14.10.

2014
Procesul civil constituie o activitate judiciara care de principiu cunoaste doua faze: faza judecatii
propriu-zise (cognitio) respectiv faza executarii silite (executio).
Cu toate acestea, nu este obligatoriu ca procesul civil sa parcura ambele faze, deoarece, dupa caz,
fie procesul poate fi finalizat in prima sa faza prin hotarari care nu sunt susceptibile de executare
silita (de ex: hotararile pronuntate in materia actiunilor in constatare), fie se pun in executare silita
alte inscrisuri care constituie titluri executorii si care nu sunt hotarari judecatoresti (de ex:
contractele de credit bancar, actele notariale autentice care constata o creanta certa, lichida si
exigibila, dispozitia primarului in temeiul Legii nr. 10/2001, biletele la ordin, cambiile, cecurile,
contractul de asistenta juridica al avocatului etc.)
Aplicarea legii procesuale civile in timp
NCPC instituie o regula care rastoarna la 180 de grade vechea reglementare si principiile acesteia
in sensul ca, dandu-se prioritate principiului previzibilitatii/predictibilitatii noua lege dispune ca ea
se aplica numai proceselor si executarilor silite incepute dupa intrarea acesteia in vigoare. Acest
principiuisi are sediul materiei in art. 24 NCPC dar si in art 3 din Legea 76/2012, lege de punere in
aplicare a NCPC.
Prin aceste texte se arata practic ca data sesizarii instantei cu cererea de chemare in judecata va fi
si data care stabileste legea aplicabila; tot astfel, pentru executarile sillite incepute in baza unor
titluri executorii, altele decat hotararile judecatoresti, data inregistrarii cererii de executare la
executorul judecatoresc va fi marca pt. legea aplicabila. Daca o cerere de chemare in judecata s-a
inregistrat pe rolul unei instante la data de 14.02.2013 legea aplicabila va fi legea veche pana la
sfarsitul procesului, inclusiv daca in priviinta acesteia se vor exercita cai de atac de retractare
(contestatie in anulare, revizuire). Daca insa cererea s-a introdus pe 15.02.2013 se va aplica
exclusiv legea noua de procedura.
In ceea ce priveste procesele aflate in curs de judecata la data la care a intervenit legea noua,
acestea raman in competenta instantelor care au fost legal investite in momentul introducerii
cererii de chemare in judecata si se solutioneaza potrivit legii sub imperiul careia au inceput, chiar
si in caz de desfiintare a hotararii cu trimitere spre rejudecare.
Legea aplicabila mijloacelor de proba difera dupa cum ar fi vorba de administrarea probelor - care
se va face potrivit legii procesuale in vigoare in momentul administrarii lor- sau de conditiile de
admisibilitate si puterea doveditoare a probelor preconstituite si a prezumtiilor legale - se va aplica
legea in vigoare la data producerii sau savarsirii faptelor juridice care fac obiectul probatiunii.
Hotararile judecatoresti raman supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea in
vigoare la data la care a inceput procesul

ACTIUNEA CIVILA
NCPC prin art. 29 introduce pt prima data o definitie legala notiunii de actiune civila si astfel
intelegem ca aceasta reprezinta ansamblul tuturor mijloacelor procesuale prevazute de lege in
scopul protectiei dreptului subiectiv civil prretins/afirmat de catre una din parti ori pentru protectia
unei ale situatii juridice, precum si pentru asigurarea apararii partilor in proces.
Actiunea civila este un fenomen in care sunt angrenate atat partile, cererile cat si participantii.
Cererea de chemare in judecata sau de exercitare a cailor de atac nu constituie decat forme de
manifestare a actiunii civile, relatia dintre acestea fiind una de la specie la gen

Procesul civile se declanseaza prin cererea de chemare in judecata formulata de reclamant (cel
care se pretinde titularul unui drept subiectiv civil pe care il afirma/pretinde) indreptata de regula
impotriva paratului (subiectul pasiv al raportului juridic litigios dedus judecatii). Adesea, in
procesul civil intervin in mod voluntar si terte persoane ori acestea sunt chemate fortat in judecata
de catre oricare dintre partile principale ( R, P). La cererea de chemare in judecata formulata de
reclamant, paratul poate doar sa se apere printr-o intampinare ori poate sa adopte o pozitie
ofensiva impotriva reclamantului formuland si o cerere reconventionala. Atat cererea
reconventionala cat si unele dintre cererile de interventie a tertilor in proces au antura juridica a
unor veritabile cereri de chemare in judecata. Toate aceste cereri a caracter de cereri incidentale
deoarece ele sunt grefate pe cererea principala, intr-un proces pendinte (in curs de desfasurare).
Totodata, cererea de chemare in judecata poate fi modificata sau completata in termenul prevazut
de lege sau cu invoiea tuturor partilor oricand pana la solutionarea cauzei in prima instanta, inainte
de dezbaterile asupra fondului. O astfel de cerere este numita de catre art. 30 alin. 5 "cerere
aditionala". Oricare dintre cererile care au natura juridica de veritabila cerere de chemare in
judecata oate avea la randul sau mai multe capete de cerere principale sau principale si accesorii.
Potrivit art. 30 alin. 4 sunt "accesorii" cererile a caror solutionare depinde de modul in care se
solutioneaza capatul principal de cerere de care este ea legata, spre ex: daca prin cererea de
chemare in judecata reclamantul solicita printr-un capat principal obligarea paratului la plata unei
sume de bani (debit principal) iar printr-o cerere accesorie solicita obligarea paratului si la plata
dobanzilor legale aferente debitului principal solutia instantei va fi, dupa caz, fie admiterea
ambelor capete de cerere fie respingerea ambelor capete de cerere deoarece daca s-ar considera ca
este neintemeiata cererea principala este evident ca nu se pot acrda dobanzi la ceea ce nu exista
asfel incat si cererea accesorie se va respinge potrivit principiului de drept "accesorium sequitur
principalem"
Exista insa si situatii desi se admite cererea principala, cererea accesorie se respinge ca
neintemeiata. De ex: actiunea principala este o cerere de revendicare a unui imobil iar cererea
accesorie este contravaloarea lipsei de folosinta a imobilului pe 10 ani. Daca se admite cererea
principala, cererea accesorie , in masura in care este gasita intemeiata se va admite doar pe ultimii
3 ani calculati pana la introducerea cererii de chemare in judecata iar pt restul de 7 ani cererea se
va respinge ca prescrisa. Daca cererea principala privind obligarea paratului la plata unei sume de

bani se admite, se poate respinge cererea accesorie avand ca obiect dobanzi si penalitati daca nu
sunt intrunite conditiile egale de acordare a acesteia.

CONDITIILE DE EXERCITARE A ACTIUNII CIVILE

(conditii pt a fi parte in proces)
Orice cerere adresata instantei trebuie s aindepineasca cumulativ urmatoarele patru conditii de
admisibilitate:
A. Pretinderea/afirmarea unui drept subiectiv civil ( formularea unei pretentii)
B. Justificarea unui interes
C. Calitatea procesuala
D. Capacitatea procesuala

Toate aceste conditii trebuie sa fie indeplinite la data sesizarii instantei de judecata cu cererea de
chemare in judecata si de principiu trebuie sa persiste in tot cursul judecatii, neputand fi
complinite ulterior si neputand fi acoperite in niciun mod deoarece au un caracter absolut, de
ordine publica. Insa, in situatia in care se fomuleaza o cerere aditionala prin care se modifica
cererea de chemare in judecata conditiile de exercitiu se vor interpreta prin raportare la cererea
aditionala formulata potrivit art. 204 NCPC (deoarece cu aceasta din urma cerere ramane investita
instanta). Pe de alta parte, nu este permisa, de pilda, chemarea in judecata a unei alte persoane care
pretinde acelasi drept cu reclamantul in temeiul art. 68 NCPC ori formularea unei cereri de
interventie voluntara principala in temeiul art. 62 NCPC in scopul de a acoperi lipsa calitatii
procesuale active a reclamantului.

A. Afirmarea unui drept subiectiv civil/ formularea unei pretentii

Orice persoana care are o pretentie impotriva altei persoane ori care defera justitiei solutionarea
unei situatii juridice a formula cererea in temeiul unui drept subiectiv civil (de ex: drept de
proprietate, drept de creanta).
Situatii posibile:
-daca instanta de judecata constata in urma probelor administratec a dreptul subiectiv civil nu
exista, atunci solutia va fi respinerea cererii ca neintemeiata/nefondata/netemeinica. Astfel de

hotarari, daca raman definitive, intra in putere de lucru judecat cu privire la ceea ce s-a solutionat.
-daca instanta constata ca dreptul subiectiv civil nu este nascut si actual, mijocul procesual de
invocare a acestei neregularitati il constituie EXCEPTIA DE PREMATURITATE a cererii, care
este o exceptie de fond, absoluta si peremptorie. Daca instantaa dmite exceptia solutia va fi :
respingerea cererii ca prematura/prematur introdusa (solutie de inadmisibilitate generica). O asfel
de hotarare nu are aptitudinea de a intra in puterea de lucru judecat pe fondul dreptului.
B. Interesul
Este folosul practic urmarit de reclamant sau cel care formuleaza cererea, care poate fi atat
material cat si de ordin moral.
Cerintele interesului:
1. sa fie determinat
2. sa fie legitim si personal
3. sa fie nascut si actual
Daca oricare din primele cerinte (1+2) nu este intrunita, mijlocul procesual de.invocare il
constituie EXCEPTIA LIPSEI DE INTERES (exceptie de fond, absoluta, peremptorie). Daca
instanta gaseste exceptia intemeiata solutia va fi: respingerea cererii ca lipsita de interes (solutie de
inadmisibilitate generica).
Daca nu este indeplinita cea de-a treia cerinta atunci se invoca EXCEPTIA DE
PREMATURITATE (vezi mai sus).
Exista insa si cazuri in care desi interesul nu este nascut si actual este permisa formularea unei
cereri pentru a preveni incalcarea unui drept subiectiv amenintat ori pentru a preveni producerea
unei pagube iminente care nu ar mai putea fi reparata.Tot astfel, in art. 34 NCPC se arata ca
cererea pt predarea unui bun la implinirea termenului contractual poate fi facuta chiar inainte de a
se implini acel termen (de ex: actiunea in evacuarea unui chirias pornita inainte de expirarea
contractului de locatiune pt ca in situatia in care acesta nu ar parasi imobilul la finalizarea
contractului, proprietarul sa nu fie nevoit sa declanseze actiunea in evacuare abia la acel moment,
ci daca e posibil sa aiba deja hotararea judecatoreasca pe care o sa puna direct in executare silita
impotriva chiriasului.
De asemenea, se mai poate cere inainte de termen si executarea la termen a obigatiei de intretinere
sau a altei prestatii cu caracter periodic. In general aceste categorii de actiuni preventive se pot
face pt executarea la termen a unor obligatii oridecateori se va constata ca in acest mod se previne
paguba importanta pe care reclamantul ar suferi-o daca ar astepta implinirea termenului.
Exista si situatii in care cel care declanseaza actiunea nu trebuie sa justifice un interes personal ci
acesta poate fi un interes colectiv sau un interes general pt. societate. Este cazul actiunilor
promovate de sindicate, asociatii ( As. pt Protectia consuamtorului, As. Victimelor strazi, As. pt
Protejarea dr. omului), Ministerul Public, Directia de Protectie a Copilului si altele asemenea)

