiderea procedurii lichidarii si ridicarea
dreptului de administrare. Trebuie insa precizat faptul ca exista situatii in
care , desi societatea se dizolva, ea nu atrage si lichidarea , cum ar fi cazul
fuziunii ori divizarii totale a societatii , cand societatea se dizolva , dar va
transmite intregul sau patrimoniu catre o alta societate .

Deschiderea procedurii lichidarii . Lichidarea patrimoniului societatii

incepe dupa dizolvarea acesteia . Societatea isi pastreaza totusi
personalitatea juridical pentru operatiunile lichidarii , pana la terminarea
procedurii . Dizolvarea societatii , inainte de expirarea termenului fixat
pentru durata sa , are effect fata de terti numai dupa trecerea unui termen de

59
 30 zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV – a
dizolvarii .

Ridicarea dreptului de administrare . Din momentul dizolvarii ,

administratorii nu mai pot intreprinde noi operatiuni ; in caz contrar,ei sunt
personal si solitary raspunzatori pentru operatiunile pe care le-au intreprins .
Aceasta interdictie se aplica din ziua expirarii termenului fixat pentru durata
societatii ori de la data la care dizolvarea a fost hotarata de adunarea generala
sau declarata prin sentinta judecatoreasca . Societatea urmeaza a fi condusa de
catre lichidatori .

6.2 Lichidarea societatilor comerciale . Numirea lichidatorilor .

Precizari prealabile .Lichidarea voluntara a societatii comerciale este o

etapa legala care urmeaza etapei dizolvarii societatii .Operatiunile necesare
finalizarii procesului de lichidare se vor realiza potrivit dipozitiilor actului
constitutive , care reprezinta legea partilor . Cu toate acestea ,legea stabileste
cateva reguli obligatorii speciale care trebuie respectate in caz de
lichidare,precum si obligatia administratorului de a-si exercita in continuare
atributiile pana la preluarea functiei de catre lichidator .

Publicarea actului de numire a lichidatorilor . Actul de numire a

lichidatorilor ,mentinand puterile conferite acestora sau sentinta care tine
locul ,precum si orice act ulterior care adduce schimbari cu privire la persoana
lor sau la puterile conferite trebuie depuse in grija lichidatorilor ,la oficiul
registrului comertului . Aceste acte vor fi inscrise de indata in registrul
comertului si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei , partea a IV-a.

Depunerea semnaturii de catre lichidator . Dupa indeplinirea

formalitatilor aratate , lichidatorii vor putea depune in registrul comertului
semnatura ,data de la care pot incepe exercitarea functiei . Din acest moment ,
nicio actiune nu se poate exercita pentru societate sau contra acesteia decat in
numele lichidatorilor sau importiva lor .
Mentionarea faptului ca societatea este in lichidare , Dupa deschiderea
lichidarii , este obligatoriu ca toate actele emanand de la societate trebuie sa

60
arate ca aceasta este in lichidare . Legea nu arata insa care este sanctiunea
pentru nerespectarea acestei obligatii de mentionare .
Lichidatorii . Lichidatorii vor putea fi peroane fizice sau personae
juridice.Lichidatorii perosane fizice sau reprezentantii permanenti –persoane
fizice ale societatii lichidatoare – trebuie sa fie lichidatori autorizati , in
conditiile legii .
Lichidatorul este o persoana fizica sau juridical ,practician in insolventa
,autorizat in conditiile legii , desemnat sa conduca activitatea debitorului in
cadrul procedurii de insolventa si faliment si sa exercite atributiile prevazute de
lege sau stabilite de instanta judecatoreasca .

Numirea lichidatorilor .Numirea lichidatorilor in societatile cu

raspundere limitata va fi facuta de toti asociatii , daca in contractul de societate
sau in actul constitutiv nu se prevede altfel . Daca nu se va putea intruni
unanimitatea voturilor , numirea lichidatorilor va fi facuta de instanta , la
cererea oricarui asociat ori administrator , cu ascultarea tuturor asociatilor si
administratorilor . Impotriv sentintei se poate declara numai recurs de catre
asociati sau administratori , in termen de 15 zile de la pronuntare .
Raspunderea lichidatorilor . Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si
administratorii . Prin urmare , dispozitiile legii societatilor comerciale
referitoare la modul de raspundere a administratorilor si intinderea raspunderii
se aplica prin analogie si lichidatorilor .
Puterile lichidatorilor . Puterile si atributiile lichidatorului sunt cele
conferite prin hotararea tuturor asociatilor (potrivit conditiilor de cvorum
prevazute in actul constitutive pentru astfel de decizii )precum si cele stabilite
prin lege . Puterile conferite de lege lichidatorilor sunt:
-sa stea la judecata si sa fie actionati in interesul lichidarii ;
-sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lichidare ;
-sa vandal , prin licitatie publica , imobilele si orice avere mobiliara a
societatii (vanzarea bunurilor nu se va putea face decat in bloc)
-sa faca tranzactii
-sa lichideze si sa incaseze creantele creantele societatii , chiar in caz de
faliment al debitorilor dand chitanta ;
-sa contracteze obligatiile cambiale , sa faca imprumuturi neipotecare si sa
indeplineasca orice alte acte necesare .

In lipsa unor dispozitii speciale in actul constitutive sau in actul lor de

numire ,lichidatorii nu pot sa constituie ipoteci asupra bunurilor societatii , daca
nu sunt autorizati de instanta .

61
Lichidatorii care intreprind noi operatiuni comerciale ce nu sunt necesare
scopului lichidatorii sunt raspunzatori personal si solidar de executarea lor .

6.3 Stabilirea situatiei patrimoniului: mijloace de valorificare a bunurilor-

mijloace de stabilire acreditorilor si ordinea de plata a acestora

Efectuarea lichidarii . Inventarul bunurilor .Lichidatorii sunt datori ,

indata dupa preluarea functiei ca, impreuna cu administratorii sa faca un
inventar si sa incheie un bilant , care sa constate situatia exacta a activului si
pasivului societatii si, sa semneze .
Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimonial
societatii ,registrele ce li se incredinteaza de administratori si actele societatii .
De asemenea , acestia vor tine un registru cu toate operatiunile lichidarii , in
ordinea datei lor . Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor
daca acestia exista . Daca nu exista cenzori , consideram ca asociatii/ actionarii
pot controla activitatea lichidatorilor .

Distribuirea sumelor rezultate din lichidare . Lichidatorii nu pot plati

asociatilor nici o suma in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare , inaintea
achitarii creditarilor societatii . Creditorii societatii au dreptul de a exercita
contra lichidatorilor actiunile care decurg din creantele ajunse la termen , pana
la concurenta bunurilor existente in patrimonial societatii ., si , numai dupa
aceea de a se indrepta importiva asociatilor , pentru plata sumelor datorate din
valoarea actiunilor subscrise sau din aceea a aporturilor la capitalul social
.Lichidarea nu libereaza pe asociati si nu impiedica deschiderea procedurii de
faliment a societatii .
Finalizarea lichidarii.Lichidarea societatii trebuie terminate in cel mult 3
ani de la data dizolvarii . Pentru motive temeinice , tribunalul poate prelungi
acest termen cu cel mult 2 ani .
Radierea societatii .In termen de 15 zile de la terminarea
lichidarii,lichidatorii vor cere radierea societatii din registrul comertului , sub
sanctiunea unei amenzi judiciare 200 lei pentru fiecare zi de intarziere ,care va
fi aplicata de judecatorul delegate ,in urma sesizarii oricarei parti interesate
,prin incheiere . Incheierea judecatorului delegate este executorie si supusa
recursului . Radierea se poate face si din oficiu .
Arhivarea documentelor .Registrele societatii vor fi pastrate timp de 5 ani .
Repartizarea activului catre asociati .Dupa terminarea lichidarii societatii
cu raspundere limitata ,lichidatorii trebuie sa intocmeasca situatia financiara si

62
sa propuna repartizarea activului intre asociati . Situatia financiara semnata de
catre lichidatori se inainteaza spre a fi inregistrata si publicata pe pagina de
internet a oficiului registrului comertului .

Lichidarea activului si pasivului societatii comerciale .

Precizari generale. Lichidarea societatii comerciale impune efectuarea
unor operatiuni care au drept rezultat lichidarea patrimoniului societatii.Aceste
operatiuni constau in lichidarea activului si pasivului societatii.
Scopul operatiunilor de lichidare a activului si pasivului societatii este
prefacerea bunurilor societatii in bani si achitarea datoriilor societii .Eventualul
active net se repartizeaza asociatilor.
Lichidarea activului societatii.Operatiunile de lichidare a activului
societatii cuprind transformarea bunurilor societatii in bani si incasarea
creantelor pe care societatea le are fata de terti.
a) transformarea bunurilor societatii in bani. Aceasta operatiune se realizeaza
pe calea licitatiei publice. Se vor putea vinde ,prin licitatie publica,imobilele
si orice avere mobiliara a societatii.
b) Incasarea creantelor. Lichidatorii trebuie sa incaseze creantele de la debitorii
societatii . Aceasta operatiune se face la scadenta,potrivit obligatiilor
asumate.
c) Actiunile lichidatorilor.Legea reglementeaza calea de urmat in cazul cand
fondurile societatii , realizate din vinderea la licitatie a bunurilor societatii si
din incasarea creantelor societatii , nu sunt indesatulatoare pentru plata
creditorilor societatii.Lichidatorii care probeaza,prin prezentarea situatiei
financiare ,ca fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa
acopere pasivul exigibil , trebuie sa ceara sumele necesare asociatilor care
raspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral varsamintele , daca
acestia sunt obligate sa le procure , dupa forma societatii , sau, daca sunt
debitori fata de societate , pentru varsamintele neefectuate , la care erau
obligate in calitate de asociati.
Lichidarea pasivului societatii.Prin lichidarea pasivului societatii se
intelege plata datoriilor societatii catre creditorii sai.
Operatiunea de lichidare a pasivului societatii se realizeaza de catre
lichidatori,in conditii stabilite de lege.
Plata datoriilor fata de creditorii sociali se face cu sumele de bani rezultate
din lichidarea activului societatii . Asa cum am arata , pentru stingerea

63
datoriilor societatii , lichidatorii pot contracta obligatii cambiale ori
imprumuturi , in conditiile legii.
Actiunile creditorilor. Pentru a proteja interesele creditorilor societatii ,
legea consacra anumite actiuni prin care acestia isi pot valorifica drepturile lor .
Asfel,creditorii societatii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor
actiunile care decurg din creantele ajunse la termen , pana la concurenta
bunurilor existente in patrimoniul societatii. Deci, potrivit regulilor generale
,creditorii societatii care nu au fost satisfacuti in drepturile lor , pot actiona
societatea, prin lichidatori, pentru a urmari bunurile existente in patrimoniul
social.
Apoi, in subsidiar, creditorii societatii au o actiune impotriva asociatilor ,
pentru plata sumelor datorate din valoarea actiunilor subscrise , sau din aceea a
aporturilor la capitalul societatii.
In primul rand, creditorii sociali au actiune impotriva asociatilor pentru
sumele de bani datorate ca aport.
In al doilea rand , creditorii sociali pot actiona , in subsidiar , si pe
asociatii care raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale.

