Sunteți pe pagina 1din 30

Dreptul afacerilor

Curs – subiectele raporturilor de drept comercial


Reglementare – scurt istoric
• Înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil în 2011, obligațiile comerciale au fost
reglementate într-un act normativ separat, Codul comercial. Astăzi, atât obligațiile civile
cât și obligațiile comerciale, dar și dreptul familiei și câteva prevederi ale dreptului privat
internațional sunt reglementate în Codul civil.
• Reglementarea actuală a înlocuit termenul de „comerciant” și „acte comerciale” cu
termenii „profesioniști” și „întreprindere”. Mai mult, toate referințele la „acte și fapte de
comerț” au fost înlocuite cu „activități de producție, comerț sau prestări de servicii”.
• În reglementarea în vigoare, prin „profesionist” se înțelege „comerciant, întreprinzător,
operator economic, precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activități
economice sau profesionale, astfel cum aceste noțiuni sunt prevăzute de lege, la data
intrării în vigoare a Codului civil”.
Persoana fizica
• Capacitatea de folosință începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia. (Art. 35 Cod civil)

• Drepturile copilului sunt recunoscute de la concepțiune, însă numai dacă el se naște viu.

• Capacitatea de exercițiu este aptitudinea persoanei de a încheia singură acte juridice civile. (Art. 37 Cod civil)
(1) Capacitatea de exercițiu deplină începe la data când persoana devine majoră.
(2) Persoana devine majoră la împlinirea vârstei de 18 ani.

Pentru motive temeinice, instanța de tutelă poate recunoaște minorului care a împlinit vârsta de 16 ani capacitatea deplină de exercițiu. În acest
scop, vor fi ascultați și părinții sau tutorele minorului, luându-se, când este cazul, și avizul consiliului de familie.

Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitatea de exercițiu restrânsă.


Actele juridice ale minorului cu capacitate de exercițiu restrânsă se încheie de către acesta, cu încuviințarea părinților sau, după caz, a tutorelui, iar
în cazurile prevăzute de lege, și cu autorizarea instanței de tutelă. Încuviințarea sau autorizarea poate fi dată, cel mai târziu, în momentul încheierii
actului.

Minorul poate să încheie acte juridice privind munca, îndeletnicirile artistice sau sportive ori referitoare la profesia sa, cu încuviințarea părinților sau
a tutorelui, precum și cu respectarea dispozițiilor legii speciale, dacă este cazul.
Persoana juridică
Persoanele juridice care sunt supuse înregistrării au capacitatea de a avea drepturi și obligații de la
data înregistrării lor.

Celelalte persoane juridice au capacitatea de a avea drepturi și obligații, după caz, de la data
actului de înființare, de la data autorizării constituirii lor sau de la data îndeplinirii oricărei alte
cerințe prevăzute de lege.

Persoana juridică poate avea orice drepturi și obligații civile, afară de acelea care, prin natura lor
sau potrivit legii, nu pot aparține decât persoanei fizice.

Persoanele juridice fără scop lucrativ pot avea doar acele drepturi și obligații civile care sunt
necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut.
Noțiunea de profesionist
• Codul civil – art. 3 alin. 2: „Sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează
o întreprindere”
• Art. 3 alin. 3: „Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de
către una ori mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în
producerea, administrarea sau înstrăinarea de bunuri ori în prestarea de servicii,
indiferent dacă are ori nu un scop lucrativ.”
• Ca atare, în conformitate cu prevederile în vigoare, noțiunea de profesionist înglobează atât
comercianții cât și persoanele care exercită o profesie liberală, asociațiile sau fundațiile.
• Ca exemple de profesii liberale: avocați, doctori, arhitecți, notari publici... Este important de
reținut că aceste profesii NU sunt comercianți, ci sunt profesioniști ce sunt supuși
reglementărilor specifice din domeniul lor.
Clasificarea profesioniștilor
1. Profesioniștii comercianți:
a) Societățile (legea 31/1990)
b) PFA, Întreprinderile individuale și întreprinderile familale (OUG 44/2008)
c) Organizațiile Cooperative (legea 1/2005)
d) Societățile europene, grupurile europene de interes economic, grupurile de interes economic (legea 161/2003, legea 31/1990,
Regulamentul 2157/2001)
• Toți comercianții sunt supuși înregistrării în Registrul Comerțului de la locul unde își au sediul!
• Profesioniștii comercianți nu își pot exercita profesia dacă se află în cazurile de incapacitate, incompatibilitate, decădere sau interdicție
legală sau convențională.
2. Alte categorii de profesioniști:
a) Profesioniștii liberali (a se vedea medici, avocați, notari... Au propriile legi de organizare a activității)
b) Fundații, asociații și uniuni
c) Instituții publice
Cerințe pentru a deveni profesionist comerciant