C. Calitatea procesuala
Reprezinta identitatea dintre titularul dreptului subiectiv pretins si reclamantul din actiune (calitate
procesuala activa) si respectiv identitatea dintre subiectul pasiv a raportului juridic litigios dedus
judecatii si paratul din actiune (calitate procesuala pasiva).
Reguli:
Reclamantul are obligatia sa justifice atat calitatea sa procesuala cat si calitatea celui chemat in
judecata. Instanta, din oficiu, are obligatia sa verifice ambele calitati procesuale.
In ceea ce priveste intereptarea disp. art. 36 NCPC din teza a doua, potrivit careaia "existenta sau
inexistenta drepturilor si obligatilor afirmate constituie o chestiune de fond" facem urmatoarea
precizare: textul nu-si propune sa stabileasca ca pricina se va solutiona pe fond printr-o solutie de
temeinicie/netemeinicie, in cazul in care ar fi lipsa de calitate procesuala activa/pasiva ci se
doreste sa se sublinieze ca instanta va trebui sa stabileasca daca dreptul subiectiv exista sau nu
exista si intinderea acestuia numai in cazul in care nu exista un impediment de solutionare a cauzei
pe fond cum ar fi lipsa calitatii procesuale.
Daca intr-o cerere in pretentii intemeiata pe-un contract de imprumut instanta ajunge la concluzia
ca reclamantul nu este creditorul paratului, in acest caz ea nu trebuie sa invoce lipsa calitatii
procesuale active a reclamantului ci trebuie sa respinga cererea sa ca neintemeiata.
Daca insa intr-o actiune in revendicare imobiliara intanta constata din oficiu sau la cererea
paratului ca reclamantul nu este titularul dreptului subiectiv de proprietate pretinsa atunci cererea
va fi respinsa ca fiind introdusa de o persoana fara calitate procesuala activa, iar nu pe fond.
Daca instanta constata, din oficiu sau la cererea paratului ori altei parti ca nu exista identitatea
ceruta de lege, mijlcul procesual de invocare il constituie EXCEPTIA LIPSEI CALITATII
PROCESUALE ACTIVE/PASIVE, dupa caz (exceptie de fond, absoluta, peremptorie). Daca se
admite excetiase respinge cererea ca find introdusa de o persoana fara o calitate procesuala activa
(solutie de inadmisibilitate generala).
In materia calitatii procesuale se poate vorbi si de o transmisiune a acesteia atat pe cale legala
( prin mostenire), cats i pe cale conventionala (prin cesiune de drept litigios cu titlu oneros sau
gratuit).
Art. 39 NCPC abordeaza problema situatiei procesuale a celui care instraineaza dreptul si a
subdobanditorilor sai. Daca in timpul unui proces pendente, dreptul subiectiv este transmis prin
acte inter vivos cu titlu particular, de principiu judecata va continua intre partile initiale. In
stituatia in care este vorba de acte mortis causa (legatul cu titlu particular) judecata continua cu
succesorul universal ori cu titlu universal al autorului. In toate cazurile succesoru/dobanditrul cu
ttitu particular are obligatia legala sa intervina in cauza atunci cand cunoaste existenta procesului

iar daca acesta nu cunoaste el poate fi introdus in cauza la cererea oricarei parti interesate sau din
oficiu de catre instanta (in conditiile art. 78 alin. 2 NCPC). In oricare dintre aceste trei situatii,
tinand seama de pozitia exprimata de celalalte parti din proces si de circumstantele cauzei, instanta
va decide daca instrainatorul sau succesorul universal ori cu titlu universal al acestuia va ramane
sau va fi scos din proces. Daca instrainatorul sau succesorul universal sau cutitluunivesal acestuia
va fi scos din proces atunci judecata va continua nuai cudobanditorul cu titlu particular care va lua
procedura in starea in care se afla aceasta la momentul in care a intrat in proces.
Hotararea pe care instanta o pronunta impotriva celui care a transmis dreptul subiectiv ori
succesorilor cu titlu universal sau universali ai acestuia, va produce ope legis efecte(de dret) si
contra dobanditrului cu titlu particular si va fi intotdeauna opozabila acestuia exceptand cazul in
care dobandirea dreptului sau s-a facut cu buna-credinta astfel incat nu mai poate fi evins de
adevaratul titular.
Cum buna credinta in materie imobiliara nu mai prezinta mare relevanta, avand in vedere si noile
conditii de carte funciara, rezulta ca problema invocarii unei astfel de aparari s-ar putea pune doar
in materie mobiliara.
In caz de transmisiune a calitatii procesuale, cel care o doobandeste intra exact pe pozitia
transmitatorului si preia procesul in starea in care acesta se afla la momentul la care a intervenit
sau dupa caz, a fot introdus in cauza, fara a mai putea invoca acele aparari si exceptii pe care
transmitatorul dreptului nu le-a invocat in termenul expres prevazut de lege.
21.10.2014
D. Capacitatea procesuala
= proiectia pe plan procesual a capacitatii din dreptul civil material. Distinem intre doua forme:
a) capacitate procesuala de folosinta;
b) capacitate procesuala de exercitiu.
Indiferent despre care din cele doua forme ale capacitatii vorbim, efectuarea unui act de procedura
cu nerespectarea regulilor privitoare la aceasta conditie de exercitare a actiunii civile este
NULITATEA ABSOLUTA a actului de procedura respectiv.
a) Capacitatea procesuala de folosinta
=>incepe odata cu nasterea persoanei fizice, respectiv inregistrarea persoanei juridice si inceteaza
odata cu moartea/decesul persoanei fizice, respectiv cu radierea sau incetarea existentei persoanei
juridice.
Daca intr-o cauza data instanta constata incidenta exceptia lipsei capacitatii procesuale de
folosinta (exceptie de fond, absoluta, peremptorie), atunci solutia va fi ANULAREA CERERII CA
FIIND FACUTA, DUPA CAZ, DE O PERSOANA FARA CAPACITATE PROCESUALA DE
FOLOSINTA, IMPOTRIVA UNEI PERSOANE FARA CAPACITATE PROCESUALA DE
FOLOSINTA. Aceasta solutie nu are aptitudinea de a intra in autoritate de lucru judecat pe fondul
cauzei.
Exista, totodata, si situatii in care solutia poate fi aceea de anulare partiala a cererii/actiunii in

cazul in care acest incident procedural priveste doar pe unul dintre coparticipantii procesuali
activi, respectiv pasivi. Ex: Reclamantul cheama in judecata la data de 21. 08.2014 pe paratul 1,
paratul 2 si paratul 3. Prin intampinare P1 si P2 arata ca P3 era decedat din data de 20.08.2014
astfel incat nu avea capacitate de folosinta la data chemarii sale in judecata. Daca instanta de
judecata constata intemeiata aceasta sustinere, va admite lipsa capacitatii procesuale de folosinta
in privinta P3 si va anula in parte cerrea de chemare in judecata cu privire la paratul P3 continuand
procesul fata P1 si P2. Pe de alta parte, daca in urma verificarii certificatului de deces, instanta
constata ca paratul 3 a decedat la data de 22.08.2014 atunci va respinge ca neintemeiata exceptia
lipsei calitatii procesuale de folosinta si va pune in discutia partilor incidenta art. 412 alin. 1 pct. 1
NCPC, in sensul ca fie se suspenda de drept cauza fie vor fi indicati intr-un termen util
mostenitorii lui P3. Daca cererea de chemare in judecata s-a inregistrat iar paratul decedeaza
ulterior inregistrarii inseamna ca acesta a devenit PARTE in proces or, decesul unei parti pe
parcursul procesului pendinte constituie o cauza de suspendare de drept a judecatii, singura
exceptie pt a nu se aplica masura suspendarii fiind aceea ca vreuna dintre parti sa ceara un termen
luandu-si obligatia ca-i va indica pe mostenitorii lui P3 in vederea citarii si introducerii acestora in
cauza.
In priviinta persoanelor juridice exista o derogare prev de art. 56 alin. 2 NCPC, in sensul ca pot sta
in judecata (deci nu va fi lipsa de capacitate procesuala) si asociatiile, societatiile sau alte entitati
fara personalitate juridica cu conditia ca acestea sa fie cnstituite potrivit legii. Textul este diferit de
fosta norma a art. 41 VCPC care arata ca aceste categorii de persoane juridice pot sta in judecata
doar ca parate, in timp ce noua reglementare nu mai distinge calitatea procesuala in care aceste
persooane juridice pot sta ci doar introduce conditia constituirii lor legale.
b) Capacitatea procesuala de exercitiu
=> este de doua feluri:
-lipsa totala a capacitatii de exercitiu si vizeaza incapabilii (minorii intre 0-14ani si interzisii
judecatoresti prin hotarare definitiva).
-capacitate de exercitiu restransa applicailaminorilor avand varsta intre 14-18 ani.
Indiferent de felulul lipsei capacitatii procesuale de exercitiul mijlocul de invocare il constituie
EXCEPTIA LIPSEI CAPACITATII PROCESUALE DE EXERCITIU (exceptie de fond, absoluta,
mixta).
Daca instanta o gaseste intemeiata nu va putea anula de indata cererea ci potrivit art. 57 alin. 5
NCPC, instanta va trebui sa acorde mai intai un termen inauntrul caruia sa se acopere lipsa (sa
vina reprezentantul sau ocrotitorul egal si sa ratifice actele de procedura facute de sau impotriva
celui care nu are capacitate procesuala de exercitiu deplina).
Daca pana la termenul astfel fixat lipsa nu se acopera, solutia instantei va fi ANULAREA
CERERII CA FIIND FORMULATA DE/ IMPOTRIVA UNEI PERSOANE FARA CAPACITATE
PROCESUALA DE EXERCITIU, solutie care nu intra in autoritate de lucru judecat pe fondul
cauzei.
Atunci cand lipsa se acopera, exceptia ramane lipsita de obiect iar procesul continua dupa caz,
fiind introdus in proces si reprezentantul legal al minorului in cazul in care acesta confirma actul d
eprocedura facut cu nerespectarea regulilor privind capacitatea procesuala de exercitiu.

