Sunteți pe pagina 1din 21

Protectia concurentei in Romania si UE

Cuprins

Cuprins.............................................................................................................................................2 1. Continutul concurentei: concept, rol, protectia concurentei economice......................................3 1.1. Concept.................................................................................................................................3 1.2. Rol.........................................................................................................................................3 1.3. Protectia concurentei economice..........................................................................................4 2. Prevederi privitoare la protectia concurentei in Romania...........................................................7 3. Prevederi in domeniul protectiei concurentei ale Uniunii Europene.........................................12 4. Studiu de caz: Armonizarea legislatiei Romaniei cu cea a Uniunii Europene in domeniul concurentei.....................................................................................................................................17 4.2. Concordanta politicii de concurenta Romaniei cu cea Uniunii Europene..........................18 CONCLUZII..................................................................................................................................19 BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................21

1. Continutul concurentei: concept, rol, protectia concurentei economice 1.1. Concept Concurenta reprezinta un fenomen deosebit de important pentru viata economica, dar si pentru viata sociala, deoarece ea reprezinta factorul motor care motiveaza, atat afacerile, cat si existenta oamenilor. Este cert ca omul, de cand se naste si pana moare, va incerca sa se adapteze mediului natural, social si economic in care traieste, ceea ce presupune ca va trebui sa cunoasca ce inseamna competitia. In primul rand, va concura cu sine insusi, pentru a-si depasi limitele si pentru a se situa intr-o pozitie favorabila in societate. Apoi, va trebui sa concureze cu alti competitori, evidentiindu-si anumite abilitati, care ii vor permite situarea pe o pozitie avantajoasa. Daca ne referim la sfera economica, un agent economic va trebui sa se raporteze permanent la ceilalti competitori de pe piata, jocul competitiei fiind cel care va determina locul competitorilor in cadrul pietei. Este cert faptul ca nu hazardul va fi cel care va determina aceasta pozitie ocupata in cadrul unei piete, ci toate resursele si competentele de care dispune un agent economic si pe care le utilizeaza in lupta pentru castigarea unei pozitii dominante pe piata.

1.2. Rol Functionalitatea si functionarea economiei de piata, bazate pe libera initiativa si concurenta exclud posibilitatea planificarii centralizate, de catre o instanta superioara a activitatii operatorilor economici. Intreprinzatorii isi stabilesc individual, sub imperiul propriilor interese si al restrictiilor impuse de piata, atat obiectivele cat si modalitatile de actiune pentru indeplinirea lor. Pe masura dezvoltarii economice, rationamentul bazat pe cerinta de a se consuma ceea ce se produce este inlocuit cu altul, diametral opus, care porneste de la necesitatea de a se produce ceea ce se consuma. Aceasta schimbare determina intreprinzatorii ca in optiunile privind domeniul de plasare a capitalului si in deciziile privind cresterea si diversificarea productiei sa se porneasca de la analiza situatiei concurentiale pe piata corelata cu dinamica previzibilt a marimii si structurii cererii de consum. Prin urmare, fiecare agent economic se afla intr-o competitie permanenta pentru acapararea clientelei, competitie care, prin formele si domeniile in care se desfasoara, reprezinta tocmai esenta si formele de concretizare a concurentei economice.1

Fung, Victor: FUNG, William - Concurenta intr-o lume plat, Editura Public, Bucuresti, 2009

Asemenea competitiei din alte sectoare de activitate (sport, invatamant, cercetare etc.) si concurenta economica reprezinta factorul suprem de stimulare a performantei. In acest caz insa, performanta se concretizeaza in a asigura cel mai bun mod de alocare a resurselor, optimizarea gradului de valorificare a acestora, sporirea profitabilitatii capitalului investit, imbunatatirea calitatii si diversificarea produselor si serviciilor, evolutia pozitiva a preturilor, satisfacerea mai buna a cerintelor de consum. In economia de piata, concurenta reprezinta motorul dezvoltarii economice. De intensitatea si acuratetea acesteia depind dinamismul, gradul de viabilitate si de sanatate ale economiei. Afectarea negativa a concurentei are consecinte nefaste atat asupra modului de alocare si utilizare a resurselor economice cat si asupra calitatii vietii, consumatorii avand la dispozitie mai putine posibilitati de optiune privind diversitatea, calitatea si preturile bunurilor si serviciilor. Punerea in valoare a virtutilor concurentei, precum si prevenirea sau atenuarea unor posibile efecte nedorite ale acesteia impun promovarea unor politici si legislatii specifice, cuprinzand un ansamblu unitar de principii, norme si instrumente de actiune pentru a asigura buna functionare a pietei, asezarea acesteia pe criterii competitive si manifestarea sa ca parghie esentiala de reglare a productiei sociale. In esenta, politica de concurenta si legislatia care o concretizeaza au scopul: - de a crea, dezvolta si consolida un mediu concurential normal; - de a preveni manifestarea pe piata a unor practici anticoncurentiale, precum si sesizarea si inlaturarea celor care nu au putut fi prevenite; - de a preintampina crearea unor structuri in economie generatoare de posibile manifestari anticoncurentiale. Avand in vedere modalitatile posibile de distorsionare a concurentei pe piata, politica si legislatia in domeniu vizeaza: - acordurile restrictive si practicile concertate - abuzul de pozitie dominanta - concentrarile economice - ajutorul de stat