64
 CAPITOLUL VII

GRUPURILE DE INTERES ECONOMIC

7.1 Notiunea si caracteristicile grupului de interes economic

Precizari prealabile .Considerand ca grupul de interes economic este

util pentru desfasurarea activitatii comerciale din tara noastra , legiuitorul
roman a reglementat regimul sau juridic prin Legea nr.161/2003.
Definitia grupului de interes economic .Grupul de interes economic
( GIE)reprezinta o asociere intre doua sau mai multe personae fizice sau
juridice , constituita pe o perioada determinate , in scopul inlesnirii sau al
dizolvarii activitatii economice a membrilor sai , precum si al imbunatatirii
rezultatelor activitatii respective (art.118 din lege)
Caracteristicile grupului de interes economic . Grupul de interes
economic are anumite trasaturi caracteristice .
Grupul de interes economic este o asociere bazata pe un contract . Grupul
cuprinde doua sau mai multe personae fizice sau juridice , comercianti sau
necomercianti , pentru a putea depasi 20 de personae . Asocierea acestor
personae are la baza un contract care reprezinta actul constitutive al
grupului.
Grupul de interes economic este persoana juridical . Gratie personalitatii
juridice , grupul de interes economic este un subiect de drept si, in acesta
calitate , participa in nume propriu la raporturile juridice .
Grupul de interes economic urmareste un scop patrimonial . Potrivit legii ,
grupul se constituie in scopul inlesnirii sau dezvoltarii activitatii economice
a membrilor sai , precum si al imbunatatirii rezultatelor activitatii
respective . In conceptia legii , activitatea grupului trebuie sa se raporteze la
activitatea economica a membrilor sai , si sa aiba doar un character accesoriu
fata de activitatea membrilor . O atare activitate poate fi de exemplu , o
activitate de documentare ,cercetare, asistenta tehnica,publicitate etc.De
remarcat faptul ca grupul de interes economic,potrivit legii , poate avea
calitatea de comerciant sau necomercian . Criteriul de distinctie il reprezinta
caracterul activitatii , grupul va avea calitatea de comerciant daca actele si
operatiunile pe care le realizeaza sunt fapte de comert ( art . 127 alin.4 din
lege) .

65
Grupul de interes economic raspunde pentru obligatiile sale fata de terti . Ca
persoana juridical , grupul raspunde pentru obligatiile asumate fata de terti
.Potrivit legii,membrii grupului raspund nelimitat pentru obligatiile grupului
si, solidar , in lipsa unei stipulatii contrare cu tertii cocontractanti .

7.2 Constituirea grupului de interes economic –

Precizari prealabile . Grupul de interes economic se constituie prin

contact , care este actul constitutive al grupului , si se inmatriculeaza in
registrul comertului .
Actul constitutiv al grupului de interes economic.Grupul de interes
economic are la baza un contract semnat de membrii
grupului(fondatori).Contractul se incheie cu respectarea conditiilor de fond
cerute orice conventie,prevazute de art.948 C civ.Legea cere ca acest
contract se se incheie in forma autentica .(art 120 din lege) .Contractul
trebuie sa cuprinda elementele stabilite de art.122 din lege :denumirea
grupului ,precedata sau urmata de sintagma ,,grup de interes economic’’ ori
de initialele GIE;sediul grupului,numele si prenumele,domiciliul si cetatenia
membrilor personae fizice ,respective denumirea,forma juridical ,sediul si
nationalitatea membrilor personae juridice ,obiectul de activitate al
grupului ,cu precizarea domeniului si a activitatii principale,precum si a
naturii comerciale sau necomerciale a activitatii ,capitalul subscris si cel
varsat , cu mentinerea aportului fiecarui membru , in cazul in care grupul se
constituie cu capital ;durata grupului;membrii care reprezinta si
administreaza grupul ( sau administratorii nemembrii) si puterile lor ;clauze
privind controlul gestiunii grupului ,modul de dizolvare si lichidare a
grupului etc .
Cu privire la cuprinsul actului constitutive, se impun doua precizari .
In primul rand , potrivit legii , grupul de interes economic se poate
constitui cu sau fara capital . Membrii grupului pot conveni sa afecteze
anumite bunuri pentru desfasurarea activitatii si, deci , sa constituie un
capital social . Dar, drepturile membrilor grupului nu pot fi reprezentate prin
titluri negociabile ( actiuni) . Orice clauza contrara este lovita de nulitate
(art.121 din lege ) .
In al doilea rand , grupul de interes economic nu poate avea drept scop
obtinerea de profituri pentru sine . Daca din activitatea grupului rezulta
profit , acesta se distribuie in totalitate,in mod obligatoriu intre membrii
grupului , cu titlu de dividende ,in cotele prevazute in actul constitutive sau,

66
in lipsa unei asemenea cause , in parti egale .In cazul in care cheltuielile
depasesc veniturile grupului , diferenta va fi acoperita de membrii grupului
in cotele prevazute in actul constitutive sau, in lipsa unei asemenea clause, in
parti egale ( art 165 din lege) .
Inmatricularea grupului de interes economic . Grupul de interes
economic se inmatriculeaza in registrul comertului .la cererea
administratorului grupului in termen de 15 zile de la autentificarea actului
constitutive .

7.3 Functionarea si modificarea grupului de interes economic

Functionarea GIE
Precizari prealabile . Grupul de interes economic functioneaza gratie
organelle sale : adunarea generala a membrilor grupului si administratorii
grupului .
Adunarea generala a membrilor grupului . Membrii grupului
formeaza adunarea generala a membrilor grupului , ca organ supreme de
deliberare si decizie . Conditiile privind adoptarea hotararilor se stabilesc
prin actul constitutive . Acesta poate prevedea ca toate hotararile sau o parte
dintre ele sa fie adoptate in anumite conditii de cvorum si majoritate . In
lipsa unei asemenea stipulatii , hotararile se adopta cu votul unanim al
membrilor grupului .
Legea prevede insa ca pentru modificarea actului constitutive este
obligatoriu votul unanim al membrilor ,iar pentru aprobarea situatiei
financiare si pentru deciziile referitoare la raspunderea administratorilor este
necesar votul majoritatii membrilor .
Dreptul de vot al membrilor se stabilesc prin actul constitutive.
Adunarea Generala a membrilor grupului se convoaca de catre
administratori ,la solicitarea oricarui administrator sau membru al grupului .
Administratorii grupului de interes economic . Grupul de interes
economic este administrat de personae anume imputernicite –administratorii
grupului .
Administratorii sunt desemnati prin actul constitutive ori alesi prin vot
unanim de catre membrii grupului . Ei pot fi persoane fizice sau persoane
juridice .
Membrii grupului , prin vot unanim , pot decide revocarea
administratorilor sau limitarea puterilor lor , in afara de cazul in care
administratorii au fost numiti prin actul constitutive.
Raspunderea administratorilor este solidara .

67
 Actiunea in raspundere impotriva administratorilor grupului se decide
prin votul majoritatii membrilor grupului . Ea apartine creditorilor grupului
dar numai cand obligatiile grupului nu sunt executate la scadenta , in mod
repetat , sau cand grupul este supus procedurii insolventei reglementata de
Legea nr.85/2006 .
Controlul asupra gestiunii grupului . Membrii au dreptul de a se
informa asupra grupului , prin consultarea documentelor prevazute in actul
constitutive.

Modificarea grupului de interes economic

Precizari prealabile . Grupul de interes economic poate suferi , in

cursul existentei sale , anumite modificari . Aceste modificari se pot referi la
mutarea sediului grupului , schimbarea obiectului principal de activitate
,fuziunea/divizarea. Reducerea/prelungirea duratei grupului , dizolvarea si
lichidarea grupului etc .
Orice modificare in privinta grupului se realizeaza nimai prin
modificarea actului constitutive al grupului de interes economic , in
conditiile legii .
Avand in vedere ca grupul de interes economic nu este o societate
comerciala , o transformare a grupului de interes economic in societate
comerciala si invers nu este posibila .
Conditiile modificarii actului constitutive al grupului de interes
economic .Actul constitutive poate fi modificat de membrii ,cu respectarea
conditiilor de fond si de forma prevazute pentru incheierea lor .Hotararea de
modificare a actului constitutive se ia cu votul unanim al membrilor grupului
afara de cazul cand prin actul constitutive s-a prevazut altfel . Controlul de
legalitate asupra actului modificator se face de catre judecatorul delegate , in
conditiile Legii nr.26/1990.
Actul additional modificator se publica in Monitorul Oficial .

7.4 Dizolvarea , lichidarea si aplicarea procedurii Legea 85/2006

asupra grupului de interes economic .