OBSERVATIE/NOTA:
Faptul ca instanta nu anuleazza pe loc cererea si acorda un termen iar reprezentantul lega poate sa
confirme actul de procedura nu inseamna ca suntem in prezenta sanctiunii nulitatii relative ci este
vorba de o nulitate absoluta de ordine publica, interesul ocrotit fiind unul general iar nu un interes
privat.
Termenul ANULABIL folosit si de art. 57 alin. 4 NCPC nu are aceeasi semnificatie ca in Dreptul
civil material, unde este o marca a nulitatii relative, ci este forma literara prin care legiuitorul arata
ca actul de procedura are aptitudinea de a fi declarat nul.
La Dreptul civil substantial: nulitatea actului juridic civil difera in functie de motivul concret:
- daca se invoca un motiv de nulitate absoluta actiunea se numeste "in nulitate" iar actul juridic va
fi declarat "nul"
- cand se invoca un motiv de nulitate relativa, actiunea se numeste "in anulare" sau "in
anulabilitate" iar actul juridic va fi "anulabil"
In aceasta materie operam:
a) institutia reprezentarii - se aplica incapabililor, cel care reprezinta se numeste reprezentant legal,
incapabilul nu sta personal in judecata ci prin reprezentantul sau legal, acesta din urma fiind cel
citat si care va semna actele de procedura
b) institutia asistarii - opereaza pt cei cu capacitate de exercitiu restransa, cel care repreziznta se
numeste ocrotitor legal, minorul va fi citat alaturi de ocrotitorul legal si va semna actele de
procedura numai alaturi de acesta.
Reprezentantul sau ocrotitorul legal este, de regula, unul dintre parinti sau dupa caz, ambii parinti,
iar pt majorii pusi sub interdictie reprezentantul este tutorele legal (institutia tutelei din NCC).
Daca pe parcursul procesului minorul implineste 14 ani, institutia reprezentarii se transforma in
institutia asistarii, cu toate consecintele ce decurg din aceasta.
c) institutia autorizarii - intervine in cazul in care cel care nu are capacitate de exercitiu deplina si
trebuie sa faca acte procesuale de dispozitie, are nevoie de o autorizare speciala, de regula, din
partea instantei de tutela (instanta de la domiciliul sau) sau, atunci cand legea prevede altfel, de
catre institutiile abilitate ale statului.
Daca actul de procedura este facut fara dubla autorizare, adica din partea
reprezentantului/ocrotitorului legal si a instantei de tutela/autoritatii tutelare, sanctiunea care
intervine este NULITATEA RELATIVA.
Cu toate acestea, potrivit art. 81 alin. 2 NCPC, actele de procedura de dispozitie facute in orice
poces de reprezentantii minorilor sau ai interzisilor judecatoresti si ai disparutilor nu impiedica
judecarea cauzei in continuare, daca instanta apreciaza ca aceste acte nu sunt in interesul acestei

persoane.

CORELATIA DINTRE INTERES SI CALITATE PROCESUALA, RESPECTIV DINTRE

CALITATEA PROCESUALA SI CAPACITATEA PROCESUALA
EXISTA situatii in care legea recunoaste legitimare procesuala activa (calitate procesuala activa)
unor persoane care nu justifica un interes personal in declansarea acelor cereri. Este cazul
Minsterului Public care actioneaza in favoarea incapabililor si a disparutilor sau intemeiul altor
norme speciale pt alte categorii de persoane fizice sau juridice, ex: art. 92 alin. 1 NCPC, actiunea
declansata de procuror in declansarea actiunii in nulitatea actului juridic in sensul de
instrumentum, ca urmare a solutiei de scoatere de sub urmarire penala prin ordonanta, eventual a
trimiterii in judecata prin rechizitoriu, in urma unor infractiuni de fals constatate de catre acesta,
falsuri care privesc actul juridic a carui nulitate se solicita.
De asemenea, este cazul sindicatului care actioneaza pt oricare dintre membrii sai ori pt
exercitarea unor actiuni colective precum si cazul anumitor ONG-uri, Asociatia pt Protectia
Consumatorilor, Asociatia pt Apararea Drepturilor Omului etc.
Intra si actiunile prin care autoritatea tutelara si altele asemenea, pot declansa actiuni in justitie pt
ocrotirea intereselor incapabililor sau a persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa.
O situatie particulara o reprezinta actiunea in nulitate absoluta a actului juridic civil: aceasta
actiune poate fi promovata de orice persoana care justifica un interes. De aici rezulta o
interdependenta directa intre calitate si interes in sensul ca nu are calitate procesuala activa
persoana car enu jsutifica nici interesul de a actiona si nu are interes persoana care nu justifica
calitatea sa procesual activa; de aici rezulta ca intr-o astfel de situatie sunt incidente ambele
exceptii procesuale iar instanta le poate valorifica pe oricare dintre ele, fie va respinge actiunea in
nulitate ca fiind introusa de o persoana fara calitate procesuala activa fie va respinge actiunea ca
lipsita de interes. Desi nu se pune problema unei ordini prioritare de solutionare a exceptiilor, in
practica judecatoreasca, instantele prefera sa respinga pe lipsa de calitate.
In ceea ce priveste corelatia dintre calitate si capacitate, trebuie observat faptul ca poate fi parte in
proces, deci poate avea calitate procesuala activa sau pasiva, si o persoana care nu are capacitatea
procesuala de exercitiu deplina, ddeoarece aceste persoane pot sta in proces prin reprezentantii lor
legali latosensu iar hotararile judecatoresti se pronunta in contradictoriu cu aceste persoane sau cel
putin cu efecte si asupra acestor persoane.
In privinta persoanelor juridice, de asemenea, art. 56 alin. 2 NCPC confera calitate procesuala si
entitatilor fara personalitate juridica desi acestea nu au capacitate procesuala de folosinta.
In ce priveste ordinea de solutionare, in cazul in care se invoca calitatea procesuala si capacitatea
procesuala ca si incidente va trebui solutionata prioritar exceptia lipsei capacitatii si abia apoi cea
a calitatii (desigur, in cazul in care s-ar respinge ca neintemeiata prima exceptie) pem motivu ca
mai inainte de a vedea daca un act de procedura este admisibil, mai intai trebuie sa vedem daca
acesta exista (daca nu e nul).

Exista situatii in care legea impune necesitatea unui curator special sau aceasta necesitate este
lasata la aprecierea instantei:
a) atunci cand exista contrarietate de interese intre minor/incapabil si reprezentantul sau legal,
instanta este obligata sa numeasca un curator special care sa reprezinte interesele celui dintai.
b) daca persoana fizica lipsita de capacitate de exercitiu, instanta la cererea partii interesate va
numi un curator special care sa reprezinte partea pana la numirea unui reprezentant legal.
Curatorii speciali sunt numiti obligatoriu de catre instanta si in situatia in care o persoana juridica
ori o entitate fara personalitate juridica nu are reprezentant legal chemata in judecata.
De asemenea, potrivit art. 167 alin. 3 NCPC in situatia in care reclamantul arata ca nu reuseste sa
faca dovada domiciliului paratului sau a altui loc unde ar putea fi citat, desi a facut tot ce ii sta in
putinta, odata cu incuviintarea citarii paratului prin publicitate, instanta va numi unul din curatorii
speciali potrivit art. 58 NCPC care va fi citat la dezbateri sa reprezinte interesele paratului.
Curatorii speciali sunt desemnati dintre avocatii baroului in raza caruia functioneaza instanta.
Curatorul special va avea toate drepturile si oobligatiile pe care legea le prevede pt reprezentantul
legal. Remuneratia provizorie a curatorului se stabileste de catre instanta prin chiar incheierea de
sedinta, care trebuie sa aibe caracter executoriu, stabilind si modalitatea de plata; aceasta
remuneratie poate fi majorata in functie de activitatea prestata de curator la cererea acestuia.

DE FACUT LA SEMINAR CLASIFICAREA ACTIUNILOR CIVILE !!!

PARTILE
Partile principale in procesul civil sau reclamantul si paratul. Pe langa acestea in cusul procesului
civil pot interveni in mod voluntar terte persoane sau pot fi atrase in mod fortat terte persoane de
catre oricare dintre partile principale, iar atunci cand legea prevde in procedura contencioasa si in
procedura necontencioasa, instanta poate introduce din oficiu terte persoane ori, in procedura
contencioasa atunci cand legea nu prevede expres, instanta poate pune in discutia partilor
oportunitatea introducerii in cauza a unor terte persoane, daca raportul juridic litigios o impune.

COPARTICIPAREA PROCESUALA
Notiune:
Presupune situatia in care mai multe persoane pot fi impreuna reclamante (coparticipare
procesuala activa) sau parate (coparticipare procesuala pasiva) in cadrul aceluiasi proces atunci
cand obiectul procesului este fie un drept fie o obligatie comuna, atunci cand drepturile sau
obligatiile lor au acelasi izvor ori daca intre acestea exista o stransa legatura.

REGIMUL JURIDIC AL COPARTICIPARII PROCESUALE:

REGULA:
In aceasta materie opereaza principiul independentei procesuale a fiecarui coparticipant (actele de
procedura, apararile si concluziie unui dintre coparticipanti nici nu pot profita nici nu-i pot
prejudicia pe ceilalti coparticipanti).
EXCEPTIA:
Este prevazuta de art. 60 alin. 2 NCPC, in sensul ca atunci cand in temeiul legii sau prin natura
raportului juridic efectele hotararii judecatoresti se intind la toti coparticipantii, actele de
procedura facute doar de catre unul/unii dintre ei vor profita si celorlalti
(ex: daca doar unul
dintre parati declara apel in termen si apelurile celorlalti parati, chiar daca nu au fost facute cu
respectarea termenului de apel, vor fi considerate ca facute in termen). De asemenea, cand actele
de procedura unora dintre coparticipanti sunt potrivnice actelor de procedura facute de ceilalti
coparticipanti se va tine cont de actele cele mai favorabile pentru ceilalti.
In materie de citare, reclamantii sau parati care nu s-au prezentat sa acopere viciul de procedura
ori nu au indeplinit in termen un anumit actde procedura, cat timp nu sunt prezumati potrivit legii
ca ar avea termen in cunostinta ei vor continua otusi sa fie citati.
Pe langa situatiile avute in vedere de art 59 NCPC, mai discutam si de o coparticipare procesuala
obiectiva care se manifesta in special in caz de conexitate. Avand in vedere ca prin admiterea
exceptiei de conexitate si reunirea dosarelor intr-unul singur, pe langa partile comune celor doua
litigii reunite, pot exista si alte parti, in urma conexarii acestea din urma ajung sa se judece si sa
fie pe aceeasi pozitie procesuala cu parti fata de care nu erau antrenate in litigiu originar. Ex: In L1
se judecata R cu P1, P2 si A. In L2 se judecata R1, R2, in contradictoriu cu P1, P2 si B. In urma
conexarii reclamanti vor fi R1 si R 2 iar parati vor fi P1,P2, A si B.

***de citit cursul de saptamana trecuta de pe xerox cand am fost la sedinta pt alegeri

04.11.2014
Exista doua tipuri de solutionare a cererii de recuzare/declaratiei de abtinere:
-respingerea ca inadmisibila a cererii in temeiul art. 47 alin. 4 NCPC, solutinare care se face chiar
de catre judecaorul/judecatorii recuzat/i, fara a se mai inainta dosarul completului urmator
-solutionarea recuzarii/abtinerii prin solutie de temeinicie/netemeinicie, solutionare care se face de
un alt complet in compunerea careia nu poate intra judecatorul recuzat. Potrivit art. 98 alin. 1 din
Regulamentul de Ordine Interioara al Instantelor Judecatoresti, incidentele procedurale referitoare
la toti membrii completului de judecata se vor solutiona de completul cu numarul imediat urmator,
care judeca in aceeasi materie.
Atunci cand din pricina recuzarii nu se poate alcatui completul, atunci cererea de recuzare/
declaratie de abtinere se va trimite la instanta ierarhic superioara in grad.
Procedura de solutionare a cereri de recuzare/abtinere este una de urgenta, de principiu