1.3. Protectia concurentei economice Practica de pretutindeni demonstreaza ca omul de afaceri autonom, desi recunoaste rolul pozitiv al concurentei si este adeptul liberei initiative, in strategiile comerciale care le promoveaza este tentat adesea sa limiteze concurenta in domeniul sau, motivat fiind de faptul ca 4

lipsa concurentei reale pe piata pe care opereaza ii simplifica problemele cu care se poate confrunta sau, cel putin, faciliteaza solutionarea lor. Aceasta evidentiaza necesitatea indubitabila a existentei unui cadru normativ adecvat care, prin continut si modalitati de actiune, sa garanteze libera initiativa a intreprinzatorilor, autonomia realta a acestora si desfasurarea nestingherita a concurentei. In aara noastra cadrul juridic de reglementare a concurentei, armonizat deplin cu normele comunitare in domeniu, este asigurat de Legea concurentei nr. 21/1996, cu completarile si modificarile ulterioare, republicata in Monitorul Oficial nr. 742 din 16 august 2005, precum si legislatia secundara emisa in aplicarea acesteia. Totodata, in Romania, ca tara membra a Uniunii Europene, sunt intrutotul si pe deplin aplicabile si reglementarile comunitare in domeniu, intre care mentionam doar prevederile Tratatelor de instituire si, respectiv, functionare a Uniunii Europene, care reprezinta legislatia primara precum si Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003 de punere in aplicare a regulilor de concurenta prevazute de art. 81 si 82 din Tratat. In materia concurentei legislatia comunitara este prevalenta in raport cu legislatia nationala iar prin Regulamentul mai sus mentionat, autoritatile de concurenta nationale ale statelor membre au fost investite cu competenta necesara pentru aplicarea prevederilor specifice din Tratat. Existenta unor reglementari in domeniul concurentei, oricat de riguroase si cuprinzatoare ar fi acestea, nu pot garanta prin sine insasi functionalitatea economiei de piata, prevenind orice manifestare care ar putea avea drept scop sau efect impiedicarea, restrictionarea sau distorsionarea concurentei si afectarea climatului concurential. Prin urmare, se impune cu necesitate existenta unei institutii, a unei autoritati investite prin lege pentru a veghea la respectarea regulilor specifice. In Romania acest rol revine Consiliului Concurentei, conceput sa functioneze ca autoritate administrativa autonoma in domeniul concurentei. Modul de organizare, obiectivele, competentele, atributiile si procedurile sale de lucru, inclusiv masurile pe care le poate dispune si sanctiunile pe care le poate aplica celor vinovati de incalcarea prevederilor legislatiei in domeniul de competenta sunt precizate in Legea concurentei nr. 21/1996, republicata (Capitolele IV VI, art. 16-62) si legislatia secundara emisa in aplicarea acesteia. Consiliul Concurentei reprezinta o institutie care, prin misiunea si rolul specific, se situeaza in randul autoritatilor nationale de prim rang, fiind chemata sa asigure buna functionare a mecanismelor pietei. In acest scop, Consiliul Concurentei: - vegheaza la respectarea regulilor jocului pe piata; - sanctioneaza devierile de la un comportament concurential normal; - promoveaza cultura concurentei; 5

- isi consolideaza pozitia de arbitru fata de toti actorii mediului economic. Actiunile desfasurate de Consiliul Concurentei in exercitarea rolului sau specific au o dubla dimensiune: una preventiva si una corectiva. Dimensiunea preventiva consta in monitorizarea pietelor si supravegherea comportamentului agentilor economici astfel incat prin interventiile sale sa evite denaturarea in mod semnificativ a concurentei pe piata si in implicarea activa in procesul legislativ putandu-se opune adoptarii oricaror reglementari juridice care contin prevederi anticoncurentiale. Dimensiunea corectiva este data de masurile adoptate pentru restabilirea si mentinerea unui mediu concurential eficient, atat prin inlaturarea practicilor care prejudiciaza concurenta promovate de unii agenti economici, asociatii de agenti economici si/sau autoritati cat si prin identificarea prevederilor din actele normative si/sau administrative care au sau pot avea efecte negative asupra competitiei si interventia directa pentru corectarea sau eliminarea lor.

2. Prevederi privitoare la protectia concurentei in Romania Elementele necesare functionarii corecte a pietelor in Romania si-au gasit expresie in prevederile legii Concurentei nr.21/1996. Legea Concurentei reglementeaza : - intelegerile si practicile concertate; - abuzul de pozitie dominant; - controlul concentrarilor economice. Legea Concurentei prevede ca sunt interzise orice intelegeri intre agentii economici si practici concertate care pot afecta concurenta pe piata Romaniei sau pe o parte a acesteia, in special cele care urmaresc: - fixarea concertata in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumpsrare, a tarifelor a rabaturilor, a adaosurilor, precum si a oricaror alte conditii comerciale; - limitarea sau controlul productiei, distributiei, dezvoltarii tehnologice sau investitiilor; - impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriul territorial, al volumului de vanzari si achizitii ori pe alte criterii; - aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii echivalente, provocand in acest fel, unora dintre ei , un dezavantaj in pozitia concurentiala; - conditionarea incheierii unor contracte de acceptare de catre parteneri a unor clauze stipuland prestatii suplimentare care, nici prin natura lor si nici conform uzantelor comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte; - participarea, in mod concertat, cu oferte trucate la licitatii sau la orice alte forme de concurs de oferte; - eliminarea de pe piata a altor concurenti, limitarea sau impiedicarea accesului pe piata si a libertatii exercitarii concurentei de catre alti agenti economici, precum si intelegerile de a nu cumpara de la sau de a nu vinde catre anumiti agenti economici fara o justificare rezonabila.2 Nu trebuie uitat faptul ca exista prevazuta in lege si posibilitatea acordarii de exceptari a unor practici comerciale. Legea spune ca detinerea unei pozitii dominante pe piata din Romania nu este interzisa, ci doar abuzul de pozitie dominanta prin recurgerea la fapte anticoncurentiale. Concentrarile economice sunt interzise, daca creaza sau intaresc o pozitie dominanta, care prin exploatarea de o maniera abuziva conduce sau ar putea conduce la restrangerea sau denaturarea semnificativa a concurentei.
2

