Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2014
ARBITRAJ
Arbitrajul este o jurisdictie privata de judecata prin care partile unui litigiu extrag acel litigiu din
sfera de judecata a instantelor statale pentru a ajunge la solutionarea cauzei intr-un timp mai scurt
(celeritate).
Arbitrajul este de doua feluri:
1. ad -hoc -> orice persoana cu capacitate deplina de exercitiu poate fi arbitru
2. institutionaliat -> exista organizatii care ofera servicii de arbitraj. ex: Curtea de Arbitraj
Internationala de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei.
Cea mai importanta institutie de arbitraj este International court of Arbitration de pe langa
International Chambre of Comerce => ICC PARIS.
Exista institutii de arbitraj generaliste care solutioneaza o gama variata de litigii dar exista si
instituii de arbitraj specializate: Court of Arbitration for Sport cu sediul in Elvetia, Laussane
(TAS/CAS)-> judeca litigii din lumea sportului.
Institutiile de arbitraj cae livreaza serviciile de arbitraj reprezinta arbitrajul institutionalizat.
MODURI DE ALEGERE/DESEMNARE A ARBITRULUI:
1. Modalitatea ICC PARIS: nu exista o lista de arbitrii dar arbitrul desemnat trebuie confirmat de
ICC PARIS
2. Modalitatea desemnarii unui arbitru din cuprinsul unei liste a unei institutii de arbitraj. Aceasta
lista nu este obligatorie in ceea ce priveste desemnarea arbitrului, poate fi desemnat si un arbitru
din afara listei dar este neaparat necesara confirmarea arbitrului de catre institutia de arbitraj.
Aceste institutii sunt institutuu care folosesec metoda listei deschise.
3. Modalitatea institutiilor cu lista inchisa. ex: Curtea de Arbitraj de pe langa CCI Bucuresti si
TAS in care partile pot desemna ca arbitrii numai persoanele cuprinse in lista institutiei.
Singura mentiune cu privire la arbitraj din Constitutia Romaniei se regaseste in cuprinsul
prevederilor art. 146 : curtile de arbitraj pot ridica exceptia de neconstitutionalitate
Tribunalul arbitral se oate adresa instantelor statale pt exercitarea fortei de constrangere a statului
(ex: amendarea unui expert care nu a intocmit un raport cerut de tribunal).
De asemenea, instanta inervine in procedura arbitrajului si are doua roluri:
1. Rol de asistenta=instanta de asistenta ( ex: amendarea expertului)
2. Rol de control si legalitate a hotararii arbitrale
HOTARAREA ARBITRALA NU ESTE SUPUSA NICIUNEI CAI DE ATAC.
Spre deosebire de un litigiu care parcurge sistemul instantelor statale in care exista cai de atac
ordinare si extraordinare in cadrul arbitrajului se regaseste o singura etapa procesuala. Totusi
exista 9 motive pentru care se poate obtine anularea hotararii arbitrale pentru un numar limitat de
motive de drept. Hotararea arbitrala este executorie si constituie titlu executoriu potrivit NCPC.
Potrivit noii republicari a NCPC din urmatoarele efectuata in urmatoarele doua saptamani,
hotararea arbitrala va trebui investita cu formula executorie.
Arbitrajul este o modalitate alternativa, privata de solutionare a litigiior prin care partile decid sa
scoata din competenta justitiei statale un litigiu.
Avantajele arbitrajului:
-celeritate: exista o singura judecata asupra fondului cauzei;arbitrajul trebuie finalizat in maxim 6
luni altfel intervine sanctiunea caducitatii acestuia adica lipsirea sa de efecte juridice
-confidentialitate: numai partile decid dispuse de tribunal pot participa la dezbateri; accesul la
dosarul cauzei este restrictionat chiar si dupa solutionarea cauzei; arbitrii au obligatia de
confidentialitate dar pot fi eliberati de aceasta obligatie numai cu acordul partilor
-autonomie: partile pot decide legea substantiala si procedurala aplicabila;
-specializare: cea mai importanta caracteristica
ARBITRABILITATEA=> aptitudinea unui litigiu de a fi solutionat prin arbitraj
Forme:
a) obiectiva (art. 340 CPC/ 542 NCPC)
b) subiectiva
Principiul autorizarii exprese a institutiilor publice pt a participa la arbitraj
Principiul libertatii persoanelor juridice de drept public care desfasoara activitati economice de a
incheia conventii arbitrale ( art. 542NCPC+art. 191 NCC)
Principiul Kompentenz-Kompetenz
-tribunalul arbitral este cel care isi stabileste propria competenta cu privire la litigiul supus
arbitrajului.