necontradictorie in camera de consiliu, fara prezenta partilor. Atunci cand considera necesar,
instanta care slutioneaza ecuzarea sau abtinerea il poate asculta atat pe judecatorul recuzat/ care sa abtinut, cat si partile din dosar. Nu trebuie sa punem semn de egalitate intre procedura
contradictorie/contencioasa si situatia n care desi sunt intr-o procedura necontradictorie si chiar
necontencioasa, judecatorul poate ASCULTA persoanele care pot lamuri un aspect.
Din interpretarea normelor de la art 51 NCPC se intelege ca pentru solutionarea unui astfel de
incident pot fi administrate orice mijloace de proba, mai putin interogatoriul. Aceasta idee este
sustinuta si de dispozitiile art 47 alin. 1 care, ca si conditie de admisibilitate a cererii de recuzare,
prevede ca partea sa indice si probele de care intelege sa se foloseasca in dovedirea motivului de
incompatibilitate pretins.
Daca se admite recuzarea/cererea de abtinere intemeiata pe art. 42 alin. 11 NCPC, instanta va
stabili care dintre judecatori nu va lua parte la judecarea pricinii.
Incidentul se solutioneaza printr-o incheiere care trebuie pronuntata in sedinta publica. Cand
cererea se admite, judecatorul aflat in situatia de incompatibilitate se retrage de la judecarea
pricinii, urmand a fi inlocuit pe cale administrativa cu un alt judecator.
In Incheiere se va arata in ce masura actele de procedura, indeplinite de fostul judecator vor fi sau
nu pastrate. Daca in Incheiere nu se mentioneaza ce acte trebuie mentinute trebuie refacute toate
actele de procedura din acel dosar oricat de inaintate ar fi acestea.
CAILE DE ATAC
INcheierea prin care se admite recuzarea, se respinge sau se admite abtinerea nu sunt supuse
niciunei cai de atac potrvit art 53 alin. 2 NCPC.
Singura care poate fi atacata este Incheierea de respingere a recuzarii, care se ataca numai
simultan cu fondul cauzei.
Atunci cand hotararea data pe fondul cauzei este una definitiva (fie este vorba de decizia instantei
de apel intr-o cauza care nu are deschisa si calea recursului, fie este vorba chiar de decizia
instantei de recurs), Incheierea data asupra recuzariii va putea fi atacat cu recus in termen de 5 zile
de la comunicarea hotararii de fond la instanta ierarhic superioara.
Daca instanta de apel admite motivul de apel prin care se critica respingerea neintemeiata a cererii
de recuzare, atunci chiar aceasta instanta va reface toate actele de procedura iar cand e cazul poate
dispune si refacerea / readministrarea dovezilor administrate in prima instanta.
Cand instanta de recurs constata intemeiat motivul privind resingerea eronata a cererii de recuzare,
solutia va i de casare totala a hotararii si trimierea cauzei spre rejudecare la instanta de apel, ori la
prima instanta atunci cand in acea materie nu exista calea apelului.
*Incompatbilitatea altor participanti vezi art 54 NCPC.

PARTICIPAREA TERTILOR LA PROCESUL CIVIL

In procesul dintre partile initiale (reclamant si parat) uneori pot interveni voluntar terte persoane
sau acestea pot fi atrase, de principiu, de oricare dintre partile initiale.
Exista trei forme de participare a tertilor:
A. Interventia voluntara, cunoaste doua modalitati:
a) interventia voluntara principala adica cererea de interventie in interes propriu
b) cerere de interventie voluntara accesorie care se mai numeste cerere de interventie in interesul
altei parti.

B. Interventie fortata:
a) chemarea in judecata a altei persoane (care sa justifice aceleasi drepturi ca si reclamantul)
b) cererea de chemare in garantie
c) aratarea titularului dreptului
C. Introducerea fortata din oiciu a altor persoane

A.a) Cererea de interventie voluntara principala. art. 61 si urm. NCPC

Natura juridica:
Constituie o veritabila cerere de chemare in judecata, dispozitiile privind cerintele de fond si de
forma ale art 194 NCPC fiind aplicabile. De asemenea, cererea este supusa taxei judiciare de
timbru in conditiile OUG 80/2013 intocmai ca si cererea principala
Conditii de exercitare:
-Tertul care intervine in proces trebuie sa pretinda pentru sine un drept subiectiv civil care fie se
suprapune in tot sau in parte cu dreptul dedus judecatii in cererea principala de chemare in
judecata, fie sa se afle intrt-o stransa legatura cu acesta, mai exact trebuie sa existe legatura
juridica care sa justifice judecarea impreuna a cererii de interventie cu cererea principala.
-De asemenea, tertul trebuie s ajustifice si un interes propriu, material sau moral in priviinta cererii
sale de interventie.
-La aceste conditii speciale se adauga si conditiile de exercitare ale oricarei actiuni civile insa cu
ocazia pronuntarii Incheierii de admitere in principiu instanta va analiza cu prioritate daca tertul
pretinde acel drept propriu in legatura cu cererea principala. Daca insa, cererea de interventie nu
este timbrata iar legea prevede obligativitatea timbrarii, instanta nu va mai discuta admisibilitatea
in principiu ci, daca in interiorul termenului acordat pt. complinirea taxei de timbru lipsa nu se
acopera, atunci va anula direct cererea de interventie.
Daca, desi interventia principala are natura juridica a unei veritabile cereri de chemare in judecata
si trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii de la art 194 NCPC, in priviinta acesteia nu sunt
aplicate dispozitiile art. 200 adica cererea nu este supusa procedurii de verificare si regularizare.
Termenul de exercitare:

Tertul poate interveni, de principiu, numai in fata primei instante pana la momentul inchiderii
dezbaterilor in fond care echivaleaza cu momentul pana la care se pot pune si concluziile finale pe
fondul cauzei.
Cu toate acestea, legea permite ca cererea de interventie voluntara principala sa poata fi facuta
pentru intaia data direct in apel, insa numai daca exista acordul expres al tuturor partilor din acel
proces. Prin urmare, acordul tacit rezultat din tacerea, din lipsa de opozitie a unei diintre parti nu
valoreaza acord legal pt primirea cererii iar instanta va proceda astfel:
-daca toate partile sunt prezente in momentul depunerii cereri de interventie in apel, instanta le va
intreba pe fiecare daca sunt de acord cu primirea cererii iar raspunsul acestora se va consemna in
incheierea de sedinta de la acel termen.
-daca una dintre parti lipseste, instanta trebuie sa o citeze cu mentiunea de a-si exprima punctul de
vedere privind primirea cererii de interventie; daca partea astfel citata nu raspunde se considera ca
nu si-a dat acordul si in consecinta, interventia nu va putea fi primita in apel.
In cazul in care cel putin una dintre parti se opune sau nu-si da acordul expres, instanta va invoca
exceptia de tardivitate a formularii interventiei voluntare in raport de art 62 NCPC coroborat cu
art. 185 alin. 1 teza a doua NCPC, va admite exceptia si va anula cererea de interventie ca tardiv
formulata.
Desigur ca formularea cererii de interventie principala direct in calea recursului este inadmisibila,
solutia fiind de respingere ca inadmisibila.
La momentul primirii cererii de interventie, instanta ae obligatia sa o comunice impreuna cu
inscrisurile care insotesc catre toate celelalte parti din proces. Insa, pentru a-si indeplini aceasta
obligatie este necesar ca intervenientul principal sa depuna cererea de interventie si inscrisurie ce
o insotesc in atatea exemplare cate parti cu interese contrare sunt plus un exemplar pt instanta,
inscrisurile fiind certificatte pt conformitate cu originalul.
De principiu, trebuie sa acorde un termen pt ca toate celalte parti sa ia cunostinta de cererea de
interventie si sa formuleze intaminari sau puncte de vedere cu privire la aceasta, precum si in
vederea discutarii admisibilitatii in principiu a interventiei. La termenul astfel fixat instanta pune
in discutia contradictorie a partilor admisibilitatea in principiu a interventiei, de regula in ordinea
urmatoare: *mai intai isi sustine intervenientul cererea, apoi reclamantul, pe urma paratul si
plus/minus eventuale alte parti existente in proces.
Dupa ascultare instanta va pronunta o incheiere interlocutorie, motivata cu privire la
admsibilitatea in principiu, prin care fie admite cererea fie o respinge in principiu.
Incheierea prin care s-a admis in principiu cererea de interventie nu se poate ataca pe cale
separata, ci numai odata cu hotararea data pe fondul cauzei. Incheierea de respingere ca
inadmisibila in principiu a cererii de interventie se poate ataca pe cale separata intr-un termen
special de 5 zile care curge de la comunicare pt partea lipsa si de la pronuntare pt cei prezenti.
Exceptand situatia in care ar fi vorba de respingerea ca inadmisibila a interventiei voluntare
principale facute direct in instanta de apel, caz in care calea de atac este recursul, in situatia in care
se ataca incheierea primei instante calea de atac este numai apelul. Caile de atac vor fi solutionate
de instantele ierarhic superioare in grad. Daca s-a declarat calea de atac dosarul trebuie inaintat in

24 de ore de la expirarea termenului de 5 zile in copie certificata pt conformitate cu originalul.

Data fiind urgenta acestei proceduri, intampinarea nu este obligatorie la aceasta cale de atac. Calea
de atac trebuie slutionata in maxim 10 zile de la inregistrare la instanta de control. Pana la
solutionarea caii de atac cauza se suspenda de drept in instanta care a pronuntat incheierea in
priviinta admisibilitatii in principiu, incheierea atacata
(CAZ SPECIAL DE
SUPENDARE LEGALA DE DREPT A JUDECATII LA FEL CA ABTINEREA).
Daca cererea de interventie voluntara principala este admisa in principiu (chiar in urma solutiei
instantei de control) pima consecinta este aceea ca tertul intervenient devine PARTE IN PROCES,
de principiu ia procedura in starea in care aceasta se afla la momentul admiterii cererii sale insa,
are dreptul sa propuna si sa administreze probe iar in anumite cazuri chiar sa ceara readministrarea
unei probe efectuate anterior cu conditia ca cererea de probe sa fie formulata cel mai tarziu pana la
urmatorul termen de dupa admiterea interventiei. Tot ca efect al admiterii in principiu, toate actele
de procedura vor fi indeplinite pe viitor si fata de tert iar hotararea care se va pronunta ii va fi
opozabila.
Potrivit art. 65 alin. 3 NCPC , dupa admiterea in principiu a cererii de interventie, instanta va
stabili un ermen in care trebuie depusa intampinarea de partea care are interesul sa o faca.
Data fiind stransa legatura dintre dreptul subiectiv pretins in cererea principala si cererea de
interventie voluntara principala exista serie de particularitati privind rocedura de solutionare:
-cele doua cereri se judeca impreuna
-prin exceptie cand judecarea cerrerii principale ar fi intarziata de actele procedurale si probele
necesare solutionarii cererii de interventie, instanta poate dispune disjungerea ei pentru a fi
judecata separat. Disjungerea nu este insa posibila atunci cand intervenientul pretinde in tot sau in
parte acelasi drept subiectiv pretins si de reclamant pt a nu se ajunge la hotarari ireconciliabile.
Atunci cand se dispune disjungerea opereaza prorogarea legala de competenta in sensul ca instanta
ramane in toate cazurile competenta a solutioneze cererea de interventie chiar daca in ipoteza in
care aceasta ar fi fost introdusa separat, ca actiune principala, ar fi cerut competenta absoluta a
altei instante, dispozitiile art. 123 fiind aplicabile. Nu ese permisa disungerea in cazul in care
cererea de interventie ar fi in stare de judecata iar pt solutionarea cerrerii principale ar mai fi
necesare alte termene de judecata. Legiuitorul a dispus expres in art.66 alin. 3 NCPC, ratiunea
fiind aceea ca intervenientul din propria sa vointa si-a grefat cererea sa pe cererea principala,
moment in care a inteles sa-si asume toate consecintele inclusiv aceea ca trebuie sa astepte
solutionarea cererii principale.
Tot datorita stransei legaturi dintre cele doua cereri nu este posibila atat solutia de admitere in
totalitate cat si cererea de interventie principala intrucat cel putin in parte drepturile afirmate in
cele doua cereri sunt contrare. Este insa posibila admiterea in parte a cererii principale si
admiterea (in cealalta) parte a cererii de interventie. de asemenea, e posibila admiterea in parte a
uneia dntre cereri si respingerea in tot a celeilalte cereri cum este posibila si admiterea in tot a unei
cereri si respingerea in tot a celeilalte cereri precum si respingerea ambelor cereri.