• Pentru a putea desfășura activități comerciale în calitate de profesionist


comerciant, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
1. Capacitatea
2. Denumirea și asumarea unui risc
3. Să urmărească obținerea unui profit
4. Autorizarea și înregistrarea în registrul competent
Capacitatea profesioniștilor
• Pentru ca o persoană fizică sau juridică să poată intra în raporturi juridice are
nevoie de capacitate.
• Pentru persoanele fizice, capacitatea de folosință și de exercițiu se dobândește...
• Există două excepții prin care capacitatea deplină de exercițiu poate fi dobândită în mod anticipat la
vârsta de 16 ani a persoanei fizice.
• O a treia excepție este reglementată de OUG 44/2008 privind activitatea PFA, întreprinderilor
individuale și întreprinderilor familiale, prin care se permite minorilor ce NU au capacitate deplină de
exercițiu, dar au vârsta de 16 ani să lucreze în cadrul unei întreprinderi familiale. Minorii nu pot să
reprezinte însă întreprinderea.
• Pentru persoanele juridice capacitatea de folosință și capacitatea de exercițiu este dobândită...
• Excepție: specializarea capacității de folosință a persoanelor juridice ce NU au scop lucrativ.
Incompatibilități, decăderi, interdicții
• Persoanele fizice sau juridice ce doresc să exercite o activitate comercială sunt supuse incompatibilăților, decăderilor și
interdicțiilor.
1. Incompatibilități – din cauza caracterului speculativ al activității comerciale, unele categorii de persoane nu pot
exercita asemenea activități. De obicei, este din cauza faptului că aceste persoane sunt de asemenea angajate în
sectorul public (ex. Magistrați - procurori, judecători, sau senatori, deputați, medici...)
2. Decăderi – pentru a menține reputația profesiei, comercianții nu pot fi implicați în acțiuni ilegale sau ce ar putea dăuna
reputației profesiei. Ca atare, o persoană care a fost definitiv și irevocabil condamnată pentru un o infracțiune ce este
incompatibilă cu activitatea comercială nu poate fi comerciant (ex. Spălare de bani, evaziune fiscală, fals în înscrisuri,
infracțiuni de corupție...). Aceleași prevederi se aplică și în cazul administratorilor societăților comerciale.
3. Interdicții – pentru a proteja societatea, unele activități de producție nu pot fi exercitate decât de stat (ex. Producție de
armament sau armament greu, medicamente ce au un potențial periculos, exploatarea petrolului...)
a) Interdicții legale – impus de stat în domenii în care acesta are monopolul ;
b) Interdicții convenționale – impuse de părți prin intermediul unui contract.
Alte cerințe pentru profesioniștii comercianți

