Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică

Specilzarea MANAGEMENT anul II grupa 1

CALITATEA DE COMERCIANT
- referat -

Student : BOZ CATALINA

Anul : II
Specializarea : Management
Grupa :1

Suceava, 2010
Conceptia Codului comercial roman privind raporturile comerciale .

Potrivit Codului comercial roman , subiecte ale raporturilor comerciale

pot fi atat comerciantii cat si necomerciantii . Dreptul comercial roman avand la
baza sistemul obiectiv dispune ca oricarei persoane care savarseste fapte
obiective de comert , i se aplica prevederile legislatiei comerciale , indiferent
daca persoana care le savarseste are sau nu calitatea de comerciant 1. Sau , altfel
spus , poate fi subiect al unui raport comercial atat un comerciant cat si un
necomerciant daca acesta savarseste una sau mai multe din faptele de comert
enumerate in art. 3 Cod com .
Daca faptele de comert obiective sunt savarsite cu caracter profesional de
catre o persoana avand comertul ca o profesiune, obisnuita , aceasta persoana
dobandeste in temeiul art. 7 Cod com. calitatea de comerciant . In virtutea
acestei calitati , art. 4 Cod com. prezuma ca fiind fapte de comert , pe langa cele
enumerate in art. 3 Cod com. , celelalte contracte si obligatiuni ale unui
comerciant , daca nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din
insusi acel articol.
Daca insa savarsirea faptelor de comert obiective de catre o persoana are
caracter accidental , raportul juridic care se naste este supus legilor comerciale ,
dar persoana care le-a savarsit; pastreaza calitatea de necomerciant . (art. 9 Cod
com. )
Daca savarsirea faptelor de comert obiective , de catre o persoana , are
caracter intamplator , raportul juridic generat de un astfel de fapt va fi supus
legii comerciale , fara insa ca persoana in cauza sa dobandeasca statutul de
comerciant2. Situatia este aceeasi in cauza in care actul incheiat este o fapta de
comert numai pentru una din partile actului juridic , raportul juridic va fi supus
reglementarii dreptului comercial , fara ca , prin aceasta , persoana pentru care
actul nu este fapta de comert , sa devina comerciant . Incheierea unui act care
numai pentru contractant reprezinta o fapta de comert , atrage , de asemenea ,
aplicarea legii comerciale intregului raport juridic nu insa si calitatea de
comerciant pentru partea contractanta .
Cu toate ca subiecte ale raporturilor comerciale pot fi atat comerciantii ,
cat si necomerciantii , totusi , in principal activitatea comerciala se realizeaza de
catre comercianti . Aceasta calitate il indreptatea pe ilustrul comercialist I .L.
Georgescu sa afirme :
“comerciantul este cel mai de seama actor al vietii economice si juridice3” .

1
St. Carpenaru – Drept comercial roman , Bucuresti 1993 , op. cit. pagina 75 .
2
St. Carpenaru – Regimul juridic al comerciantilor , Revista Dreptul numarul 6/1992 pagina3.
3
I.L. Georgescu – Comerciantul , in revista de drept comercial numarul 5/1995 , pagina6
 Avand in vedere rolul comerciantilor in activitatea comerciala , Codul
comercial precizeaza notiunea de comerciant si reglementeaza statutul juridic al
comerciantilor4.
CALITATEA DE COMERCIANT

Definitia comerciantului.

Spre deosebire de faptele de comerţ , care nu au o definiţie legala ,

comerciantul este definit in art. 7 Cod Com. , astfel : “ Sunt comercianţi aceia
care fac fapte de comerţ , avand comerţul ca o profesiune obişnuita , si
societăţile comerciale “ Deci sunt comercianti atat persoanele fizice care
savarsesc fapte de comert ca profesiune obisnuita  , si societatile comerciale ‘’.
Deci sunt comercianti atat persoanele fizice care savarsesc fapte de comert ca
profesiune obisnuita – comercianti individuali - cat si persoanele juridice -
comercianti colectivi. Codul Comercial defineste comerciantul persoana fizica
nu prin apartenenta sa la un anumit grup profesinal - sistemul obiectiv - , ci prin
actele si operatiunile , faptele de comert pe care le savarseste cu caracter
profesional . In ceea ce priveste persoanele juridice , Codul comercial se rezuma
la a preciza ca  : " au calitatea de comerciant si societatile comerciale "  . In
consecinta vor avea calitatea de comerciant persoanele juridice care imbraca
forma societatilor comerciale , potrivit legii nr . 31/1990. Precizarea notiunii de
comerciant prezinta un interes deosebit.
Persoana care dobandeste statutul de comerciant , beneficiaza de un
regim juridic diferit de acela al necomerciantilor 5.Astfel , calitatea de comerciant
produce unele consecinte juridice asupra raporturilor juridice , la care persoana
fizica participa , astfel :
- in vederea protejarii intereselor participantilor la activitatile
comerciale, legea stabileste anumite obligatii profesionale ale
comerciantilor : inmatricularea in registrul comertului , obligatia de a tine
anumite registre comeciale , respectarea regulilor privitoare la concurenta
loiala.
- actele comerciale incheiate de comerciant sunt supuse unor reguli
speciale , diferite de regimul juridic al actelor civile . Codebitorii sunt
prezumati a fi solidari intre ei (art. 42 C.Com) ; dovada drepturilor comerciale se
poate face cu orice mijloc de proba admis de lege (art. 46 C.Com).
- comerciantii – individuali sau colectivi – pot participa la
constituirea unor camere de comert , destinate a le promova si apara interesele6.
- in cazul incetarii platilor pentru datoriile comerciale, comerciantul
4
St. D. Carpenaru – Regimul juridic al comerciantilor in dreptul comercial roman , in revista Dreptul numarul
6/1992 pagina 3
5
I.L.Georgescu – Drept commercial roman , volum I . Editura SOCEC , Bucuresti
6
I.L.Georgescu – Drept commercial roman , volum I . Editura SOCEC , Bucuresti
poate fi declarat in stare de faliment (L. 64/1995 modificata )
- pentru profitul realizat din activitateacomerciala , comerciantii
sunt supusi impozitului catre stat (Legea nr.12/1991 privind impozitul pe profit )
- instituirea “prezumtiei de comercialitate“ pentru toate
operatiunile savarsite de un comerciant , ce vor fi supuse legilor comerciale .
(Art. 4 Ccom . )
Intru-cat activitatea comerciala cuprinde , atat activitatea de producere a
marfilor si serviciilor , cat si activitatea de circulatie (distributie ) a marfurilor ,
notiunea de comerciant este o notiune generica ; ea desemneaza orice persoana
fizica sau juridical care desfasoara , in mod profesional , o activitate comerciala
indiferent de obiectul acesteia7 .

Categorii de comercianti.

Din interpretarea art 7 cod com rezulta doua categorii de comercianti:

- persoanele fizice (comerciantii individuali)
- societatile comerciale (comercianti colectivi)
Acestea sunt principalele categorii de comercianti , dar potrivit art. 1
alineat 2 din legea 26/1990 , la acestea se mai adauga regiile autonome si
organizatiile cooperatiste8 . O situatie aparte o au micii comercianti .

A . Comerciantii persoane fizice .

Persoanele fizice au calitatea de comerciant daca savarsesc fapte de

comert cu caracter profesional9 in concepria Cod com. , comerciantul persoana
fizica este definit nu prin apartenenta sa la un anumit grup profesional , ci prin
actele si operatiunile , adica prin faptele de comert pe care le savarseste in mod
profesional . Persoana fizica are calitatea de comerciant atat in cazul cand
savarseste fapte de comert cu caracter profesional in mod independent , cat si in
cazul cand realizeaza aceasta activitate in cadrul unei asociatii familiale10 in

7
In limbajul economic , ca si in cel uzual , notiunea de comerciant este folosita pentru a
desemna pe cei care realizeaza activitatea de circulatie a marfurilor (negustorii) . Ca notiune
generica este folosita denumirea de “agenti economici” , “intreprinzatori”  sau “operatori
economici” . articolul 2 din legea numarul 133 / 1999 .
8
Pentru un punct de vedere care considera ca regiile autonome si organizatiile cooperatiste nu
au calitatea de comerciant , a se vede Smaranda Angheni , Drept Comercial , editura Oscar
Print , Bucuresti , 1997 pag 37 – 38 .
9
A se vedea CAS III dec.nr.1432/1939 , in Practica judiciara in materie comerciala , vol I ,
pag 127
10
CSJ sect. cant. Ad-v decretul nr 235/1994 in Revista de drept comercial nr 10/1996 pag 124
conditiile Decretului de lege nr 34/1990 , sau al unei asociatii in participatiune ,
in conditiile art 251 Cod comercial .