Cererea de interventie vluntara princialaa fi judecata in continuare chiar daca judecara cereri
principale s-a stins prin unul din modurile prevazute de lege( de ex: s-a anulat actiunea principala
ca netimbrata, s-a renuntat la judecata sau la dreptul pretins in cererea principala etc.), mai putin in
cazul perimarii deoarece potrivit art 422 alin. 1 NCPC perimarea lipseste de efecte toate actele de
procedura facute in acea instanta.

A.b) Cererea de interventie voluntara accesorie, art. 61 alin. 3 NCPC

Natura juridica:
-aceea a unei simple aparari de unde rezulta ca nu este o veritabila cerrere de chemare in judecata
si de principiu nu trebuie sa indeplineasca cu strictete conditiile prevazute de art 194 NCPC ci
trebuie s aindeplineasca cerintele art. 148 NCPC.
Nefiind cerere de chemare in judecata u este supusa taxei judiciare de timbru si nu sunt aplicabile
disp. art 200 NCPC.
Conditii de exercitare:
-tertul care intervine trebuie sa justifice un interes propriu material sau moral, chiar daca
interventia se face in favoarea uneia dintre partile initiale (fie a reclamantului fie a paratului).
-de asemenea, cel care formuleaza interventia accesorie trebuie sa-si dovedeasca si capacitatea
procesuala
Termenul de formulare:
-fiind o simla aparare, interventia accesorie poate fi facuta pana la inchiderea dezbaterilor, in tot
cursul judecatii chiar direct in apel, in recurs, in contestatie in anulare sau in revizuire.
-Cererea este supusa discutarii admisibilitatii in principiu, disp art. 64 fiind deplin aplicabile.
-Judecata cererii => se aplica accesorium sequitur.....=> ca niciodata nu se poate disjunge
interventia accesrie de cererea principala iar instanta este obligata sa se pronunte prin aceeasi
hotarare data pe fondul cauzie si in privinta cererii d einterventie accesorii
-opereaza principiul NEAVENIRII care opereaza sub doua aspecte:
* in timpul procesului intervenientul accesoriu nu poate face acte potrivnice partii in favoarea
careia a intervenit ( ex: nu se poate inscrie in fals cu privire la un inscris de are se foloseste partea
in favoarea careia a intevenit; la interogatoriu nu poate formula intrebari care .... nu poate audia
martori.
*calea de atac exercitata de intervenientul accesoriu se va respinge ca neavenita daca patea nu a
exercitat ea insasi acea cale de atac, precum si in cazul in care desi a exercitat-o, a renuntat ulterior
la calea de atac ori aceasta s-a anulat (ca tardiva, netimbrata), perimata ori a fost respinsa fara a fi
cercetata in fond.
Totodata, potrivit art. 67 alin. 3 tot ca efect al pozitiei de subordonare a intervenientului accesoriu
fata de partea in favoarrea careia a intervenit, dupa admiterea in principiu a interventiei sale,

acesta nu mai poate renunta la judecarea cererii sale decat cu acordul partii in favoarea careia a
intervenit.

B. Interventia fortata
a) Chemarea in judecata a altei persoane care petinde acelasi drept cu reclamantul, art. 68 si urm
NCPC
Natura juridica: este ca aceea a unei cereri de chemare in judecata
-nu se aplica articolul 200 NCPC
Oricare dintre partile initiale poate chema in judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda
acelasi drept ca si reclamantul pe calea unui proces separat, insa pt o mai buna administrare a
situatiei litigioase pt a preintampina cheltuieli cu un alt proces pe viitor ori chiar riscul unor
hotarari ireconciliabile precum si din ratiuni care tin de avantaj practic, fie reclamantul fie paratul
opteaza pt atragerea tertului in proces.
Termenul de formulare:
-cand cererea este formulata de parata ea trebuie depusa simultan cu intampinarea inaintea primei
instante sau cel mai tarziu la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate sau cel
putin paratul este legal citat pentru situatiile in care intampinarea nu este obligatorie.
-daca cererea este facuta de reclamant sau de intervenientul principal poate fi depusa cel mai
tarziu pana al terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante ( vezi art. 244 NCPC).
Nerespectarea termenului de formulare atrage sanctiunea din drepatul de a o mai face in acel
proces iar daca actul a fost depus se invca si se admite exceptia de tardivitate, solutia fiind de
anularea ca tardiva a cererii de interventie fortata in temeiul art. 185 alin. 1 teza a doua NCPC
Cererea de interventie trebuie motivata iar inscrisurile certificate pt conformitate cu originalul si
trebuie depuse in atatea exemplare cate parti cu interese contrare sunt plus unul pt instanta.
In privinta admisibilitatii se aplica prin asemanare art 64 si 65 NCPC.
Tertul atras in judecata in temeiul art. 68 dobandeste pozitia procesuala de reclamant insa aceasta
nu se confunda cu calitatea de reclamant. Efectele admiterii in principiu a cererii de interventie fac
ca tertul sa devina aprte in proces cu data incheierii cu toate consecintele ce decurg din aceasta,
hotararea care se va pronunta fiindu-i opozabila.
INSTITUTIA SCOATERII PARATULUI DIN PROCES
Exista doua situati generale:
1. Cand paratul e chemat in judecata pt o pretentie baneasca daca acesta recunoaste datoria si
declara ca vrea sa o execute fata de cel caruia instanta ii va stabili acel drept de creanta in urma
judecatii, atunci paratul va fi scos din proces, care va continua intre reclamant si tertul atras in
temeiul art. 68, insa numai cu conditia ca paratul sa fi facut consemnatiune a sumei datorate la
registrul de valori al instantei.

2. Daca paratul chemat in judecata pt a fi obligat la predarea unui bun ori a folosintei unui bun el
va fi scos din proces daca declara in fata instantei ca va preda bunul celui al carui drept urmeaza a
fi stabilit de instanta in urma judecatii, ipoteza in care instanta va lua si masura sechestrului
judiciar asupra acelui bun in conditiile art 791 NCPC.
In ambele cazuri procesul va continua intre reclamant si tert insa hotararea ii va fi opozabila
acestuia(paratuluui) in temeiul art. 71 alin. 3 dar si a art 435 alin. 2 NCPC.

18.11.2014
Chemarea in garantie
Oricare din partile procesului, reclamant, parat sau chiar si intervenientul principal, pot atrage in
proces o terta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte cu o cerere in pretentiii (in
despaagubiri sau in garantie) in cazul in care ar pierde procesul. La randul sau, cel chemat in
garantie poate chema o alta persoana in garantie s.a.m.d, insa, legea limteaza umarul de chemari in
garantie care se sa judece in acelasi proces.
Conduita de actiune intr-o astfel de ipoteza este aceea ca, daca se formuleaza mai multe cereri
succcesive de chemari in garantie, instanta va trebuie sa le disjunga iar in dosarul nou format sa se
dispuna suspendarea judecatii pana la solutionarea primului proces in care exista si prima cerere
de chemare in garantie.
Domeniu de aplicare:
-inmateria garantiei pt evictiune in cazulactelor translative de prorietate
-in cazul raspunderii civile delictuale pt actiuniile in regres
-in cazul pricinilor in despagubiri din materia coontenciosului administrativ
-in materie de obligatii cu creditor si debitor succesiv
Chemarea in garantie este inadmisibila pe cale de ordonanta presedintiala, in cazul litigilor de
munca, in materia actiunilor nepatrimoniale etc. In materie de ordonanta presdintiala pt ca acolo
doar se pipaie fondul !!!

Natura juridica:
este o veritabila cerere de chemare in judecata =>trebuie indeplinite cerintele de la art 194 NCPC
Termenul de formulare difera:
-cand chemarea in garantie este facuta de reclamant sau de intervenientul principal cererea se
poate formula pana cel mai tarziu la terminarea cercetarii procesului in fata primei instante (art.
244 NCPC); aceste termen este mai lung deoarece, de regula, aceste parti afla pe parcursul
procesului care este persoana impotriva careia s-ar putea indrepta cu o cerere in despagubiri
-cand cererea e facuta de parat, acesta trebuie sa o formuleze in acelasi termen in care trebuie sa

depuna si intampinarea in fata primei instante iar pt ipoteza in care in functie de natura pricinii
intampinarea nu e obligatorie, interventia poate fi formulata cel mai tarziu la primul termen de
judecata in fata primei instantei.
Ca orice cerere de interventie ea trebuie comunicata tertului chemat in garantie impreuna cu
inscrisurile atasate dar si cu copie de pe cerrea de chemare in judecata si pe inscrisurile anexate
acesteia precum si copie de pe intampinare sau raspuns la intampinare. Ulterior comunicarii,
instanta va pune in discutia contradictorie a partii admisibilitatea in principiu a cererii de
interventie, dispozitiile art. 64-65 fiind aplicabile. Daca se admite in principiu chemare in garantie,
tertulastfel chemat devine parte in proces cu toate consecintele ce decurg din aceasta. La
verificarea admisibilitatii in principiu, instanta trebuie sa aiba in vedere si daca tertul chemat in
garantie ar putea fi intr-adevar obligat la plata unor despagubiri in ipoteza admiterii cererii.
25.11.2014
Ca regula, cererea de chemare in garantie se solutioneaza simultan cu cererea principala insa,
atunci cand aceasta din urma ar fi in stare de judecata iar pt cererea de interventie ma sunt
necesare termen pt administrare de probe, cereri, exceptii etc. instanta poate dispune disjungerea.
In acest caz in dosarul initial instanta se va pronunta asupra cererii principale aflate in stare de
judecata iar in privinta cererii de chemare in garantie disjunse se va forma un dosar separat in care
judecata va fi suspendata pana la solutionarea cererii principale.
Cazul de suspendarae prev de art. 74 alin. 4 teza a III-a constituie un caz de suspendare legala de
drept.
Solutii:
1. daca se admite cererea de chemare in judecata atunci cererea de chemare in garantie frmulata de
parat se va admite in masura in care instanta o gaseste intemeiata. Daca se admite chemarea in
garantie instanta nu-l va obliga oe tertul chemat in garantie sa plateasca direct reclamantului ci-l
va obliga sa-i plateasca paratului iar pe parat il va obliga sa-i plateasca reclamantului. Aceasta
solutie se justifica pe doua arumente:
a)nu exista niciun raport juridic intre reclamant si tertul chemat in garantie de catre parat;
b) riscul eventualei insolvabilitati a tertului chemat in garantie trebuie suportat de catre parat iar
nu de catre reclamant
2. Daca se admite cererea de chemare in judecata atunci cererea de chemare in garantie formulata
de reclamant se va respinge ca lipsita de obiect. Solutia se intemeiaza pe regula de drept electa una
via.
3. Daca se respinge cererrea de chemare in judecata, cererea de chemare in garantie formulata de
catre parat se va respinge ca lipsita de obiect.
4. Daca se respinge cererea de chemare in judecata, cererea de chemare in garantie formulata de
reclamant se va admite in masura in care instanta constata ca aceasta este intemeiata.

