Evolutia marcii

Marca este cel mai comod mijlc prin care consumatorul poate recunoaste rapid caltatea unui produs. Din acest motiv, marca reprezinta un element esential al strategiei unei intreprinderi, in vederea asigurarii competitivitatii, si cresterii volumului desfacerilor pe piata. Loialitate a clientilor care achizitioneaza in permanenta numai marca unui producator (sau cumpara mereu din acelasi magazin). Se apreciaza ca este nevoie de 5-6 ori mai mult timp si este cu 30 la suta mai costisitoare castigarea unui nou client decat pastrarea unui client deja existent. Actiunea de mentinere a clientilor firmei intr-o stare activa - prin intarirea predispozitiilor favorabile fata de firma si produsele/marcile sale - poarta numele de fidelizare.Gradul de fidelitate al unui client poate fi evaluat in functie de frecventa de cumparare sau de succesiunea modelelor marcii cumparate, intr-o perioada de timp. Clientii care oscileaza intre cumpararea marcii firmei si a altor marci concurente poarta numele de clienti micsti. Istoria mai veche sau mai recent a utilizrii mrcilor ilustreaz eforturile productorilor i comercianilor de mbogire i nnobilare a arsenalului instrumentelor de aciune n cadrul pieei, concretizate n noi modaliti de comunicare cu consumatorii.Mrcile ca semne distinctive folosite de ntreprinderi pentru a deosebi produsele sau serviciile lor de cele identice sau similare cu ale altor organizaii, sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri. Folosirea unor semne caracteristice pentru a identifica produsele era practicat din antichitate, iar perioada lor de inflorire dateaz inca din evul mediu.Se foloseau semne distinctive in form de reprezentri grafice pe produse cum ar fi ; arme , ceramic, testuri, iar semne aplicate pe dopurile de cear, sau pe amfore, se refereau la produsul pe care il contineau (vin, ulei, ), i nu la recipient. Inc din aceasta perioada se pun i bazele regimului juridic al marcilor. ,, Qui primo coepit habere illud signum, ille debet esse in perpetua possesione....'' ,, Cel care a avut cel dintai un anumit semn aceluia ii apartine in posesie perpetua.'' Baldus - Opera omnia Tractus de duobus fratribus, Paris XI, nr.12 Pentru a se identifica originea vaselor de lut la romani erau folosite un numar de aproximativ 6000 de semne (,,sigillum''). Aceste semne indicau numele productorului i denumirea localitii de unde provenea produsul.