B . Societatile Comerciale .

Societatile comerciale au calitatea de comerciant , astfel art 7 Cod

comercial prevede in terminis ca pe langa persoanale fizice , au calitatea de
comerciant si societatile comerciale . Au aceasta calitate toate cele cinci
categorii de societati comerciale reglementate prin legea nr 31/1990 : societatea
in nume colectiv ; societatea in comandita simpla ; societatea pe
actiuni , societatea in comandita pe actiuni si societatea cu raspundere limitata .
Prin lege nu se prevad conditii pentru ca societatile comerciale sa dobandeasca
calitatea de comerciant si aceasta deoarece , spre deosebire de persoanle fizice ,
care , in principiu , au vocatia oricarei profesiuni , in cazul societatilor
comerciale acestea au o unica finalitate : de a se constiuti in scopul desfasurarii
unei activitati comerciale . Societatea comerciala dobandeste calitatea de
comerciant din momentul constituirii ei , independent de savarsirea vreunui
faopt de comert . Societatea este comerciala numai daca obiectul ei , prevazut
obligatoriu in actul constitutiv , este acela de a savarsi unul sau mai multe fapte
de comert .

C . Regiile autonome .

Regiile autonome sunt organizate in ramuri strategice ale economiei

nationale , fiind personae juridice care functioneaza pe baza de gestiune
economica si autonomie financiara11.
Ele sunt proprietare ale bunurilor din patrimoniul lor , iar activitatea
desfasurata trebuie sa-si acopere cheltuielile din veniturile realizate si “sa obtina
profit” .
Pe de alta parte , art 1 alin 2 din Legea nr 26/1990 privind registrul 
comertului prevede in mod expres ca regiile autonome au calitatea de
comerciant .
Regiile autonome sunt supuse unor reglementari care sunt aplicabile
societatilor comerciale si anume : legea impozitul lui pe profit , legea privind
organizarea si functionarea controlului financiar , legea contabilitatii . Calitataea
de comerciant a regiilor autonome se dobandeste din momentul infiintarii lor
prin hotararea guvernului sau , respectiv , prin decizia organului administratiei
publice locale . D . Organizatiile cooperatiste .
Potrivit legilor lor organice , organizatiile cooperatiste desfasoara o
11
Hotararea guvernului nr 266/1993 privind ramurile si domeniile in care functioneaza regii
autonome de interes national – Monitorul Oficial nr 156 / 1993 ; Ordonanta de Urgenta a
Guvernului nr 30 / 1997 privind reorganizarea regiilor autonome – Monitorul Oficial nr 125
din 19 iulie 1997
activitate de producere si desfacere de marfuri si prestari de servicii 12 .
Organizatiile cooperatiste isi desfasoara activitatea pe baza principiilor gestiunii
economice si beneficiaza de personalitate juridica . Ele fiind comerciante , sunt
supuse obligatiilor care revin comerciantilor si dobandesc calitatea de
comerciant de la data infiintarii lor in conditile legii .
Potrivit art 10 din legea nr 103 /1996 , cooperativa de consum pentru a
functiona are obligatia de a se inmatricule la Registrul Comertului de unde
rezulta calitate sa de comerciant , pe cale de consecinta , fiindu-I aplicabile
dispozitiile art 1 din Legea nr 64/1995 republicata .
Prin actiunea inregistrata la Tribunalul Calarasi , creditoarea « R » - SA –
Agentia Calarasi , prin lichidator S.C. « S » - S.A a solicitat , in contradictoriu
cu debitoarea « K » deschiderea procedurii reorganizarii juridice si a
falimentului .
In motivarea actiunii , reclamanata a aratat ca a acordat debitoarei , prin
contractul de credit nr 9/1996 , un credit de 12.460.000 lei pe termen de 3 luni
si ca in present creanta sa este de 66922439 lei , reprezentand
credit restant , dobanzi si cheltuieli de judecata .
Prin sentinta civila nr 408/2000 Tribunalul Calarasi a respins cererea
creditoarei .
Pentru a pronunta aceasta sentinta , s-a retinut ca dispozitiile Legii nr
64/1995 , republicata , nu sunt aplicabile debitoarei , intrucat aceasta este o
cooperativa de consum si ca atare , ii sunt aplicabile dispozitiile Legii nr
109/1996 .
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs creditoarea .
Curtea a admis recursul creditoarei , a casat sentinta si in fond , a admis
cererea creditoarei de incepere a prodedurii prevazute de Legea nr 64/1995 ,
republicata si a trimis cauza la aceeasi instanta pentru indeplinirea formalitatilor
legale .
S-a retinut ca , potrivit art.10 din Legea nr 109 /1996 , cooperativa de
consum , pentru a functiona are obligatia de a se inmatricula la Registrului
Comertului de unde rezulta calitatea de comerciant a acesteia si pe cale de
consecinta ii sunt aplicabile dispozitiile art 1 din Legea nr 64 / 1995 , republicata
. “Sectia comerciala , decizia nr 886 / 2000 .”

Micii comercianti .

Art. 34 Cod comercial prevede ca dispozitiile Codului comercial privind

registrele comerciale nu se aplica colportorilor , comerciantilor care fac micul
trafic ambulant , carausilor sau acelora al caror comert nu iese din cercul unei
profesiuni manuale . Pornind de la aceste dispozitii legale , unii autori au

12
Decretul – lege nr 66/1990 privind organizarea si functionarea cooperatiei mestesugaresti (M.O nr 23 din 9 feb
1990) Legea nr . 109 /1996 privind organizarea si functionarea cooperatie de consum si a cooperatiei de credit
(M.O nr 252/1996).
considerat ca legea ar consacra o categorie a micilor comercianti , distincta de
cea a marilor comercianti 13 , in conceptia Codului commercial , volumul
operatiunilor comerciale nu are relevanta asupra regimului juridic al
comerciantilor14.
In realitate , dispozitiile art 34 Cod commercial nu fac altceva decat sa
scuteasca pe comercianti care desfasoara activitatile mentionate in indeplinirea
unei obligatii profesionale , aceea de a tine registrele comerciale. Aceasta scutire
este determinate de volumul redus al operatiunilor comerciale si este conceputa
ca o masura de protectie a unor comercianti care , in general , nu au o pregatire
adecvata pentru a tine registrele comerciale cerute de lege .

Potrivit art. 9 C. Com. nu are calitatea de comerciant , persoana care , in

mod accidental face o operatiune de comert , dar este supusa legilor si
jurisdictiei comerciale pentru toate contestatiile ce se pot ridica din aceasta
operatiune . Imputernicitii sau auxiliarii comerciantului si anume : presupusii ,
comisii pentru negot , comsii calatori pentru negot nu au calitatea de comercianti
, ca de altfel , nici administratorii unei societati comerciale , aceasta calitate
apartine , dupa caz , comerciantului sau societatii comerciale in numele carora ei
savarsesc fapte de comert . Apartenenta la o societate comerciala in nume
colectiv nu confera asociatului calitatea de comercianti , nici asociatii
comanditati nu devin comercianti .
Nu au calitatea de comerciant persoanele fizice care exercita profesiuni
liberale si anume : medicii , arhitectii , avocatii , meseriasii , agricultorii .
Medicii nu sunt comercianti nici atunci cand isi desfasoara activitatea in
cabinete private , nici atunci cand infiinteaza policlinici , spitale sau sanatorii
private . Activitatea medicului , de a acorda ingrijiri medicale bolnavilor , nu
este act de comert pentru ca nu este prevazuta in
art 3 al Cod com. si nu poate fi inclusa in nici unul din actele de comert
enumerate de punctele 1 – 2 ale art .
Un spital sau un cabinet medical unde se acorda ingrijiri medicale
bolnavilor nu poate fi considerat intreprindere de furnituri , in sensul art 3 pct 5
al C. com , deoarece prestatiile de alimente , medicamente si cazare ce se fac
bolnavilor nu sunt decat “ un mijloc indispensabil si accesoriu profesiunii
medicale si aceasta indiferent de natura ingrijirii , indiferent daca este vorba de
sanatorii de chirurgie , de boli pulmonare , de boli interne.”15
Practica judiciara a decis in mod constant ,de la inceputul secolului si
pana azi,ca medicina nu este comert.Medicii care au obtinut autorizatii pe baza
dispozitiilor art.25 din Decretul – lege nr. 54/1990 isi pot exercita profesiunea
in mod independent , fara a fi considerati comercianti si fara a fi obligati sa se
inscrie in registrul comertului dar si fara a putea angaja personal salariat cu
13
P. Demetrescu – Intreprinderile comerciale , op. cit. pagina 56
14
I.L. Georgescu – Drept comercial volumul I 1946 , op. cit. pagina 444
15
L. Georgescu –“ Drept comercial roman” , vol 1, Editura SOCEC ,Bucuresti ,1946, op. Cit. Pag 219.
contract de munca.Pentru utilizarea unui asemenea personal salariat este
posibila incheierea unor contracte civile de locatiune a lucrarilor in
conformitate cu prevederile art. 1470 , pct. 1 ., 1471 si 1478 Cod civil.