2. Denumirea și asumarea riscului – numele sau denumirea sub care comerciantul


își exercită activitatea se numește FIRMĂ. Riscul este asumat de comerciant
întrucât de regulă acesta trebuie să răspundă cu tot patrimoniul personal pentru
obligațiile asumate în cadrul exercitării unei activități economice.
3. Urmărirea obținerii unui profit – pentru a fi calificat drept comerciant, persoana
trebuie să urmărească obținerea unui profit în desfășurarea activității sale.
4. Autorizarea și înregistrarea – în conformitate cu prevederile în vigoare, toți
comercianții sunt supuși înregistrării în registrul comerțului, pentru a obține
certificarea necesară funcționării.
Obligațiile comercianților
• Obligațiile comercianților pot fi grupate în 3 categorii:
1. Înregistrarea în registrul comerțului
2. Obligația de a ține anumite registre – registrul unic de control (unde sunt
înregistrate toate operațiunile juridice și economice ale
societății/comerțului), inventar, registru general.
3. Obligația de a ține și a-și organiza contabilitatea – declarațiile fiscale, de
a ține contrabilitatea, de a face inventarul...
Registrul comerțului
• Comercianții au obligația de a cere înregistrarea în registrul comerțului ÎNAINTE de
începerea activității comericlae. Comercianții au de asemenea obligația de a înregistra în
registrul comerțului orice modificări ce ar putea afecta modul de exercitare sau exercitarea
activităților comerciale (ex. Vânzarea/locațiunea fondului de comerț, modificarea
structurii asociaților/acționarilor, firma sau emblema...)
• De la momentul înregistrării în registrul comerțului toate actele/faptele vor deveni
opozabile terților!
• Registrul comerțului este public! Registrul poate emite copii de pe documentele
înregistrate în registru oricărei persoane care cere asemenea documente, în schimbul unei
taxe.
• Registrul comerțului este organizat în toate județele țării. Oficiul Național al Registrului
Comerțului este persoană juridică; celelalte oficii de la nivel local nu au personalitate
juridică proprie.
• Toți comercianții trebuie să ceară înregistrarea în Registrul Comerțului de la locul unde
își vor avea sediul.
Introducere fondul de comerț
• Definiție = ansamblul bunurilor mobile și imobile, corporale și necorporale -
mărci, firme, embleme, brevete de invenții, vad comercial - utilizate de un
operator economic în vederea desfășurării activității sale (def. art. 5, alin. 1, pct.
73 din Legea 85/2014)
❖EXCEPȚIE: fondul de comerț va conține drepturi și obligații, DACĂ acestea
sunt strâns legate de activitatea de comerț, NUMAI în momentul transmiterii
acestuia!

