Capitolul II.

Izvoarele dreptului comercial

Izvoarele dreptului comercial pot fi clasificate după criteriul naturii lor în izvoare
normative și izvoare interpretative.
1.Izvoarele normative sunt următoarele:
- Constituția României, lege fundamentală ce stă la baza întregului sistem juridic
național, reglementează și alte relații sociale din domeniul vieții economice. Constituția este
izvor de drept comercial deoarece consacră principiile de organizare a activității economice
din România. Aceste principii au fost transpuse prin modalități specifice în legislația plicabilă
profesioniștilor comercianți.
- Codul civil este dreptul comun în materia societăților. Prevederile Codului civil
reglementează raporturile patrimoniale și nepatrimoniale dintre persoane ca subiecte de
drept civil. Acestea se aplică și raporturilor dintre profesioniști, precum și raporturilor dintre
aceștia și orice alte subicete de drept civil.
- Legile comerciale, respectiv legi, decrete-legi, hotărâri și ordonanțe de Guvern,
și norme, regulamente și ordine adoptate de organele competente, cum ar fi: OUG
nr.44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice
autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale; Legea nr. 15/1990
privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale;
Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea
demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea
corupției, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 26/1990 privind registrul
comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare; Ordonanta de urgență
a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, cu
modificările și completările ulterioare; Legea nr.85/2014 privind procedurile de prevenire
a insolvenței și de insolvență; Legea nr.365/2002 privind comerțul electronic.
- Uzanțele profesionale și principiile generale ale dreptului – sunt obiceiul
(cutuma) și uzurile profesionale. În cazurile neprevăzute de lege se aplică uzanțele, iar în
lipsa acestora, dispozițiile legale cu privire la situații juridice asemănătoare; atunci când nu
există asemenea dispoziții, sunt aplicate principiile generale ale dreptului;

1
 Uzurile profesionale sunt regulile de conduită create în practicarea unei profesii, care
sunt respectate asemenea unor norme juridice.
Uzanțele sunt izvoare de drept numai dacă sunt conforme cu ordinea publică și
bunele moravuri. De exemplu, Legea nr.365/2002 privind comerțul electronic face referire
la codurile de conduită relevante.
- normele dreptului Uniunii Europene. Legislația europeană este izvor de drept
comercial doar atunci când este obligatorie și are incidență în domeniul comercial.
2. Izvoarele interpretative (convenționale) au rolul de a ajuta la interpretarea
voinței manifestate în raporturile dintre profesioniști;
În această categorie includem:
- doctrina; se admite că doctrina nu este un izvor de drept, dar este un important
instrument de interpretare a legilor comerciale și de aplicare a acestora;
- practica judiciară; în mod tradițional aceasta nu a fost recunoscută ca izvor de
drept, dar soluțiile date de instanțele judecătorești contribuie la interpretarea legilor
comerciale fără să aibă puterea precedentului judecătoresc; un rol important în
interpretarea legilor comerciale tinde să-l dobândească deciziile Înaltei Curți de Casație și
Justiție.

2
 Capitolul III. Profesionistul

SECŢIUNEA I.
Noțiunea de profesionist

Profesionistul este persoana fizică, persoana juridică ori entitatea fără

personalitate juridică ce exploatează o întreprindere în sensul Codului civil și, dacă este
cazul, în condițiile legislației speciale.
Trăsăturile distinctive ale statutului de profesionist sunt:
a. Exploatarea întreprinderii
b. Înregistrarea în registre spciale de publciitate și/sau autorizarea
c. Constituirea unui patrimoniu profesional
a. Exploatarea întreprinderii
La nivel general, Codul civil condiționează expres și exclusiv calitatea de profesionist
de exploatarea întreprinderii. În acest sens, art.3 alin.2 prevede că sunt profesioniști toți cei
care exploatează o întreprindere.
b. Înregistrarea în registre speciale de publicitate și/sau autorizarea
Respectarea de către profesioniști, ca regulă a unor formalități precum înregistrarea
într-un registru special de publicitate și/sau autorizarea în condițiile legii diferă în funcție de
tipul profesionistului.
c. Constituirea unui patrimoniu profesional
În raport de tipul profesionistului, patrimoniul profesional va avea o natură juridică
diferită și o terminologie specifică (Patrimoniu, patrimoniu de afectațiune, fond de comerț).
Patrimoniul profesional poate viza bunurile, drepturile și/sau obligațiile afectate exploatării
întreprinderii și/sau după caz, dobândite în scopul sau pe parcursul exploatării.

SECŢIUNEA a II-a
Profesioniștii comercianți persoane fizice