Mrcile au evoluat semnificativ n perioada Evului Mediu, odat cu apariia breslelor . n 1236 la Padova, ca i n 1331 la Monza, au fost adoptate statute care stipulau marcarea obligatorie a produselor. Existau, n acea perioad, dou tipuri de mrci: marca individual, care permitea meteugarului s fie identificat n cadrul breslei, i marca colectiv, care garanta pentru calitatea produsului.Metesugarul din cadrul breslei folosea marca individual pentru a putea fi individualizat, iar pentru garantarea calitii produsului breasla folosea marca colectiv. Pe lng mrcile productorilor, apar mrci ale comercianilor, i distribuitorilor de produse. Treptat aceste mrci devin elemente de identificare i de difereniere a produselor sau serviciilor, de garanie a calitii acestora.nca din 1256 Statutul din Bologna stabilea o regula: ,, nemo debeat simile signum facere nec fieri facere, quod aliquis alius de arte facit'' - nimeni s nu faca un semn asemntor i nici s nu pun s se fac ceea ce altul face prin meteugul su. - n Anglia exista o lege prin care brutarii erau oblgai s fac cte un semn pe pinile mari intregi pentru a fi identificate bucaile de pine vndute separat. - In Grecia i Roma Antic anumite semne de identitate erau aplicate frecvent pe obiectele de ceramic, iar n China i Japonia, pe obiectele de porelan. - Semnele aplicate reprezentau motive din natura, linii i combinaii de linii.n timpul dinastiei Ming (1368-1634) se aplicau mrci cu numele mparatului. - Aceste semne distincive, figurative, numele producatorului, sau denumirea localitii unde se fabrica produsul aplicate pe diferite produse i mai ales pe obiectele de ceramic, aveau ca scop s afirme proprietatea unui obiect produs de un artizan. n Frana, n anul 1534, se impunea, printr-o reglementare, ca mrcile s fie unice, pentru a individualiza produsul sau serviciul, iar n anul 1544 este introdus pedeapsa pentru falsificarea mrcii.Ordonana din 1539 a lui Francisc I prevedea expres c mrcile trebuie s fie ,,difeite unele de altele'' pentru a nu se confunda cu altele folosite n aceeai ramur de activitate.n 16 mai 1544 prinr-un edict a lui Carol Quintul falsificatorul unei marcii era pedepsit cu taierea mainii (mai tarziu pedeapsa a fost inlocuita cu amenda si in caz de recidiva cu munca la galere).n secolul XIV un edict dat de un elector palatin pedepsea cu spanzuratoarea pe crciumarul care vindea vin ordinar, drept vin de calitate superioar (Rudensheim). De asemenea, la nceputul secolului al XVI-lea, distileriile de whisky foloseau recipieni pe care i marcau cu fierul rou . Astfel, era posibil identificarea productorului i protejarea mpotriva contrafacerilor. Acte normative asemntoare apar ulterior n majoritatea rilor europene i n Statele Unite. In tara noastra prima ,,Lege asupra marcilor de fabrica si de comerciu'' dateaza din 15 aprilie 1879 si urmarea indeplinirea unor obligatii asumate prin Conventia comerciala incheiata cu Austro - Ungaria in 1875, pentru a putea asigura protectia marcilor comerciantilor austroungari. Regulamentul asupra marcilor de fabrica si de comerciu, a fost adoptat la 30 mai 1879.Prin intermediul acestui act era statuat caracterul facultativ al marcilor.

Erau excluse marcile pentru ,,productele farmaceutice si acele care intereseaza mai aproape higiena si salubritatea-publica'' pentru care ,,guvernul poate declara marca de fabrica si de comerciu obligatorie si chiar semnificativa, printr-un decret dat in forma de regulament de administratie publica''.Prin marci se intelegea ,,diferitele forme intrebuintate pentru a face sa se deosebeasca productele unui industrias; astfel sunt : numele sub o forma deosebita, denumirile, intiparirile, timbrarile, sigiliurile, reliefurile, vignetele, cifrele, copertele ori alte asemenea''.Comerciantului sau fabricantului care a depus marca la grefa tribunalului de comert i se recunoastea un drept de prioritate exclusiva timp de 15 ani avand apoi posibilitatea de prelungire. Era incriminata si infractiunea de contrafacere a unei marci , vanzarea produselor contrafacute sau false, imitarea marcii de natura sa insele cumparatorul, uzitarea unei astfel de marci, iar daca marcarea era obligatorie, era pedepsita si vanzarea produselor nemarcate. Legea aceasta a fost abrogata prin Legea asupra marcilor de fabrica, de comert si de serviciu nr, 28/1967, aceasta lege consacrand regula dobandirii dreptului la marca prin prioritatea de inregistrare. Datorita procedurii complicate de inregistrare, lagunelor legislative, a fost adoptata Legea 84/1998. In 9 aprilie 2010 este publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr.226/ Legea nr.66/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr.84/1998 privind marcile si indicatiile geografice. Datorit evoluiei legislaiei, marca a dobndit o existen i o valoare de sine stttoare nefiind legate de un anumit produs sau productor. Marca a devenit independenta. Aceasta este una din trasaturile ei caracteristice. Totui, importana i rolul mrcii n activitatea organizaiilor s-au amplificat ncepnd cu cea dea doua jumtate a secolului al XX-lea, odat cu demasificarea societii i a produciei . n aceast perioad, studiile ntreprinse de marketeri arat c individul ncepe s nu mai cumpere produse n calitate de simple obiecte, pentru a-i satisface nevoi de baz. Ateptrile consumatorilor sunt tot mai sofisticate, iar mrcile, prin imaginea pe care o vehiculeaz, pot satisface i nevoi de ordin superior, precum nevoia de apartenen, nevoia de recunoatere sau cea de autorealizare.nelegerea rolului mrcii n activitatea de marketing a organizaiilor i a importanei eforturilor pe care ar trebui s le fac marketerii n vederea dezvoltrii unor mrci de succes trebuie s nceap cu o analiz a punctelor de vedere exprimate de diveri specialiti referitor la acest subiect. Dei literatura de specialitate prezint un numr destul de mare de definiii ale mrcii, adesea se face trimitere la punctul de vedere exprimat de Asociaia American de Marketing : Marca este un nume, un termen, un semn, un simbol sau un desen, ori o combinaie a acestor elemente, permind identificarea bunurilor sau serviciilor unui vnztor, sau grup de vnztori, i diferenierea lor fa de concuren. ntruct se refer numai la elementele care definesc identitatea vizual a mrcii, considerm definiia AMA incomplet. Desigur, ea corespunde cu percepia general asupra mrcii, percepie pe care o relev i o serie de studii efectuate n