Precizari prealabile . Grupul de interes economic isi inceteaza

existenta ca persoana juridical prin dizolvare si lichidare . Dizolvarea si
lichidarea sunt doua faze distincte care se realizeaza succesiv .
Dizolvarea grupului de interes economic .Grupul de interes economic
se dizolva in conditiile legii . Cauzele de dizolvare a grupului de interes

68
economic sunt aceleasi ca si cele prevazute de Legea nr.31/1990 pentru
dizolvarea societatilor comerciale :expirarea timpului stabilit pentru durata
grupului ;imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al
grupului;hotararea tribunalului ;declararea falimentului grupului ; alte cause
prevazute de lege sau de actul constitutive al grupului .
Pe langa aceste cauze mai prevede si anumite cause de dizolvare-
sanctiune:grupul nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot
intruni ;grupul nu a depus actele prevazute de lege la oficiul registrului
comertului;grupul si-a incetat activitatea etc.
Dizolvarea grupului trebuie inscrisa in registrul comertului si publicata
in Monitorul Oficial .
Din momentul dizolvarii grupului , administratorii nu mai pot angaja
noi operatiuni , putand numai sa finalizeze operatiunile in curs.
Dizolvarea grupului are ca efect deschiderea procedurii lichidarii .
Exceptional , dizolvarea,nu este urmata de lichidare in cazul fuziunii si
divizarii totale a grupului sau in alte cazuri prevazute de lege .
Dizolvarea nu are ca effect incetarea personalitatii juridice ;grupul isi
pastreaza personalitatea juridical pentru operatiunile lichidarii ,pana la
terminarea acesteia .
Lichidarea grupului de interes economic . Patrimoniul grupului se l
lichideaza in conditiile legii .Lichidarea se realizeaza de personae fizice sau
juridice autorizate in calitate de lichidatori .Lichidatorii au urmatoarele
atributii principale : sa execute si sa termine operatiunile patrimoniale
referitoare la lichidare;sa vinda prin licitatie publica bunurile din patrimonial
grupului;sa incaseze creantele grupului ; sa plateasca datoriile grupului ; sa
repartizeze membrilor grupului ceea ce se cuvine fiecaruia din lichidarel sa
stea on judecata si sa fie actionati in interesul lichidarii .
Lichidatorii nu pot plati nici o suma in contul partilor ce li s-ar cuveni
din lichidare inaintea achitarii creantelor creditorilor grupului .
Dupa terminarea lichidarii , in termen de 15 zile , lichidatorii sunt
obligate sa ceara radierea inmatricularii grupului din registrul comertului ,
sub sanctiunea unei amenzi civile de 1.000.000 lei pentru fiecare zi de
intarziere .
Grupul de interes economic aflat in stare de insolventa va fi supus
procedurii insolventei reglementata de Legea 85/2006.

7.5 Grupurile europene de interes economic ( GEIE)

69
 Caracterizare generala . Grupul European de interes economic este
definit de lege ca si grupul roman de interes economic , ca o asociere dintre
doua sau mai multe personae fizice iri juridice , constituita pentru o perioada
determinate sau nedeterminata , in scopul inlesnirii ori dezvoltarii activitatii
economice a membrilor sai precum si al imbunatatirii rezultatelor activitatii
respective .
Ceea ce caracterizeaza grupul European de interes economic este faptul
ca mambrii sai pot fi numai:
companii sau firme ,din versiunea consolidate a Tratatului de Constituire a
Comunitatii Europene ,precum si alte personae juridice ,de drept public sau
privat ,care au fost infiintate in conformitate cu legislatia unui stat membru
al Uniunii Europene si care indeplinesc conditiile prevazute de art 233 alin.2
lit.a0 din Legea Numarul 161/2003.
Persoanele fizice care desfasoara activitati industriale
,comerciale,mestesugaresti sau agricole ori care furnizeaza servicii
profesionale sau de alta natura pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeana
. Grupul European de interes economic se constituie in baza unui
contract de asociere , denumit act constitutive si se inregistreaza in registrul
comertului , in conditiile Legii nr,26/1990.
Prin actul Constitutiv al grupului se reglementeaza modul de organizare a
grupului , prezentandu-se urmatoarele elemente :denumirea
grupului,precedata sau urmata de sintagma ,,Grup European de Interes
Economic ‘’ sau de initialele ,,G.E.I.E’’ , sediul grupului ;obiectul de
activitate al grupului;numele/denumirea ,firma ,forma juridical , domiciliul /
sediul si, daca este cazul , codul de inregistrare si locul inmatricularii
fiecarui membru al grupului ;perioada de functionare a grupului .
Grupul European de interes economic poate infiinta in Romania
filiale ,precum si sucursale ,reprezentante si alte unitati fara personalitate
juridical .
Infiintarea filialelor si sucursalelor in Romania este supusa dispozitiilor
referitoare la inmatricularea , mentionarea si publicarea actelor si faptelor
cerute pentru grupurile de interes economic romane .

70
 CAPITOLUL VIII

OBLIGATIILE PROFESIONALE ALE PERSOANELOR FIZICE SI

JURIDICE CARE DESFASOARA ACTIVITATI ECONOMICE

8.1 Inregistrarea in Registrul Comertului.Raspunderea pentru

neefectuarea inregistrarii .

Comerciantii ,inainte de inceperea comertului ,precum si alte persoane

fizice , sau juridice ,prevazute in mod expres de lege,inainte de inceperea
activitatii acestora ,au obligatia sa ceara inmatricularea in registrul
comertului, iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului ,sau dupa
caz ,a activitati respective ,sa ceara inscrierea in acelasi registru al
mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de
lege.
Aceste prevederi nu se aplica taranilor si meseriasilor care-si desfac
produsele din gospodarie proprie.
In intelesul prezentei legi comerciantii sunt persoanele fizice si
asociatiile familiale care efectueaza in mod obisnuit acte de comert
,societatile comerciale ,companiile naionale si societatile nationale ,regiile
autonome ,grupurile de interes economic cu caracter comercial si
organizatiile cooperatiste.
Inregistrarile impuse de lege au drept scop sa aigure ,prin intermediul
registrului comertului ,o evidenta privind existenta si activitatea
comerciantilor. Aceasta nu are un caracter strict professional si este
organizata pentru ocrotirea intereselor generale ale societatii ale tertelor
persoane si intereselor comerciantilor insisi.
Recunoscand libertatea comertului ,statul stabileste in interesul
societatii regulile dupa care es desfasoara activitatea comerciala.Intre aceste
reguli se afla si si cele referitooare la inmatricularea comerciantilor intr-o
evidenta oficiala,care sa cuprinda datele necesare cunoasterii
comerciantilor intr-o evidenta oficiala. Prin centralizarea acestor

71
date ,registrul comertului constituie o banca de date oficiala privitoare
comercianti la care poate apela orice interesat.
Pentru tertele persoane care ar dori sa stabileasca raporturi de afaceri
cu un anumit comerciant ,registrul comercial reprezinta o sursa de
informatii sigura asupra bonitatii comerciantului respectiv.
Prin inmatriculareasi inscrierea in registrul comertului a mentiunilor
prevazute de lege se asigura opozabilitatea fata de terti. Sub acest aspect
registrul comertului reprezinta instrumentul publicitatii legale a activitatii
comerciale.
Registrul comertului este o autoritate publica structurata pe doua
paliere:la nivel central O.N.R.C. organizat pe linga Camera de Comert si
Industrie a Romaniei,iar la nivel local O.R.C.sunt organizate pe linga
Camera de Comert si industrie teritoriala.
Sub un alt aspect R.C.apare ca un sistem de evidenta comerciala
inmaticularea comerciantilor si inscrierea actelor si faptelor a caror
inregistrare este prevazuta de lege in registrul comertului constituind
obligatii instituite de lege.Un alt inteles si totodata o finalitate a R.C.este
acela de sistem public de informare comerciala.
Desfasurarea in conditii optime a relatiilor de afaceri imlica in mod
necesar cunoasterea personajelor de pe scena comertului si a obiectului lor
de activitate dar in egala masura ,prezinta interes acele date si informatii
despre statutul civil si comercial al viitorului partener despre capacitatea si
bonitatea sa.
Totodata ,prin inregistrarile operate in registrul comertului se
asigura protectia firmei comerciale ,a ,emblemei si a altor drepturi ale
comrciantului.
Comerciantii cer inmatricularea la O.R,C, din judetul unde-si au
sediul social .Controlul legalitatii operatiunilor effectuate la O,R,C,se face
de catre unul dintre judecatorii tribunalului judetean delegate annual de
presedintele acestui tribunal.Inregistrarile in R.C. se facpe baza unei
incheieri a judecatorului delegate sau ,dupa caz, in baza unei hotariri
judecatoresti irevocabile,in afara de cazurile in care legea prevede altfel.
Instantele judecatoresti sunt obligate sa tromita O.R.C.in termen de 15 zile
de la data cind au ramas irevocabile ,copii legalizate de dispozitivul
hotaririlor judecatorestiirevocabile si de pe incheierile ce se refera la acte si
mentiuni a caror inregistrare este ceruta de lege. In aceste incheieri
instantele vor dispune si efectuarea inregistrarilor in registrul comertului.

72
8.2 Constituirea fondului de comert . Operatiuni asupra fondului de
comert .

Notiunea fondului de comert .