Raportul dintre patrimoniul Patrimoniul

de afectațiune și fondul de
comerț

Noțiunea de fond de comerț este diferită de


Patrimoniul de
patrimoniul de afectațiune, care conține drepturi afectațiune
Fondul de comerț
și obligații în plus față de fondul de comerț.
Patrimoniul de afectațiune este definit atât în
Codul civil cât și în OUG 44/2008.
Patrimoniul de afectațiune este parte a
patrimoniului profesionistului ce este destinată
exercitării unei activități economice.
Elementele fondului de comerț
❖ Fondul de comerț conține bunuri mobile și imobile, corporale și necorporale.
❖ Bunuri corporale ale fondului de comerț: mașini, utilaje, stocuri de marfă, clădiri...
❖ Bunuri incorporale ale fondului de comerț:
1. Firma
2. Emblema
3. Clientela
4. Vadul comercial
5. Depturi de proprietate intelectuală
6. Marca....
Firma
• Definiție - art. 30 alin. 1 Legea 26/1990: numele sau, după caz, denumirea sub care un comerciant îşi exercită comerțul și sub
care semnează.
• Protecția începe de la momentul înscrierii în Registrul Comerțului.
• Firma este formată fie din numele comerciantului (în cazul formelor de exercitare a activității reglementate de OUG44), fie de numele
comerciantului sau de o denumirea aleasă de acesta (în cazul societăților) urmate obligatoriu de forma de exercitare a comerțului art.
31-37 L 26/1990.
• Condiții de validitate:
a) Noutate – art. 38,41 L 26/1990 – o firmă trebuie să se deosebească de cele existente deja; dobânditorul cu orice titlu al unei firme
care conține numele unei persoane trebuie să facă mențiunea de succesor. Dacă firma aparține unei SRL, SA sau unei societăți în
comandită pe acțiuni, nu trebuie făcută mențiunea de succesor.
b) Disponibilitate – art. 39 alin. 9 L 26/1990 –în cazul în care o firmă este radiată ea redevine disponibilă după 2 ani.
c) Liceitate – art. 39,40 L 26/1990 – o firmă a unui comerciant privat nu se poate confunda cu sectorul public.
• Transmitere – numai împreună cu fondul de comerț - art. 42 L 26/1990
Emblemă
• Definiție: Emblema este semnul sau denumirea care deosebește un comerciant de
un altul de același gen - art. 30 alin. 2
• Caractere – art. 39 alin. 9 - o emblemă redevine disponibilă la 2 ani de la radiere.
• Noutate
• Disponibilitate
• Nu este obligatorie! Dacă există trebuie să se deosebească de emblemele existente
în același Registru al comerțului pentru același tip de comerț, iar pentru a dobândi
drept de folosință, trebuie înscrisă în Registrul comerțului – art. 43 și art. 30 alin.
4
• Se poate transmite și separat de fondul de comerț.
Clientela
• Definiție: din punct de vedere juridic, clientela reprezintă totalitatea persoanelor
fizice sau juridice care se află în raporturi contractuale cu un profesionist
comerciant.
• Clientela nu poate fi transmisă separat de fondul de comerț.
• Clientela contribuie la creșterea reputației comerciantului, iar atunci când este
într-un loc ușor accesibil (ex. Mall, centru comercial), ea poate fi confundată cu
vadul comercial.
• Nu există un drept de proprietate asupra clientelei, însă ea poate fi evaluată din
punct de vedere economic.
Vadul comercial și drepturile de proprietate
intelectuală
• Definiție: vadul comercial este capacitatea firmei de a atrage clientela.
Factorii de care depinde vadul comercial sunt aceiași de care depinde și
clientela.
• Depinde de mai mulți factori, cum ar fi: locul amplasării comerțului, calitatea
produselor și a serviciilor, publicitatea, renumele...
• Definiție: drepturile de proprietate intelectuală conferă proprietarului sau
creatorului unui brevet de invenție, marcă sau drepturilor de autor protecția
legală; în doctrina de specialitate sunt grupate în două categorii: creație
nouă sau semne noi.
• Sunt apărate și înregistrate conform legii speciale în materie.
Marca
• Definiție: semn susceptibil de reprezentare grafică servind la deosebirea
produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele
aparținând altor persoane.
• Se transmite conform legii speciale în materie și devine opozabilă din
momentul înregistrării la OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci).
Protecția juridică conferită este de 10 ani de la momentul înregistrării.
• Se poate transmite total sau parțial și separat de fondul de comerț.
Operațiuni asupra fondului de comerț
• Legea 26/1990 art. 21 și 41
• Principalele operațiuni sunt:
1. Vânzarea fondului de comerț - nu există reguli speciale în materie, se aplică regulile
civile în funcție de bunurile transmise;
2. Aducerea ca aport la constituirea unei societăți;
3. Locațiunea fondului de comerț;
4. Constituirea unor garanții reale – prin ipotecă mobiliară.
Profesioniștii comercianți – persoane
fizice
• Profesioniștii comercianți persoane fizice sunt reglementați de OUG 44/2008. Modurile de exercitare a unei
activități economice sunt:
• Persoană fizică autorizată
• Întreprindere individuală
• Întreprindere familială
• Aceste forme de exercitare a activității DEȘI sunt supuse înregistrării în Registrul comerțului NU dobândesc
personalitate juridică!!!
• Ca atare, PFA, întreprindera individuală și întreprinderea familială NU au patrimoniu propriu.
• Pentru a-și exercita activitatea în modurile descrise mai sus, titularul/membrii trebuie să fie persoane fizice,
cetățeni români, ai UE sau ai SEE.
Raportul între patrimoniul Patrimoniul PFA/Întreprindere
individuală/Întreprindere fa-
persoanei și patrimoniul de milială
afectațiune • Drepturi, obligații
bunuri afectate
exercitării activității