rndul managerilor . Potrivit unei cercetri, efectuat de H. Davidson, managerii consider adesea mrcile drept nume sau logo-uri utilizate pentru a diferenia oferta companiei, sau garania unui nivel semnificativ al calitii. Cei mai muli au n vedere partea vizibil a mrcii numele sau logo-ul, n timp ce atributele de imagine ale mrcii, reprezentnd partea invizibil, sunt menionate de mult mai puini respondeni. n condiiile n care concurena este tot mai puternic, iar produsele din ce n ce mai asemntoare, aceast omisiune este regretabil, ntruct atributele asociate mrcii i confer un important avantaj competitiv. Pentru a sublinia aceast idee, ntr-una dintre lucrrile sale, Philip Kotler l citeaz pe Niall Fitzgerald, preedintele corporaiei Unilever: O marc este un depozit de ncredere, care conteaz tot mai mult atunci cnd posibilitile de alegere se nmulesc . Fr s fie neaprat o definiie n adevratul sens al cuvntului, punctul de vedere exprimat de N. Fitzgerald este deosebit de valoros. Corporaia Unilever are n portofoliu numeroase mrci de succes, ceea ce arat c marketerii de aici au neles rolul pe care l poate juca o marc i, mai ales, ce anume poate da valoare mrcii, astfel nct ea s devin un depozit de ncredere.Literatura de marketing din ultimii ani, ca i practica, arat c specialitii acord din ce n ce mai mult importan imaginii mrcii i, n mod special, poziionrii. Acetia sunt de prere c, n definirea mrcii, trebuie s se in cont de atributele care-i sunt asociate i care i confer atractivitate i specificitate. Mary Lewis afirm c:Marca este aura credinelor i ateptrilor cu privire la produs (sau serviciu), n msur s-i confere relevan i distincie. Este extrem de puternic, ntruct depete zona caracteristicilor fizice ale produsului i ptrunde n sfera caracteristicilor psihologice.Aceast definiie este interesant din mai multe motive. n primul rnd, marca este privit din perspectiva consumatorului, abordare ct se poate de corect, ntruct valoarea unei mrci depinde n foarte mare msur de ct este acesta dispus s plteasc pentru a intra n posesia mrcii respective. n al doilea rnd, autoarea arat c valorile asociate confer mrcii relevan adic fac marca important din perspectiva consumatorului i distincie adic permit acestuia s diferenieze marca n raport cu concurenii si. n al treilea rnd, se arat c puterea unei mrci este dat de capacitatea sa de a se dezvolta pe baza unor caracteristici de natur psihologic. Acest din urm aspect este deosebit de important n contextul actual, n special pe pieele caracterizate printr-o concuren puternic.

Marca la nivel national

Marca inregistrata la nivel national beneficiaza de protectie numai pe teritoriul tarii in care este formultata cererea si numai pentru produsele si/sau serviciile pentru care este inregistrata. Pentru a inregistra o marca in Romania, este necesara depunerea unei cereri de inregistrare la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM).