Legea Concurentei nr 21/1996, capitolul II, articolul 5

Concentrarile economice pot fi admise ca si in cazul pozitiei dominante, daca indeplinesc o serie de conditii vizand cresterea eficientei economice si a competitivitatii economice. Operatiunea de concentrare are loc atunci cand : - doi sau mai multi agenti economici, anterior independenti, fuzioneaza; - una sau mai multe persoane detin deja controlul cel putin asupra unui agent economic ori unul sau mai multi agenti economici dobandesc , direct sau indirect, controlul asupra unuia sau mai multor agenti economici Operatiunile de concentrare economica se apreciaza dupa urmatoarele criterii : - necesitatea de a mentine si a dezvolta concurenta pe piata romanesca - cota de piata detinuta de catre agentii economici in cauza, puterea lor economica si financiara - alternative disponibile pentru furnizori si utilizatori - tendinta cererii si ofertei pentru bunurile si serviciile in cauza - masura in care sunt afectate interesele beneficiarilor sau ale consumatorilor - contributia la progresul tehnic si economic Pentru a descuraja recurgerea la practice anticoncurentiale de catre agentii economici, Legea Concurentei prevede anumite sanctiuni. Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite astfel incat sa fie considerate infractiuni: - incalcarea de catre persoanele fizice a interdictiilor prevpzute la articolul 36 din Legea nr 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si a societatilor comerciale - oferta serviciilor de catre salariul exclusiv al unui concurent ori acceptarea unei asemenea oferte - dezvaluirea de catre salariatul unui comerciant a unor date secrete privind activitatea acestuia, catre un concurent - incheierea de contracte prin care un comerciant asigura predarea unei marfi sau executarea unor prestatii in mod avantajos, cu conditia aducerii de catre client a altor cumparatori, cu care comerciantul ar urma sa incheie contracte asemanatoare - incheierea de contracte prin care cumparatorul ar urma sa primeasca un premiu, care depinde exclusiv de o tragere la sorti sau de hazard - comunicarea sau raspandirea in public de catre un comerciant , de afirmatii mincinoase asupra unui concurrent sau marfurilor sale, afirmatii de natura sa dauneze bunului mers al intreprinderii 8

- comunicarea facuta confidential este socotita un act de concurenta neloiala numai cand autorul comunicarii stia ca faptele nu corespund adevarului - oferirea, promiterea sau acordarea de daruri sau alte avantaje salariatului unui comerciant, sau reprezentantilor acestuia, pentru care prin purtare neloiala sa poata afla procedeele sale industriale, pentru a cunoaste sau a folosi clientela sa , ori pentru a obtine alt folos pentru sine ori pentru alta persoana in dauna unui concurent - deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea legaturilor stabilite cu aceasta clientela in cadrul functiilor detinute anterior la acel comerciant - concedierea unor salariati sau unui comerciant, in scopul infiintarii unei societati concurente care sa capteze clientii acelui comerciant sau angajarea salariatilor unui comerciant in scopul dezorganizarii activitatii sale Infractiuni de concurenta neloiala sunt : - intrebuintarea unei firme, unei embleme, unor desemnari speciale sau a unor ambalaje de natura a produce confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant - producerea in orice mod, importul, exportul, depozitarea, punerea in vanzare a unor marfuri purtand mentiuni false privind brevetele de investitii, originea si caracteristicile marfurilor, precum si cu privire la numele producatorului sau comerciantului, in scopul de a induce in eroare pe ceilalti comercianti si pe beneficiari Legea Concurentei prevede sanctiuni care au ca scop descurajarea recurgerii la practicile anticoncurentiale. Pentru aplicarea acestei legi si tinand cont de acquis-ul comunitar in materie de concurenta, Consiliul Concurentei a adoptat la 28 februarie 1997 un set de Regulamente si instructiuni, aplicabile, incepand cu data de 6 martie 1997 : - Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice - Regulamentul pentru aplicarea prevederilor articolelor 5 si 6 din Legea Concurentei privind practicile anticoncurentiale - Regulamentul privind acordarea exceptarii pe categorii de intelegeri, decizii de asociere ori practici concertate de la interdictia prevazuta in articolul 5 (1) din Legea Concurentei nr.21/1996, prin care erau stabilite categoriile de intelegeri exceptate: acorduri pentru distributie exclusive; acorduri pentru cumparare exclusive; acorduri de cercetare dezvoltare; acorduri de specializare; acorduri pentru transfer de tehnologie si/sau know-how; 9