Avocatii

Avocatura acorda asistente juridica persoanelor fizice si juridice , in

scopul apararii drepturilor si intereselor legitime ale acestora , cu respectarea
legii si a ordinii de drept .Fiind o profesiune libera , avocatura nu este comert
pentru ca nu se incadreaza in dispozitiile art. 3 al Cod com.

Meseriasii sunt persoane care ,pe baza cunostintelor dobandite prin

scolarizare sau practica , executa anumite operatiuni de prelucrare si
transformare a obiectelor muncii sau presteaza anumite servicii . Caracteristica
activitatii pe care ei o presteaza consta in munca sa personala calificata asupra
materiei ori in prestarea unor servicii .In cazul cand o persoana desfasoara o
activitate personala limitata la exerxitarea meseriei sale , pe baza comenzilor
clientilor si cu materialele acestora , activitatea respectiva are caracter civil si in
consecinta , este supusa legii civile .In aceasta situatie , calitatea de comerciant a
meseriasului este exclusiva.
Dar , daca meseriasul cumpara el materiale si executa anumite marfuri pe
care le vinde clientilor sau meseriasul nu lucreaza singur , ci ajutat de alte
persoane , se pune din plin problema daca , in acest caz, dobandeste sau nu
calitatea de comerciant. Dupa unii autori , meseriasul nu devine comerciant ,
nici intr-o astfel de situatie , chiar daca efectueaza operatiuni comerciale ,
aceasta intru-cat asemenea operatiuni ar fi accesorii exercitiului meseriei .
Dupa o alta opinie , cat timp meseriasul se limiteaza la exercitarea
meseriei sale ,el nu are calitatea de comerciant. Dar , din moment ce savarseste
si fapte de comert , in conditiile prevederilor art. 7 C. com. , meseriasul
dobandeste si calitatea de comerciant.
Deci ,el este considerat comerciant , in cazurile in care cumpara marfuri in
vederea prelucrarii si revanzarii . Potrivit unei pareri recent exprimate in
literatura juridica , de scutirea prevazuta de art. 1 , alin.3 al Legii nr. 26 / 1990 ar
trebui sa beneficieze numai meseriasii care se limiteaza la exercitiul meseriei
lor .De indata ce exercitarea meseriei este insotita de savarsirea unor fapte de
comert obictive cu caracter profesional , meseriasul a devenit comerciant si , in
aceasta calitate , este obligat sa se inmatriculeze in registrul comertului .
Agricultorii sunt persoane care se ocupa cu cultivarea pamantului . Ei nu
desfasoara o activitate care sa aiba tangenta cu cea a comerciantului .Art. 5 din
Codul Comercial prevede ca nu sunt considerate fapte de comert aceste
operatii . Asa cum s-a precizat in literatura juridica , intru-cat vanzarea
produselor agricole nu este o fapta de comert , ci un act juridic civil , inseamna
ca agricultorii nu au calitatea de comercianti.
 Ca si in cazul meseriasilor , prin art . 1 din Legea nr. 26 /1990 se
prevede ca agricultorii nu au obligatia de a se inmatricula in Registrul
Comertului.
In literatura juridica s-a exprimat parerea ca in acest caz n-ar fi vorba
de “o scutire “ de obligatia de inmatriculare , ci de o” excludere “ a acestei
obligatii , deoarece art. 5 Cod Comercial , prevede in mod expres ca agricultorii
nu au calitatea de comercianti
In masura in care un agricultor ar savarsi fapte de comert , in
conditiile art. 7 Cod Comercial , cumparand de exemplu , produse agricole
pentru revanzare si ar desfasura aceasta activitate ca o profesiune , el devine
comerciant si ca atare , va avea obligatiile acestuia , printre care si aceea de a se
inmatricula in Registru Comertului .
Spre deosebire de comerciant , meseriasul , agricultorul , cel care
exercita o profesiune liberala nu cumpara spre a revinde . Deci , in principiu , se
poate spune ce este comerciant cel care face in mod obisnuit acte de comert ,
adica cumpara spre a revinde.
Pentru a fi comerciant trebuiesc indeplinite anumite conditii pentru
dobandirea calitatii de comerciant si anume :
- sa savarseasca acte obiective de comert
- sa savarseasca aceste acte in nume propriu;
- sa savarseasca aceste acte nu numai in nume propriu , dar si ca o
profesiune obisnuita .
In temeiul Cod com. , calitatea de comerciant se dobandeste in mod
diferit , dupa cum este vorba de o persoana fizica sau societate comerciala .
Deosebirea se explica prin caracterele specifice celor doua categorii de subiecte
participante la raporturile comerciale .
Dovada calitatii de comerciant se face in conditii diferite , dupa cum
este vorba de o persoana fizica sau de o persoana societate comerciala. Asa cum
calitatea de comerciant se dobandeste , ea se si pierde ori inceteaza in anumite
conditii . In privinta incetarii calitatii de comrciant trebuie sa se tina seama de
conditiile in care aceasta calitate este dobandita.

Conditii pentru dobandirea calitatii de comerciant.

Dupa cum rezulta din dispozitiile art. 7 din Cod Comercial roman , sunt
comercianti :” aceia care fac fapte de comert avand comertul ca profesiune
obisnuita “. Din acest fapt rezulta ca pentru a avea calitatea de comerciant ,
persoana fizica trebuie sa indeplineasca doua conditii : savarsirea de fapte de
comert si exercitarea comertului ca profesiune obisnuita . Unii autori au adaugat
si o a treia conditie si anume aceea ca faptele de comert sa fie savarsite in nume
propriu16 “..Aceasta conditie este necesara pentru a delimita pe comerciant de “
auxiliarii “ folositi de acesta in activitatea comerciala .
Alti autori au considerat ca ar mai trebui adaugata si o a patra conditie si
anume “cea a capacitatii , sau existenta autorizatiei administrative , atunci cand
legea prevede o astfel de cerinta17.
Toate aceste opinii care adauga elemente in plus la lege , au fost
criticate , aratandu-se ca nu sunt necesare , intru-cat ele rezulta implicit din
aplicarea principiilor generale18. Calitatea de comerciant impune conditia
capacitatii persoanei in cauza , dar ea priveste savarsirea actelor juridice in
general si nu reprezinta o conditie spaciala pentru dobandirea calitatii de
comerciant.
Autorizatia administrtiva este necesara pentru exercitarea comertului , dar nu
constituie o conditie pentru dobandirea calitatii de comerciant .Aceasta calitate
se dobandeste numai prin savarsirea faptelor de comert .
Deci , pentru a fi comerciant se cere, prin urmare , indeplinirea
urmatoarelor conditii :

1.sa se savarseasca fapte obiective de comert ;

2.sa savarseasca aceste fapte in nume propriu ;
3.sa savarseasca aceste fapte nu numai in nume propriu , dar si ca o
profesiune obisnuita .