ARATAREA TITULARULUI DREPTULUI

(a treia forma de interventie fortata)
Aceasta cerere are un specific acela ca nu poate fi formulata decat de catre parat.
Domeniul de aplicare este unul restrans, in sensul ca, se aplica numai in materia cererilor reale.
Pentru a putea formula o astfel de cerere de aratare a titularului dreptului paratul trebuie sa aiba
calitatea de detentor precar ori de posesor asupra unui bun in privinta caruia se exercita cererea
principala.
Art. 75 NCPC este definitia acestei cereri
Natura juridica a cererii este una Mixta: cerere de chemare in judecata+aparare
Cerintele de fond si de formaArt. 76 arata in mod expres ca cererea trebuie motivata, insa, se
subintelege ca aceasta trebuie sa indeplineasca cel putin conditiile de la art 148 NCPC si chiar cu
extindere la elemenele cererii de la art. 194 NCPC.
Termenul de invocare este cel pentrudepunerea intampinarii, de regula, in termen de 25 de zile de
la data comunicarii cererii de chemare in judecata catre parat potrivit art. 201 NCPC.
Atunci cand intampinarea nu este bligaorie, cererea de aratare a titularului dreptului se face cel
mai tarziu la primul termen de judecata in fata primei instante.
Cererea trebuie cmuniata insotita de o copie de e intampinare, cererea principala, inscrisuri,
comunicare care se va face celui indicat drept titular a dreptului de catre parat. Uterior
comunicari, cererea deinterventie va fi pusa de catre instanta in discutia contradictorie a partilor
sub aspectul admisibilitatii in principiu, art 64-65 se aplica corespunzator.
SOlutii posibile:
1. Daca tertul indicat ca titular al dreptului se prezinta si recunoaste sustinerile paratului iar
reclamantul este e acord cu inlocuirea, atunci tertul va lua locul paratului iar paratul initial va fi
scos din proces.
2. Daca reclamantul nu e de acord cu inlocuirea ori 3 tertul nu se prezinta sau 4 desi se prezinta
contesta sustinerile paratului, in toate aceste cazuri tertul dobandeste calitatea de intervenient
principal, disp, art. 62 si art 64-66 aplicandu-se corespunator. In aceste cazuri (2,3,4) daca instanta
in urma probelor administrate va constata ca intr`adevar paratul nu era subiect pasiv al raortului
juridic litigios dedus prin cererea de chemare in judecata si ca acesta in mod corect aratase
titularul dreptului, instanta va respinge fata de paratul initial cererea ca find introdusa impotriva
unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

INTRODUCEREA FORTATA IN CAUZA, DIN OFICIU, A ALTOR PERSOANE

ADEVARATA introducere in cauza a unor terte persoane este cea reglementata de art 78 alin. 1
NCPC, respectiv in procedura necontencioasa si in cazurile expres prevazute de lege iar in ipoteza
de la art 78 alin. 2 nu e vorba de o veritabila introducere in cauza ci instanta face doar o discutie
de oportunitate/necesitate a introducerii in cauza atunci cand raportul juidic litigios o impune.
Deosebirea intre situatia de la alin. 1 si cea de la alin. 2 consta in aceea ca in primull caz instanta
vadispune introduceea din oficiu a tertilor chiar daca partile procesului se impotrivesc. In cea de-a
doua situatie, tertul nu va putea fi introdus in proces decat data cel putin una dintre partile litigante
se declara de acord.
Atunci cand prin raportare la obiectul si cauza actiunii principale, instanta constata ca raportul
juridic litigios impune solutionarea cauzei in contradictoriu si cu o alta parte/alte parti decat cele
existente in proces, atunci, va pune in discutia contradictorie a partilor necesitatea introducerii in
cauza a acestor persoane. Solutia depinde exclusiv de atitudinea partilor deja prezente deoarece nu
instanta decide, limitele principiului disponibilitatii fiind neatinse in aceasta ipoteza a.i. doar una
dintre partile litigante poate decide extinderea cadrului procesual sub aspectul partilor si la alte
persoane. e suficient ca o singura parte sa se declare de acord, moment in care instanta va dicta
grefierului sa cuprinda in incheierea de sedinta manifestarea expresa de vointa iar aceasta
incheiere va constitui actul de sesizare (de chemare in judecata) pt. tertul care urmeaza a fi citat,
iar odatacu citatia i se vor comunica copii de pe cererea principala, de pe intampinare si de pe
inscrisuri. Prin aceeasi citatie, tertului i se va fixa si un termen care poate fi cel mult egal cu
urmatorul termen de judecata inlauntrul caruia tertul sa-si formuleze apararile, sa-si depuna
inscrisurile necesar, sa-si depuna probe, sa ridice exceptii. Intrucat introducerea tertului in roces
are loc urmare a initiativei instantei, nu mai este necesara discutarea admisibiitatii in principiu,
tertul astfel introdus devine parte din chiar momentul consemnarii in incheierea de sedinta a
acordului partii/partilor, va lua procedura in stadiul in care se afla aceasta la momentul introducerii
sale in proces, iar la cererea sa , instanta poate dispune atat administrarea de probe noi cat si
readministrarea probelor.
Toate actele de procedura se vor indeplini din momentul introducerii in cauza si fata de tertul
astfel introdus iar hotararea cae se va pronunta ii va fi opozabila deoarece solutia il va privi si pe
acesta.
In situatia in care, nciuna din partile initiale nu este de acord cu introducerea tertului in cauza iar
judecatorul considera ca pricina nu poate fi solutionata fara acea persoana, va sanctiona partile
respingand cererea de chemare in judecata fara a solutiona pe fond.
Daca este incidenta o anumita exceptie procesuala (de regula, exceptia lipsa calitatii procesuale
pasive) atunci instanta va valorifica exceptia si va respinge cerrerea ca fiind introdusa impotriva
unor persoane fara calitate procesuale pasiva). Cand nu e incidenta o exceptie, solutia instantei
este echivalenta cu o solutie de inchidere a dosarului, intalnita in cateva materii, solutie care arata
ca exista o imposibiitate de solutionare a cauzei in conditiile existente la acel moment si care nu
intra in autoritate de lucru judecat.
INTRODUCEREA FORTATA DIN OFICIU a altor persooane se poate face numai in fata primei

instante iar judecatorul cauzei poate constata aceasta necesitate chiar cu ocazia deliberarii, dupa
ramanerea in pronuntare. In aceasta ultima ipoteza, judecatorul va dispune repunerea cauzei pe rol,
citarea partilor in vederea discutarii oportunitatii introducerii in cauza iar la termenul fixat se va
urma procedura de la art 78 alin.. 2-3 NCPC.
Atunci cand judecatorul a respins cererea fara a fi cercetata in fond partile interesate pot declara
apel(unica cale de atac); in functie de solutia data de instanta de apel, procesul va fi reluat dupa
desfiintarea cu trimitere pt a fi judecat pe fond in prima instanta, fara prezenta tertului, ori, dupa
caz, hotararea de respingere se va consolida devenind devenitiva, iar partile interesate pot reitera
cererea de chemare in judecata introducand ab initio in cadrul proccesual si tertul care a generat
solutia din primul proces.

REPREZENTAREA PARTILOR IN PROCES

In oricare proces civil partile pot fi prezente in fata instantei personal sau pot sta prin reprezentant.
Reprezentarea este de trei feluri:
legala
conventionala
judiciara

Incapabilii (persoane fizice lipsite de capacitate de exercitiu, minori sau interzisi judecatoresti prin
hot. definitiva) stau in judecata numai prin reprezentant legal. Partile pot sta in judecata printr-un
reprezentant ales (mandatar, avocat sau neavocat) cu respectarea conditiilor legii, prezenta lor
personala fiind necesara doar atunci cand legea impune (ex: la interogatoriu, la inscrierea in fals,
in pricinile de divort in fata instantelor de fond etc.).
Potrivit art. 80 alin. 4 cu caracter de noutate se instituie posibilitatea numirii unui curator special
in conditiile art. 58 alin. 3 de catre judecator fie atunci cand legea prevede, fie cand circumstantele
cauzei o impun pt a fi asigurat dreptul la un proces echitabil. Intr-o astfel de situatie, judecatorul
va trebuie sa arate in incheierea de sedinta dea la cel termen si limitele si durata reprezentarii.
Repezentarea conventionala
a) a persoanelor fizice:
-poate fi facuta de catre avocat sau de un alt mandatar cu procura speciala autentica. Cand

mandatarul nu este avocat acesta nu poate pune concluzii nici asupra exceptiilor procesuale si nici
asupra fondului decat prin avocat, legea insa nu-l impiedica sa formuleze concluzii scrise. Cand
mandatarul persoanei fizice este sot sau ruda pana la gradul II inclusiv si este si licentiat in drept,
atunci acesta poate pune concluzii in fata oricarei instante fara a fi asistat de avocat.In ce priveste
forma mandatului data manatarului care nu are calitatea de avocat, aceasta consta intr-o procura
autentica notariala in care este dat expres dreptul de reprezentare. Dreptul de reprezentare poate fi
dat si oral prin declaratie data nemijlocit in fata instantei de judecata consemnata in incheierea de
sedinta cu aratarea limitelor si duratei reprezentarii.
b) a persoanelor juridice
-se face numai prin consilier juridic sau avocat.
Imputernicirea de a reprezenta o persoana fizica sau juridica data unui avocat sau consilier juridic
trebuie sa respecte forma prevazuta de legile de organizare si exercitare a celor doua profesii.
Mandatul general dat de o persoana care nu are nici domiciliu si nici resedinta in tara, precum si
procura generala data unui prepus substituie mandatul special pentru instanta daca acest drept de
reprezentare in judecata a mandantului i-a fost dat anume.

02.12.2014
Spre deosebire de contractul de mandat din dreptul civil material, mandatul judiciar nu inceteaza
nici daca mandantul este pus sub interdictie judecatoreasca nici daca decedeaza ci efectele
mandatului judiciar se vor produce in continuare pana la ventuala retragere a acestuia de catre
reprezentantul legal al incapabiului, respectiv de mostenitorii legali, astfel incat nu e necesar sa se
depuna o noua imputernicire sau procura in instanta confirmata de acestia dn urma.
Mandatul judiciar este presupus dat pentru orice act procesual in fata respectivei instante ori, dupa
caz, in faza de executare silita. Prin exceptie, mandatul poate fi limitat de titularul dreptului
litigios doar la anumite acte procesuale '; situatie in care ar trebuie sa se prevada in mod explicit in
continutul imputernicirii/procurii care sunt limitele respectivului mandat. In ce priveste
reprezentarea prin avocat, atat in legea speciala numarul 51/1995 cat si in Codul de procedura
civila se prevede ca avocatul care a reprezentat sau asistat partea intr-o etapa a procesului poate
face chiar si fara mandat orice acte de procedura in vederea mentinerii drepturilor supuse unui
termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor in timp (de ex: sa declare apel/recurs motivat) ori
sa introduca orice cale de atac impotriva hotararii pronuntate (inclusiv exercitarea contestatiei in
anulare , a revizuirii), precum poate formula si contestatie la executare in baza mandatului dat
pentru asistenta si reprezentarea in cadrul executarii silite. In oricare din aceste situatii, avocatul
actioneaza in baza imputernicirii avocatiale emise pentru etapa anterioara numai pentru a nu fi
prejudiciata partea pe care o reprezinta, insa, daca se doreste asistenta si reprezentare si in
respectiva cale de atac declarata in aceste conditii, in fata instantei de control judiciar avocatul
trebuie sa emita o noua imputernicire avocatiala strict pentru acea cale de atac. Din acest motiv,
intr-o astfel de situatie, instanta de control judiciar are obligatia sa citeze direct partea la
domiciliul sau iar nu sa citeze avocatul pentru ca art 87 alin. 2 teza a doua NCPC prevede ca toate

actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi.