CONVENTIA ARBITRALA
-partile decid ca un litigiu sa fie solutionat prin arbitraj (art. 548 NCPC)
Forme:
1) Clauza compromisorie: se incheie inainte de ivirea litigiului (art. 1203 NCC), regasita deseori
in contract. Poate fi incheiata si printr-un act aditional la contract.
2)Compromisul: apare dupa ivirea litigiului.
3)Conventia arbitrala implicita, neechivoca( art. 548 NCPC)
-art 14 din RCACI
-forme: in scris, prin schimb de corespondentaa sau acte procedurale si art. 554 alin. 2 NCPC
09.10.2014
Clauza compromisorie
arbitral constitutit din 3 arbitrii. Arbitrul nu este un reprezentant al partilor si are obligatia sa
solutioneze litigiul in conditii de impartialitate, el nu apara in solutionarea litigiilor interesele
partii care l-a desemnat Partie care au aceleasi interes eprocesuale vor desemna un singur arbitru.
NCPC instituie principiul deplinei eglaitati a partilor in desemnarea arbitrilor si anume este nula
clauza din convetia arbitrala care confera uneia din parti un privilegiu cu privire la desemnarea
arbitrilor ori care prevede dreptul uneia dintre parti de a numi arbitrul in locul celeilalte parti sau
de a avea mai multi arbitrii decat cealalta parte. Acest articol are denuirea marginala "nulitatea
partiala" de unde tragem concluzia ca nulitatea
clauzei contrare nu atrage nulitatea conventiei arbitrale; asadar, este nula doar acea parte din
conventia arbitrala care incalca principiul deplinei egalitati a partilor in desemnarea arbitrilor.
Arbitrii sunt numiti, revocati sau inlocuiti potrivit conventiei arbitrale a partilor. Probleme apar
cand nu sunt numiti prin conventie si nici nu s-a prevazut modalitatea de numire. In acest caz
partea care va dori sa apeleze la arbitraj va comunica celeilalte parti sa rocecdee la numirea
arbitrilor. In termen de 10 zile de la comunicare intentiie de solutionare prin arbitraj, partea care
primeste comunicarea trebuie sa transmita raspunsul la propunerea de numire a arbitrului unic.
Cand propun arbitrii partile vor propune si un arbitru supleant pt cazul in care arbitrul titular ar fi
sau ar ajunge in situatia de a nu-si indeplini insarcinarea.
Acceptarea insarcinarii de arbitru trebuie facuta in scris si trebuie comunicata partilor in termen de
5 zile de la data primirii propunerii de primire prin orice mijloc care asigura transmiterea textului
si confirmarea primirii acestuia.
Daca avem un tribunal arbitral de 3 arbitrii, cei 2 arbitrii vor proceda la numirea supraarbitrului si
al unui supleant al acestuia in termen de 10 zile de la ultima acceptare. Supraarbitrul si supleantul
sau trebuie sa faca acceptarea in 5 zile de la primirea propunerii de numire.
In caz de neintelegere intre parti, cu privire la numirea arbitrului unic sau daca o parte nu numeste
arbitrul ori daca cei doi arbitrii nu cad de acord asupra numirii supraarbitrului partea care vrea sa
recurga la arbitraj poate cere tribunalului sa procedeze la numirea arbitrului sau dupa caz, a
supraarbitrului. Tribunalul se pronunta in termen de 10 zile de la sesizare cu citarea partilor prin
incheiere care nu este supusa niciunei cai de atac.
In caz de recuzare, revocare, abtinere, renuntare, deces, precum si in orice alt caz in care arbitrul
este impiedicat sa-si indeplineasca misiunea si daca supleantul la randul saueste impiedicat sa-si
exercite insarcinarea se va proceda la inlocuirea arbitrului potrivit dispozitiilor referitoare la
numirea acestuia.
Incompatibilitatea arbitrilor
Arbitrii sunt incompatibili pentru motive care pun la indoiala independenta sau impartialitatea lor.
Codul de procedura civila face referire la doua categorii de motive de incompatibilitate:
* se face trimitere la incompatibilitatea judecatorilor aplicandu-se siarbitrilor(art. 42 si urm.