1. Savarsirea unor fapte de comert obiective - constituie principala

conditie pentru ca o persoana sa dobandeasca calitatea de comerciant . Faptele
de comert obiective sunt prevazute in art. 3 din Codul Comercial . Dupa ce
persoana a dobandit calitatea de comerciant , toate actele si faptele juridice ale
comerciantului sunt “prezumate a fi comerciale “ conform art.4 din Codul
Comercial si vom avea atunci acte de comert subiective.
De la actele obiective de comert , ajungem la calitatea de comerciant si de
la comerciant la actele subiective de comert .
Actele obiective de comert sunt baza , fara de ele nu poate concepe calitatea de
comerciant ,dupa cum fara un comerciant nu se poate concepe acte subiective de
comert19.
Calitatea de comerciant se dobandeste prin savarsirea de fapte de
comert obiective , numai in masura in care aceste fapte au acest caracter pentru
persoana care le savarseste .Daca , insa , o persoana savarseste fapte de comert
mixte , nu devine comerciant , daca pentru ea , actele juridice incheiate au
caracter civil.
Totodata , savarsirea faptelor obiective de comert trebuie “sa fie
efectiva “ , nefiind sufucienta simpla intentie de a deveni comerciant.
16
I.N. Fintescu – Curs de drept comercial , 1929 , Bucuresti pagina 32
17
S.T. Carpenaru – Regimul juridic al comerciantilor , op. Cit. pagina 5
18
I.L. Georgescu – Volumul I 1946 , op cit pagina 413-414
19
I.N.Fintescu – Curs de drept comercial pag. 76
Imprejurarea ca o persoana are o firma inscrisa , la registrul comertului , nu ii
ofera acesteia ,prin ea insasi , calitatea de comerciant , care poate fi dobandita
numai daca persoana in cauza “savarseste efectiv fapte obiective de
comert20.Savarsirea efectiva de fapte de comert nu trebuie inteleasa numai ca o
actiune directa , acest lucru putandu-se realiza si indirect , prin intermediul unei
alte persoane , de exemplu a unui prepus.
Savarsirea faptelor de comert trebuie inteleasa in sens juridic , adica
asumarea de catre persoana respectiva a raspunderii pentru urmarile actelor
savarsite fie direct , fie indirect prin interpusi21.
Savarsirea faptelor de comert obiective trebuie sa aiba si “caracter
licit”. De exemplu , imprumuturile cu dobanzi camataresti , practicate si in tara
noastra de grupari mafiote , nu confera calitatea de comerciant celui care se
ocupa de asemenea operatiuni22 . Actele si operatiunile contrare ordinii publice 23
si bunelor moravuri sunt nule si , ca atare , nu produc efete juridice.
Desi importanta , savarsirea de fapte de comert obiective nu constituie o
conditie suficienta pentru dobandirea calitatii de comerciant , mai este necesar
ca savarsirea de fapte de comert sa aiba caracter de profesiune.

2. Savarsirea faptelor de comert cu caracter de profesiune.

Cea de-a doua conditie impusa de Codul Comercial roman pentru dobandirea
calitatii de comerciant , este aceea ca “exercitarea faptelor de comert sa se faca
ca profesie obisnuita “. Considerarea ca faptele de comert se exerxita ca
profesiune obisnuita , inseamna ca persoana respectiva se indeletniceste , in mod
obisnuit , cu savarsirea acestor activitati . O persoana poate savarsi una sau mai
multe fapte de comert obiective , se cere insa ca faptele de comert sa fie de
natura ca , prin savarsirea lor , sa asigure posibilitatea exercitarii unei
profesiuni . Unii autori au in vedere numai “actele constitutive de comert sau
esentiale “ sau actele de comert fundamentale sau care sunt comerciale prin
natura lor intrinseca .” In practica judiciara s-a statuat insa cu fermitate ca
savarsirea unor fapte de comert obiective conexe , cum ar fi emiterea de
cambii , chiar repetata , nu ar putea atribui calitatea de comerciant , deoarece
aceasta operatiune nu poate constitui prin ea insasi exercitarea unei profesiuni.
Profesiunea reprezinta un mijloc de satisfacere a unor interese proprii , un
izvor de obtinere a resurselor necesare existentei atat a comerciantului , cat si a
familiei sale .
Legea registrului comertului nu modifica dispozitiile art.7 C.Com. ci
creeaza numai o prezumtie ca , cel care este inscris in registrul comertului este
comerciant. Aceasta prezumtie poate fi combatuta si ca atare , persoana
20
Pandetele romane ,1936 , Decizia Curtii de Casatie nr.1532/1936 pag 147
21
I.L. Georgescu –op.cit . vol.I 1946 pag.408
22
Pandetele romane ,1936,Decizia Curtii de Casatie nr.930/1936 pag 514
23
Prin ordine publica intelegem ordinea politica de organizare a institutiilor statului , ordinea economica si
ordinea de drept ; a se vedea : Sergiu Tamas-Dictionar politic . Institutiile democratice si cultura civica ,Ed.
Academiei Romane ,1993 pag 196
respectiva nu este considerata comerciant daca nu face acte de comert cu titlu
profesional . De asemenea , faptul ca un comerciant nu si-a radiat firma nu
inseamna ca aceasta mai are calitatea de comerciant , cand el nu a mai facut acte
de comert in conformitate cu art. 7 C Com. Neradierea firmei apare numai ca o
neglijenta a acestuia , care nu impiedica sa se stabileasca ca nemai facand acte
de comert , el nu mai este comerciant.
Curtea de casatie , dec. Nr. 3263 /1943, in “Practica judiciara in materie
comerciala” , cit . asupra pag.129
Deci, savarsirea faptelor de comert cu caracter profesional se face cu scop de
castig. In consecinta , “scopul castigului “ , desi neconsacrat de lege , trbuie
adugat conditiilor cerute de lege pentru ca exerxitarea mai multor acte
comerciale , in sine , nu constituie “ profesiune’ , deoarece profesiunea consta in
exercitarea actelor in asa mod , incat sa formeze o ocupatie permanenta , sa fie
un exeritiu atat de des si consecutiv , incat sa constituie , o conditie speciala de
existenta si de viata sociala24 . Profesiunea este starea unei persoane care face
din repetarea unor acte ocupatiunea vietii sale si de la care ea cere resursele
existentei sale sociale “.
Tot doctrina releva faptul ca numai practica efectiva a comertului , ca
profesie , acorda calitatea de comerciant unei persoane . Simpla notorietate
publica si anume aceea ca o persoana pentru ca cineva sa devina comerciant . De
altfel , si prin art. 9 Cod Com. o operatiune de comert nu poate fi considerata
comerciant , cu toate ca operatiunea in sine este supusa legilor comerciale .
Savarsirea izolata a unor fapte de comert obiective , are drept efect
nasterea unor raporturi juridice supuse legilor comerciale . Dar , prin savarsirea
acestor fepte de comert nu a avut caracter profesional.
Conditia privind caracterul profesional al savarsirii faptelor de comert nu
trebuie sa fie vorba de o activitate exclusiva a persoanei respective si nici macar
de o activitate principala a acesteia .o persoana poate sa exercite mai multe
profesiuni . Deci , indiferent daca este singura sau una dintre profesiunile
exercitate sunt principale sau secundare , esential este ca savarsirea faptelor de
comert sa intruneasca cerintele unei profesiuni.
Intru-cat caracterul profesional sau accidental al savarsirii faptelor de
comert este considerat a fi o chestiune de fapt , el poate fi dovedit , in caz de
litigiu , prin orice mijloc de proba admis de lege . Un indiciu al caracterului
profesional al savarsirii faptelor de comert il poate constitui existenta unei
intreprinderi , adica o organizatie sistematica a factorilor de productie : resurse
naturale , capital , munca , de catre intreprinzator pe riscul sau , in vederea
obtinerii unui profit . Existenta intreprinderilor poate rezulta din mai multe
imprejurari de fapt , cum ar fi : existenta unui local in care se desfasoara
activitatea , are o firma , are angajati auxiliari , face publicitate activitatii sale25.