acorduri de franciza; acorduri de distributie, service si piese de schimb in perioada de gratie si postgratie, pentru autovehicule; acorduri indomeniul asigurarilor. - Instructiuni cu privire la definirea pietei relevante in scopul stabilirii partii substantiale de piata; - Instructiuni cu privire la calcularea cifrei de afaceri in cazurile de comportament anticoncurential prevazute la articolul 5 si 6 din Legea Concurentei si cazurile de concentrare economica. Prin adoptarea noului Regulament privind autorizarea concentrarilor economice (MO nr. 591 bis/ 9.08.2002), care a intrat in vigoare la data publicarii, s-a avut in vedere atat preluarea acquis-ului in materie de concentrari cat si valorificarea experientei acumulate de Consiliul Concurentei dupa 5 ani de control al concentrarilor economice. Regulamentul cuprinde precizari menite sa clarifice atat obligaiile Consiliului Concurentei cat si pe cele ale partilor implicate: - termenul in care o operatie de concentrare economica trebuie sa fie notificata Consiliului Concurentei, fiind precizat momentul in care incepe sa curga termenul de notificare; - procedura care trebuie urmata pentru obtinerea permisiunii de prezentare a unei notificari in forma simplificata; - termenul in care Consiliul Concurentei poate solicita completarea unei notificari incomplete; - sunt enumerate, exemplificativ, masurile ireversibile care nu pot fi luate de catre partile implicate intr-o operatiune de concentrare economica inainte de obtinerea autorizarii Consiliului Concurentei. Pentru asigurarea armonizarii complete cu acquis-ul comunitar in acest domeniu si pentru aplicarea in Romania a unor mecanisme similare celor din UE, Consiliul Concurentei are in vedere: - adoptarea unor instructiuni privind remediile care se solicita in cazul autorizarii conditionate a unor concentrari economice; - completarea Regulamentului Consiliului Concurentei privind autorizarea concentrarilor economice cu prevederile privind procedura simplificata de analiza a concentrarilor economice precum si urmarirea si adaptarea la noua politica comunitara privind autorizarea operatiei de concentrare economica.

10

Dupa 5 ani de aplicare a Regulamentului privind acordarea exceptarii pe categorii de intelegeri, decizii ori practice concertate, de la interdictia prevazuta la articolul 5 aliniatul 1 din Legea Concurentei nr.21/1996 s-a simtit nevoia unei imbunatatiri a claritatii si transparentei reglementarilor cu privire la aplicabilitatea articolului 5 din Legea Concurentei. Astfel s-a impus adoptarea de catre Consiliul Concurentei a unor noi reglementari: Legislatia romaneasca Acquis-ul comunitar preluat Regulamentul de aplicare a Regulamentul Comisiei (CE) nr.2790/1999 din 22 art.5 aliniatul 2 din Legea decembrie 1999 privind aplicarea art.81 (3) din Concurentei nr.21/1996 in Tratat in cazul restrictiilor verticale si practicilor concertate, OJ L 336, 29.12.1999 Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1215/1999 din 10 iunie 1999 care amendeaza Regulamentul Consiliului nr. 19/65/CEE din 2.03.1965, OJ L 148 , 15.06.1999 Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1216/1999 din 10 iunie 1999 care amendeaza Regulamentul nr.17/1962 primul regulament pentru implementarea articolelor 81 si 82 din Tratatul de la Amsterdam,OJ L 148, 15.06.1999 Instructiuni privind aplicarea Instructiunile comunitare privind art.5 dinLegea Concurentei verticale, OJ C 291/01, 13.10.2000 nr. 21/1996 in cazul privind Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2658/2000 din 29 de nov. 2000 privind aplicarea acordului 81, restrictiilor verticale Regulamentul exceptarea firme intelegerile cazul intelegerilor verticale

acordurilor de

specializare incheiate intre paragraful 3 din Tratat categoriilor de acorduri de concurente la specializare OJ L 304, 5.12.2000 interdictia prevazuta la art.5 (1) din Legea Concurentei Regulamentul privind Regulamnentul Comisiei (CE) nr. 2659/2000 din exceptarea acordurilor de de 29.11.2000 privind aplicarea art.81, paragraful 3 la din Tratat categoriilor de acorduri de cercetare11 cercetare-dezvoltare

interdictia prevazuta la art.5 dezvoltare, OJ L304 , 5.12.2000

(1) din Lege Instructiuni privind aplicarea Instructiuni comunitare privind aplicarea art.81 art.5 din Legea Concurentei din Tratatul CE acordurilor de cooperare pe acordurilor de cooperare pe orizontala, OJ C 3/02 , 6.01.2001 orizontala Prin amendarea pana la 1 ianuarie 2004, a Legii Concurentei nr. 21/1996 se asigura : - abrogarea cerintei notificarii pentru intelegerile, deciziile si practicile concertate care se incadreaza intr-o categorie exceptata; - alinierea pragurilor si a criteriilor pentru notificarea concentrarilor economice la practica comunitara ; - modificarea sistemului de sanctiuni de la unul in sume fixe la unul procentual ; - diminuarea posibilitatii Consiliului Concurentei de a actiona discretionar in domeniul concentrarilor economice prin eliminarea prevederilor privind interventia dupa realizarea unei operatiuni de concentrare economica in conditiile art.51 (3) din Legea Concurentei; - cadrul necesar pentru continuarea procesului de armonizare legislative prin preluarea completa a prevederilor comunitare in materie de concentrari economice , prin formularea unei politici similare cu cea a UE fata de intreprinderile care distorsioneaza grav concurenta si prin elaborarea legislatiei secundare sectoriale.

