Curs 1: NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND DREPTUL

COMERCIAL

I. Notiunea dreptului comercial

Dreptul commercial reprezinta un ansamblu de forme juridice ce reglementeaza comertul pentru o clara si
concise definitie a dreptului comercil este necesar sa explicam conceptul de comnert: care are 3 sensuri:

a) Sensul etimologic potrivit caruia notiunea de comert provine de la cuvantul COMERCIUM.

b) Sens economic – potrivit acestui sens, conceptul de comert a reptezentat o activitate ce presupune
schimbul si circulatia marfurilor de la producator la consummator. Potrivit acestui sens, comertul ar
consta in operatiuni ce au la loc de la momentul producerilor panala momentul ajungerii la
consummator
c) Sens juridic, potrivit acestui sens, notiunea de comert este un concept larg, complex si cuprinzator,
avand in componenta atat operatiuni de interpunere si circulatie a marfurilor, operatiuni de producer
a marfurilor, dar si operatiuni de executare de lucrari si prestarea de servicii

II. Obiectul dreptului commercial

Determinarea obiectului dreptului commercial este legat de sistemul adoptat de legiuitor in
reglementarea raporturilor juridice. Potrivit conceptiei clasice exista doua sisteme ce permit stabilirea
obiectului dreptului commercial:

a) Intr un system denumit sistemul subiectiv, dreptul commercial are ca obiect, normele juridice
aplicabile profesionistilor, adica se aplica tuturor persoanelor care au calitatea de
profesionism(comerciant). In acest system, dreptul commercial este un drept al profesionistilor
aplicanduse nimai acelor personae care au calitatea de profesioonism comerciant. Acest lucru ia
deterrminat pe cei care se ocupa de dreptul commercial
b) In celalalt system, respective sistemul obiectiv, dreptul commercial cuprinde normele juridice ce se
aplica comertului, adica acele acte juridice, fapte si operatiuni, calificate de lege, ca fapte de comert
inidiferent de persoana care le savarseste.

III. Definita dreptului commercial

Dreptul Comercial reprezinta un ansamblu de norme juridice, de drept privat care sult aplicabile
raporturilor juridice, izvorate din activitatea de productie, comert sau prestari de servicii, prestarea de servicii
si executarea de lucrari precum si raporturilor juridice la care participa persoanele ce au calitatea de
profesionism.
 Curs 2: O RELATIE A DREPTULUI COMERCIAL CU
ALTE RAMURI DE DREPT PRIVAT
O relatie a dreptului commercial cu alte ramuri de drept privat este in stransa legatura a dreptului
privat dar si cu altele din dreptul public.

1. Coleratia dreptului commercial cu dreptul civil.

Coleratia dreptului commercial si dreptul civil isi are fundamentul prin dispozitiile Art. 3 din Codul
Civil, potrivit caruia dispozitiile acestuia se aplica, atat raporturilor dintre acestia si orice alte subiecte de drept.
Cele 2 ramuri de drept fac parte din dreptul privat ce reglementeaza raporturi patromoniale bazate pe
egalitatea juridical a partilor dar dreptul commercial priveste raporturile juridice care savarsesc activitati de
productie, comnert sau prestari de servicii. Pe cand dreptul civil are ca obiect toate raporturile patrimoniale
precum si celelalte raporturi nepatrimoniale. Acest lucru presupune ca dreptul commercial ca si drept special
se completeaza cu dreptul civil.

Drept civil ce reprezinta, dreptul comun al raporturilor de drept privat. Dreptul commercial se refera
la regulile specific raporturilor comerciale, iar regulile generale aplicabile raporturilor comerciale sunt cuprinse
in noul cod civil care se aplica in mod egal atat raporturilor civile cat si raporturilor ‘’……’’.

2. Coleratia dreptului commercial cu dreptul processual civil.

Dreptul commercial cuprinde numeroase norme de drept processual civil, menite sa asigure realizarea
unor drepturi subiective nascute din raporturile comerciale. Din aceasta categorie putem exemplifica
normele din actualul cod civil referitoare la exercitarea actiunilor comerciale. Nomer eu character
processual civil se gasesc si in legile speciale cum ar fi:

- Legea 26 din 1990. (Lege de functionare si organizare a registrului comertului).

- Legea 31 din 1990 privind societatile comerciale

-Legea 58 – 1934 Legea Combei si a biletului la orga

-Legea 59 – Legea CEC-ului – 1934

Cu alte cuvinte, actiunile, cererile si procesele in materie comerciala vor fi supuse normelor curpinse
in legile comerciale, speciale iar acolo unde ele nu prevad, se aplica dispozitiile codului de procedura
civila.