NCPC)
*cauze speciale de incompatibilitate ale arbitrilor:
-neindeplinirea conditiilor de calificare sau a altor conditii privitoare la arbitrii prevazute in
conventia arbitrala;
-cand o persoana juridica al carui asociat este sau in ale carei organe de conducere se afla arbitrul
are un interes in cauza.
-daca arbitrul are raporturi de munca ori de serviciu dupa caz sau legaturi comerciale directe cu
una dintre parti cu o societate controlata de una dintre parti sau aflata sub un control comun cu
aceasta
-daca arbitrul a prestat consultanta uneia dintre parti, a asistat sau a reprezentat una dintre parti ori
a depus marturie in una dintre fazele precedente ale litigiului.
Partea nu poate recua arbitrul pe care l-a desemnat pentru motive de care avea cunostinta inainte
de numire. patea poate recurge la recuzarea arbitrului pe care l-a numit numai pt cauze survenite
sau de care a luat cunostinta ulterior.
Arbitrii au o obligatie de informare a partior asupra cauzelor de incompatibilitate inainte a a
accepta insarcinarea sau daca asemenea cauze intervin ulerior acceptarii arbitrul are obligatia de
informare de indata. Chiar in cazul in care partile instiintate nu fac recuzarea, arbitrul are dreptul
sa se abtina. Abtinerea produce efecte la data formularii ei, recuzarea trebuie sa fie ceruta sub
sanctiunea decaderii in termen de 10 zile de la data cand partea care formuleaza recuzarea a luat
cunostinta de numirea arbitrului sau dupa caz, de la data aparitiei cauzei de recuzare. In cazul
recuzarii aceasta se judecata de instanta de asistenta(tribunalul) prin incheiere cu citarea partilor si
arbitrului reuazt in termen de 10 zile de la sesizare, incheierea nu este supusa niciunei cai de atac.
In cazul arbitrajului institutionalizat cererea de recuzare poate fi solutionata si potrivit regulilor de
procedura ale institutiei de arbitraj. In cazul Curtii de la Bucuresti recuzarea se solutioneaza fara
citarea arbitrului recuzat,a cesta fiind inlocuit de un membru al Colegiului de Conducere al Curtii
stabilit de presedintele sau prim-vicepresedintele curtii de arbitraj.
16.10.2014
Termenul, locul si limba arbitrajului
Tribunalul arbitral se considera constituit la data acceptarii insarcinarii de catre arbitrul unic sau la
data acceptarii ultimei insarcinari de catre arbitru sau supraarbitru.
Una din consecintelee
importante ale constituirii tribunalului arbitral este ca de la acea data incepe sa curga termenul
arbitrajului.
Legea prevede un anumit termen in cadrul caruia arbitrajul trebuie sa fie finalizat prin pronuntarea
unei hotarari arbitrale.
art 567 NCPC: TA trebuie sa pronunte hot. arbitrala intr-un termen de 6 luni de la data constituirii
sale. Partle pot deroga de la acest termen, putand stabili un termen mai scurt sau mai lung de 6
luni, dupa caz.
Depasirea termenului arbitrajului atrage caducitatea arbitrajului.
Procedura arbitrala desfasurata cu depasirea termenului arbitrajului este lovita de caducitate adica
este lipsita de efecte juridice.
Invocarea sanctiunii caducitatii este supusa anumitor formalitati procedurale.
Partile trebuie sa declare ca invoca caducitatea arbitrajului pt depasirea termenului o data la primul
termen de arbitrare la care au fost citate printr-o declaratie scri Daca partile nu invoca caducitatea
arbitrajulu pt depasirea termenului la primul termen de arbitrare si printr-o declaratie scrisa acestea
sunt decazute din acest drept .
O prima exceptie fata de termenul de arbitraj se refera la situatia in care desi cel putin una din
parti a invocat caducitatea intr-un mod procedural corect in momentul implinirii termenului
ambele parti declara ca doresc continuarea arbitrajului.
Termenul arbitrajului poate fi suspendat sau prelungit. In priviinta suspendarii termenului
arbitrajului, aceasta intervine pe timpul judecarii unei cereri adresate instantei de asistenta.
Curgerea termenului va fi reluata la momentul la care tribunalul arbitral primeste comunicarea
solutiei instantei de asistenta.
Prelungirea termenului arbitrajului:
-prelungirea prin vointa partilor: in cadrul termenului partile pot consimti in scris la prelungirea
acestuia
-din dispozitia tribunalului arbitral pt o singura data pt motive temeinice se poate prelungi cu cel
mult 3 luni termenul arbitrajului
-prelungirea intervine de drept in cazul decesului uneia dintre parti, termenul arbitrajului se
prelungeste cu 3 luni.