Precizari prealabile .Desfasurarea unei activitati comerciale impune
existenta si folosirea unor instrumente de lucru adecvate . Acestea pot fi , in
functie de obiectul comertului , bunuri precum:
cladiri,mobilier,marfuri,instalatii,brevete de inventii etc. Toate aceste bunuri
destinate realizarii activitatii comerciale formeaza fonful de comert .
Definitia si caracteristicile fondului de comert . In doctrina dreptului
commercial , au fost date diferite definitii fondului de comert .
In opinia noastra , fondul de comert poate fi definit ca un ansamblu de
bunuri mobile si immobile , corporate si incorporate,pe care un comerciant
le afecteaza desfasurarii unei activitati comerciale , in scopul atragerii
clientelei si, implicit,obtinerea de profit . Din aceasta definitie rezulta
caracteristicile fondului de comert .
a) Fondul de comert este un ansamblu de bunuri . Aceste bunuri sunt
bunuri corporale (mobilier,marfuri etc.) si bunuri incorporale (firma,
emblema,brevetul de inventie etc.)
b) Fondul de comert este afectat desfasurarii unei activitati comerciale .
Bunurile care fac parte din fondul de comert sunt destinate realizarii
activitatii comerciale . Comerciantul , dupa vointa sa ,stabileste care
sunt bunurile necesare desfasurarii activitatii comerciale si le da
aceasta destinatie .
c) Fondul de comert se constituie un scopul atragerii clientelei si,
implicit a obtinerii de profit . Scopul oricarei activitati comerciale este
obtinerea de profit .Ca instrument al activitatii comerciale , fondul de
comert este constituit pentru atragerea clientelei pentru a obtine profit
din activitatea comerciala .
Delimitarea notiunii de fond de comert.Notiunea fondului de comert
trebuie delimitate de alte notiuni . Avem in vedere delimitarea fata de
notiunile de patrimoniu,intreprindere si imobilul destinat desfasurarii
activitatii comerciale .
a) Fondul de comert si patrimonial . Notiunea de fond de comert este
distincta fata de notiunea de patrimoniu . Spre deosebire de fondul de
comert , care este un ansamblu de bunori mobile si immobile,
corporale si incorporale, patrimonial reprezinta totalitatea drepturilor
si obligatiilor comerciantului , care au valoare economica . Se poate
spune ca fondul de comert este o parte componenta a patrimoniului

73
 comerciantului intrucat bunurile fac parte , atat din fondul de comert ,
cat si din patrimoniu .
b) Fondul de comert si intreprinderea .Intreprinderea este o organizare
sistematica de catre comerciant a factorilor de productie , intre care se
afla si bunurile afectate desfasurarii activitatii comerciale . Deci
intreprinderea inglobeaza si elemente care nu fac parte din fondul de
comert .
c) Fondul de comert si imobilul in care isi desfasoara activitatea
comerciala . Fondul de comert nu se confunda cu imobilul in care
comerciantulisi desfasoara activitatea . Imobilul este un element al
fondului de comert .

Elementele fondului de comert:

Precizari prealabile.Fondul de comert cuprinde acele bunuri pe care le

reclama desfasurarea activitatii comerciale avute in vedere de catre
comerciant . Deci, fondul de comert nu are o componenta unitara , ci una
variata , in functie de specificul activitatii comerciantului . Totodata ,
compozitia fondului de comert nu este fixa , ci variabila ; elementele
fondului de comert se pot modifica , in functie de nevoile comertului , insa
fondul de comert continua sa subziste .

Elemente incorporale ale fondului de comert .

Precizari prealabile .In categoria elementelor incorporale ale fondului

de comert sunt cuprinse drepturile care privesc : firma,emblema,clientele,si
vadul commercial,brevetelede inventii si drepturile private ,confera
comerciantului dreptul exclusivde a le exploata in folosul sau , in conditiile
stabilite de lege .

Elementele corporale ale fondului de comert

Precizari prealabile . Din categoria elementelor corporale sau

materiale fac parte bunurile immobile si bunurile mobile corporale .

Bunurile imobile . In activitatea sa , comerciantul se serveste si de

anumite bunuri immobile . Acestea pot fi immobile prin natura lor( de
exemplu cladirea in care se desfasoara comertul ) sau immobile prin
destinatie( de exemplu instalatii,utilaje,masini, etc.)

74
Bunuri mobile corporale . Fondul de comert cuprinde si bunurile mobile
corporale cum sunt:materiile prime,materialeleetc , destinate a fi prelucrate ,
precum si produele( marfurile ) rezultate din activitatea comerciala .

Actele juridice privind fondul de comert

Precizari prealabile . Fondul de comert, ca bun unitary , precum si
elementele sale componente pot face obiectul unor acte juridice : vanzare-
cumparare,locatiune,garantie reala mobiliara etc .
In absenta unei reglementari legale speciale , actele juridice privind fondul
de comert sunt guvernate de principiile generale ale dreptului civil ,cu luarea
in considerare a specificului obiectului acestor acte juridice .
Fiind un bununitar, fondul de comert se poate transmite pe cale succesorala ,
in conditiile Codului Civil . Exploatarea fondului de comert de catre
mostenitori se poate face prin constituirea unei societati comerciale , in
conditiile Legii nr.31/1990, ori a unei societati in participatie , in conditiile
Codului Comercial .

Vanzarea cumpararea fondului de comert .Contractul de vanzare

cumparare poate avea ca obiect fondul de comert , ca bun unitary sau
elemente componente ale acestuia . In principiu vanzarea priveste fondul de
comert ca bun unitary , cu toate elementele care il compun. Acest lucru
trebuie subinteles , chiar daca nu exista o stipulatie expresa in acest sens .

Transmiterea fondului de comert ca aport in societatea comerciala .

Fondul de comert poate face obiectul unui aport intr-o societate comerciala
la a carei constituire participa titularul fondului . Deci, titularul fondului de
comert ,, dorind sa devina asociat intr-o societate comerciala , se oblige sa
contribuie la formarea capitalului social al societatii prin transmiterea catre
societate a fondului de comert . Potrivit legii , titularul poate transmite
dreptul de proprietate oro numai dreptul de folosinta asupra fondului de
comert .

Locatiunea fondului de comert . Fondul de comert poate face obiectul

unui contract de locatiune , in conditiile Codului Civil .

75
In temeiul contractelor de locatiune , in schimbul unui prêt , proprietarul
fondului , in calitate de locator , transmite locatarului folosinta asupra
fondului de comert .
Ca efect al contractului , locatorul are dreptul sa continue exercitarea
comertului sub firma proprie , exploatand fondul de comert. Locatarul va
putea sa continue activitatea si sub firma anterioara , mentionand in
cuprinsul ei calitatea de successor , daca locatorul a consimtit expres.

Garantia reala asupra fondului de comert. Fondul de comert poate

face si el obiectul unei garantii reale , in conditiile Codului civil .Garantia se
constituie pe baza unui contract de garantie . Ea se poate contitui cu sau fara
deposedarea de bunul care face obiectul garantiei .

8.3 Desfasurarea activitatii economice cu respectarea regulilor

concurentei loiale .

Consideratii generale .Concurenta este un element definitoriu al

economiei de piata si reprezinta motorul dezvoltarii economico-sociale .In
general prin concurenta se intelege o confruntare intre tendinte adverse , care
converg spre acelasi scop . Prin concurenta, in sens juridic intelegem
confruntarea dintre agentii economici cu activitati similare sau asemnatoare ,
exercitatat in domeniile deschise pietei pentru castigarea si conservarea
clientelei , in scopul rentabilizarii prpriei intreprinderi .

Premise. Din punct de vedere economic , concurenta ,pentru a fi

posibila presupune o piata organizata pe baza urmatoarelor reguli:
independenta si descentralizarea activitatii de productie, de distributie si de
consum ;libertatea de initiative fara constrangeri sau limitary de ordin
administrative si proprietatea private asupra unui procent semnificativ din
totalitatea mijloacelor de productie .

Functii . In conditiile de piata libera concurenta indeplineste cateva

functii definitorii :
- faciliteaza ajustarea automata a cererii si a ofertei in toate
domeniile vietii economice
- impiedica fixarea preturilor printr-o politica de monopol
exercitata de anumiti agenti economici;
- stimuleaza inventiile si inovatiile , crearea de produse ori
servicii noi de o calitate tot mai buna ;

76
 - asigura o alocare rationala a resurselor in functie de diferitele
utilitati solicitate de piata
- stabileste o repartizare a beneficiilor proportionala cu
contributia efectiva a agentilor economici in activitatea de
producere a unor bunuri si de prestare a unor servicii si de
distributie a acestora.

Formele concurentei . Dupa gradul de libertate se distinge intre

concurenta pura si perfecta si concurenta eficienta sau posibila .
Concurenta pura sau perfecta are trasaturi cum ar fi: atomicitatea
pietei(un numar mare de agenti economici mici si mijlocii) ,omogenitatea
produselor si serviciilor ,transparenta,pluralitatea de optiuni.In raport cu
acest tip de concurenta statul nu intervine in economie decat pentru
asigurarea conditiilor optime pentru desfasurarea spontana a competitiei
economice . Concurenta perfecta a functionat in perioada de inceput a
capitalismului . In timp, tendinta a fost de a se promova o alta forma de
concurenta denumita conventional concurenta eficienta sau posibila .
Factorii care au determinat acest process sunt: regresut atomizarii pietei ca
effect al concentrarii intreprinderilor si capitalurilor concomitant cu
necesitatea interventiei statului pentru impiedicarea practicilor monopoliste
si protejarea consumatorilor .
Interventia statului in cazul concurentei eficiente consta in indeplinirea
de catre acesta a unor functii de reglementare , de asistenta si de gestiune .
Concurenta eficienta se concretizeaza prin trei trasaturi specifice si anume:
- caracterul deschis al pietei ( toti agentii economici se bucura de
accesul liber pe piata )
- libertatea de actiune pe piata ( toate intreprinderile isi pot stabili
in mod autonom politica in raport cu ceilalti concurenti si cu
consumatorii )
- toti utilizatorii si consumatorii sa beneficieze de un grad
satisfacator de libertate in alegerea furnizorului si a marfii
dorite .
Dupa cum prin practicile concurentiale ale agentilor economici se
incalca dispozitiile legale care reglementeaza domeniul concurentei se face
distinctie intre concurenta licita si concurenta ilicita .Concurenta ilicita poate
fi de asemenea clasificata in concurenta interzisa si concurenta neloiala .
Concurenta interzisa apare in domenii scoase de lege din sfera competitiei .
Concurenta neloiala apare in domeniul in care competitia este permisa prin
lege dar trebuie desfasurata cu mijloace oneste . In concluzie, asa cum s-a
observat , ne aflam in cazul concurentei interzise atunci cand se savarseste

77
un act fara drept (interzis de lege) si in cazul concurentei neloiale atunci
cand un act , in principiu permis este realizat printr-un exercitiu abuziv al
unui drept.
Prin concurenta neloiala trebuie sa intelegem savarsirea in
domeniile deschise competitiei economice , a unor fapte contrare legii sau
uzantelor cinstite ale activitatii comerciale , in scopul captarii clientelei unor
rivali de pe piata relevanta , producandu-se astfel prejudicii materiale si/sau
morale , prezente sau eventuale .
In practica judiciara se face uneori confuzie intre concurenta onesta si
cea neloiala . Pentru asi acapara clientele un comerciant are dreptul sa uzeze
de toate practicile oneste pentru a obtine un lucru , inclusive practicarea unor
preturi mai mici decat un alt agent commercial oncurent cu acelasi profil de
activitate .