3. Prevederi in domeniul protectiei concurentei ale Uniunii Europene 12

Ratiuni care justifica o politica a concurentei la nivelul UE. Acestea pot fi sintetizate astfel: - Economia UE este, indubitabil, o economie de piata, iar concurenta este o componenta a pietei; Economia Europeana se construieste avand o Piata Interna, unica, cu cele patru libertati de miscare: a bunurilor, serviciilor, capitalului si persoanelor."In cadrul Pietei Interne, competitia este un mijloc de a realiza o dezvoltare economica armonioasa si echilibrata, sustenabila, neinflationista, respectand mediul , cu un grad ridicat de convergenta a performantelor economice, un grad ridicat de ocupare a fortei de munca si a protectiei sociale, cu ridicarea standardului de viata, cu coeziune economica si sociala" (TEC Art.2) - In conditiile economice actuale, concurenta nu se mai limiteaza la spatiul national sau chiar regional, ci devine concurenta la nivel global Obiectivele mari pe care le are in vedere politica concurentei in UE sunt urmatoarele: - Integrarea pietelor prin fluidizarea comertului peste frontiere si a alocarii resurselor in functie de cele mai avantajoase conditii; - Protejarea intreprinderilor mici si mijlocii (SMEs), care contribuie la mentinerea unui mediu competitive; - Protejarea consumatorilor: maximum de beneficii pentru consumatori; - Favorizarea atingerii obiectivului coeziunii economice si sociale; - Dezvoltarea unor intreprinderi de dimensiuni optime pentru a face fata concurentei in plan global. Se poate spune ca UE practica o politica mixta a concurentei, in care se au in vedere ambele obiective: protejarea consumatorilor si a firmelor mici, dar si favorizarea dezvoltarii firmelor in context global.Comisia Comunitatii Europene, prin Directia Generala pentru Concurenta (DG IV), are atributii in privinta aplicarii legislatiei in urmatoarele domenii: I)Comportamentul intreprinderilor; II).Interventiile statului. I. Comportamentul firmelor se refera la: A) incheierea unor intelegeri secrete anticoncurentiale (anti-collusion) (Art. 81 si 82 ale Tratatului asupra Comunitatii Europene; Art. 65 al Tratatului asupra CECO). Sunt interzise, conform art. 81 (ex. Art. 85), toate intelegerile - pe orizontala sau/si verticala intre intreprinderi, cartelurile si practicile care au ca obiect sau efect ocolirea, restrictionarea sau distorsionarea concurentei in cadrul Pietei Comune, respectiv, in prezent, al Pietei Interne, si care pot afecta comertul intre statele membre. Asemenea intelegeri sau practici pot imbraca urmatoarele forme: 13

- fixarea in mod direct sau indirect a preturilor de vanzare sau cumparare sau a oricaror altor conditii de comercializare (discount si conditii de creditare); - intelegeri de impartire a pietelor; - atitudine discriminatorie fata de anumiti clienti aflati in concurenta cu altii, ceea ce provoaca celor discriminati un dezavantaj competitiv; - boicotul colectiv, adica intelegere intre firme pentru a restrictiona intrarea unor potentiali concurenti sau a forta iesirea de pe piata a unor competitori; - impunerea in contracte a unor obligatii suplimentare, si anume, de a cumpara si alte produse, o data cu produsul care face obiectul contractului (asa-numitele "contracte legate"). Aceasta se intampla mai ales atunci cand cererea de un anumit produs este acoperita de un singur ofertant (cazul unor produse de marca). Exceptii pot fi admise doar atunci cand se dovedeste, dupa o examinare caz cu caz, ca respectiva cooperare are efecte pozitive pentru productie sau comercializare si pentru consumatori B) Abuzul de pozitie dominanta pe piata (care permite un comportament abuziv: practici comerciale anticoncurentiale). Abuzul de pozitie dominanta poate lua forme precum: - promovarea de catre firma a unor politici care ameninta intrarea in domeniu a unor noi competitori sau dezvoltarea producatorilor existenti; - conditii diferite, discriminatorii, aplicate diferitilor parteneri comerciali la tranzactii similare; impunerea directa sau indirecta de preturi de cumparare sau a altor practici comerciale incorecte; - in absenta concurentei, firma poate restrictiona productia sau ajusta preturile produselor sale, in detrimentul consumatorilor; - limitarea productiei, a pietelor, a dezvoltarii tehnice, prejudiciind astfel, consumatorii; - refuzul de a vinde marfuri unui anumit client; - modificarea structurii competitive a unei piete prin achizitionarea de firme. C) Fuziunile si achizitiile care duc la monopoluri: Art.82 (ex.86) a Tratatului de la Roma se refera la fuziuni ca metoda care permite intarirea pozitiei dominante a unei firme. Piata Interna a produs o reorganizare industriala, in conditiile unei noi dimensiuni a pietei, in special in domeniile de varf. Doua laturi ale fenomenului concentrarii s-au avut in vedere: 1. Concentrarea devine o conditie a sporirii competitivitatii industriei, facand posibila finantarea cercetarii si inovarii. 14