3. Coleratia dreptului commercial cu dreptul comertului international.

Dreptul commercial si dreptul comertului international reglementeaza raporturi patrimoniale in esenta

asemanatoare. Diferenta dintre ele consta in faptul ca, obiectul dreptului commercial il constituie reportul de
drept inter dintre cetatenii ormani si persoanele juridice de nationalitate romana, iar obiectul dreptului
comertului international in constitiue raporturile de drept cu elemente de extraneitate.
Avand in vedere elementele de extraneitate, raporturile comerciale din sfera dreptului comertului
international sunt governate si de anumite izvoare internationale in special conventiile internationale din care
Romania face parte.

Dreptul comertului international il constituie o subramura a dreptului commercial.

4. Coleratia dreptului commercial cu dreptul administrative

Activitatea comerciala prezinta un rol important pentru societate, de aceea in scopul protejarii interselar
consumatorilor, statul intervine pentru a asigura o buna desfasurare a acestei activitati, In acest sens statul
creeaza camerele de comert si industire in vederea desfasurarii in conditiuni optice a activitatii comerciale.
Totodata statul ia masuri pt ocrotirea unor interese generale prin reglementarea si instituirea registrului
comertului, deasemenea statul ia masuri ptr combaterea coduptiei meloiale, protectia consumatorilir, precum
si sanctionarea acelor fapte ce constituie activitati comerciale eligite.

5. Corelatia dreptului commercial cu dreptul financiar

Desfasurarea unei activitati aducatoare de profit, conduc ca profesionistii sa intre sub incidenta legilor in
materie fiscala. Cunoasterea prevederilor legilor fiscal prezinta un interes pt. dreptul commercial. Pe deo parte
ele ofera indicia pt. intelegerea naturii unor activitati, precum sip t caracterizarea raproturilor comerciale
carora le dau nastere iar, pe de lata parte nerespectarea lor atrage aplicarea unor sanctiuni de drept privat.

6. Coleratia dreptului comerecial cu dreptul penal

Codul civil nou adoptat ca si unele legi comerciale speciale cuprind pe langa norme de drept privat si normed
de drept penal prin care se asigura protejarea unor interese generale. Legea sanctioneaza nerespectarea unor
dispozitii privind constituirea si functionarea societatilor comerciale ori nerespectarea unor obligatii stabilite
de legea registrului comertului. Sunt sanctionate penal anumite fapte considerate activitati commercial elicite
ori concurenta neloiala. Sanctiunile penale se aplica tinand seama de dispozitiile legale inculcate, precum si de
principiile drepturilor penale.
 Curs 3: IZVOARELE DREPTULUI COMERCIAL

Prin izvoare ale dreptului se inteleg acele surse care reglementeaza raporturile social dintr-un anumit
domeniu.

Izvoarele drepturlui commercial se impart in:

I. Izvoarele normative ale dreptului commercial:

A. Legea – prin lege ca izvor normative intelegem urmatoarele:
a. Constitutia Romana – este legea fundamentala a tarii ce reglementeaza principiile de organizare
a actului economic potrivit constitutiei economia Romaniei este o economie de piata bazata pe
libera initiative si concurenta. Statul trebuie sa asigure libertatea comertului potrivit concurentei
loiale, precum si creearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie.

Constitutia prevede ca proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege, iar proprietatea
privata este ocrotita si garantata in mod egal indifferent de titular.

b. Codul civil reprezinta reglementarile de baza a activ. Comercuale dupa 01.10.2011. El

reglementeaza raporturi patrimoniale si nepatrimoniale dintre persoane ca subiecte de drept civil.
Normele cuprinse in Codul Civil au un caracter supelativ. Ele se aplica cand partile nu au convenit
astfel. Exista si anumite norme cu caracter imperativ care asigura protejarea intereselor generale
obligatorii pentru parti.
c. Legile speciale – Codul Civil cuprinde norme prime ce orivesc activitatea comerciala.
Alte norme se gasesc in normele comerciale speciale.
Prin legaturile speciale comerciale avem in vedere legile speciale adoptate din Parlament:
- Legea 521 din 1980 privind legile comerciale
- Legea 26 din 1990 privind functionarea Registrului Comertului.
- Legea 11 din 1991 privind concurenta neloiala
- Legea Cambiei si a biletului la ordin
- Legea 59 din 1954 – legea CEC-ului
d. Hotararile si Ordonantele Guvernamentale sunt apreciate ca si izvoare de Drept. Ordonanta nr 70
din 1994 privind impozitul pe profit.
e. Normele regulamentare , circularele, Ordinele adoptate de ‘’...’’ organe competente

B. Uzantele – prin uzante ca si izvoarele de Drept se intelege obiceiul – Cutuma. Obiceiul

sau cutuma reprezinta o reglementare de conduita ce rezulta din practica sociala folosita
intr-o perioada de timp si respectata ca o norma juridica obligatorie.