Raspunderea civila . Potrivit art.3 din Legea nr.11/1991 faptele de

concurenta neloiala atrag raspunderea civila in conditiile acestei legi .
Comerciantul care savarseste un act de concurenta neloiala va fi obligat sa
inceteze sau sa inlature actul si dupa caz sa plateasca despagubiri pentru
daunele pricinuite .
Raspunderea contraventionala . Urmatoarele fapte constituie contraventii ,
daca nu sunt savarsite in astfel de conditii decat sa fie considerate ,potrivit
legii penale , infractiuni :
- oferirea serviciilor de catre salariatul exclusive al unui
comerciant a unui concurrent ori acceptarea unei asemenea
fapte;
- divulgarea , achizitionarea sau folosirea unui secret commercial
de catre un comerciant sau un salariat al acestuia , fara
consimtamantul detinatorului legitim al respectivului secret
comercial si intr-un mod contrar uzantelor comerciale cinstite .
- comunicarea sau raspandirea in public de catre un comerciant
de afirmatii asupra intreprinderii sale sau activitatii acesteia ,
menite sa induca in eroare si sa ii creeze o situaie de favoare in
dauna unor concurenti ;
- deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea legaturilor
stabilite cu aceasta clientele in cadrul functiei detinute anterior
la acel comerciant;
- concedierea sau atragerea unor salariati ai unui comerciant n
scopul infiintarii unei societati concurente care sa capteze
clientii acelui comerciant sau angajarea salariatilor unui
comerciant in scopul dezorganizarii activitatii sale .

78
 Autoritati specializate in prevenirea si combaterea faptelor si
actelor care incalca regimul concurentei .
- Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei ;
- Camera de industrie si comert a Romaniei si a municipiului
Bucuresti si camerele de industrie si comert judetene;
- Oficiul Registrului Comertului
- Garda Financiara
- Comisia pentru taxe antidoping ;Etc.
CAPITOLUL IX

PROCEDURA INSOLVENTEI

9.1 Categorii de debitori carora li se aplica procedura generala si

simplificata a insolventei .

Debitorul este persoana fizica sau persoana juridica de drept privat

,care face parte din una dintre categoriile enumerate la art. 1 din lege al
carei patrimoniu este in stare de insolventa.

Legea 85/2006 privind procedura insolventei descrie doua tipuri de

proceduri:
Procedura generala –procedura prin care un debitor care indeplineste
conditiile prevazute la art1 alin 1 fara a le indeplini simultan sip e cele de
la art 1 alin 2 intra ,dupa perioada de observatie ,sucesiv in proceduura de
reorganizare judiciara si in procedura falimentului sau separate numai in
reorganizare judiciara ori doar in procedura falimentului.
Articolul 1 alin (1) mentioneaza ca sunt avuti in vadere “debitorii aflati in
stare de insolventa sau de insolvanta iminenta “ cu exceptia celor prevazuti
la alin (2) lit c si d;
- societatile comerciale
- societatile cooperatiste
- organizatiile cooperatiste
- societatile agricole
- grupurile de inters economic
- orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara
activitati economice.
Categoriile exceptate de la aceasta procedura generala sunt comercianti
care fac parte categoriile enumerate,dar in plus indeplinesc si una dintre
urmatuarele conditii;

79
 - nu detin nici un bun in patrimoniul sau.
- Actele constitutive sau documentele financiare nu pot fi gasite.
- Administratorul nu poate fi gasit
- Sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul
comertului.
In acelasi timp ,sunt exceptati si comerciantii care fac parte din
categoriile anterioare si care nuau prezentat unul dintre documentele
prevazute la art 28 alin(1) lit b. c. e. si h. in termenele prevazute de lege.
Este avuta in vedere situatia procedura insolventei este declansata de
cererea comerciantului. Aceasta cerere trebuie introdusa obligatoriu in
termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa si trebuie
insotita intr altele de urmatoarele acte ;
- o lista completa atuturor bunurilor debitorului,incluzind toate conturile si
bancile prin care debitorul isi ruleaza fondurile, pentru bunurile grevate se
vor mentiona datele din registrele de publicitate .
- o lista a numelor si adresele creditorilor,oeicum ar fi creantele acestora;
certes sau sub conditie lichide sau nelichide ,csadente sau ne scadente
,necontestate sau contestate ,,artinduse suma cauza si drepturile de
preferinta.
- o lista a activitatilor curente pe dare intentioneaza sa le desfasoare in
perioada de observatie .
- o declaratie prin care debitorul isi arata intentia de intare inprocedura
simplificata sau de reorganizare ,conform unui plan prin restructurarea
activitatii ori prin lichidarea in tot sau in parte a averii in vederea stingerii
datoriilor sale;daca aceasta declaratie nun va fi dapusa pina la expirarea
termenului stabilit de lege ,se prezuma ca debitorul este de acord cu
initierea procedurii simlificate.Daca debitorul nu dispune ,la momentul
inregistrarii cererii, de vreuna din informatiile necesare pentru intocmirea
documentalor enumerate anterior ,va putea inregistra acea informatie la
tribunal in termen de 10 zile;daca nu o va face ,cererea sa va fi
considerata o recunoastera a stari de insolventa a patrimoniului sau , caz in
care judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de injtrare in procedura
simlificata.
Procedura simplificata reprezinta procedura prin care debitorul care
indeplineste conditiileprevazute la art (1) alin (2) intra direct in procedura
falimentului,fie odata cu deschiderea procedurii insolventei fie dupa o
perioada de observatie de maximum 60 de zile,perioada in care vor fi
analizate elementele de natura sa determine declansarea proceduri
simlificate in sine . Articolul 1 ain (2) din LG 85/2006 mentioneaza ca

80
aceasta procedura “ se aplica debitorilor alati in stare de insolventa”care se
incadreaza in una din urmatoarele categorii;
- comerciantii,persoane fizice ,actionand individual.
- asociatii familiale
- comerciantii care fac parte din categoriile prevazute la ali(1) si
indeplinesc una din urmatoarele conditii;
- nu detin nici un bun in patrimoniul lor
- actele constitutive sau documentelecontabilenu pot fi gasite.
- administratorul nu poate fi gasit.
-sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul
comertului.
- debitori care fac partedi categoriile prev la ain(1) care nu au
prezentat documentele prevazute la art 28 alin(1) litb).c). e).si in termen
prevazut de lege.
- societatile comerciale dizolvate anterior formularii cererii
introductive.
- debitorii care si-au declarat prin cererea introductive intentia de
intrare in faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura
de reorganizare judiciara.

Articolul 30 dinLegea 85/2006 precizeaza ca “ nu pot formula o

cerere de reorganizare judiciara debitorii ,persoane juridice ,care in
ultimii 5 ani ,precedenti hotaririi de deschidere a procedurii ,au mai fost
supusi unei astfel de proceduri’’.

9.2 Insolventa – conditie esentiala pentru aplicarea procedurii

Legea nr 85/2006 DEFINESTE insolventa ca reprezentind acea

stare a patrimoniului patrimoniului debitorului care se acracterizeaza prin
insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile.

a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cind debitorul ,dupa

30 de zile de la scandenta ,nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi
creditori;
b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va
putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate cu fondurile
banestidisponibile la data scadentei.

81
Insolventa trebuie delimitate clar de alte doua notiuni respective
insolvabilitatea si refuzul de plata.
Insolventa exprima dezechilibrul financiar al patimoniului
debitorului ,caracterizat preponderenta pasivului fata de active ,iar
incapacitatea de plata (insolventa) reprezinta absenta fondurilor banesti
necesare platii obligatiei scadente. Deci , patrimoniul debitorului poate
avea un active predominant fata de active ,dar in absenta numerarurului
disponibil pentru a plati la scadenta obligatia comerciala exista
incapacitate de plata desi nu exista insolvabilitate. Invers ,pasivul fiind
superior valoric activului patrimoniului sau,debitorul este virtual
insolvabil ,darn u se afla in incapacitate de plata,pentru ca beneficiaza
desprijinul creditului bancar.
Nici refuzul platii obligatiei comerciale nu se confunda cu
incapacitatea de plata.
Specificul insolventei decurge din aplicarea a doua principii
fundamentale ale obligatiilor comerciale:
1) comertul se bazeaza pe credit;
2) obligatia comerciala se executa la scadenta.
Relatiile comerciale se stabilesc pe baza prezumtiei ca fiecare
comerciant este capabil sa-si plateasca la scadenta obligatia asumata. In
concluzie incapacitatea de plata este un incidentmajor care poate aduce
perturbari grave comertuluisi care justifica interventia justitiei.
Suma datorata in temeiul unei obligatii comerciale se plateste la
scadenta ,nici mai tarziu ,nici mai devreme.
In principiu , neplata unei singure datorii comerciale la scadenta
poate justifica admiterii cererii de declarare in faliment a debitorului.
Tribunalul este suveran sa aprecieza daca neplata unei singure creante
vadeste incetarea de plati sau este doar o jena financiara momentana a
comerciantului.Instanta va declara starea de feliment atinci cind debitorul
se gaseste intr-o imposibilatate absoluta de a-si continua comertul.
Starea de incetare a platilor trbuie sa fie reala, permanenta si
manifestata prin semen exterioare positive care sa produca dezechilibrul
economic al comerciantului alarmind pe creditori.Desi un singur protest al
unei cambii este ,in anumite cazuri un indiciu pentru constatarea incetarii
platilor ,este necesar sa fie verificata situatia comerciantului,pentru a se
stabili cu certitudine ca incapacitatea de plata are caracter de generalitate.

82
9.3 Participantii la procedura insolventei;atributiile instantei de
judecata , ale judecatorului sindic ,ale adunarii creditorilor ;ale
administratorului judiciar si special, ale lichidatorului.