2. In conditiile EC, concentrarea este impulsionata si de nevoia sporirii competitivitatii externe, in fata concurentei firmelor, de mari dimensiuni, in special americane si japoneze. Important: se impunea reglementarea controlului comunitar asupra unui asemenea fenomen prin definirea noilor dimensiuni ale firmelor; controlul asupra dimensiunii firmelor rezultate din fuziuni sau achizitii. In iunie 1997, reglementarea 4064/1990 privind fuziunile si achizitiile a fost revizuita (pusa in aplicare in martie 1998). Pe baza acestei celei mai recente revizuiri, se considera ca o fuziune intra sub controlul Comisiei daca cifra sa de afaceri are anumite dimensiuni. In general, legislatia privind concurenta care trateaza intelegerile, abuzul de pozitie dominanta si concentrarile economice, urmeaza, asa cum s-a apreciat si in ultimul Raport de evaluare asupra progreselor inregistrate de Romania, linia legislatiei Comunitatii: art.81 si 82 din Tratatul de la Amsterdam (inclusiv Regulamentul 17/1962 privind aplicarea acestor articole) se reflecta in Legea concurentei;Regulamentele CEE 4064/1989 si 3384/1994 privind controlul concentrarilor economice sunt preluate de Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice adoptat de Consiliul Concurentei. Au fost de asemenea adoptate in acelasi spirit, Regulamentul privind exceptarea pe categorii de intelegeri, decizii ori practici concertate; Regulamentul de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei; Instructiuni cu privire la calculul cifrei de afaceri si Instructiuni pentru definirea pietei. Contextul dinamic al evolutiei economiei romanesti obliga la o permanenta evaluare a necesitatii de adaptare a prevederilor acestor acte normative de ex. Inflatia sau deprecierea monedei nationale necesita reevaluarea pragurilor de minimis in cazul notificarii concentrarilor economice si in cazul exceptarilor de la prevederile legii. Pe de alta parte este necesara transpunerea in legislatia romaneasca a noilor reglementari comunitare in domeniu. D) Cazul intreprinderilor publice3 Domeniul utilitatilor - apa, energie (gaz, electricitate), transport feroviar, comunicatiile traditional au apartinut statului sau, altfel spus, intreprinderilor publice, avand practic monopolul respectivelor domenii. Asemenea intreprinderi publice au necesitat masive subventionari din partea statului, modul lor de administrare si functionare ducand la ineficienta. - Nevoia deschiderii lor catre concurenta. In acest sens, au fost aplicate masuri de spargere a monopolurilor de stat, in primul prin dezintegrare verticala, prin separarea gestionarii infrastructurii de serviciile posibil de prestat apeland la respectiva infrastructura (similar separarii care s-a facut intre gestionarea aeroporturilor si serviciile prestate de diverse agentii, nationale sau straine), privatizarea, armonizarea standardelor in domeniu.
3

Gavril, I., Competitivitate si mediu concurential: Promovarea si protejarea concurentei in UE, Editura Economic, Bucuresti, 2008

15

- Primul domeniu al utilitatilor publice care s-a deschis concurentei si care a avansat cel mai mult pe acest drum este cel al telecomunicatiilor. Progresul tehnologic a dus la aparitia unor modalitati alternative de telecomunicatii (telex, telefonie mobila, posta electronica etc.) si la dezvoltarea intr-un ritm incredibil a productiei si pietei echipamentelor aferente. - Piata energiei era mai putin accesibila concurentei nu numai datorita monopolului caracteristic acesteia, ci si aspectelor tehnice, infrastructura nefacand posibila furnizarea decat a unui anumit tip de servicii. - Treptat, politica comunitara s-a apropiat de liberalizarea piesei energiei prin masuri precum transparenta pretului pentru gaz si electricitate catre utilizatorii industriali si cei casnici; stabilirea de reguli comune pentru piata interna in domeniul electricitatii, si reguli comune pentru piata interna in domeniului gazelor naturale. Prin aceasta, piata respectivelor utilitati se liberalizeaza gradual. E) Concurenta in domeniul achizitiilor publice Achizitiile publice se refera la o piata de bunuri, servicii, lucrari pentru care utilizatoriiinstitutii ale statului (sanatate, invatamant, institutii administrative centrale si locale, politie, armata) sau intreprinderi publice, inclusiv cele din domeniul utilitatilor (transport, telecomunicatii, apa, energie), incheie contracte publice cu furnizori - firme private sau publice, nationale sau straine, plata facandu-se din fonduri nationale (bani publici, de la buget central sau local) si/sau din fonduri straine, respectiv comunitare. - Dimensiunea mare a pietei achizitiilor publice. - Dominanta era filozofia protectiei furnizorilor nationali si excluderea concurentei. - Deschiderea pietei cerea crearea conditiilor de concurenta pentru acordarea nediscriminatorie a contractelor publice si pentru o cheltuire rationala a banilor publici. - Initial- preferinta acordata producatorilor europeni (continutul in produse de origine europeana sa fie de cel putin 50% sau, daca nu, pentru a castiga contractul, pretul ofertei sa fie cu cel putin 3% mai mic fata de cel mai scazut pret de oferta din EC). - Directivele comunitare au stabilit atribuirea contractelor in domeniul achizitiilor publice exclusiv prin licitatii si pe baza unei anumite proceduri cu urmatoarele etape: 1. Anuntarea licitatiei in Supplement of the Official Journal si in versiunea electronica a acesteia - Tenders Electronic Daily.Se arata: obiectul licitatiei; caietul de sarcini; conditii de indeplinit de catre ofertanti; termenul de depunere a ofertelor. Se extind licitatile in forma electronica 2. Desfasurarea licitatiei, in functie de forma acesteia: deschisa sau inchisa.