Cu caracter de noutate, art 81 alin. 2 NCPC instituie o norma care da posibilitatea instantei sa nu
ia act de o eventuala tranzactie judiciara, achiesare la pretentiile reclamantului, desistare de
judecata si alte asemenea acte procesuale de dispozitie daca acestea sunt facut de reprezentantii
minorilor, ai disparutiilor sau ai interzisilor judecatoresti. In concret, daca instanta apreciaza ca
acestea contravin intereselor persoanelor reprezentate, atunci le va ignora si va continua
solutionarea procesului intr-o procedura obisnuita. Sanctiunea lipsei dovezii calitatii de
reprezentant este nulitatea absoluta a actului de procedura. Se valorifica prin intermediul exceptiei
lipsei dovezii calitatii de reprezentant care este o exceptie de fond, absoluta, mixta (incepe printrun efect dilatoriu si tinde spre un efect peremptoriu).Astfel, atunci cand se invoca exceptia din
oficiu au la cererea partii interesate ori a procurorului care participa in respectiva pricina, instanta
nu va anula cererea de indata ci va acoda mai intai un termen inlauntrul caruia sa se acopere lipsa
(sa se depuna, dupa caz, imputernicirea avocatiala, procura autentica sau actul jurdic ori hotararea
in cazul reprezentarii legale.
Solutii posibile:
a) daca dovada se depune, exceptia ramane lipsita de obiect si procesul continua;
b) daca dovada nu se depune instanta va admite exceptia si va anula cererea ca fiind formulata de
o persoana ce nu face dovada calitatii de reprezentant.
Fiind o exceptie absoluta, ea poate fi invocata oricand in cursul etapei procesuale care se
solutioneaza la acel moment, insa, nu s-ar putea invoca direct in apel lipsa dovezii calitatii de
reprezentant in fata primei instante s.a.m.d.
Valorificarea lipsei dovezii calitatii de reprezentant in etapa verificarii si regularizarii cererii de
chemare in judecata se face prin intermediul exceptiei denulitate a cererii, solutia fiind anulaea
actiuii in teeiul ar. 200 alin 2-3 NCPC

COMPETENTA instantelor judecatoresti

Clasificare:
#Competenta generala (include atat ipoteza in care cauza dedusa judecatii nu este de competenta
instantelor judecatoresti, ci a unui alt organ cu atributii jurisdictionale ori a unui organ fara
atributii jurisdictionale, cat si ipoteza in care pricina nu este de competenta instantelor romane)
#Competenta materiala
-dupa materie
-dupa valoare, inclusiv competenta functionala (specializata) a instantei
#Competenta teritoriala
-absoluta
-alternativa(relativa)

Toate normele de competenta, mai putin cele de competenta teritoriala alternativa, au caracter
absolut, de ordine publica. (vezi art 130 NCPC)
#Competenta facultativa NOUTATE!!!
-are caracter absolut in ipoteza de la art. 127 alin. 1 NCPC
-are caracter relativ, de ordine privata, in ipoteza de la art. 127 alin. 2 NCPC
-aceasta competenta facultativa are subiect circumstantiat de legiuitor, limitat la judecator,
procuror, asistent judiciar si grefier.
Ceerile accesorii, aditionale si incidentale se judecata intotdeauna d einstanta investita cu cererea
principala, chiar daca, privite separat ele ar atrage o competenta exclusiva/absoluta a altor instante
judecatoresti, singura exceptie fiind cauzele reglementate de art. 120 NCPC (insolventa, concordat
preventiv). Aceasta este o regula care reglementeaza prorogarea legala de competenta (vezi art.
123 NCPC).
Incidente privind competenta
EXCEPTIA DE NECOMPETENTA
Nerespectarea normelor de competenta judecatoreasca se valorifica prin intermediul exceptiei de
necompetenta care este o exceptie de procedura, dilatorie (mai putin in cazul in care se invoca
necompetenta generala a instantelor romane si necompetenta generala pe motiv ca pricina este de
competenta unui organ fara atributii jurisdictionale-> in aceste cazuri avand caracter peremptoriu)
iar, dupa caz, este absoulta sau relativa
Regimul de invocare:
Sub asectul subiectelor, exceptia de necompetenta absoluta poate invcata de procuror, instanta din
oficiu de orice parte interesata, in timp ce exceptia de necompetenta relativa se invoca doar de
catre parat.
Sub aspect temporal:
-necompetenta teritoriala alternativa (relativa) trebuie invocata de parat prin intampinare (de
regula: intr-un termen de 25 de zile de la primirea cererii de chemare in judecata) iar daca
intampinarea nu e obligatorie exceptia poate fi invocata pana la primul termen de judecata la care
partile sunt legal citate in fata primei instante, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a o mai
invoca ulterior.
-necompetenta materiala si cea teritoriala absoluta se invoca pana la primul termen de judecata la
care partile sunt legal citate in fata primei instante
-necompetenta generala, aceasta poate fi invocata in orice stare a pricinii deci, inclusiv, in apel,
recurs sau contestatie in anulare.
Prin derogare de la art 130 alin. 2 NCPC, in materie de necompetenta relativa, art. 112 alin. 2
NCPC dispune ca in ipoteza in care un parat a fost chemat in judecata in mod fictiv, numai in
scopul sesizarii instantei competente pentru el, necompetenta se poate invoca pana la primul
termen la care partile sunt legal citate in fata primei instante chiar daca este vorba de o pricina in
care intampinarea este obligatorie. La primul termen cu procedura legal indeplinita, instanta e
obligata sa verifice din oficiu competenta generala, materiala si teritoriala a instantei. Cu aceasta

ocazie, partile interesate trebuie sa puna in discutie respectiva exceptieasupra careia instanta se va
pronunta, dupa caz:
-printr-o incheiere interlocutorie motivata in caz de respingere a exceptiei/lor;
-printr-o hotarare de declinare a competentei catre instanta sau organul cu atributii jurisdictionale
competent;
-prin incheiere interlocutorie de transpunere a dosarului de la un complet sau sectie specializata la
un alt complet sau sectie specializata din cadrul aceleiasi instante (ase vedea art. 136 alin. 1 NCPC
)
Daca instanta a respins exceptia, incheierea interlocutorie numai poate fi atacata decat odata cu
fondul, respectiv partea interesata poate invoca drept motiv de apel / recurs faptul ca desi a invocat
in termen legal exceptia de necompetenta si aceasta era intemeiata, in mod eronat instanta i-a
respins-o.Daca, insa, exceptia nu a fost invocata in termenul legal, ea nu mai poate fi reiterata prin
intermediul cailor de atac, partea fiind decazuta din acest drept. Daca instanta de control admite
motivul de apel/recurs in temeiul exceptiei de necompetenta invocata legal, solutia va fi de
admitere a acelei cai de atac, de anulare a hotararii pronuntate de instanta necompetenta si de
trimitere spre competenta solutionare instantei sau organuui jurisdictional competent.
Daca se pronunta o hotarare de declinare a competentei aceasta nu mai este supusa niciunei cai de
atac iar dosarul este trimis imediat instantei sau organului jurisdictional competent. In situatia in
care se admite exceptia de necoompetenta generala a instantelor romane sau exceptia de
necompetenta generala pe motiv ca pricina este de competenta unui organ fara atributii
jurisdictionale solutia va fi de RESPINGERE A CERERII CA INADMISIBILA iar impotriva
acestei hotarari se poate exercita numai recurs la instanta ierarhic superioara in grad. Daca pentru
solutionarea exceptiei de necompetenta invocata legal sunt necesare probe sau alte lamuriri,
instanta va acorda un singur termen in acest scop.

16.12.2014
CONFLICTUL DE COMPETENTA
Noiune:
Situaia n care dou sau mai multe instane judectoreti ori alte organe cu activitate
jurisdicional se consider deopotriv competente s solu ioneze o pricin sau, dimpotriv, se
consider toate necompetente i i declin reciproc competen a. Spre deosebire de vechea
reglementare, NCPC (art. 136 alin. 1 i 4) prevede c pot exista conflicte de competen i ntre
seciile sau completele specializate ale aceleiai instane. Conflictele pot fi pozitive i negative.
Conflictul pozitiv de competen (art 133 alin. 1) apare n situa ia n care dou sau mai multe
instane, sesizate cu aceeai pricin se declar competente s o solu ioneze. Pentru a rezolva
aceast situaie, urmeaz s se stabileasc pe calea regulatorului de competen care dintre aceste
instae va soluiona aceast pricin. ns, dac nainte de a se solicita pronun area unui regulator
de competen se discut c una dintre instan e este necompetent se poate invoca excep ia de
necompten iar dac excepia se respinge conflictul pozitiv de competen devine actual.

n cazul n care ambele instane sunt competente s rezolve pricina, fiind caz de competen
teritorial alternativ, se poate ajunge la excepia de litispenden , care dac este ntemeiat i
admis conduce la reunirea cauzelor la instan a mai ni sesizat, ipotez n care se solu ioneaz
mai repede incidentul procedural, ns, dac excep ia de litispenden se respinge conflictul
pozitiv devine actual.

Conflictul negativ de competen (art. 133 pct. 2)

Apare atunci cnd dou sau mai multe instan e s-au declarat necompetente de a judeca aceea i
pricin. declinndu-i reciproc competena. Astfel, instana care a primit dosarul n urma declinrii
de competen de la instana care s-a declarat prima necompetent, constat c ea ns i este
necompetent i apreciaz c ar fi competent instan a de la care a primit dosarul astfel nct, la
rndul ei i declin competena n favoarea primei instan e. Spunem c a aprut conflictul de
competena n faa acestei din urm instae astfel nct aceasta va avea obliga ia de a trimite
dosarul n vederea pronunrii regulatorului de competen.
Pentru a exista conflict negativ de competen este necesar ntrunirea urmtoarelor condi ii:
- s existe dou sau mai multe instane sesizate cu aceea i pricin (acelea i pr i, acela i
obiect, aceeai cauz);
- instanele s se fi declarat necompetente
- declinrile de competen ntre instanele sesizate s fie reciproce (declinrile succesive
de compete intervenite ntre dou sau mai multe instan e nu echivaleaz cu un conflict
negativ de comepten dac cel puin dou dintre acestea nu au intrat n contradic ie.
- cel puin una dintre aceste instane s fie competent sa solu ioneze pricina (dac instan a
sesizat cu pronunarea regulatorului de competen constat c niciuna dintre instan ele
sesizate nu este competent, ci o alt instan , va trimite aesteia din urm dosarul pe cale
administrativ)

Regulatorul de competen l pronun instana superioar i comun instan elor aflate n conflict
(art. 135 alin. 1)
Instana n faa creia s-a ivit conflictul sau care i-a decliant ultima competen a n cazul
conflictului negativ are obligaia s declaneze procedura de solu ionare a conflictului care
debuteaz cu suspendarea de drept din oficiu a judecrii cauzei urmat de naintarea dosarului
ctre instana competent s soluioneze conflictul. Prile nu au legitimarea de a formula o cerere
privind pronunarea unui regulator de competen, acesta fiind atributul exclusiv al instan ei.
Suspendarea judecrii pricinei se dispune printr-o ncheiere.
Referitor la modul concret de soluionare al conflictul ivit:
-conflictul ivit ntre dou judectorii din raza aceluia i tribunal se judec de acel tribunal; cnd
cele dou judectorii nu sunt n raza aceluia i tribunal dar apar in de aceea i curte de apel se
judec de ctre curtea de apel respectiv ; dac judectoriile sunt n raza teritorial a dou cur i de
apel diferite, regulatorul va fi pronunat de CCJ.