Organele care aplica procedura insolventei in temeiul art 5 din legea

85/2006 sunt instantele judecatoresti: judecatorul sindic,administratorul
judiciar si lichidatorul.Toate aceste organe trebuie sa asigure efectuarea cu
celeritate a actelor si a operatiunilor legale precum si realizarea in
conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste
acte si operatiuni.
Instanta competenta pentru ambele categorii de proceduri ce
intereseaza situatiile de insolventa este tribunalul in a carui raza teritoriala
isi are sediul debitorul.Procedurile sunt exercitate de un judecator sindic,iar
impotriva hotararilor acestuia se poate introduce recurs la curtea de apel
corespunzatoare conform criteriului teritorial.
Nominalizarea judecatorului sindic.
Introducerea in tribunal a unei cereri privind aplicarea procedurii
insolventei asupra unui debitor reclama luarea masurilor necesare pentru
solutionarea cererii.O prima masura este nominalizarea unuia dintre
judecatorii desemnati ca judecatori-sindici sa solutioneze cererea
inregistrata.

Hotararea judecatorului sindic privind deschiderea procedurii

insolventei .Cererea introductive este verificata de judecatorul sindic pentru
a constatat daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru aplicarea
procedurii insolventei .
Judecatorul sindic se pronunta prin incheiere sau sentinta .

Principalele atributii ale judecatorului sindic sunt:

a) pronuntarea motivate a hotararii de deschidere a procedurii si dupa
caz de intrare in faliment atat prin procedura generala sau prin cea
simplificata
b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a
creditorilor pentru inceperea procedurii
c) desemnarea motivate prin sentinta de deschidere a procedurii dintre
practicienii in insolventa care au depus oferta de servicii in acest sens la
dosarul cauzei a administratorului judiciar provizoriu sau dupa caz a
lichidatorului care va administra procedura pana la confirmarea ori
inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor

83
 d) confirmarea prin incheiere a administratorului judiciar sau a
lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor , confirmarea onorariului
negociat cu adunarea credtiorilor
e) inlocuirea pentru motive temeinice a administratorului judiciar sau
a lichidatorului
f) judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-si mai
conduce activitatea
g) judecarea actiunii In anularea hotararii creditorilor
h) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.
Art 13 din lege mentioneaza ca adunarea creditorilor va fi convocata
si prezidata de administratorul judiciar sau dupa caz de lichidator daca
judecatorul syndic nu dispune altfel.Adunarea creditorilor va putea fi
convocata si de comitetul creditorilor sau la cererea creditorilor detinand
creante in valoare de cel putin 30%din valoarea acestora.
Judecatorul sindic va desemna in raport cu proportiile cazului un
comitet format din 3-7 creditori dintre cei cu creante garantate ,bugetare si
chirografare cele mai mari prin valoare.Desemnarea se va face prin
incheiere dupa intormirea tabelului preliminar de creante.
Comitetul creditorilor are urmatoarele atributii in principal:
a) sa analizeze situatia debitorului sis a faca recomandari adunarii
creditorilor cu privire la continuarea activitatii
debitorului si la planurile de reorganizare propuse
b) sa negocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul care
doreste sa fie desmnat de catre creditori in dosar conditiile numirii sis a
recomande adunarii creditorilor astfel de numiri
c) sa ia cunostinta de rapoartele intocmite de administratoru judiciar
sau de lichidator ,sa le analizeze si daca este cazul sa faca contestatii la
acestea
d) sa intocmeasca rapoarte pe care sa le prezinte adunarii creditorilor
privind masurile luate de administratorul judiciar sau de lichidator .
e) sa solicite in temeiul art 47 alineat 5 ridicarea dreptului de
administrare a debitorului
Comitetul creditorului se intruneste lunar si la cererea
administratorului judiciar sau a lichidatorului ori cel putin 2 dintre membrii
sai ori de cate ori este necesar.
Administratorul special.Art 18 din lege stabileste ca dupa
deschiderea procedurii , adunarea generala a actionarilor debitorului
persoana juridical va desemna pe cheltuiala acestora un reprezentant
persoana fizica sau juridica , administrator special care sa le reprezinte
interesele societatii si ale acestora si sa participa la procedura pe seama

84
debitorului.Dupa ridicarea dreptului de administrare debitorului este
reprezentant de administratorul judiciar care-i conduce si activitatea
comerciala,iar mandatul administratorului special va fi redus la a
reprezenta interesele actionarilor.
Administratorul special are urmatoarele atributii:
a) exprima intentia debitorului de a propune un plan de reorganizare a
activitatii.
b) formuleaza contestatii in cadrul procedurii insolventei
c) propune un plan de reorganizare
d) administreaza activitatea debitorului sub supravegherea
administratorului judiciar , dupa confirmarea planului .
e) dupa intrarea in faliment participa la inventar semnand actul
,primeste raportul final si bilantul de inchidere
f) primeste notificarea inchiderii procedurii
Administratorul judiciar este si el participant la procedura
insolventei.Art 19 din lege stabileste bca practicienii in insolventa interesati
vor depune la dosar o oferta de preluare a pozitiei de administrator judiciar
in dosarul respectiv la care vor anexa dovada calitatii de practician in
insolventa.La recomandarea comitetului creditor in cadrul primei sedinte a
adunarii creditorilor sau ulterior creditorii care detin cel putin 50% din
valoarea torala a creantelor pot decide desmnarea unui administrator
judiciar sau lichidator.
Sunt incompatibile cu calitatea de lichidator urmatoarele categorii de
prsoane:
a) persoana fizica ce are calitatea de fondator,administrator censor
sau reprezentant a unui comerciant persoana juridical
b) executorii judecatoresti
c) persoanele fizice sau juridice avand calitatea de lichidator carora le
sunt aplicabile prevederile art27 punctul 1-9 cod procedura civila
Principalele atributii ale administratorului judiciar sunt:
a) examinarea situatiei economice a debitorului si documentelor
depuse si intocmirea unui raport prin care sa propuna fie intrarea in
procedura simplificata fie continuarea perioadei de observatie in cadrul
prucedurii generale si supunerea acelui raport judecatorului syndic intr-un
termen ce nu poate depasii 30 de zile de la desmnarea administratorului
judiciar
b) examinarea activitatii debitorului si intcmirea unui raport amanuntit
asupra cauzelor si imprejurarilor ce au adus la starea de insolventa cu
mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila si asupra existentei

85
premizelor angajarii acestora precum si a posibilitatii reale de reorganizare
efectiva a activitatii debitorului.
c) elaborarea planului de reorganizarea a activitatii debitorului,etc
Lichidatorul este un alt participant la procedura insolventei.In
temeiul art 24 din lege in cazul in care dispune trecerea la faliment
judecatorul syndic va desman un lichidator.Atributiile administratorului
judiciar inceteaza la momentul stabilirii atributiilor lichidatorului de catre
judecatorul sindic dar poate fi desemnat lichidator si administratorul
judiciar desemnat anterior.
Principalele atributii ale lichidatorului:
a) examinarea activitatii debitorului asupra caruia se initiaza
procedura simplificata in raport cu situatia de fapt si intomirea unui raport
amanuntit asupra cauzeor si imprejurarilor care au dus la insolventa cu
precizarea persoanelor vinovate
b) conducerea activitatii debitorului
c) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase
incheiate de debitor in dauna creditorilor
d) inventarierea bunurior si luarea masurilor corespunzatoare pentru
conservarea lor
e) mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor
f) urmarirea incasarii creantelor din avera debitorilor rezultate din
transferal de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta inaintea
deschiderii procedurii
g) vanzarea bunurilor din averea debitorului
h) incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii , etc
Cererile introductive pe baza carora incepe procedura insolventei.
Conform art 26 din lege procedura va incepe pe baza unei cereri
introduce la tribunal de catre debitor sau de catre creditor precum si de
catre orice alte persoane sau institutii prevazute expres de lege.
Cererea debitorului trebuie introdusa in mod obligatoriu , la tribunal
in termen de max 30 de zile de la aparitia starii de insolventa
Introducerea prematura cu rea credinta de catre debitor a unei cereri de
deschidere a procedurii atrage raspunderea patrimoniala a debitorului
persoana fizica sau juridical pentru prejudiciile pricinuite.
Cererile creditorilor pot fi facute de ori creditor indreptatit.In cerere
se va preciza urmatoarele :
a) cuantumul si temeiul creantei
b) existenta unei garantii reale ,constituite de catre debitor sau
instituite potrivit legii
c) existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului

86
 d) declaratia privind eventuala intentie de a participa la reorganizarea
debitorului

9.4 Efecte patrimoniale ale hotararii de deschidere a procedurii

Precizari prealabile.Deschiderea procedurii insolventei produce

anumite efecte juridice.
Intrucat aceasta procedura nu are un caracter punitive si infamant ,
ca reglementarea falimentului din Codul comercial ,efectele nu privesc
persoana debitorului,ci patrimoniul sau . Aceste efecte se refera la drepturile
si obligatiile debitorului ,precum si a drepturilor tertilor privind valorificarea
creantelor impotriva debitorului.
Ridicarea dreptului debitorului de a-si mai administra
averea.Potrivit procedurii ridica debitorului dreptul de administrare-
constand in dreptulde a-si conduce activitatea,de a-si administra bunurile din
avere si de a dispune de acesta- daca acesta nu si-a declarat,in conditiile
art.28 alin.(1) lit. (h).Sau,dupa caz,art.33 alin.(6),intentia de reorganizare.
Prin urmare,cu exceptia cazului cand prin cererea introductive debitorul
si-a aratat intentia de reorganizare,deschiderea procedurii are ca efect,ex
lege,pierderea de catre debitor a dreptului de a-si mai conduce activitatea,de
a administra bunurile din patrimoniul sau si de a dispune de ele.Acest efect
al deschiderii procedurii este cunoscut si sub denumirea de desesizare a
debitorului.
Intrucat debitorul nu mai are dreptul de administrare asupra averii
sale,toate actele,operatiunile si platile efectuate de debitor,ulterior
deschiderii procedurii,sunt nule,cu exceptia cazurilor prevazute de art.49 din
lege si cele autorizate de judecatorul sindic.
Deschiderea procedurii nu afecteaza dreptul unui creditor de a invoca
compensarea creantei sale cu cea a debitorului asupra sa,atunci cand
conditiile compensatiei legale sunt indeplinite la data deschiderii procedurii.
Efectul ridicarii dreptului de administrare priveste bunurile existente in
patrimoniul debitorului la data deschiderii procedurii,precum si cele
dobandite ulterior,in cursul desfasurarii procedurii,cu exceptia cazurilor
prevazute expres de lege.
Trebuie observat ca efectul ridicarii dreptului de administrare nu
afecteaza dreptul de proprietate al debitorului asupra bunurilor sale.Acest
efect opereaza numai o indisponibilizare a bunurilor,in vederea satisfacerii
creantelor creditorilor.Dreptul debitorului de a-si administra averea nu se
produce,ca efect al deschiderii procedurii,daca prin cererea
introductive,debitorul si-a aratat intentia de reorganizare.In acest