Patrimoniul de afectațiune este o parte a patrimoniului persoanei


care este alocat (afectat) exercitării activității economice. • Toate drepturile și
obligațiile persoanei
Un profesionist își POATE constitui (este o posibilitate, nu o
obligație) un patrimoniu de afectațiune pentru a-și desfășura
activitatea.
Profesioniștii comercianți reglementați în OUG 44/2008 vor
răspunde pentru obligațiile contractate cu patrimoniul de
afectațiune (dacă a fost constituit) ȘI cu patrimoniul propriu!
Patrimoniul de afectațiune este reglementat în Codul civil art. 31
și OUG 44/2008 art. 2 lit. j. Patrimoniul persoanei fizice Patrimoniul de afectațiune
Condiții pentru a-și exercita activitatea ca
PFA, întreprindere individuală, întreprindere
familială
1. Persoana fizică trebuie să aibă capacitate deplină de exercițiu, cu excepția membrilor întreprinderii familială care
trebuie să aibă 16 ani;
2. Nu trebuie să fi săvârșit fapte sancţionate de legile fiscale, contabile, vamale şi de cele care privesc disciplina
financiar-fiscală;
3. Să aibă un drept de folosință asupra sediului social, care trebuie să se afle pe teritoriul României;
4. Să dețină toate autorizațiile, avizele, aprobările necesare pentru desfășurarea activității specifice;
5. Să ceară înregistrarea în registrul comerțului;
6. Să țină o contabilitate simplă;
7. Să-și desfășoare activitatea sistematic (a se vedea definiția profesionistului);
8. Să răspundă pentru obligațiile contractate cu patrimoniul de afectațiune ȘI patrimoniul propriu.
Persoana fizică autorizată (PFA)
• Condiții prealabile: persoană fizică română (cetățean UE sau SEE), cu capacitate deplină de exercițiu.
• Activitate: poate avea cel mult 5 clase CAEN și își desfășoară activitatea singură sau cu cel mult 3 angajați.
• Relații contractuale: poate avea relații contractuale cu orice persoană care are același obiect de activitate sau
alt obiect de activitate fără a-și schimba statutul sau fără a fi considerată angajatul acesteia, chiar dacă
colaborarea este exclusivă.
• Cumul: poate cumula calitatea de PFA cu orice altă calitate, MAI PUȚIN calitatea de titular al Înt. Ind.
• Răspundere: NELIMITATĂ
• Încetare:
• Moartea titularului;
• Voința titularului;
• În condițiile art. 25 din Legea 26/1990, adică prin cererea unei persoane/înregistrarea unei hotărâri judecătorești
definitive în registrul comerțului, prin care se atestă că o personă a fost prejudiciată prin înscrierea PFA în registrul
comerțului.
Titularul întreprinderii individuale
• Condiții prealabile: persoană fizică română (cetățean UE sau SEE), cu capacitate deplină de exercițiu.
• Activitate: poate avea cel mult 10 clase CAEN și își desfășoară activitatea cu cel mult 8 angajați.
• Relații contractuale: poate avea relații contractuale cu orice persoană care are același obiect de activitate sau alt
obiect de activitate fără a-și schimba statutul sau fără a fi considerată angajatul acesteia, chiar dacă colaborarea
este exclusivă.
• Cumul: poate cumula calitatea de titular al Înt. ind. cu orice altă calitate, MAI PUȚIN calitatea de PFA.
• Răspundere: NELIMITATĂ
• Încetare:
• Moartea titularului;
• Voința titularului;
• În condițiile art. 25 din Legea 26/1990, adică prin cererea unei persoane/înregistrarea unei hotărâri judecătorești definitive
în registrul comerțului, prin care se atestă că o personă a fost prejudiciată prin înscrierea PFA în registrul comerțului.
Diferențe între PFA și întreprinderea
individuală
1. PFA poate avea cel mult 5 clase CAEN iar înt. Ind. Poate avea cel mult