TA este obligat ca la expirarea termenuluia rbitrajului sa pronunte o hotarare arbitrala prin care
constata ca arbitrajul a devenit caduc. Partile pot reveni asupa invocarii caducitatii printr-o
declaratie expresa ca renunta la caducitate iar arbitrajul se va derula in continuare.
In cazul in care caducitatea a fost invocata corect dpdv procedural si totusi TA nu pronunta o
hotarare de constatarea a caducitatii arbitrajului aceasta constituie motiv pt promovarea actiunii in
anulare impotriva hotararii arbitrale.
Art. 568 alin. 3 NCPC : Caducitatea arbitrajului nu produce efecte asupra valabilitatii conventiei
arbitrale => partile pot proceda la initierea unui nou arbitraj.
LOCUL ARBITRAJULUI
Este unul din aspectele arbitrajului care poate fi determinat de parti prin conventia lor si totodata
este o fictiune juridica.
Determina normele dupa care se aplica arbitrabilitatea litigiuui dar si normele in functie de care se
determina legea aplicabila: atat procedurala cat si substantiala cat si jurisdictia/competenta
instantei de asistenta in arbitraj. Determina si jurisdictia instantei de control de legalitate a
hotararii arbitrale.
LIMBA ARBITRAJULUI
Poate fi stabilita de parti prin conventia arbitrala sau chiar ulterior. Daca nu a fost convenita de
parti, arbitrajul se va desfasura in limba contractului din care s-a nascut litigiul, daca niciuna
dintre parti nu se opune. Daca partile nu se inteleg asupra limbii de procedura TA va stabili o
limba de circulatie internationala in care se va desfasura procedura arbitrala.
Daca o parte nu cunoaste limba ta asigura un traducator pe cheltuiala partii.
=== seminar ===
RAPUNDEREA CIVILA A ARBITRULUI
Cazuri:
1. Dupa acceptarea misiunii de arbitru acesta renunta in mod nejustificat la insarcinare
2. Daca fara motiv justificat nu participa la solutionarea litigiului
3. Daca fara motiv justificat nu pronunta hotararea in termenul stabilit de conventia arbitrala sau
de lege
4. Daca nu respecta caracterul confidential al arbitrajului facand publice sau divulgand catre terti
date de care iau cunostinta in calitate de arbitrii fara a avea autorizarea partilor.
5. Incalcarea cu rea-credinta sau grava neglijenta a altor indatoriri ce-i revin. Diferita fata de
celelalte cazuri este forma de vinovatie, aceeasi ca si pt raspunderea magistratilor prevazuta in
Constitutia Romaniei.
rea-credinta a treia forma de vinovatie=> de cercetat !
DE DISCUTATA DATA VIITOARE:
** data viitoare se porneste de la art 544 NCPC cu referire la procedurile prealabile solutionarii
litigiilor(art. 193 NCPC)
** daca partile au stabilit prin vointa lor parcurgerea unei proceduri pralabile, care sunt efectele?
se va discuta speta J 11 si J12 din carte
** proceduri/procedura cererii cu valoare redusa prev de art. 1025 si urm. NCPC
**revocarea conventiei arbitrale si pe baza spetei J 10 din carte
23.10.2014
PROCEDURA ARBITRALA
====
Principiul libertatii partilor de a alege normele procedurale===
Principiile aplicabile procesului civil sunt aplicabile in mod corespunzator si inprocedura arbitrala.
*Interzicerea denegarii de dreptate
*Principiul contradictorialitatii
se aplica intocmai art 14 NCPC
*Principiul oralitatii
se aplica in mod corespunzator art. 15 NCPC
*Principiul nemijlocirii
Atunci cand tribunalul arbitral este alcatuit din mai multi arbitrii, acesta poate decide ca unele
dintre probe sa fie administrate in fata unuia dintre abitrii desemnati in acest sens.
*Principiul cotinuitatii
(art. 19 NCPC)
*Respectarea principiilor fundamentale ale arbitrajului
Tribunalul arbitral are indatorirea sa asigure respectarea si sa asigure el insusi principiile
fundamentale ale procesului civil aplicabile in mod corespunzator si in procedura arbitrala sub
sanctiuniile prevazute de lege.