16

4. Studiu de caz: Armonizarea legislatiei Romaniei cu cea a Uniunii Europene in domeniul concurentei 4.1. Procesul de armonizare a legislatiei si practicii in domeniul concurentei In acest sens, prioritatile pe termen scurt sunt: - intarirea capacitatii administrative a autoritatilor din domeniul concurentei si al controlului ajutorului de stat pentru asigurarea unui mediu concurential capabil sa faca fata fortelor pietei interne unice; - pregatirea intensiva a personalului de specialitate; - completarea cadrului legislativ si asigurarea unei aplicari efective legislatiei si a politicilor in domeniul concurentei si ajutorului de stat; - completarea cadrului legislativ in domeniul concurentei, prin adoptarea Regulamentului privind aplicarea regulilor de concurenta in domeniul transporturilor, Regulamentului privind acordarea exceptarii pe categorii de intelegeri, decizii ale asociatiilor ori practici concertate de la interdictia prevazuta la art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 pentru transportul maritim, Regulamentului privind acordarea exceptarii pe categorii de intelegeri, decizii ale asociatiilor ori practici concertate de la interdictia prevazuta la art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 pentru transportul aerian, Regulamentului privind acordarea exceptarii pe categorii de intelegeri, decizii ale asociatiilor ori practici oncertate de la interdictia prevazuta la art.5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 pentru sectorul telecomunicatiilor; - continuarea procesului de armonizare legislativa in domeniul ajutoarelor de stat prin adoptarea urmatoarelor regulamente: Regulament privind ajutorul de stat acordat societatilor comerciale din zonele urbane defavorizate, Regulament privind ajutoarele de stat acordate sub forma de garantii, Regulament privind acordarea ajutorului de stat pentru ocuparea fortei de munca, Regulament privind Cadrul multisectorial referitor la ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investitii. - cresterea gradului de constientizare a publicului, a comunitatii oamenilor de afaceri, a institutiilor publice cu privire la importanta aplicarii politicii concurentei si ajutorului de stat si cu privire la rezultatele acestei aplicari prin promovarea actiunilor autoritatilor de concurenta prin mass-media, editarea unor publicatii/reviste de specialitate, elaborarea si publicarea de rapoarte de activitate ale institutiilor de concurenta. Prioritatile pe termen mediu sunt:4

Iordache, I., Noile orientri ale politicii n domeniul ajutorului de stat n trile Uniunii Europene, Conjunctura Economiei Mondiale, Anuarul IEM, 2002

17

- evaluarea eficientei activitatii autoritatilor de concurenta, a structurii interne a acestora si urmarirea permanenta a promovarii de actiuni in directia imbunatatirii capacitatii administrative a Consiliului Concurentei si Oficiului Concurentei; - asigurarea cu personal specializat conform organigramelor aprobate ale celor doua institutii; - continuarea completarii si modificarii cadrului legislativ in vederea aplicarii corecte si efective a politicilor in domeniul concurentei si ajutorului de stat; - evaluarea oportunitatii modificarii si completarii Legii concurentei nr. 21/1996 si a Legii privind ajutorul de stat nr. 143/1999; - elaborarea anuala a inventarului ajutoarelor de stat si a raportului privind ajutoarele de stat acordate in Romania, precum si analiza schemelor existente de ajutor de stat si alinierea celor incompatibile cu acquis-ul comunitar.

4.2. Concordanta politicii de concurenta Romaniei cu cea Uniunii Europene In timpul negocierilor de aderare, capitolul de concurenta a fost unul dintre cele mai dificile, in mare parte datorita impactului major al adoptarii imediate a regulilor comunitare din domeniul ajutorului de stat asupra economiei romanesti. 5 Particularitatea acestui capitol a constat in faptul ca finalizarea negocierilor a depins nu numai de existena unui cadru legislativ armonizat cu acquis-ul si de crearea institutiilor necesare implementarii acestuia, ci si de dovedirea aplicarii corecte a legislatiei armonizate in domeniul antitrust si al ajutorului de stat. Cu alte cuvinte, pentru a putea incheia negocierile la acest capitol, Romania a trebuit sa demonstreze ca aplica acquis-ul comunitar inca din acel moment si nu doar de la data aderarii, aa cum este cazul celorlalte capitole. Aplicarea imediata si in intregime a acquis-ului a fost impusa de necesitatea adaptarii companiilor romanesti, cu mult inainte de data aderarii, pentru ca acestea sa faca fata presiunilor concurentiale ale Pietei Interne. De asemenea, era imperativ ca Romania sa nu mai continue sa acorde ajutoare de stat, altele decat cele permise de regulile europene, pentru a mentine pe piata agenti economici sau sectoare care nu erau viabile.