-conflictul dintre o judectorie i un tribunal sau dintre dou tribunale se solu ioneaz de curtea de
apel dac ambele instane se gsesc n raza aceleia i cur i de apel iar dac sunt n raza a dou cur i
de apel diferite se soluioneaz de ctre CCJ.
-conflictele ivite ntre o judectorie i o curte de apel, ntre dou tribunale ce nu se gsesc n raza
aceleiai curi de apel, ntr eun tribunal i ocurte de apel sau ntre dou cur i de apel se vor
soluiona de CCJ.
-conflictul dintre dou secii ale CCJ se soluioneaz de ctre compeltul de 5 judectori de la
CCJ;
-conflictul dintre o instan judectoreasc i un organ cu activitate jurisdic ional va fi rezolvat de
instana superioar n grad instanei aflat n conflict.
-conflictul dintre o instan judectoreasc si un tribunal arbitral se judec de instan a
judectoreasc ierarhic superioar celei aflat n conflict. ( 554 alin. 3)
-nu poate aprea conflict de competen cu CCJ iar hot de stabilirea a competentei sau de declina
pronuntata de instanta suprema este intotdeauna obligatorie pt instanta de trimitere.
Solutionarea conflictului de competenta se face in camera de consiliu fr citarea pr ilor printr-o
hotrre definitiv, aceast hotrre constituind n acela i timp declinator de competen i
regulator de competen.
n ceea ce privete conflictele ivite ntre secii sau complete specializate ale aceleia i instan e,
acestea nu se mai soluioneaz prin hotrre ci prin ncheiere de sec ia corespunztoare sec iei
naintea creia s-a ivit conflictul a instaei ierarhic superioare n grad. dac apare un conflict ntre
secia contencios administrativ a tribunalului i sec ia de conflicte de munc a aceluia i tribunal,
aceast din urm secie fiind cea la are s-a ivit conflictul, regulatorul l va pronun a sec ia litigii de
munc a CAB.

PROROGAREA DE COMPETEN
Clasificare:
*legal
*judectoreasc
*convenional
# de baz este art. 123 NCPC
Not prealabil:
Exist o derogare de la disp. art. 124 alin. 1 NCPC, potrivit cruia instan a competent s judece
cererea principal se va pronuna i asupra aprrilor i excepiilor, n cazul chestiunilor
prejudiciale care potrivit legii sutn de competen a exclusiv a altei instan e (adic a acelor
probleme acre trebuie s formeze obiectul unei judec i prealabile astfel nct solu ia s fie dat
definitiv, cu autoritate de lucru judecat pentru toate procesele ce vor urma; de aceea, atunci cnd
aprare prtului este o chestiune prejudicial instanta sesizata cu cererea principalaa reclamantul
va suspenda judecata sau poate aprecia asupra suspendrii pn la rezolvarea definitiv de ctre
instana competent a acelei chestiuni prejudiciale. Ex: solu ionarea excep iei de

neconstituionalitate a prevederilor dintr-o lege sau ordonan incidente spe ei; excep ia de
nelegalitate din materia contenciosului administrativ care, de regul provoac suspendarea
procesului n faa creia s-a invocat incidentale excep ia, urmnd a fi solu ionat de instan a
competent, de contencios administrativ, acea excepie; penalul ine n loc civilul.
CONEXITATEA
Presupune existena a dou sau mai multe procese aflate naintea aceleia i instan e sau a unor
instane deosebite la care judecata este in prim instan a, n care sunt acelea i pr i sau chiar
mpreun cu alte pri i al crui obiect i cauza au ntre ele o strns legatur.
Conexitatea este caz de prorogare legal a competenei.
Scopul conexitiie ste o mai bun administrare a justi iei i evitarea pronun rii unei hotrri
contradictorii sau ireconciliabile i evitarea cheltuielilor fcute cu dou sau mai multe procese.
Condiiile conexitii:
-s existe dou sau mai multe cereri ntre acelea i pr i iar intre obiectul i cauza lor s fie o
strns legtur; chestiunea strnsei legturi constituie o problem de fapt lsat la aprecierea
instanei;
-cererile s fie n cursul judecii n prima instan , pe rolul aceleia i instan e sau al unor instan e
diferite.
Excepia de conexitate dei este o excepie de procedur, dilatorie, absolut este limitat n timp
sub aspectul invocrii deoarece poate fi ridicat cel mai trziu la primul termen naintea instan ei
ulterior sesizate, rezolvarea se fac eprintr-o ncheiere interlocutorie car enu se atacd ect odat cu
fondul. Dac excepia se admite, dosarul se trimite, ca regul, insta ei mai nti sesizate, reunira
dosarelor urmnd a se face n faa acestora. Prin excep ie, dac att reclamantul ct i prtul
solicit c areunirea pricinilor s se fac la chiar instan a care rezolv excep ia. Conexarea se va
face la aceast instan. Conexarea nu este posibil dac se ncalc normele de ordine public n
materie de competen, astfel, dac una din pricini este de competen a unei anumite instan e i
prile nu o pot nltura, reunirea cauzelor se va face la cea insta indiferent c ar fi rima sau
ultima instanta, fara a avea relevanta acordul partilor, de principiu de competenta generala si
materiala a unei sectii specializate sau a unui complet specializat.
Exista inca o disputa doctrinara asupra posibilitati de a conexa doua pricini care ambele cer o
competenta exclusiva, disputa nu priveste competenta teritoriala ci competenta materiala, in
special pe cea pe criteriul valorii, ipoteza pentru care s a propus aplicarea prin analogie a
dispozitiei
(art. 99, alin 2.)
In cazul in care de..... competenta teritoriala absoluta a unor insnte absolute, apreciem ca nu va
pute avea loc conexarea.
Prorogarrea Judecatoreasca
Cazuri ;stramutarea pricinilor, delegarea unei instante, administrarea probelor prin comisie
rogatorie, admiterea recursului si casarea cu trimitere spre rejudecare la o alta instanta decat cea
carea judecat fondul, dar egala in grad. ABTINEREA sau recuzarea judecatorilor unei instante

astfel incat nu poate alcatui un complet

Stramutarea pricinilor ; In acele cazuri in care judecarea in bune conditi a unei pricini este pusa
sub semnul intrebarii, al indoielii, legea permite stramutarea pricinii la o alta instanta decat cea
care in mod normal ar fi competenta sa o judece. Stramutarea se prezinta ca o forma de prorogare
judecatoreasca a competentei deoarece prelungirea competentei instantei la care s a stramutat
pricina este un efect al hotararii judecatoresti a instantei superioare care a incuviintat cererea de
stramutare.
Motivele stramutarii sunt expre si limitativ prevazute de art 140:
-banuiala legitima
-siguranta publica
Banuiala este considerata legitima in cazurile in care exista indoiala cu privire la impartialitatea
judecatorilor din cauza circumstantelor procesului , calitatii partilor ori a unor reactii conflictuale
locale.
trebuie observat ca acestea sunt cele trei paliere ale cazului de stramutare insa motivele efective nu
pot fi prevazute de legiuitor, ele sunt explicate de petent in cererea sa de stramutare si care vor fi
apreciate de instanta care o solutioneaza in urma verificarilor interne pe care aceasta le face.
Motivul de siguranta publica se referea la imprejurari exceptionale care presupun ca judecata
procesului la instanta competenta ar crea tulburarea ordinii publice, scandal etc.
Eventuala situatie de rudenie sau afinitate cu magistrati ai instantei de la care se cere stramutarea
pricinii , desi nu se mai regaseste ca si caz distinct de stramutare poate fi valorificat drept banuiala
legitima, indiferent ca s a formulat sau nu anterior o cerere de recuzare la instanta de la care se
cere stramutarea.
Cererea de stramutare pe motiv de siguranta publica are un regim aparte putand fi formulata
numai de catre procurorul de la P ICCJ. Cererea de stramutare este de competenta curtilor de apel
atunci cand instanta de la care se cere stramutarea este fie o judecatorie fie un tribunal si respectiv
este de competenta ICCJ cand se cere stramutarea unui cauza de la Curtea de Apel.
Spre deosebire de regi;ul de drept comun cererea de stramutare se depune direct la instanta
competenta sa o judece. In ce privexte solutionarea cererii de stramutare pe motiv de siguranta
publica aceasta este de competenta exclusiva a ICCJ.
Cererea de stramutare se formuleaza in scris, se motiveaza, se timbreaza si se depune in suficiente
exemplare pentru instanta si pt partile adverse, solutionarea se face in camera de consiliu cu
citarea partilor si participarea obligatorie a procurorului care puen concluzii dupa parti.
Art 143 prevede posibilitatea suspendarii cauzei a carei suspendare se cere pana la solutionarea
cererii de stramutare insa suspendarea se poate acorda numai cu darea unei cautiuni de 1000 de
lei. Pt motive temeinice, tot cu cautiune de 1000 lei dar tot cu citarea partilor se poate solicita
suspendarea chiar inainte de primul termen de judecata. Hotararea care se da asupra suspendarii
nu se motiveaza si este definitiva si poate fi supusa in conditiile si in cazurile expres prev de lege
cailor de atac de retractare.
Cu predilectie, intereseaza ipoteza 503. alin 1 in materia contestatiei in anulare pe motivul lipsei
de citare cu petentul care a formulat cererea de stramutare si nici nu a fost prezent la termenul la
care a avut loc judecata.
In acelasi context ar putea fi incident si motivul de revizuire prevazut de art.509, alin 1.9 referitor

tot la vicierea citarii la termenul de judecata.

Hotararea data asupra stramutarii este susceptibila de indreptare, lamurire sau completare in
conditiile art.442-444. Instanta de la care s a cerut stramutarea dosarului va fi instiintata imediat
din oficiu despre admiterea sau respingerea cererii de stramutare chiar de catre instanta care a
solutionat cererea.
Ca efect al admiterii de stramutare pricina se trimite spre solutionare unui alte instante de acelasi
grad cu cea de la care s-a dispus stramutarea. Cand asupra cererii se pronunta ICCJ stramutarea se
va face la una dintre instantele judecatoresti de acelasi grad aflate in raza oricareia dintre curtile de
apel invecinate cu CA in a carei circumscriptie instantei de la care s a cerut stramutarea.
Daca prin absurd instanta de la care s-a dispus stramutarea a procedat intre timp la solutionarea
cauzei, aceea hotarare se desfiinteaza de drept.
In caz de stramutare in hotarare se va arata in ce masura actele indeploinite de instanta inainte de
stramutare pot fi sau nu pastrate, daca mentiune lipseste se apreciaza ca ar trebui facute toate
actele de procedura inclusiv probele administrate pana la acel moment.