*Incercarea de impacare a partilor
(art.21)
*Rolul activ al tribunalului arbitral cu exceptia introducerii in cauza a a altor persoane
In afara alin. 3 celelalte se aplica in mod corespunzator art 22. NCPC
*Respectul cuvenit actului jurisdictional
(art. 23 NCPC)
Exista si principii ale procesului civil care nu sunt aplicabile in procedura arbitrala :
-Principiul publicitatii procedura arbitrala este confidentiala existand obligatia arbitrilor si partior
de a pastra confidentialitatea asupra tuturor datelor de care iau cunotinta in cadrul procedurii
-limba in care se desfasoara arbitrajul este o derogare de la principiul proc. civil
-aspecte referitoare la obligatiile tertilor
-principiul ofcialitatii: tribunalul arbitral nu comunica actele partilor
Partile au obligatia de a comunica actele de procedura celeilalte parti in arbitrajul ad-hoc.
PROCEDURA/ETAPA SCRISA
Exista mai multe etape procedurale:
1. Schimbul de documente scrise: => cea mai importanta si nu poate lipsi
-cererea de arbitrare
06.11.2014
PROCEDURA ARBITRALA
ETAPA ORALA
*Masurile administrative luate de tribunalul arbitral
*Verificarea dosarului
*Fixarea termenului de arbitrare
*Citarea partilor
*Procedura in absenta uneia sau a amandurora
*Cereri si exceptii
*Probatiunea
*etc
Partile trebuie sa aiba 15 zile la dispozitie din momentul primirii citatiei pana la termenul de
arbitrare
Procedura in absenta unei parti sau a ambelor parti
-procedura importanta
-cand una dintre parti, cu rea-credinta, nu participa trebuie respectate principiile fundamentale ale
procedurii arbitrale: neprezentarea legal citate nu impiedica solutionarea litigiului
-partea care doreste amanarea debaterii trebuie sa faca o cerere in acest sens bazata pe motive
emeinic justificate, sa comunice cererea atat tribunalului arbitral cat si celeilalte parti, urmand ca
trbunalul arbitral sa aprecieze daca motivele justifica amanarea cauzei
-oricare dintre parti poate cere solutionarea litigiului in lipsa sa pe baza probelor aflate la dosar
-daca niciuna dintre parti nu se prezinta la termenul la care au fost legal citate, in acest caz
tribunalul arbitral are trei variante de a proceda:
1. sa solutioneze litigiul pe baza probelor aflate la dosar;
2. in cazul in care considera ca prezenta partilor este necesara pt solutionarea litigiului poate
amana solutionarea acestuia citand partile pt nou termenvde arbitrare;
3. tribunalul arbitrar amana pronuntarea hotararii arbitrale dand posibilitatea partilor sa depuna
concluzii scrise
13.11.2014
Hotararea arbitrala este manifestarea de vointa a tribunalului arbitral prin care acesta solutioneaza
litigiul indeplinindu-si misiunea cu care a fost investit si in acelasi timp se dezinvesteste incheind
astfel procedura arbitrala.
Solutionarea litigiililor -> 2 posibilitati:
# se face in baza normelor de drept, a uzantelor, aplicarea prin analogie a legii/principiilor
generale ale dreptului
# in echitate (in cazul in care a fost expres prevazuta de parti in conventia arbitrala) -> tribunalul
arbitral nu este tinut sa aplice norme de drept
Arbitrilor le este interzis sa nu solutioneze o cauza pe motiv ca legea nu prevede, este neclara si
incompleta .
Etapa deliberarii:
Trebuie indeplinite 3 conditii:
-sa participe toti arbitrii
-sa aiba loc in secret
-sa aiba loc inainte de pronuntare
Deliberarea este schimbul de opinii intre arbitrii/ reflectia arbitrului unic asupra solutiei de
pronuntat in cauza prin care se ajunge la o anumita solutie.
Participarea tuturor arbitrilor = ar putea avea loc si prin mijloace audio-video, prin mijloace de
comunicare scrisa, prin mijloace de comunicarea audio-video (teleconferinta, videoconferinta)
precum si prin mijloace de comunicare electronica (prin em@il). Arbitrii sunt obligati sa asigure
caracterul secret al deliberarii iar eficienta acesteia este asigurata si de faptul ca procesul de
consultare si decizional trebuie sa aiba inainte de pronuntare.