Procedura de inregistrare a unei marcii in Romania dureaza intre 9-12 luni, cu exceptia cazurilor in care sunt emise Avize de Refuz Provizoriu sau sunt formulate Opozitii la inregistrarea marcii de catre terti. Marca inregistrata in Romania este protejata pentru o perioada de 10 ani; prin reinnoirea marcii, perioada de protectie poate fi prelungita cu alte perioade de cate 10 ani, cu conditia formularii cererii de reinnoire in termenele prevazute de lege si achitarii taxelor de reinnoire. Etapele de inregistrare a unei marci : Depunerea la OSIM a cererii de inregistrare Examinarea preliminara Examinarea de fond Publicarea marcii Rezolvarea eventualelor opozitii Eliberarea certificatului de inregistrare

Istoria unei marci - ADIDAS

intreaga lume.Este brandul de top din lumea sportului mondial, cu cea mai veche si remarcabila traditie. Articolele vestimentare produse de aceasta firma sunt populare in majoritatea sporturilor, iar oamenii au ajuns sa poarte zilnic incaltaminte si vestimentatie ce poarta insemnele acestei companii. Aparitia fiimei Adidas are o istorie foarte interesanta si neobisnuita. n anul 1891 un muncitor la o fabrica german de pantofi din Herzogenaurach pe nume Cristoph Dassler considera c posed caliti pe care nu poate s le dezvolte la mica firm unde era angajat. Avand dorind s i dezvolte capacitatea profesional a parasit oraul i firma la care lucra far a avea o destinaie precis. Ajuns in orasul Gera acesta i-a cunoscut viitoarea soie Paulina Spitula, acetia celebrdu-i nunta n anul 1891. La scurt timp a sosit i primul copil Fritz Dassler in 1892 urmat la scurt timp de sora acestuia Marie Dassler (1894). Datorita presiunilor regimului Cristoph a fost nevoit s se mute cu familia inapoi in Herzogenaurach. Cei care aveau s schimbe istoria brandurilor i s perfecioneze acest domeniu in materie de produse sportive aveau s se nasca n aprile 1898 Rudolf Dassler si Adolf Dassler n noiembrie 1900. Tatal lor lucra la o noua fabric de pantofi din Herzogenaurach, n timp ce mama avea o mica afacere n uscatoria casei. Aceasta practica servicii de spltorie a rufelor care, la vremea respectiv pentru majoritatea persoanelor era considerat un lux. Adolf Dassler impreuna cu fratele su Rudolf erau

Adidas este unul dintre cei mai importanti producatori si furnizori de echipament sportiv din

atleti competitivi nc de mici. Participau la toate competitiile sportive de la acea vreme, existand intre ei o mare rivalitate, Adolf fiind mult mai bun dect fratele sau mai mare invingandu-l la aprope toate probele. Cnd nc Adolf era un mic scolar, Rudolf a inceput s lucreze cu tatal su la fabrica de nclminte Frankische Schuhfabrik fiind la acea vreme printre cele mai cunoscute fabrici de nclminte. i pentru Adolf era preconizat acelai viitor dar in anul 1914 planurile tuturor cetenilor din Herzogenaurach au fost intrerupte datorit mobilizrii imperiului German. Cei doi frai au fost luai cu forta si dui in traneele mloase din localitatea Flanders. Au petrecut aici impreun cu alte mii de persoane supuse regimului patru ani nespernd la rentoarcere. ntre timp in Herzogenaurach totul se destram, rmneau din ce n ce mai puini oameni, srcia era pretutindeni i aproape toare fabricile din ora i inchideau porile.

n anul 1916 Adolf s-a ntors acas fiind rnit n urma unei explozii la picior. Vznd c firma de nclminte este fr viitor Cristoph Dassler se gandete c ar fi bine pentru fiul
su ca acesta sa se fac brutar. Adolf trebuia sa se trezeasc n fiecare diminea la ora patru i s si petreaca aproape toata ziua in brutaria lui Weiss, neputnd s se opuna dorinei tatlui su. Dup un an a primit diploma dar spre entuziasmul acestuia nu a profesat niciodat n domeniu deoarece n anul 1918 a fost rechemat pe frontul Belgian unde s-a rentlnit cu fratele sau Rudolf.