24
Decizia Curtii de Casatie nr. 1532/1935
25
St. Carpenaru ,op. Cit . pag 410
 In sensul Codului Comercial , comeciantul este numai acela care face
acte de comert , avand comertul ca o profesiune obisnuita . Faima de comerciant
, care nu este insa corespunazatoare unei situatii obiective de fapt , nu-i acorda
acestuia calitatea de comerciant , ci numai practica efectiva a comertului ca
profesiune obisnuita .
( Curtea de casatie , dec . nr. 1432/1939, in “ Practica judiciara in materie
comerciala “ , cit supra p.127)
O conditie esentiala a calitatii de comerciant este exercitarea actelor de
comert in mod profesional .Exercitarea multor acte comerciale in sine nu
constituie profesionalitate , deoarece profesionalitatea consta in exercitarea
actelor in asa mod incat sa formeze o ocupatie perseverenta , sa fie un
exercitiu asa de des si consecutiv incat sa constituie oarecum o speciala conditie
de existenta si de viata sociala. Profesiunea este starea unei persoane care face
din repetarea unor anumite acte , ocupatiunea vietii sale si de la care ea cere
resursele existentei sale sociale . Nu exista insa profesiune , in sensul Codului
Comercial , cand o persoana , ca incercare , atrasa de ocazii favorabile sau
pentru a-si realiza un venit incidental , incheie mai multe acte comerciale , chiar
si un timp mai indelungat necesar realizarii.( Curtea de Casatie , dec.1826 /1936
, in “ practica judiciara in materie comerciala “ , cit supra p.127).

3.Savarsirea faptelor de comert in nume propriu.

In afara celor doua conditii expres si explicit , prevazute de art. 7 din

codul comercial roman , doctrina juridica mai mentioneaza si pe o a treia
conditie si anume : “ savarsirea faptelor de comert sa se faca in nume propriu “ .
Deci , in opinia autorilor care sustin indeplinirea acestei conditii , o persoana nu
devine comerciant decat daca savarseste fapte de comert obiective cu caracter
profesional , in nume propriu , independent si pe riscul sau 26 .Se sustine ca
aceasta conditie asigura delimitarea din punct de vedere juridic a comerciantului
de auxiliarii folositi de acesta in activitatea sa , acestia fiind numai reprezentati
ai sai .Reprezentantii comerciantului savarsesc , si ei , fapte de comert in nume
propriu , angajeaza numele , raspunderea si patrimoniul sau in raporturile
juridice cu tertii . In ceea ce ii priveste pe auxiliarii comerciantului ,acestia .atata
timp cat actioneaza in cadrul insarcinarii primite de la comerciantul in numele
caruia savarsesc faptele de comert, au numai statutul de auxiliari , raspunderea
revenind comerciantului care i-a imputernicit27 .Astfel, prepusul este insarcinat
cu comertul patronului sau , fie in locul unde acesta il executa , fie in alt loc;
comisul pentru negot este insarcinat sa vanda marfurile in interiorul localului
unde se exercita comertul . Comisii calatori pentru negot sunt reprezentanti
insarcinati cu exercitarea comertului in alte localitati

26
St Carpenaru – Regimul juridic al comerciantilor pag 8
27
St . Carpenaru-op. Cit pag 61
 In toate cazurile , intrucat reprezentatii savarsesc fapte de comert nu in
nume propriu , ci in numele si pe seama altuia , ei nu au calitatea de
comerciant , aceasta calitate apartine celui care le-a dat imputernicirea . Situatia
este asemanatoare si in cazul administratorilor unei societati comerciale .Potrivit
legii, administratorul incheie toate actele juridice cerute de aducerea la
indeplinire a obiectului societatii . Obligatiile si raspunderile administratorului
sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si de cele sociale
prevazute de legea societatilor comerciale28. Deci , si administratorii incheie
actele juridice in numele si pe seama societatii , nu in nume propriu , calitatea de
comerciant o are societatea comerciala.
In doctrine s-a discutat in legatura cu calitatea de comerciant a
asociatilor societatii in nume colectiv. Potrivit legii , acestia raspund pentru
obligatiile sociale nelimitat si solidar29 . In conceptia traditionala s-a considerat
ca asociatii societatii in nume colectiv au ei insisi calitatea de comerciant .
Aceasta opinie se baza pe faptul ca in firma societatii comerciale este cuprins
numele unuia dintre asociati , ceea ce ar insemna ca asociatul exercita personal
comertul prin intermediul societatii . Apoi , s-
a invocat si faptul ca asociatii sunt declarati in faliment odata cu societatea , in
cazul incetarii platilor pentru datoriile comerciale ale societatii .
Asociatii societatii in nume colectiv exercita comertul pentru societate ,
iar nu in nume propriu . Avand personalitate juridica , societatea in nume
colectiv are calitatea de comerciant.
In ceea ce priveste declararea in faliment a asociatilor odata cu
societatea , ea a fost considerata ca expresia cea mai adecvata a raspunderii
nelimitate si solidare a acestor asociati pentru obligatiile sociale . Trebuie aratat
ca in conceptia Legii nr. 64/1995 , procedura reorganizarii juridice si a
falimentului aplicata societatii in nume colectiv si societatii in comandita nu se
extinde si asupra asociatilor . Potrivit art. 27 din lege , cererile creditorilor
privind aplicarea procedurii fata de aceste societati raman fara efect fata de
asociatii societatilor in cauza .
In concluzie , asociatii din societatea in nume colectiv si asociatii
comanditati din societatea in comandita nu dobandesc prin simpla calitate de
asociat sa aiba calitatea de comerciant dobandita anterior . Potrivit legii ,
societatea poate fi constituita nu numai de catre necomercianti , ci si de
comercianti sau de necomercianti impreuna cu comercianti.
O problema controversata este cea legata de calitatea de comerciant in cazul
savarsirii faptelor de comert prin persoane interpuse – prete – nom 30 de exemplu
, exercitarea comertului de catre debitorul supus procedurii falimentului prin
intermediul altei persoane .

28
A se vedea art. 70 si 72 din legea 31/1990 privind societatile comerciale
29
Aceeasi problema se pune si in cazul asociatilor comanditati din societatea in comandita simpla sau pe actiuni
30
I. N. Finitescu ap. Cit. Vol
 Intr-o opinie , calitatea de comerciant , o are persoana interpusa –
mandatul prete-nom , deoarece , ceea ce intereseaza este numele sub care se
savarsesc faptele de comert.
Dupa o alta opinie , trebuie sa prevaleze realitatea si , deci , calitatea de
comerciant o are adevaratul stapan al afacerii –mandatul prete-nom.
Opinia se bazeaza pe faptul ca si in dreptul comun , actul este nul , daca
fraudeaza legea . In sfarsit , dupa o alta opinie ,calitatea de comerciant o are atat
persoana interpusa ,cat si persoana care exercita in realitate activitatea
comerciala . In activitatea comerciala ,tertii au in vedere persoana cu care intra
in raporturi juridice , bazandu-se pe creditul pe care aceasta il are in activitatea
pe care o desfasoara.

a . Dobandirea calitatii de comerciant.

Potrivit Codului Comercial ,calitatea de comerciant se dobandeste in

mod diferit , dupa cum este vorba de o persoana fizica sau societate comerciala.
Deosebirea se explica prin caracterele specifice celor doua categorii de sibiecte
participante la raporturile comerciale.

2.1. Dobandirea calitatii de comerciant de catre persoana fizica .

Referitor la conditiile cerute pentru dobandirea calitatii de comerciant de
catre persoana fizica , in doctrina nu exista un punct de vedere unitar. Astfel ,
pentru a dobandi calitatea de comerciant exista mai multe puncte de vedere
legate de conditiile necesare dobandirii calitatii de comerciant astfel:
pentru a dobandi calitatea de comerciant ,persoana fizica trebuie sa
indeplineasca doua conditii31 :
- sa savarseasca fapte de comert si sa savarseasca faptele de comert ca
profesiune obisnuita ;
in opinia altui autor , conditiile ce trebuiesc indeplinite sunt32 :
- prima conditie este ca persoana fizica sa faca una sau mai multe fapte
de comert, prevazute de art 3 C Com sau de leg. Com. Speciale , avnd
in vedere caracterul enuntiativ al enumerarii .
- a doua conditie consta in efectuarea faptelor de comert ca profesiune
obisnuita
Realizarea acestei conditii impune o anumita ritmicitate in savarsirea faptelor de
comert obiective , in interval rezonabil de timp care sa conduca la ideea de
ocupatie si care sa justifice motivatiile practicarii aceteia.
Ca un corolar al acestei conditii se impune a fi indeplinita si o a treia
conditie si anume savarsirea de catre persoana fizica a faptelor de comert in
nume propriu33 .