87
caz,debitorul are dreptul sa isi conduca activitatea,sa administreze bunurile
din patrimoniul sau sis a dispuna ele,in conditiile stabilite de lege.
Dreptul de administrare al debitorului inceteaza de drept la data la care
se dispune inceperea procedurii falimentului.De la data intrarii in
faliment,debitorul va putea desfasura numai activitatile care sunt necesare
derularii operatiunilor de lichidare.
In toate cazurile de ridicare a drepturilor debitorului de administrare a
averii,judecatorul sindic prin sentinta sau,dupa caz,prin incheierea avand ca
obiect luarea masurii,va da dispozitie tuturor bancilor la care debitorul are
disponibil in conturi sa nu dispuna de acesta fara un ordin al
administratorului/lichidatorului.
Suspendarea actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru
realizarea creantelor asupra debitorului sau a bunurilor sale.Procedura
se suspenda de drept pentru toate actiunile judiciare,extrajudiciare sau
masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului
sau bunurilor sale.
Suspendarea cursului prescriptiei privind actiunile pentru
realizarea creantelor impotriva debitorului.Pentru a proteja pe titularii
actiunilor care aufost suspendate,legea reglementeaza si suspendarea
cursului prescriptiei privind aceste actiuni.Deschiderea procedurii suspenda
orice termene de prescriptie a actiunilor prevazute de art.36 din lege.
Suspendarea curgerii dobanzilor,majorarilor si penalitatilor.Art. 41
din Legea nr.85/2006 prevede ca nicio dobanda,majorare sau penalitate de
orice fel ori cheltuiala (denumite generic accesorii) nu va putea fi adaugata
creantelor nascute anterior datei deschdierii procedurii.
Prin suspendarea curgerii dobanzilor se asigura un tratament egal
creantelor din aceeasi categorie.
Desi legea nu distinge,suspendarea priveste dobanda penalizatoare,nu
si dobanda remuneratorie.Numai dobanda penalizatoare are finalitatea
sanctiunii ca si majorarile si penalitatile.
Suspendarea tranzactionarii pe pietele reglementate a actiunilor
emise de debitor.Ca urmare a deschdierii procedurii insolventei actiunile
emise de debitor(societate pe actiuni) care se tranzactioneaza pe pietele
reglementate se suspenda de la tranzactionare.

9.5 Planul de reorganizare

Art. 94 din Lege prevede:,,Urmatoarele categorii de persoane vor

putea depune un plan de reorganizare:

88
 a) debitorul,cu aprobarea Adunarii Generale a actionarilor in termen
de 30 de zile de la afisarea tabelului definitive de creante cu conditia
formularii a intentiei de reorganizare daca procedura a fost declansata de
acesta;
b) administratorul judiciar , de la data desemnarii sale si pana la
implinirea unui termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului cu creante
cu conditia sa isi fi manifestat aceasta intentie pana la votarea raportului
prevazut de art.59.
c) unul sau mai multi creditori care si-au anuntat aceasta intentie pana
la votarea raportului prevazut de art.59 detinand impreuna cel putin 20%
din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabel in termen de 30 de la data
afisarii tabelului cu creante.Planul va putea sa prevada fie restructurarea si
continuarea activitatii debitorului fie lichidarea unor bunuri din averea
acestuia,fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare.
Nu vor putea propune un plan de reorganizare debitorul care intr-un
interval de cinci ani anteriori formularii cererilor a mai fost subiect al
procedurii insolventei si nici debitorul care a fost condamnat definitiv
pentru falsificare sau infractiuni prevazute de legea 21/96 sau infractiuni
economice.
Nerespectarea termenelor prevazute de lege conduce la decaderea
partilor respective din dreptul de a depune un plan de reorganizare si, ca
urmare, la trecerea din dispozitia judecatorului sindic la faliment.
Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare in raport cu
posibilitatile si specificul activitatii debitorului,cu mijloacele financiare
disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului,si va cuprinde
masuri concordante cu ordinea publica,inclusiv in ceea ce priveste
modalitatea de selectie,desemnare si inlocuire a administratorilor si a
directorilor.
Planul de reorganizare va cuprinde in mod obligatoriu,programul de
plata a creantelor ,iar executarea san u va putea depasi trei ani ,socotiti de
la data confirmarii .La recomandarea administratorului judiciar dupa
trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la confirmarea planului aceasta
perioada va putea fi extinsa cu cel mult inca o perioada de un an daca
propunerea este votata de cel putin doua treimi din creditoraflati in sold la
acea data . Cand sentinta care confirma un plan intra in vigoare , activitatea
debitorului este reorganizata in mod corespunzator ;creantele si drepturile
creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate astfel cum este
prevazut in plan.

89
 Daca nici un plan nu este confirmat si termenul pentru propunerea
unui plan a expirat , judecatorul sindic va dispune inceperea deindata a
procedurii falimentului.

Reorganizarea.Articolul 103 din Lege prevede:

1) In urma confirmarii unui plan de reorganizare,debitorul isi va
conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si in
conformitate cu planul confirmat ,pana cand judecatorul sindic dispune
motivate ,fie incheierea procedurii insolventei si luarea tuturor masurilor
pentru reinsertia debitorului in activitatea comerciala ,fie incetarea
reorganizarii trecerea la faliment;
2) Pe parcursul reorganizarii ,debitorul va fi condos de administratorul
special sub supravegherea administratorului judiciar.Actionarii, asociatii si
membrii cu raspundere limitata nu au dreptul de a intervene in conducerea
activitatii ori in administrarea averii debitorului cu exceptia si in limita
cazurilor expres si limitative prevazuta de lege si in planul de reorganizare.
3) Debitorul va fi obligat sa indeplineasca fara intarziere schimbarile
de structura prevazute in plan.
Potrivit art.105 ,, Daca debitorul nu se conformeaza planului sau
desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale ,administratorul
judiciar,comitetul creditorilor sau oricare dintre creditor ,precum si
administratorul special pot solicita oricand judecatorului sindic sa aprobe
intrarea in faliment.Inregistrarea cererii mentionate la alin.1 nu suspenda
continuarea activitatii debitorului pana cand judecatorul sindic nu hotaraste
asupra ei prin incheiere.’’

9.6 Lichidarea judiciara – falimentul

Notiuni generale.
Precizari generale.Legea 85/2006 reglemteaza ,pe langa procedura
reorganizarii judiciare si procedura falimentului.
Procedura falimentului are ca scop prefacerea in bani a bunurilor din
averea debitorului,in vederea satisfacerii creantelor creditorilor.
Legea depaseste procedura falimentului ca fiind procedura de
insolventa concursuala colectiva si egalitara ,care se aplica debitorului in
vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului ,fiind urmata de
radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat.
Procedura falimentului este modalitatea prin care se realizeaza , atat
procedura generala,cat si procedura simplificata.

90
 In procedura generala,procedura falimentului se aplica debitorului in
conditiile art.1 ali.(1)din lege,dupa perioada de observatie,fie direct,fie dupa
esecul unei proceduri de reorganizare judiciara.
In procedura simplificata ,procedura falimentului se aplica debitorului
in conditiile art.1 alin.(2)din lege,fie odata cu deschiderea procedurii
insolventei ,fie dupa o perioada de observatie de maximum 50 de zile in care
vor fi analizate elementele prevazute de art.1 alin.(2)lit.c)si d) din lege.
Procedura falimentului consta intr-un ansamblu de acte juridice si
operatiuni care privesc:hotararea de intrare in faliment ,stabilirea masei
active,efectuarea lichidarii bunurilor din averea debitorului,distribuirea
sumelor de bani din lichidarea bunurilor din averea debitorului,inchiderea
procedurii falimentului.

Hotararea judecatorului sindic privind intrarea in procedura

falimentului.
Precizari prealabile.Prin hotararea privind intrarea in
faliment,judecatorul sindic va pronunta dizolvarea societatii debitoare.
Totodata,judecatorul sindic va dispune:
a) ridicarea dreptului de administrare a debitorului;
b) in cazul procedurii generale,desemnarea unui lichidator
provizoriu,precum si stabilirea atributiunilor si remuneratiei
acestuia,in conformitate cu criteriile aprobate prin legea de organizare
a profesiei.
c) In cazul procedurii simplificate,confirmarea,in calitate de lichidator a
administratorului judiciar,desemnat dupa caz;
d) In cazul procedurii generale,termenul maxim de predare a gestiunii
averii de la debitor/administratorul judiciar catre lichidator ,impreuna
cu lista actelor si operatiunilor efectuate dupa deschiderea procedurii
prevazute in art.46 alin.(2) din lege;
e) In cazul procedurii generale ,intocmirea de catre administratorul
judiciar si,predarea catre lichidator,in termen de 5 zile de la intrarea in
faliment ,a unei liste care sa cuprinda numerele si adresele creditorilor
si toate creantele acestora la data intrarii in faliment ,cu precizarea
celor nascute dupa data deschiderii procedurii ;
f) Notificarea intrarii in procedura falimentului;
g) Termenele pentru declararea creantelor nascute dupa data deschiderii
procedurii ,precum si termenele de declarare a creantelor nascute in
perioada de observatie .