n 1919 cei doi frati au revenit de pe front teferi i nevtamai, gasindu-i oraul natal lovit i in plina criz economic. Adolf nu avea degnd i sub nici o form s i continue viaa ca brutar, drept pentru care s-a gndit s i deschid o fabric de pantofi sportivi. Neavnd spaiu cu atat mai putin bani, Adolf avea a nceput s lucreze n spltoria mamei sale. mpreun cu prietenii si au nceput s adune resturi de materiale din rzboi, timp de aproape 8 luni cutreiernd in lung i-n lat in cautarea a cat mai multe materiale pentru a-i produce bunurile. Cutau i luau aproape tot ce gseau de exemplu: pielea, cel mai important material folosit pentru creerea nclmintei l puteau lua din ctile de protecie, pnza i chingile parautei puteau fi folosite pentru a produce papuci etc. n 1920 firma lui Adolf incepe s prinda viaa. Fiind timpuri foarte grele multe lipsuri erau existente, cel mai persistent fiind lipsa curentului care i incetinea serios preoducia tnrului meteugar. Acesta a gasit o soluie rapida, cu ajutorul unei biciclete si a unor prieteni sportivi Adolf reuea s menin curentul pentru o bun parte din noapte. La acea vreme finlandezii erau cei mai buni producatori de pantofi, Karhu (Helsinki) fiind cea mai cunoscut firm, care producea inclminte pentru toate naionalele de gimnastic existente. Adolf a petrecut aproape un an cu cei de la Karhu dezvoltandu-i talentul i totodat cunotiinele.

Pe 1 iulie 1920 Adolf reuete s i nscrie firma la registrul comerului avnd acum o nou locaie. Aceasta a fost inregistrat sub numele de Gebruden Dassler (Sportschufabrik, Herzogenaurach). n 1923 la insitenele printilor, micul Dassler i-a angajat fratele dnd natere unei mari rivaliti care continu i n zilele noastre. Firma funciona cu 7 persoane majoritatea membrii familiei i cativa prieteni ai lui Adolf care a lucrat nc de la nceput pe partea de fabricare, n timp ce fratele su se ocupa de partea de vnzri.

Nemii aveau un entuziasm particular pentru box, se bucurau de aspectul agresiv pe care l prezenta acest sport. Fritz Zehlein, antrenorul echipei nationale de box a Germaniei l cunotea pe Adolf de mult vreme deoarece n copilrie acesta a batut i pe la portile acestui
sport. Cand barierele capitaliste au fost ridicate de pe acest sport au nceput s apar tot mai multe cluburi legitimate, aproape n fiecare localitate. Herzogenaurach a avut parte i ea de un club cu acelai nume pentru care Adolf a fost desemnat s produc nclmintea boxiorilor. Dezintegrarea a fost mai rapid dect se ateptau cei care au pus temeliile pentru acest sport, cnd membrii au realizat ca nu se puteau ine competiii la nivel mondial i c totul se va rezuma la evenimente sptamanale. Din urm venea fotbalul, fiind considerat cel mai popular sport, nemii auzind pe la diverse posturi de radio despre popularitatea acestuia peste graniele rii lor. Adolf a devenit membru la echipa sa local de footbal, unde nconjurat de sute de suporteri i-a dat seama c poate lansa Gebruder Dassler la un nou nivel. Adolf a nceput s fabrice ghete de footbal cu uruburi filetante, inspirat dupa modelul englez. Timpuriile ghete Dassler se concentrau pe protecia oferit gleznei, fiind decupat n aceast zon, iar n vrf avnd un material mai solid pentru protecia degetelor. Problema era c toate ghetele erau foarte grele, obosind juctorii mult mai repede, devenind foarte rapind un principal scop pentru Dassler. Sub problema economic cei doi frai se luptau s supravieuiasc din vnzrile lor, dar au gasit o alt variant pentru a pune afacerea pe drumul cel bun. Cnd clubul Herzogenaurach s-au decis s construiasc o sala mult mai mare, fraii Dassler au convins managerii clubului s comande un numar mare de incaltaminte Dassler. Acetia au oferit reduceri pentru nclmintea acordata, dar i un numar foarte mare au dat-o pe gratis angajailor clubului. Managerii au facut o comand atat de mare, nct membri firmei Dassler au trebuit sa lucreze cteva luni n ir i sa angajeze personal, lucrnd pn la epuizare de diminea pn seara. Rudolf fiind un bun manager a exploatat sportul n cretere trimind cutii ntregi de incalminte tuturor cluburilor de football importante de pe teritoriul rii sale. Rspunsul a fost copleitor, nclmintea Dassler era de o calitate indiscutabil nct firma nu mai fcea fa numeroaselor comenzi.