31
St Carpenaru – Drept comercial roman , ap. cit pag. 66I ,pag 77-78
32
Elena Carcei –Drept comercial roman, ap. cit pag. 27
33
St . Carpenaru , op. cit. pag 66
Asupra unor probleme primordiale , ca dobandirea calitatii de cimerciant , nu
exista concordanta de opinii in doctrina , cu toate ca articolul 7 si ansamblul
celorlalte dispozitii ale codului comercial sunt destul de clare in aceasta privinta
.Astfel , pe cand unii autori mai cer conditia ca exercitiul comerutlui sa se faca “
in nume propriu “34, altii angajarea raspunderii nelimitate a subiectului35 . In
realitate , aceste doua conditii noi , adaugate celor precedente, nu aduc nimic
nou, ci se deduc din principiile generale ale dreptului fara a fi necesare si
caracteristice rofesiunii comerciale si tuturor activitatilor desfasurate in viata
juridica a societatii36 .Prin urmare , numai acela care va lua asupra sa riscul
raspunderii nelimitate fata de mediul juridic va fi comerciantul . Persoana fizica
va dobandi calitatea de comerciant numai dupa ce indeplineste urmatoarele
conditii :
1 . savarsirea unor fapte de comert ;
2 . savarsirea faptelor de comert cu caracter de profesiune ;
3 . savarsirea faptelor de comert in nume propriu;
Potrivit art 7 C. com “sunt comercianti aceia care pot face fapte de comert
,avand comertul ca o profesiune obisnuita , si societatile comerciale”.Art 1 alin 2
legea 26 / 1990 : “in sensul prezentei legi , comerciantii sunt personae fizice
care exercita in mod obisnuir acte de comert , societatile comerciale , regiile
autonome , si organizatiile cooperatiste . Prevederile alin 1 nu se aplica
meseriasilor si taranilor care isi desfac produsele din gospodaria proprie 1.
Din analiza textelor citate rezulta ca , pentru dobandirea calitatii de
comerciant persoana fizica , sunt cerute trei conditii :
- exercitiul de fapte de comert obiective de natura a constitui subiectul unei
profesii comerciale , potrivit cu acceptiunea pe care o are aceasta notiune intr-un
context social si economic determinant . Savarsirea de fapte de comert nu
trebuie sa fie inteleasa in manifestarea ei materiala directa ci in sens juridic , de
asumare a raspunderii pentru efectele juridice ale actelor de comert .
- exercitiul acestor activitati trebuie sa fie permanent sistematic , savarsit ca
profesiune si nu doar intamplator si ocazional . Profesionalismul nu inseamna ca
activitatea comerciala trebuie sa fie singura activitate a acelei persoane , nici
macar nu se cere ca aceasta activitate sa fie principala activitate a persoanei .
In concluzie , doua elemente alcatuiesc aceasta conditie :
- un element de fapt : exercitiul sistematic de fapte de comert omogene .
- un element subiectiv : intentia de a deveni comerciant .
Ambele se cer a fi intrunite . Manifestarea intentiei , de exemplu prin
achizitionarea unui fond de comert , neurmata de efectivul exercitiu al
comertului , nu confera calitatea de comerciant . Daca insa este urmata de
asemenea acte , se considera dobandirea calitatii de comerciant din momentul
achizitionarii fondului.

34
St. Carpenaru , op. cit. pag.66
35
Navarrini – Tratato elementare , I , nr 78-79
36
I.L. Georgescu – op. cit ,vol I 1946 , pag 372
 - exercitiul comertului trebuie sa se faca in scop de castig.
Astfel , de exemplu , nu vor fi comercianti urmatoarele persoane :
- sotia care vinde marfuri in magazinul sotului .
- capitanul de vas , care il reprezinta pe armator .
asociatii societatilor comerciale , in nume colectiv , in comandita , cu
raspandirea limitata .actionarii societatilor pe actiuni , pentru ca toate societatile
sunt persoane juridice si deci subiecte de drept .
Ambele se cer a fi intrunite . Manifestarea intentiei , de exemplu prin
achizitionarea unui fond de comert . Problema persoanelor interpuse apare in
cazurile in care anumite incompabilitati sau decaderi impiedica o persoana sa
foloseasca propriul sau nume , de exemplu avocati , magistrati .
Faptul ca legi speciale interzic anumitor categorii de persoane exercitiul
comertului nu impiedica dobandirea calitatii de comerciant daca el totusi
exercita comertul .
Cei care exercita comert cu prima fixa : tutun , timbre , sunt comercianti pentru
ca efectueaza fapte de comert .
Inscrierea in registrul comertului – legea 26 / 1990 “comerciantii au obligatia
ca , inainte de inceperea comertului , sa ceara inmatricularea in registrul
comertului” , neurmata de exercitiul efectiv al comertului , nu confera calitatea
de comerciant .
In dreptul italian ca si in dreptul german , calitatea de comerciant se dobandeste
prin inscrierea in registrul comertului .

2.2 Dobandirea calitatii de comerciant de catre persoane juridice .

A . Dobandirea calitatii de comerciant de catre societatile comerciale .

Potrivit art 7 Ccom , pe langa persoanele fizice , au calitatea de comerciant si

societatile comerciale . In prezent trebuie sa admitem ca sunt avute in vedere
societatile comerciale reglementate de Legea nr 31 / 1990 :societatea in nume
colectiv , societatea in comandita simpla , societatea pe actiuni , societatea in
comandita pe actiuni si societatea cu raspundere limitata .
Spre deosebire de cazul persoanelor fizice , pentru care sunt prevazute
conditiile dobandirii calitatii de comerciant , in cazul societatilor comerciale , art
7 Ccom se multumeste cu precizarea ca ele au calitatea de comerciant , fara sa
arate in ce conditii dobandesc aceasta calitate . Deosebirea de reglementare
juridica se explica prin specificul celor doua categorii de comercianti .
Societatea comerciala are o unica finalitate ; ea se constituie in scopul de a
desfasura o activitate comerciala ; societatea este comerciala numai daca
obiectul ei , prevazut obligatoriu in actul constitutiv , consta in savarsirea unei
sau mai multor fapte de comert obiective . Exercitarea activitatii comerciale este
ratiunea de a fi societati comerciale . In consecinta , pentru a dobandi calitatea
de comerciant , societatea comerciala trebuie sa se constituie cu respectarea
conditiilor prevazute de lege in acest sens .
Prin urmare , presoana fizica dobandeste calitatea de comerciant prin
exercitarea comertului cu caracter profesional , pe cand societatea comerciala
dobandeste aceasta calitate ab origine , prin insasi constituirea ei , independent
de savarsirea vreunei fapte de comert . In calitatea sa de comerciant , societatea
comerciala are toate obligatiile profesionale prevazute de lege pentru
comercianti .
Societatile in nume colectiv si societatile in comandita simpla se
constituie prin contract de societate , incheiat in forma autentica si inainte de a
incepe activitatea comerciala trebuie sa ceara inscrierea in registrul comertului .
Dobandirea personalitatii juridice se face prin inmatriculare .
Inmatricularea este dispusa de judecator care in prealabil verifica indeplinirea
conditiilor prevazute de art. 3 .Prin judecator se intelege judecatorul unic al
judecatoriei sau judecatorul delegat de registrul comertului .
Deoarece nici Legea nr 31 /1990 , nici Legea nr 20 / 1990 nu cintin nici o
reglementare in aceasta privinta , credem ca in ambele ipoteze judecatorul
trebuie sa pronunte o hotarare motivata , atacabila cu recurs la trebunalul
judetean . In cazul radierilor , incheierea judecatorului delegat poate fi atacata la
tribunalul judetean in termen de 15 zile de la pronuntare .
Societatile comerciale pe actiuni , cele in comandita pe actiuni si cele cu
raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut , ambele
avand continutul prevazut de art . 3 din lege . Functionarea lor este supusa
autorizarii instantei in a carei raza teritoriala isi va avea sediul societatea , iar
sentinta la registrul comertului . Si in aceste cazuri , societatea este persoana
juridica din ziua inmatricularii in registrul comertului .
In cazul tuturor celor cinci forme de societati comerciale , calitatea de
comerciant o au societatile comerciale si nu membrii acestora . Asociatii pt fi
comercianti in numele si pe societatea lor , ca subiect de drept distincte , daca au
acest titlu exercita comertul in mod profesional , dar simpla lor apartenenta la o
societate nu le confera , prin ea insasi , calitatea de comerciant .
Societatile comerciale cu capital integral de stat , care pot adopta conform
art 16 Legea nr. 15/1990 sub forma societatii pe actiuni sau forma societatii cu
raspundere limitata , se infiinteaza si dobandesc printr-un act administrativ
individual : hotararea guvernului sau decizia prefecturii judetene , dupa cum
sunt unitati de interes national sau interes local . Pe baza actului de infiintare se
inscriu in registrul comertului , iar actul de infiintare se publica in Monitorul
Oficial .