10 clase CAEN;
2. PFA poate angaja cel mult 3 persoane, iar înt. Ind. Poate angaja cel mult 8
persoane;
3. Întreprinderea individuală POATE fi continuată cu moștenitorii, dacă
aceștia îşi manifestă voinţa, printr-o declaraţie autentică, în termen de 6
luni de la data dezbaterii succesiunii.
Întreprinderea familială
• Condiții prealabile: 2 sau mai mulți membrii ai aceleiași familii (soți, copii sau rude până la gradul 4), dintre
care reprezentantul trebuie să aibă capacitate deplină de exercițiu, iar membrii cel puțin 16 ani.
• Ca o condiție de validitate, întreprinderea familială trebuie să se constituie printr-un acord scris, care va
conține numele membrilor, reprezentantului, data redactării, participarea fiecărui membru și condițiile
participării, participarea la beneficii și pierderi, relațiile între membrii și condițiile de retragere, sub sancțiunea
nulității absolute
• Reprezentantul va gestiona întreprinderea printr-o procură specială, sub formă de înscris sub semnătură privată.
• Actele de dispoziție se vor lua cu acordul majorității simple a membrilor, dacă este inclus și acordul titularului bunului.
Actele prin care se dobândesc bunuri pentru activitatea întreprinderii se iau de reprezentant, dacă valoarea lor nu
depășeste 50% din activele întreprinderii familiale.
• Bunurile dobândite de întreprindere intră în co-proprietatea membrilor, în funcție de participația lor.
• O întreprindere familală nu poate angaja terțe persoane cu contract de muncă.
Întreprinderea familială
• Relații contractuale: poate avea relații contractuale cu orice persoană care are același obiect de activitate sau alt
obiect de activitate fără a-și schimba statutul sau fără a fi considerată angajatul acesteia, chiar dacă colaborarea
este exclusivă.
• Cumul: poate cumula calitatea de membru al întreprinderii familale orice altă calitate (ex. Angajat, titular al PFA
SAU titular al întreprinderii individuale)
• Răspundere: Membrii răspund solidar și indivizibil pentru datoriile întreprinderii familiale, mai întâi cu
patrimoniul de afectațiune și apoi cu patrimoniile personale, în conformitate cu cotele de participare la beneficii și
pierderi stipulate în acordul de constituire.
• Patrimoniul se constituie și este gestionat de către reprezentant în conformitate cu dispozițiile art. 29-32.
• Încetare:
• Mai mult de jumătate din membrii au decedat;
• Mai mult de jumătate din membrii cer încetarea sau se retrag;
• În condițiile art. 25 din Legea 26/1990, ....
Bibliografie
• Silvia Cristea, Dreptul afacerilor: pe intelesul studentilor economisti
• Link:
http://opac.biblioteca.ase.ro/opac/bibliographic_view/203855?pn=opac%2FSearch&q=dreptul+facerilor+cristea#level=all&location=0&o
b=asc&q=dreptul+facerilor+cristea&sb=relevance&start=0&view=CONTENT
• cap. 3 Comerciantul persoana fizica - profesionist in viziunea noului cod civil

• Catalin Sararu, Dreptul afacerilor : curs pentru invatamantul economic


• Link: http://opac.biblioteca.ase.ro/opac/bibliographic_view/201607?pn=opac%2FSearch&q=dreptul+facerilor#multimediaArea
• cap. 8 Intreprinderea si fondul de comert
• cap. 9 Comerciantii professionisti (9.1, 9.3)

• Camelia Stoica, Drept societar: note de curs


• Link:
http://opac.biblioteca.ase.ro/opac/bibliographic_view/221099?pn=opac%2FSearch&q=dreptul+facerilor#level=all&location=0&ob=asc&
q=dreptul+facerilor&sb=relevance&start=0&view=CONTENT
• cap. 2 Intreprinderea si fondul de comert

S-ar putea să vă placă și