Lansarea a venit cnd n fata atelierului s-a prezentat Josef Waitzer, antrenorul echipei naionale de atletism, care a auzit de inclmintea extraordinar i a venit tocmai din Munich pentru a vedea de ce sunt n stare ciudaii sportului. Waitzer avea nevoie de cea mai bun nclminte posibil pentru echipa lui care participa la Jocurile Olimpice din Amsterdam
(Olanda) 1928. Vizita neateptat s-a transformat ntr-o discuie de ore ntregi, deoarece J.Waitzer i Adolf mpareau acelai entuziasm pentru sport i atletism. Motocicleta lui J.Waitzer a devenit o imagine obinuit in faa Gebruder Dassler, pn cnd a fost angajat ca i un sfatuitor pentru cei doi frai i devenind prieten foarte apropiat cu Adolf. Cu afacerea crescnd de la zi la zi Gebruder Dassler a fost mutat ntr-o veche fabrica de ulei, beneficiind de un spaiu mult mai mare pentru a-i desfaura afacerea. Angajnd nca 25 de persoane, vnzrile creteau rapid, fraii Dassler ncepnd s-i savureze succesul. La Olimpiada de Vara din 1936, Adi Dassler ii asigura ghetele atletului afro-american Jesse Owen, cu care acesta avea sa participe si sa castige 4 medalii de aur. In urma acestui eveniment ghetele

produse de fratii Dessler au devenit cunoscute in mai multe tari, iar in scurt timp cereri de astfel de pantofi sport veneau din toata lumea, de la antrenori ale echipelor nationale, dar si diversi sportivi. Afacerea celor doi frati prospera, iar pana la inceperea Celui De-al Doilea Razboi Mondial, acestia vindeau peste 200.000 de perechi de incaltaminte anual. Dupa inceperea razboiului fabrica fratilor Dessler a fost transformata pentru producerea de munitie anti-tanc, iar cei doi s-au alaturat Partidului Nazist. Rudolf era mult mai apropiat de partid si astfel, in timpul razboiului conflicte din ce in ce mai puternice au inceput sa izbucneasca intre cei doi frati. Intr-un final Rudolf a fost arestat de catre soldatii americani din cauza faptului ca facea parte din gruparea nazista Waffen SS. Convins ca fratele sau a fost cel care l-a denuntat, cei doi s-au despartit in anul 1947. Rudolf Dassler si-a infiintat propria firma Ruda, denumita mai tarziu Puma. Adolf a infiintat la randul sau propria companie, denumita adidas AG dupa numele sau Adolf Adi Dassler la data de 18 august 1949. Noua firma de incaltaminte incepe sa aibe un impact tot mai mare in randul sportivilor, iar in 1954 la Campionatul Mondial, Adolf Dassler asigura primele ghete cu crampoane detasabile nationalei de fotbal a Germaniei, care inving miraculous puternica reprezentativa a Ungariei. Miracolul din Berlin scrie presa, iar adidas are tot mai mare cautare. Adolf a gasit o metoda ingenioas ca nclmintea lui s ias n eviden, n loc s fac liniile de piele din aceeai culoare ca nclmintea, acesta s-a gndit s le fac albe, pentru a putea fi identificare de la o distan considerabil. Designul cu doua linii a fost rapid refuzat de Adolf, deoarece acesta a mai fost folosit i n vechea fabric Gebruder Dassler i nu dorea nici un fel de legtur cu trecutul, iar patru linii implica mai mult materie prim i artau destul de confuz, acesta a hotrat sa foloseasca ca marca trei linii albe pentru ca Adidas s fie recunoscut ca nclminte sportiv. Marca a fost nregistrat n martie 1949 Germania, n acelai timp ca i compania, avant ca titlu oficial : Adolf Dassler Adidas Schuhfabrik. Dup sfaritul rzboiului Germaniei i-a fost interzis dreptul de a mai participa la competiii internaionale sportive, in multe orae din aceasta sportul ajunsese s fie considerat nepatriotic. Primele J.O. dup cel de-al doi-lea rzboi mondial au fost inute n 1948 n Londra dar din cauza certurilor ntre cei doi frai niciunul nu a mai participat. Adolf s-a orientat pentru J.O. din 1952 care s-au inut la Helsinki (Finlanda). In anii 60 celebrul atlet castiga aurul la proba de saritura in inaltime avand in picioare celebrele ghete cu talpa de cuie fabricate de firma adidas. Pe rand nationalele de fotbal, echipele de club, atleti, tenismeni, boxeri sau jucatori de baschet purtau ghetele facute de Adolf Dassler. Cupa Mondiala din 1974 a fost castigata de Germania lui Franz Beckenbauer in fata Olandei cu scorul de 2-1. Germania a purtat atunci echipament complet adidas. Firma a inceput sa se dezvolte tot mai mult si pe partea de imbracaminte. In anul 1978 Adolf Dassler moare, iar afacerea este continuata de sotia sa Kathe si fiul sau Horst. Acestia respecta ideile si managementul impuse de Adolf Dassler si urmeaza aceeasi linie de incaltaminte si echipamente sportive. In anul 1987 Horst Dassler inceteaza din viata, iar familia vinde doi ani mai tarziu compania lui Bernard Tapie, un afacerist fracez, contra sumei de 243,918 milioane de euro, bani pe care Tapie i-a imprumutat de la banca. In aceea perioada Bernard Tapie era recunoscut ca un om de afaceri de success, care cumpara companii aflate in faliment si reusea sa le tranforme in adevarate mine de aur. Prima decizie importanta este mutarea productiei in Asia, unde costurile de fabricare erau mult mai mici, iar celebra cantareata Madonna a devenita imaginea oficiala a firmei. In 1992 Bernard Tapie nu reuseste sa plateasca dobanzile pentru creditul luat de la banca si astfel "Credit Lyonsais" decide sa preia intreaga companie drept despagubire, pentru ca un an mai tarziu sa o vanda lui Robert Luis-Dreyfus (presedintele echipei de fotbal Olympique Marseille din acea perioada)