Uzurile profesionale sunt reguli de conduita statorniate in exercitarea unor anumite profesii care suint
respectate ca si cand ar fi stabilite prin norme legale.
 C.Principiile generale ale dreptului il reprezinta Codul Civil si legile comerciale speciale, in
conditiile actuale trebuie avut in vedere atat actele normative dar si principiile degajate
de aceste norme juridice.
Doctrina recunoaste ca principii ale dreptului comercial:
- In comert, actele juridice sunt cu titlu oneros
- In comert intodeauna banii sunt fructiferi (produc dobanzi)

II. Izvoarele interpretative ale dreptului comercial

Rolul acestor izvoare este de a interpreta ‘’...’’’ vointei manifestate in raporturile comerciale. In
aceasta categorie includem cloctrina si practica judiciara.

a. Doctrina in general se admite ca nu este izvor de drept, acest lucru fiind valabil si pentru
dreptul comercial dar doctrina dreptului comercial este un instrument de interpretare a
legilor comercial si de aplicarea acestora.
Doctrina reprezinta un factor de progres al dreptului deoarece solutiile ei sunt preluate
de legiuitor si transpuse in actele normative.
b. Practica judiciara in dreptul nostru, practica judiciara nu a fost recunoscuta ca izvor de
drept. Potrivit principiului separatilor puterilor in stat, instantele judecatoresti sunt
componente sa aplice legea, solutiille date de instantele judecatoresti sunt competente
sa aplice legea, solutiile date de instantele judecatoresti fara sa aiba puterea
precedentului judiciar, contribuie la interpretarea legilor comerciale.
Practica judiciara este laboratorul unde se verifica soliditatea conceptiei si eficienta
legii. Un anumit rol il au deciziile curtii constitutionale in urma carora se discuta
exceptiile de constitutionalitate. De asemenea un rol important il au deciziile inaltei
curit de casatie si justite date in judecarea decursurilor in interesul legilor.

III. Principiile care opereaza in apararea dreptului comercial

a. Autonomia de vointa:
Dreptul civil recunoaste libertatea contractuala astfel incat in contractarea actelor juridice
probeaza vointa interna a contractantilor. In dreptul comercial, vointa declarata, primeaza
asupra vointei interne prin utilizarea inscrisurilor imprimate.
b. Rolul aparentei in dreptul civil, aparentaa este producatoarea de efecte juridice. In anumite cazuri
de ex. Eroarea comuna poate produce efecte juridice.
c. Ordinea publica in dreptul civil, libertatea contractuala este tarnuita de normele privind ordinea
publica in dreptul comercial, ordinea publica ca limita a libertatii contractuale cuprinde domenii
mai largi decat in dreptul civil, respectiv controlul juducuar ak cibstutyuruu societatilor
comerciale, precum si verificarea donditiilor cerute pentru desfasurarea activitatiilor comerciale.

Respectarea normelor de ordine publica este indeplinita tot mai mult prin sanctiuni
contraventionale si penale ceea ce a facut sa duca la aparitia unui drept penal al afacerilor.
 CURS 4: CONDITIILE DE EXERCITARE A ACTIVITATII
COMERCIALE

I. Principiul libertatii comertului

Const. Romaniei spune ca economia tarii este o economie de piata bazata pe libera initiativa si
concurenta. Economia tarii se bazeaza pe proprietati private si se dezvolta in actiunea alegerea cererii. In
aceste conditii statul este obligat sa asigure libertatea comertului. Daca alegerea profesiei este libera pornim
de la faptul ca dreptul la munca nu este ingradit, inseamna ca orice persoana are liberetatea sa exercite o
profesie comerciala in functie de dorintele sale. Legea stabileste anumite conditii speciale privind cap. Fizica a
persoanei de a desfasura o activitatre comerciala. Prin lege sunt instituite unele incapacitati care au menirea
sa protejeze persoana punandu-le la adapost de consecinte grave ale desfasurarii a une profesiuni comerciale.
Tot legea stabileste anumite incompatibilitati din dreptul de a face comert precum si anumite autoritzatii
pentru a desfasura o activitate comerciala. Acest lucru au ca scop protectia int general, respectarea ordinii
publice si a bunurilor moravuri.