In practica apare situatia in care unul dintre arbitrii este imiedicat sau refuza sa participe la
deliberare; exista doua solutii:
*tribunalul arbitral trunchiat (truncated arbitral tribunal): ceilalti arbitrii delibereaza si decid in
lipsa acestuia ( C.prc civ. in Elevetia)
*arbitrul va fi inlocuit, cauza se repune pe rol si se reiau dezbaterile.
partile vor fi citate daca tribunalul arbitral apreciaza ca este necesar. Sesolutioneaza de TA prin
incheiere.
LA SEMINAR J9 13 14
20.11.2014
CHELTUIELILE ARBITRALE
PRINCIPII GENERALE cu privire la cheltuielile arbitrale
Similar cheltuielilor judiciare avem in arbitraj cheltuieli arbitrale care vor fi stabilite de tribunalul
arbitral caruia ii este recunoscuta o larga marja de discretie in ceea ce priveste stabilirea si
acordarea cheltuielilor arbitrale. Cu toate acestea, arbitrii trebuie sa respecte cateva rincipii atunci
cand decid asupra cheltuielilor arbitrale:
arbitrale, curtea va stabili cheltuielile arbitrale luand in considerare stadiul in care a ajuns
procedura si orice alte circumstante.
Reguliile ICC-Paris stabilesc obligativitatea achitarii unui avans provizoriu la cheltuieli de catre
reclamant si a unui avans la cheltuielile arbitrale de catre reclamant si parat. Dupa primirea cererii
de arbitrare, secretarul general al curtii poate cere reclamantului sa plateasca un avans provizoriu
pt a acoperi cheltuielile arbitrale pana la redactarea actului de misiune. Acest avans provizoriu nu
va depasi in mod normal valoarea obtinuta prin adunarea cheltuielilor administrative, minimum
onorariilor arbitrilor stabilite potrivit tarifelor in functie de valoarea litigiului precum si
cheltuielile tribunalului arbitral legae de redactarea actului de misiune. Avansul provizoriu achitat
de reclamant va fi considerat parte a avansului la cheltuielile arbitrare ce-i revin acestuia. Cat de
curand, este posibil din punct de vedere practic, curtea va fixa avansul cheltuielilor de arbitrare
intr-un cuantum care sa acopere onorariile si cheltuielile arbitrilor precum si cheltuielile
administrative pentru cererea principala si cererea reconventionala. Acest cuantum poate fi
redimensionat oricand pe parcursul arbitrajului. Daca a fost formulata o cerere reconventionala,
curtea poate stabili avansuri de cheltuieli separate pentru cererea principala, respectiv pentru
cererea reconventionala. Avansul stabilit de curte va fi achitat in cote egale de reclamant si de
parat.
Regulile ICC-Paris instituie principiul potrivit caruia oricare dintre parti poate plati intregul avans
al cheltuielilor corespunzator cererii principale sau celei reconventionale in cazul in care partea
adversa nu plateste jumatatea sa. Daca avansul cheltuielilor nu a fost achitat si dupa consultarea
tribunalului arbitral, secretarul general poate dispune tribunalului arbitral sa-si suspende lucrarile
si sa stabileasca un termen care nu poate fi mai scurt de 15 zile, la expirarea caruia cererea
arbitrara va fi considerata retrasa. Daca partea in cauza are obiectii fata de aceasta masura poate sa
faca o cerere in acest sens catre curte in termmen de 15 zile.
Partea a carei cerere a fost considerata retrasa nu pierde din aceasta cauza dreptul de a
introduce o alta cerere ulterior in cadrul unei alte proceduri.
REGULAMENTUL TAS
CHELTUIELILE ARBITRALE IN FATA TAS cuprind:
-taxa de grefa
-taxa administrativa
-onorariile arbitrale
-contributia la cheltuielile TAS
-cheltuielile cu martorii, expertii, interpretii
Reclamantul sau apelantul, dupa caz, va achita o taxa de grefa de 1000 de franci elvetieni
dupa introducerea cererii de arbitrare sau a apelului, in lipsa careia TAS nu va da curs cererii
sau apelului. Taxa nu este returnabila iar TA o va lua in considerare la determinarea finala a
cheltuielilor.La sfarsitul procedurii grefa va determina valoarea finala a cheltuielior arbitrale.
04.12.2014
Alte noutati CA
-forma autentica a conventiei arbitrale(548 alin. 2)
-numarul impar al arbitrilor (56)
-exemple de situatii de incompatibilitate (562)
-prelungirea ermenului arbitrajului (567)
-procedura lamuririi dispozitivului HA(604)
-suspendarea executarii HA (612)