Mosneanu, T., Concurenta: abordri teoretice si practice, Editura Economic, Bucuresti, 2000

18

CONCLUZII

Reforma politicii de concurenta in Romania a presupus practic transferul decizional catre Comisia Europeana, institutia care are competente exclusive in ceea ce priveste politica de concurenta in Uniunea Europeana. Astfel, incepand cu data aderarii Romaniei la UE, atribuiile de autorizare in domeniul ajutorului de stat au trecut de la Consiliul Concurentei la Comisia Europeana. Dei metodologiile aplicate sunt adesea criticate, monitorizarea rapoartelor i a clasamentelor internaionale are menirea de a contura o imagine mai clara asupra poziiei Romaniei in sistemul economic global in funcie de eficiena implementarii politicii concureniale i a efectelor generate asupra performanelor mediului de afaceri. Obstacolele in realizarea unor astfel de comparaii nu sunt puine: coninutul eterogen al politicilor concureniale, mecanismele diferite de implementare, tipul practicilor anticoncureniale reglementate, listele de excepii particulare etc. Cu atat mai grea se dovedete evaluarea eficienei combaterii practicilor anticoncureniale, strans dependenta de experiena legiferarii, de realitaile economice i politice ale fiecarui stat in parte. Studiile de caz surprind cu mai multa acuratee eficiena implementarii legii concurenei. Insa diversitatea lor face imposibila o apreciere exhaustiva i plauzibila a normalitaii i corectitudinii mediului concurenial. Astfel, instituiile internaionale creeaza un sistem de indicatori agregai de percepie, pornind de la chestionare adresate mediului de afaceri i specialitilor, i de la ponderarea lor cu nivele de incredere specifice. Ele permit, in final, efectuarea comparaiilor pe un grup vast de ari. Intuitiv, pare rezonabila concluzia ca, cu cat nivelul perceput al corupiei este mai mare, cu atat eficiena implementarii legislaiei concurenei este mai scazuta. Insa unele analize evideniaza contrariul. O posibila explicaie consta, aadar, in ideea ca legislaia concurenei este subsumata intereselor specifice ale unor grupuri, politicieni sau intreprinderi, i nu funcioneaza ca un mecanism real de promovare a concurenei pe o piaa. Cert este ca legislaia concurenei nu constituie un remediu impotriva corupiei, aa cum sugereaza uneori literatura de specialitate, ci reforma juridica i, in cazul nostru, buna funcionare a Ageniei Naionale de Integritate. Riscul cel mai mare ramane ca legislaia concurenei sa fie captata de anumite grupuri de interese, in opoziie cu principiul fundamental al apararii concurenei i nu al concurenilor.

19

Concurenii sunt agenii economici cu care intra in competiie orice intreprindere, intrucat in economia de piaa este indispensabila infruntarea pentru obinerea unor condiii avantajoase de producere i desfacere a bunurilor i serviciilor, cu elul atingerii unor performane deosebite. Concurena e factorul determinant, esenial in succesul sau eecul firmelor. Concurena reprezinta un fenomen deosebit de important pentru viaa economica, dar i pentru viaa sociala, deoarece ea reprezinta factorul motor care motiveaza, atat afacerile, cat i existea oamenilor. Este cert ca omul, de cand se nate i pana moare, va incerca, sa se adapteze mediului natural, social i economic in care traiete, ceea ce presupune ca va trebui sa cunoasca competiia. In primul rand va concura cu sine insui, pentru a-i depai limitele i pentru a se situa intr-o poziie favorabila in societate. Apoi va trebui sa concureze cu ali competitori, evideniindu-i anumite abilitai, care ii vor permite situarea pe o poziie avantajoasa. Daca ne referim la sfera economica, un agent economic va trebui sa se raporteze permanent la ceilali competitori de pe piaa, jocul competiiei fiind cel care va determina locul competitorilor in cadrul pieei. Concurena bancara din Romania ignora clientul. Adevarata concurena in domeniul bancar ar trebui sa aduca mai multe in peisajul bancar romanesc, din perspectiva clientului autohton. Astfel: dobanzile i comisioanele la credite ar trebui sa fie mai reduse; relaia banca client nu trebuie sa fie una de captivitate pentru acesta din urma, ci una de fidelizare a lui; deservirea clienilor trebuie sa fie prompta i mai centrata pe client; contractele la credite ar trebui sa inceteze a mai fi criptice i pline de capcane pentru clieni; produsele i serviciile bancare trebuiesc diversificate i imbunataite; personalul bancar mai bine selectat i instruit. Concurena este o lupta dura, in care invinge intotdeauna cel mai bun.

20

BIBLIOGRAFIE

1. Eduard Ionescu (coordonator), Alina Rotaru, Cristian Oprea, Alina Picu, Preuri i Concurena Editura Fundaiei Romania de Maine, Bucureti 2010; 2. Fung, Victor: FUNG, William - Concurenta intr-o lume plata, Editura Publica, Bucuretti, 2009; 3. Gavrila, I., Competitivitate si mediu concurential: Promovarea si protejarea concurentei in UE, Editura Economica, Bucuresti, 2008; 4. Ionescu, E. Haiduc, L., Preda, B., Preturi si concurenta, Editura Fundatiei "Romania de Maine", Bucuresti, 2002. 5. Iordache, I., Noile orientari ale politicii in domeniul ajutorului de stat in tarile Uniunii Europene, Conjunctura Economiei Mondiale, Anuarul IEM, 2002; 6. Legea concurenei nr. 21/1996; 7. Mosneanu, T., Concurenta: abordari teoretice si practice, Editura Economica, Bucuresti, 2000; 8. Prisecaru, P., Politici comune ale Uniunii Europene, Editura Economica, Bucuresti, 2004; 9. www.euractiv.ro 10. www.consiliulconcurentei.ro 11. www.europa.eu

21