II. Capacitatea persoanei fizice de a fi profesionist/comerciant

Pentru incheierea anumitor acte de comert cerute de dispozitiile codului civil si pentru incheierea
anumitor acte civile trebuiesc indeplinite anumite conditii:

A. Capacitatea

Capacitatea de folosinta incepe odata cu nasterea si inceteaza odata cu decesul. Persoanele fizice au
capacitatea de a afi profesionism daca au capacitatea deplina de exercitiu.
Capacitatea deplina de exercitiu este data de implinirea varstei de 18 ani. Pentru motive
teimelnice, instanta de judecata poate recunoaste minorului care a implinit varsta de 16 ani
capcaitatea deplina de exercitiu, in acest scop vor fi ascultati si parintii sau tutorele minorului.
Luandu-se daca este cazul si asa zisul aviz a consiliului de familie, toata aceasta procedura, inseamna
capacitatea de exercitiu anticipat.
Minorul care a implinit varstade 14 ani are capacitatea de exercitiu restransa. Actele juridice
ale minorului care are capacitatea de exercitiu redusa se inceie de catre acesta cu incuviintarea
parintilor, a tutorelui, iar atunci cand este cazul, de instanta de putere.
Incuviintarea sau autorizarea poate fi data cel mai tarziu in momentul incheierii actului.
Anumite acte juridice ale minorului se supun unui regim special, minorul poate sa incheie
acte juridice privind munca, indaratnicirile lui artistice sau sportive cu incuviintarea parintilor si cu
respectarea anumitor legi speciale.

B. Incapacitati potrivite codului civil nu au capacitate de exercitiu:

- Minorul care nu a implinit varsta de 14 ani.
- Interzisul Judecatoresc.
III. Restrictiile privind exercitarea activitatii comerciale.

In scopul protejarii generale ale societatii, legea reglementeaza anuite restrictii in exercitarea
activitatii comerciale. Aceste restrictii port denuniri diferite dupa cum urmeaza:

A. Incompatilitati:

Avand in vedere ca activitatea comerciala are un caracter speculativ si ca urmareste obtinerea

unui profit ,determina ca anumite persoane cu anunite functii sau profesii legate de interesele
generale ale societatii sa nu poata exercita o activitate comerciala.
Exista o incompatibilitate de interese ca anumite persoane cu anumite functii sa nu poata exercita
o activitate comerciala pentru asigurarea demnitatii si prestigiul functiei sau profesiei in cauza.

Constitutia Romaniei: Interzice ca un judecator sa desfasoare o activitate publica sau privata cu

exceptia activitatiiin invatamantul superior.
O dispozitie identica exista si in privinta procurorilor si a judecatorilor de la curtea constitutionala.
Prin Legea 161 din 2003 sunt instituite anumite masuri privind asigurarea transparentei in
exercitarea demnitatilor publice si in mediul de afacere precum si prevenirea ori sanctionearea
coruptiei. Calitatea de deputat sau senator este incompatibila cu calitatea de comerciant, precum si
cu functiile de administrator sau cenzor intr-o societate comerciala.

B. Decaderile:

Desfasurarea activitatii comerciale impune respectarea de catre profesionisti a dispozitiilor legale

care privesc ordinea publica si bunele moravuri. In situatia incalcarii acestor dispozitii, profesionistii
trebuie sa suporte rigorile legii. Asigurarea legalitatii si moralitatii activitatii
comerciale ii impun ca in situatia unor fapte grave, profesionistii sa fie decazuti din dreptul de a
exercita o profesiune comerciala. Sanctiunea decaderii nu poate intervenii decat in anumite cazuri si in
anumite conditii prevazute de lege.
Condamnarea penala pentru profesionistul ce ae face vinovat de incalcarea unor dispozitii
conduce la efectuatea in registrul comertului a unor inregistrari ce mentioneaza faptul ca se face
vinovat de drepturile de a face profesiunea de comerciant.

C. Interdictiile:

Sunt situatii in care exercitarea activitatii comerciale este supusa unor interdictii.
Pentru ocrotirea unor interese generale ale societatii de ordin economic, social sau moral anumite
activitati nu se pot exercita pe baza liberei initiative.( fabricarea de echipament militar, munitii si
armament precum si fabricarea si comercialozarea de narcotice ai de droguri).

D. Licentele:

Prin Legea 31 din 1996 privind regimul Monopolului de stat se reglementeaza monopolul de atat
asupra unor activitati economice.