91
 Falimentul
Legea prevede in art.107 urmatoarele:
,,(1) Judecatorul sindic va decide prin sentinta sau dupa caz ,prin incheiere
in conditii art.32 ,intrarea in faliment in urmatoarele cazuri:
A.a)debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata;
b)debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau la cererea
creditorului de deschidere a procedurii ,a contestat a fi in stare de
insolventa,iar contestatia a fost respinsa de judecatorul sindic ;
c)niciunul dintre celelalte subiecte de drept indreptatite nu au propus un
plan de reorganizare sau nicunul dintre planurile propuse nu au fost aprobat
si confirmat.
B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare dar,nu a propus un plan
de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat.
C.obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in
conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii
debitorului in decursul reorganizarii aduce pierderi averii sale .
D.a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune
dupa caz intrarea debitorului in faliment potrivit art.54, alin.5 sau art.60
alin.3 .
(2)Prin hotararea prin care se decide intrarea in faliment ,judecatorul sindic
va pronunta dizolvarea societatii debitoare si va dispune:
a) ridicarea dreptului de administrare a debitorului
b) in cazul procedurii generale ,desemnarea unui lichidator
provizoriu,precum si stabilirea atributiilor si a remuneratiei acestuia ,in
conformitate cu criteriile aprobate si hotarare a Guvernului;
c) in cazul procedurii simplificate confirmarea,in calitate de lichidator
al administratorului judiciar ,desemnat conform art.
19.alin.2 sau art.34 dupa caz;
d) termenul maxim de la intrarea in faliment in cadrul procedurii
generale ,de predare a gestiunii averii de la debitor/administratorul judiciar
catre lichidator ,impreuna cu lista actelor si operatiunilor effectuate dupa
deschiderea procedurii mentionate la art.46alin.2
e) intocmirea de catre administratorul judiciar si predarea catre
lichidator in termen de max.10 zile de la intrarea in faliment in cadrul
procedurii generale a unei liste cuprinzand numele si adresele creditorilor si
toate creantele acestora la data intrarii in faliment cu indicarea acelora
nescute dupa deschiderea procedurii f)notificarea in faliment.’’
Potrivit art.108 alin.(1) ,, In cazul intrarii in faliment in procedura
generala lichidatorul va trimite o notificare a tuturor creditorilor mentionati
in lista depusa de debitor/administratorul judiciar,mentionata la art.107

92
alin.2 lit.e ,debitorul si oficiul registrului comertului sau dupa caz ,registrul
societatilor agricole unde debitorul este inmatriculat ,pentru efectuarea
mentiunii. Dispozitiile alin 2 si 3 ale art.61 se aplica in mod
corespunzator.

9.7 Raspunderea organelor de conducere ale debitorului

Precizari generale.In conceptia Legii nr.85/2006 procedura insolventei

nu are un caracter punitive;ea nu urmareste sa il sanctioneze pe debitorul
aflat in dificultate care a fost supus procedurii insolventei.
In mod exceptional , legea reglementeaza o raspundere a membrilor
organelor de conducere si supraveghere ale debitorului persoana
juridica,cand acestia prin faptele lor au cauzat starea de insolventa a
debitorului.
Actiunea de raspundere
Principii.Potrivit art.138 din Legea nr.85/2006 , la cererea
administratorului judiciar sau a lichidatorului,judecatorul sindic poate
dispune ca o parte a pasivului debitorului,persoana juridica,ajuns in stare de
insolventa ,sa fie suportata de membrii organelor de conducere si/sau
supraveghere din cadrul societatii,precum si de orice alta persoana care a
cauzat starea de insolventa a debitorului.
Competenta stabilirii raspunderii in conditiile art.138 din lege apartine
judecatorului sindic.

Natura juridica a raspunderii.Raspunderea membrilor organelor de

conducere ale debitorului este o raspundere menita sa asigure repararea
prejudiciului cauzat debitorului prin ajungerea lui in stare de insolventa.
Cat priveste natura juridical a acestei raspunderi, ea este o raspundere
contractuala sau delictuala,in functie de izvorul obligatiei incalcate.
Potrivit legii,raspunderea civila nu inlatura aplicarea legii penale
pentru faptele care constituie infractiuni.
Cererea de angajare a, a raspunderii.In reglementarea legii
nr.85/2006 ,cererea privind angajarea raspunderii organelor de conducere
poate fi facuta de administratorul judiciar sau lichidator.
Persoanele care raspund.Raspunderea priveste pe mebrii organelor de
conducere si/sau supraveghere din cadrul societatii sau de conducere,precum

93
si orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului prin
faptele prevazute expres de lege.
Cu toate ca legea se refera la societatea comerciala ,trebuie avute in
vedere organelle de conducere si supraveghere ale oricarui debitor persoana
juridical.
In concret,raspunderea priveste pe administratorii si directorii societatii
respective membrii directoratului si a consiliului de supraveghere ,in calitate
de organe de conducere ,precum sip e cenzori,auditorii financiari, in calitate
de organe de conducere ,precum sip e cenzori,auditorii financiari,in calitate
de organe de supraveghere.
Prescriptia dreptului de actiune in raspundere.Actiunea in
raspundere se prescrie in termenul de 3 ani. Prescriptia incepe sa curga de la
data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a cauzat
aparitia starii de insolventa ,darn u mai tarziu de 2 ani dela data pronuntarii
deschiderii procedurii.

Conditiile raspunderii.
Precizari prealabile.Pentru angajarea raspunderii membrilor organelor
de conducere trebuie indeplinite conditiile generale ale raspunderii civile
:prejudicial,fapta ilicita,legatura cauzata intre fapta ilicita si prejudiciu,culpa.
Prejudiciul.Membrii organelor de conducere raspund pentru ca prin
faptele ilicite savarsite in cursul mandatului lor au cauzat starea de
insolventa a debitorului.
Faptele care angajeaza raspunderea .Membrii organelor de
conducere ale debitorului raspund daca au savarsit faptele limitative
prevazute de art.138 din Legea nr.85/2006 si anume;
- au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul in interes
personal,sub acoperirea persoanei juridice propriu sau in cel al altei
persoane;
- au facut acte de comert in interes personal ,sub acoperirea persoanei
juridice;
- au dispus,in interes personal,continuarea unei activitati care ducea in mod
vadit persoana juridical la incetarea de plati;
- au tinut o contabilitate fictive,au facut sa dispara unele documente
contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea;
- au detinut sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice sau au marit ,
in mod fictiv ,pasivul acesteia;
- au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri,in
scopul intarzierii incetarii platilor;

94
 Legatura cauzala dintre fapta ilicita si prejudiciul,Pentru angajarea
raspunderii trebuie sa existe legatura cauzala intre fapta ilicita savarsita de
membrii organelor de conducere si prejudiciu .

Procedura solutionarii cererii.

Competenta.Cererea privind angajarea raspunderii membrilor
organelor de conducere se solutioneaza de judecatorul sindic investit cu
rezolvarea cererii introductive.
Cererea se solutioneaza in cursul procedurii ,iar nu dupa inchiderea ei.
Masurile asiguratorii.Administratorul judiciar/lichidatorul sau,dupa
caz, comitetul creditorilor poate solicita judecatorului sindic , odata cu
cererea de angajare a raspunderii , instruirea unor masuri asiguratorii asupra
bunurilor din averea persoanei care raspunde.
Stabilirea partii de pasiv care va fi suportata de membrii organelor
de conducere a debitorului, O parte din pasivul debitorului ajuns in stare
de insolventa sa fie suportata de membrii organelor de conducere ale
debitorului persoana juridical.
Executarea silita a persoanelor care raspund.Potrivit legii,in cursul
procedurii,executarea silita a persoanelor pentru care s-a stabilit suportarea
unei parti din pasivul debitorului se efectueaza de executorul judecatoresc ,
in conditiile Codului de procedura civila .

95
Bibliografie

1. Angheni Smaranda şi colectiv, Drept comercial, ediţia a IV-a, Editura

C.H. Beck, Bucureşti, 2008.
2. Cărpenaru Stanciu, Tratat de drept comercial român, ediţia a-II-a,
Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011.
3. *** Legea nr.287/2009 privind Codul civil, republicată în Monitorul
Oficial nr. 505 din 15 iulie 2011, cu modificările şi completările
ulterioare.
4. *** Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind
desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice
autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale,
publicată în Monitorul Oficial nr. 328 din 25 aprilie 2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
5. *** Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în
Monitorul Oficial nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi
completările ulterioare.
6. *** Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată în
Monitorul Oficial nr. 49 din 04 februarie 1998, cu modificările şi
completările ulterioare.
7. *** Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în
Monitorul Oficial nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi
completările ulterioare.

96
8. *** Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, publicată în
Monitorul Oficial nr. 571 din 29 iunie 2004, cu modificările şi
completările ulterioare.
9. *** Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea
transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice
şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată
în Monitorul Oficial nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările şi
completările ulterioare.
10.*** H.G. nr 187/2007, privind procedurile de informare, consultare
şi alte modalităţi de implicare a angajaţilor în activitatea societăţii
europene, publicată în Monitorul Oficial nr 161 din 07 martie 2007
11.*** Legea nr 217/2005 privind constituirea, organizarea şi
funcţionarea Comitetului european de întreprindere, republicată în
Monitorul Oficial nr 889 din 15 decembrie 2011
12.*** Regulamentul privind efectuarea stagiului şi examenul de
aptitudini în vederea accesului la calitatea de expert contabil şi de
contabil autorizat aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior a
CECCAR nr.00/33/2000, republicat în Monitorul Oficial nr. 645 din
10 septembrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare.
13.*** Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea
activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi,
republicată în Monitorul Oficial nr. 13 din 08 ianuarie 2008.
14.***, Standardul profesional nr. 39: Misiunea de consultanţă pentru
crearea întreprinderilor, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006.
15.*** , Ghidul experţilor contabili şi al contabililor autorizaţi în
activitatea de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării
actelor de terorism, ediţia a III-a, revizuită şi adăugită, Editura
CECCAR, Bucureşti, 2009.

97