B . Regiile autonome.
 Potrivit art 135 din Constitutia Romaniei revizuita , proprietatea publica
apartine statului sau unitatilor sale administrativ-teritoriale 37.Bogatiile de orice
natura ale subsolului , caile de comunicatie , Spatiul aerian , apele cu potential
energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosote in interes public , plajele ,
marea teritoriala , resursele naturale ale zonei economice si platoul continental ,
precum si alte bunuri stabilite de lege , fac obiectul exclusiv al proprietatii
publice .
Bunurile proprietate publica sunt inalienabile . In conditiile legii , ele pot
fi date in administrarea regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi
concensionate sau inchiriate38 . Referitor la regiile autonome , infiintate in
temeiul Legii nr 14/1990 , se pune problema de a sti daca ele au sau nu calitatea
de comerciant .
Potrivit Legii nr . 15 /1990 , regiile autonome se organizeaza si
functioneaza in ramurile strategice ale economiei nationale : industria de
armament , energetica , exploatarea minelor si a gazelor naturale , posta si
transporturi feroviare . Ele sunt persoane juridice si functioneaza pe baza de
gestiune economica si autonomie financiara . Prin activitatea desfasurata , regiile
autonome trebuie sa-si acopere cheltuielile din veniturile realizate si sa obtina
profit .
Avand in vedere toate aceste caracteristici , concluzia care se impune este
aceea ca regiile autonome au calitatea de comerciant 39 . In sprijinul acestei
concluzii pot fi invocate si dispozotiile art 1 alin 2 din Legea nr 26/1990 , care
prevad ca , in sensul acestei legi , sunt comercianti si regiile autonome .
Calitatea de comerciant a regiei autonome se dobandeste din momentul
infiintarii sale , dupa caz , prin hotarare a guvernului sau prin decizia organului
administratiei publice locale . Deoarece au calitatea de comerciant , regiile
autonome sunt supuse unor reglementari care sunt aplicabile si societatilor :
legea impoziltului pe profit , legea privind organizarea si functionarea
controlului financiar , legea contabilitatii .

C . Organizatiile cooperatiste .

Potrivit legii organizatiile cooperatiste desfasoara o activitate de producere si

desfacere de marfuri , de prestari de servicii . Intrucat prin desfasurarea acestei
activitati se urmareste obtinerea de profit , ea are un caracter comercial . In
consecinta , organizatiile cooperatiste au calitatea de comerciant .
37
A se vedea Legea nr 213 /1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia (Monitorul Oficial nr
448din 24 noiembrie 1998
38
A se vedea T. Medeanu , Monica Munteanu , C. Muntean – Regimul juridic al patrimoniului regiilor autonome
, in Revista de drept comercial , pag 32
39
Regiile publice autonome , din trecut , nu erau recunoscute in calitate de comerciant (Cas S.U. dec. nr. 20/1995
in practica judiciara comerciala , vol I pag. 128 )
 Art. 1 si 2 din Legea nr. 26 / 1990 mentioneaza si organizatiile
cooperatiste in categoria comerciantilor , care au obligatia de a se inmatricula in
registrul comertului . Organizatiile cooperatiste pot dobandi calitatea de
comerciant fie prin inmatricularea lor in registrul comertului , fie prin
construirea lor in societati comerciale si apoi inmatricularea sub aceasta forma .

D . Asociatiile si fundatiile .

Potrivit legii , scopul infiintarii asociatiilor si fundatiilor este desfasurarea unei

activitati dezinteresate : activitate culturala , sportiva , caritabila , iar nu
obtinerea unui profit40 .Deci , asociatiile si fundatiile nu au calitatea de
comerciant . Cu toate ca nu au calitatea de comerciant , asociatiile si fundatiile
pot savarsi anumite fapte de comert . Mai mult , art. 47 din O.G nr 26 / 2000
recunoaste asociatiilor dreptul de a infiinta societati comerciale 41 ; de exemplu ,
o asociatie organizeaza un restaurant pentru membrii sai sau participa la
construirea unei societati comerciale .
In toate cazurile , raporturile juridice izvorate din savarsirea faptelor de
comert sunt supuse legilor comerciale .

E . Statul si unitatile sale administrativ-teritoriale.

Art 8 C. com prevede ca „statul , judetul si comuina nu pot avea calitatea

de comercianti42 .Aceasta conceptie a Codului comercial era pe deplin justificata
la data adoptarii sale , cand activitatea statului si a unitatilor sale administrativ-
teritoriale privea numai serviciile publice . De
multa vreme , insa , statul a intervenit in activitatea economica , mai ales acolo
unde initiativa particulara s-a dovedit mai putin fructuoasa : transporturi , posta ,
telefon , telegraf . Mai mult , statul a monopolizat exploatarea unor bogatii sau
industrii . In toate aceste activitati , statul se manifesta ca orice agent economic ,
in raporturile juridice la care participa43.
Pornind de la faptul ca statul savarseste , pe langa actele de autoritate ,
necesare functionarii serviciilor publice si acte c caracter privat , in doctrina s-a
considerat ca el este subiect al raporturiloe comercoale . Deci , cu toate ca nu are
calitatea de comerciant , statul poate savarsi anumite fapte de comert si ,ca
urmare , raporturile juridice care iau nastere sunt supuse legilor comerciale .
Concluzia este deopotriva valabila si pentru unitatile administrativ-
teritoriale . De remarcat ca savarsirea de fapte de catre stat si unitatile sale
40
O.G nr 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii , M.O nr 39 din 31 ianuarie 2000
41
Asociatiile pot sa constituie societati comerciale , in conditiile Legii nr 31 / 1990 – CSJ- sect com dec nr
180/1992 in Probleme de drept din deciziile Curtii Supreme de Justitie , 1990 – 1992 , pag 476
42
Potrivit art 3 alin 3 din constitutie , teritoriul Romaniei este organizat , sub aspect administrativ , in comune ,
orase si judete . In conditiile legii , unele orase sunt declarate municipii . Deci , problema in discutie priveste
orasul , respectiv municipiul
43
Rodica Narcisa Petrescu – Criterii de distingere intre actele administrative de autoritate si actele de gestiune
ale statului – implicatii pe planul contenciosului administrativ , in Dreptul nr 10 / 1992 , pag 39
administrativ-teritoriale44 priveste numai serviviile publice de gestiune privata ,
adica serviciile publice industriale si comerciale45 .

Dovada calitatii de comerciant

In cazul unui litigiu , se poate pune problema existentei calitatii de

comerciant a uneia dintre partile litigiante . Potrivit legii sarcina probei revine
partii care formuleaza anumite pretentii . Deci , cel care invoca ori neaga
calitatea de comerciant a unei persoane fizice sau a unei societati comerciale
trebuie sa faca dovada . O astfel de dovada se poate face cu orice mijloace de
proba admise de legea comerciala . Dovada calitatii de comerciant se face in
conditii diferite dupa cum este vorba de o persoana fizica ori o societate
comerciala .

A . Dovada calitatii de comerciant a unei persoane fizice .