Constituie monopol de stat, activitati economice precum:

- fabricarea si comercializarea armamentelor, munitiilor si
- producerea si comercializarea stupefiantelor si a medicamentelor ce contin substante stupefiante
 - extractia, producerea si prelucrarea in scopuri industriale a metalelor pretioase si a pietrelor
pretioase
- producerea si emisiunea de marci postale si timbre fiscale
- fabricarea si importul in vederea comercializarii in conditii de calitate a alcoolului si a bauturilor
spirtoase/distilate.
- fabricarea si importul in vederea comercializarii a produselor din tutun si a hartiei pentru tigarete
- organizarea si exploatarea pronosticurilor sportive
- exploatarea activiitatilor ce constituie monopol de stat de catre profesionisti se poate realiza pe baza
unei licente eliberate de ministerul finantelor publice

Licenta este nominala, nu poate fi cedata direct sau indirect iar titularul reficientei are obligatia sa
respecte conditiile referitoare la exploatarea activitatii

E. Avize si acorduri

Sunt situatii in care pentru desfasurarea activitatii comerciale legea instituie anumite avize sau
acorduri.Nerespectarea acestor avize sau acorduri atrage nulitatea contractului de societate.

IV. Protectia consumatorilor

Intr-o societate moderna, protectia sociala a consumatorilor reprezinta o preocupare si o

componenta importanta. In acest scop, consumatorilor li se asigura o informare corecta, dreptul de
alegere si o aparare corespunzatoare in situatia incalcarii drepturilor lor, temeiul juridic il reprezinta
ordonanta guvernului Numarul 21 din 1992 privind protectia consumatorilor. Pentru asigurarea
protectiei consumatorilor a fost adoptata si legea numarul 245 din 2004 privind securitatea generala
a produselor.
 CURS 5: OBLIGATIILE COMERCIANTILOR

Exercitarea unei activitati comerciale, impune existenta unor conditii, menite sa asigure cadrul
juridic corespunzator.
Legea instituie anumite obligatii in sarcina acelora care desfasoara o activitate comerciala ca si
profesiune. Aceste obligatii sunt menite sa indeplineasca anumite formalitati de publicitate in vederea
aducerii la cunostiinta a celor interesati, a existentei unui nou profesionist/comerciant.

Aceasta obligatie se realizeaza prin:

- Publicitate prin registrul comertului. Aceasta activitate este reglementata de legea 26 din 1990
privind registrul comertului.

Cei care desfasoara activitati in comert, sunt obligati sa se integistreze in registrul comertului si sa
ceara in scrierea in acelasi registru a unor mentiuni privind actele si faptele prevazute de lege.
Prin centralizarea tuturor datelor, registrul comertului constituie o banca de date oficiale privitoare
la profesionisti.
Registrul comertului reprezinta instrumentul publicitatii legale a activitatii comerciale.
Prin inregistrarile operate in registrul comertului se asigura protectia firmei comerciale, a emblemei
si aa altor drepturi ce le are profesionistul.

Registrul comertului indeplineste 2 functii principale:

a) Functia de inregistrare a profesionistilor precum si a persoanelor pentru care legi speciale dispun
in acest sens.
b) Functia de efectuare a publicitatii legale, a persoanelor fizice si juridice inregistrate precum si a
calor lor. Aceasta functie se realizeaza prin efectuarea inregistrarilor in registrul comertului, afisarea
actelor in conditiile legilor, precum si transmiterea lor spre publicare in Monitorul oficial al Romaniei.

A. Organizarea publicitatii prin registrul comertului.

Potrivit legii, Registrul comertului este tinut de oficiul registrului comertului organizat la nivel
central, in fiecare judet si in Mun. Bucuresti.
Registrul central al comertului, este condus de un dorector general, numit de Ministrul Justitiei.
La nivel teritorial, registrul comertului este tinut de oficiile registrului comertului, organizate in
subordinea oficiului national si care functioneaza pe langa fiecare tribunal.
Oficiile refistrului de pe langa tribunale sunt conduse de catre un director numit tot de catre
Ministrul Justitiei. Inregistrarile se fac in termen de 15 zile fiind supuse unui control de legalitate
exercitat de justitie printr-un judecator delagat, judecator ce-si desfasoara activitatea in cadrul
tribunalului.

Registrul comertului si registrele teritoriale sunt alcatuite din urmatoarele registre:

a. Registruri pentru PFA, nterprinderi individuale si familiale

 b. Registrul pentru inregistrarea societatilor cooperative
c. Registrul pentru inregistrarea persoanelor juridice.Pentru fiecare an se deschide un registru, iar
registrele se tin in sistem computerizat.

Oficiul registrului comertului tine si doasare pentru fiecare profesionist.