contra sumei de 683,514 milioane de euro. Acesta din urma devie CEO al companiei si continua expansiunea firmei. Patru ani mai tarziu Adidas cumpara compania "Salomon Group" specializata in echipamente de schi si devine "Adidas-Salomon AG". In 2005 vinde "Salomon Group" pentru suma de 485 milioane de euro firmei finlandeze "Amer Sports" si cumpara una din companiile rivale de echipament sportiv, "Reebok", contra sumei de 3,8 miliarde de dolari. In anul urmator Adidas incheie un contract pe 11 ani in valoare de 400 milioane de dolari, prin care devine furnizorul oficial de echipament al NBA. Inainte ca Nelly sa scoata melodia Air Force 1, Run DMC purtau Adidas, le-au placut atat de mult incat in 1980 au scos melodia My Adidas. Run DMC aveau stilul lor: fara sireturi si cu limba scoasa, in cea mai mare parte a timpului Run DMC putea fi vazut purtand Superstars. Chiar si in ziua de azi modelul Adidas Superstar este asociat cu cultura Hip Hop. Azi marca Adidas are tre ramuri: Adidas Originals cunoscauta si sub numele de Heritage Line, Adidas Performance produse de ultima ora pentru linia de top a atletilor, si Adidas Y-3 articole sprotive si in trend cu moda in colaborare cu designerul Yohji Yamamoto. In prezent compania are peste 25.000 de angajati in intreaga lume, incluzand designeri, experti in tehnologia materialelor si ingineri biomecanici. Cea mai mare parte a a activitatilor este desfasurata in afara Germaniei, singura unitate care functioneaza in tara natala fiind un centru de protuctie si testare a prototipurilor. Sub sloganul "Impossible is nothing", Adidas a realizat, intr-adevar, un lucru ce parea imposbil, acela ca incaltamintea produsa de un om dintr-un mic orasel german sa ajunga in picioarele unor vedete de talie mondiala din majoritatea sporturilor, actori si cantareti, dar si oameni normali care prefera sa imbrace echipamentele "adidas" in orice moment al zilei.

Siglele ADIDAS