In cazul persoanei fizice , intrucat calitatea de comerciant se dobandeste
prin savarsirea faptelor de comert obiective cu caracter profesional , inseamna ca
aceasta calitate se poate proba numai prin prezentarea unor dovezi din care sa
rezulte ca persoana in cauza a savarsit efectiv una sau mai multe fapte de comert
prevazute de art . 3 Ccom ca profesiune obisnuita in nume propriu 46 . Deci ,
calitatea de comerciant nu se considera probata cu dovezi privind existenta
autorizatiei administrative de exercitare a comertului , inmatricularea in registrul
comertului , titulatura de comerciant folosita in anumite inscrisuri , dobandirea
nui fond de comert , plata unor impozite pe profit . Toate aceste elemente sunt
simple prezumtii , care pot fi combatute cu proba contrara . Ele ar putea fi
folosite numai impreuna cu alte mijloace de proba din care rezulta exercitiul
efectiv al comertului de catre persoana in cauza .

B . Dovada calitatii de comerciant a societatii comerciale

In cazul societatii comerciale , calitatea de comerciant se dobandeste prin
insusiconstruirea societatii . Deci , calitatea de comerciant a societatii
comerciale se poate proba priun dovedirea constituirii societatii in conditiile
prevazute de lege .
Un mijloc de dovada care ar putea fi folosit este copia certificata de pe
inregistrarea in registrul comertului a societatii comerciale .
In cazul regiei autonome si organizatiei cooperatiste , calitatea de
comerciant se poate proba , in mod asemanator , prin dovedirea infiintarii lor in

44
Legea nr 213 / 1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia – M.O nr 448 din 24 noiembrie
1998
45
Asupra notiunii de serviciu public , a se vedea S David – Contractul de concesiune , in Dreptul nr 3 / 1991 pag
40 – 41
46
I.L Georgescu – op. Cit. vol I pag 426-427
canditiile stabilite de lege , putandu-se foolosi copia certificata de pe
inmatricularea in registrul comertului .

Incetarea calitatii de comerciant

Asa cum calitatea de comerciant se dobandeste , ea se si pierde ori inceteaza in

anumite conditii . In privinta incetarii calitatii de comerciant , trebuie sa se tina
seama de conditiile in care aceasta calitate este dobandita.

1 . Incetarea calitatii de comerciant a persoanei fizice .

In cazul persoanei fizice , de vreme ce calitatea de comerciant se

dobandeste prin savarsirea unor fapte de comert obiective cu caracter
profesional , inseamna ca persoana in cauza inceteaza sa mai aiba calitatea de
comerciant in momentul in care nu mai savarseste fapte de comert ca
profesiune47 .
Trebuie observat ca incetarea savarsirii faptelor de comert poate sa fie
temporara si , deci , ea sa fie reluata . Pentru a avea efectul incetarii calitatii de
comerciant , trebuie ca incetarea savarsirii faptelor de comert sa fie efectiva si
din ea sa rezulte intentia de a renunta la calitatea de comerciant .
Conditiile pentru incetarea calitatii de comerciant persoana fizica sunt :
a. inregistrarea unei cereri de radiere din registrul comertului si
efectuarea radierii .
b. incetarea faptica a exercitiului comertului .
Calitatea de comerciant poate produce efecte juridice si dupa incetarea
comertului . Astfel comerciantul retras din comert va putea fi declarat in
faliment pentru datoriile comerciale cantractate anterior .
Decretul-Lege nr 54 / 1990 mai prevede in art 28 din final si posibilitatea
autorizatiei , in doua situatii48 :
a. incalcarea prevederilor autorizatiei .
b. incalcarea dispozitiilor legale privind desfasurarea activitatii .
In cazul unui comerciant persoana fizica retragerea autorizatiei de exercitare a
comertului antreneaza si pierderea calitatii de comerciant .
Litigiile avand ca obiect retragerea autorizatiei sunt competenta
tribunalelor judetene , care pot fi sesizate in cel mult 10 zile de la retragerea
autorizatiei .

2. Incetarea calitatii de comerciant a persoanelor juridice .

A . Societatile comerciale .
47
CAS III dec nr 1597 / 1938 in Practicarea judiciara in materie comrciala , vol I
48
Turcu – Drept Comercial col I Editura Centrul de Calcul si Consultanta Cluj – 1991 , pag 77
 In cazul societatii comerciale , intrucat dobandirea calitatii de comerciant
este legata de insasi construirea societatii comerciale ca persoana juridical ,
inseamna ca aceasta calitate se pierde in momentul cand societatea inceteaza sa
mai existe ca persoana juridical . Intrucat dobandirea de catre societatea
comerciala a calitatii de comerciant nu esete legala de savarsirea faptelor de
comert , ci exclusiv de construirea societatii , incetarea activitatii societatii nu
duce la pierdera calitatii de comerciant49 .
Societatile comerciale isi inceteaza existenta prin dizolvare sau ca o
consecinta a fuziunii .

I . Dizolvarea societatilor comerciale .

Dizolvarea societatilor comerciale poate avea loc in urmatoarele situatii :

A . Dizolvarea oricarei societati comerciale se produce prin efectul legii in

urmatoarele situatii :
1. expirarea durateri societatii stabilita prin contract si statut daca exista.
2. imposibilitatea atingerii scopului sau , dinpotriva , apuizarea actiunii de
realizare a acestui scop . Exemple :
- importul unui produs si interzicerea importarii lui .
- terminarea construirii unei lucrari .
3. falimentul .
4. reducerea capitalului social sau micsorarea capitalului social sub minimul
legal , daca asociatii nu decid completarea lui.

B . Dizolvarea oricarei societati comerciale se mai poate produce si prin vointa

asociatilor , exprimata prin hotararea adunarii generale .
Situatii aplicabile unora dintre formele de societati comerciale :
a. Societatile pe actiuni cu capital privat se dizolva prin efectul legii atunci
cand numarul actionarilor s-a redus sub cinci si acest numar minim de asociati
nu a fost completat in timp de 6 luni .
b. Societatile in nume colectiv si cele ci raspundere limitata se dizolva prin
efectul legii si ca o consecinta a urmatoarelor situatii : falimentul ,
incapacitatea , excluderea , retragerea sau moartea unuia dintre asociati cand ,
datorita acestor cauze , numarul asociatilor s-a redus la unul singur si nu exista
clauza de continuare ci mostenitorii .
c . Societatea in comandita simpla sau in comandita pe actiuni cand are un
singur comanditat , dizolvarea ei se produce prin efectul legii ca urmare a
urmatoarelor situatii :
- incapacitatea , excluderea , retragerea sau falimentul unicului asociat
comanditat .
49
CAS III dec. Nr. 1957 / 1938 , in Pandectele romane , 1939 , III pag 8
- moartea unicului asociat comanditat, daca nu exista clauza de continuare a
acesteia
cu mostenitorii .

C . Societatea in comandita simpla cu un singur asociat comanditar :

- se dizolva prin moartea unicului asociat comanditar .
- se desfiinteaza prin retragerea , excluderea sau falimental singurul
comanditar .

Potrivit legii , dizolvarea societatii nu atrage dupa sine pierderea automata a

personalitatii juridice a societatii . Intr-o astfel de situatie , societatea nu mai
poate face operatiuni comerciale noi , dar poate face operatiunile necesare
lichidarii . Aceasta inseamna ca , practic , personalitaea juridica a societatii
inceteaza odata cu ultima operatiune de lichidare .

II Fuziunea societatilor comerciale – se poate produce in doua

modalitati :

- prin absortie , antrenand incetarea existentei uneia dintre cele doua

societati care au fuzionat .
- prin crearea unei noi societati , avand drept efect incetarea existentei
ambelor societati comerciale care au fuzionat .
Potrivit art 174 Legea 31 / 1990 putem considera ca fuziunea este posibila si
intre
societati comerciale avand forme diferite . Obligatoriu este sa se respecte
puritatea formei societatii supravietuitoare sau nou – nascute , hibridarea fiind
contrara legii .
Fuzionarea se hotareste de fiecare societate in parte ci respectarea
procedurii de modificare a contractului de societate si a statului .

B . Regiile autonome .
Infiintate conform Legii nr . 15 /1990 , regiile autonome isi inceteaza
existenta in acelasi mod in care sunt infiintate adica tot prin hotararea guvernului
sau prin decizia prefecturii judetene .

C . Cooperatiste .
Organizatiile cooperatiste isi inceteaza existenta prin hotararea adunarii
generale de dizolvare sau de reorganizare ca societate comerciala .