Forma procesului

Procesul cuprinde 3 momente: sesizarea instantei, dezbaterile,

hotararea.

1. Sesizarea instantei
Ca regula generala, se va face doar de persoana care pretinde ca I s-a
incalcat/nesocotit dreptul subiectiv civil sau care nu si poate realiza interesul:
reclamantul
Prin exceptie, instanta poate actiona din oficiu: art 165, 111, 918-in cazul
divortului, instanta se va pronunta din oficiu cu privire la exercitarea
autoritatii parintesti, contributia parintilor la cresterea si educarea copilului,
locuinta copilului si dreptul parintelui de a avea legaturi personale precum si
cu privire la numele pe care il vor purta sotii dupa divort, 17.
2. Dezbaterile
Sunt conduse si controlate de judecator, care va fi tinut la respectarea unor
principii fundamentale in aceasta activitate. Acesta poate introduce
elemente noi faptice sau de drept in virtutea art 22 alin (2)-(rolul activ al
judecatorului), care vor fi supuse dezbaterii contradictorii a partilor. La final,
partile pun concluzii.
3. Hotararea
Art 425 alin(1) lit b : obligativitatea motivarii hotararilor
Metoda procesului
In virtutea rolului activ al judecatorului, acesta are datoria de a pune in
discutia partilor orice imprejurare de drept sau de fapt care sa duca la
dezlegarea spetei si de a ordona administrarea probelor pe care le gaseste de
cuviinta, chiar daca partile se impotrivesc, conform principiului nemijlocirii.
Judecatorul va fi pus in fata unor calificari propuse.
Puterea discretionara/suverana/creatoare a judecatorului
Intervine ori de cate ori judecatorul e pus in situatia de a aprecia anumite
standarde: potrivit art 1, 12-buna credinta, 14, 713, 803, 1796, 2148, 2140,
2107, 1023, 508, 396, 452 NCC si 22 alin (7) NCPC.
Judecatorul va fi tinut sa aprecieze aceste standarde si in functie de norme
extrajuridice-uzante profesionale, norme tehnice, reguli deontologice, norme
de buna practica, reguli morale, conventii colective, etc.
Intervine si cand judecatorul constata o lacuna a legii sau cand legea lasa la
aprecierea judecatorului o anumita masura
Reprezinta facultatea judecatorului de a alege, dupa aprecierea sa, intre mai
multe solutii posibile: art 1495 alin(2), 1541 NCC.
Art 143, 66, 74 alin(4), 139 alin(2), 293 alin(1), 413 NCPC
Maximalizarea rationalitatii-metoda prin care judecatorul trebuie sa ajunga la o
hotarare.
Procesul civil : 2 faze : judecata si executarea silita
1

1) Judecata : cererea de chemare in judecata-ramanerea definitiva a hotararii

Intre aceste 2 momente se gaseste faza de judecata, care cuprinde mai
multe etape:
a) Scrisa : cererea de chemare in judecata- intampinare/ cerere
reconventionala- raspuns la intampinare
b) Cercetarea procesului : sedinta publica, daca legea nu prevede
altfel. De la 1 ianuarie 2016 se aplica art 240 alin (1), potrivit caruia
cercetarea procesului va avea loc in camera de consiliu.
c) Dezbateri in fond : de regula, in sedinta de judecata
d) Deliberarea si pronuntarea hotararii
Cu aceasta ultima etapa se finalizeaza judecata in prima instanta de fond.
Poate urma apoi: -apelul ( cale ordinara de atac) : o noua judecata in fond
-recurs (dupa ce hotararea devine executorie, cale
extraordinara)
-etapa cailor extraordinare de retractare ( contestatia in anulare,
revizuire). Se aplica hotararilor executorii sau definitive.
Nu e obligatoriu ca procesul sa parcurga ambele faze sau ca faza judecatii sa
parcurga toate etapele.
Proces civil echitabil- CEDOArt 6 CEDO- camp de aplicare Presupune existenta unui drept recunoscut de legislatia nationala
Contestatia asupra dreptului respectiv trebuie sa fie una reala si serioasa
Contestatia poate purta fie asupra insasi existentei dreptului, fie asupra
intinderii sale, fie asupra modalitatilor sale de exercitiu
drepturi si obligatii civile

Caracterul civil al drepturilor si obligatiilor se determina nu in functie de

calificarea juridica, ci in functie de continutul material si efectele pe care I le
confera dreptul intern al statului.
In domeniul dreptului civil intra: fostul drept comercial, dreptul familiei,
muncii, mediului, etc
Sunt avute in vedere atat drepturile civile patrimoniale cat si cele personalnepatrimoniale
Toate drepturile cu privire la libertatile individuale in domeniul activitatilor
profesionale sau economice ori in materie de proprietate sunt drepturi civile,
chiar daca statul exercita un control asupra acestor activitati si le supune
eliberarii de autorizatii/ licente.
In toate cazurile in care este limitata puterea de apreciere a autoritatii, art 6
ar trebui sa se aplice pentru a se vedea daca nu s au comis abuzuri in
exercitarea acestei puteri. Spre exemplu retragerea licentei de exercitare a
profesiei de doctor vizeaza drepturi civile. La fel si retragerea licentei de a
vinde bauturi alcoolice intr un restaurant, la suspendarea contractului de
munca, reinscrierea in tabloul avocatilor sau medicilor, etc.

Daca autoritatea dispune de putere suverana de apreciere pentru eliberarea

autorizatiei, atunci nu mai avem drept individual si nu se mai poate aplica
textul de lege.
Doar existenta unui element discretionar in textul de lege nu exclude in sine
existenta unui drept civil.
In materie de securitate sociala se considera in prezent aplicabil
Acest articol poate fi invocat indiferent daca garantiile prevazute de el nu au
fost respectate de o jurisdictie administrativa, constitutionala, financiara sau
disciplinara.
In situatia jurisdictiilor constitutionale trebuie retinut ca acest articol se aplica
doar daca acestea exercita controlul la sesizarea unui particular pe calea
exceptiei de neconstitutionalitate.
Garantiile prevazute de acest articol vizeaza atat persoanele fizice cat si
persoanele juridice
In cadrul persoanelor fizice includem:
i.
Cetateni ai statului in care se pune problema respectarii art 6
ii.
Cetateni ai altui stat parte la conventie
iii.
apatrizi care au un litigiu in acel stat
garantiile vizeaza aceste persoane indiferent de rolul lor in procesul civil, dar
nu joaca contra sau in favoarea statului atunci cand este parte in proces
deoarece dreptul de recurs individual este recunoscut persoanelor fizice,
organizatiilor neguvernamentale sau grupurilor de particulari; in alte cuvinte,
nu poate fi invocat de un stat chiar daca este parte la conventie
martorii, expertii si aparatorii nu pot invoca art 6

Cazuri in care nu si gaseste aplicabilitate art 6:

Proceduri intentate de un particular nu in calitatea sa de persoana privata, ci

in aceea de cetatean, precum litigiile in materie fiscala, asigurari sociale,
alegeri, drept al strainilor de serviciu militar ori civil sau de drepturi de natura
politica.
Procedura privind nationalitatea unui individ
Procedura in care se invoca greseala unui judecator de a nu fi studiat in mod
aprofundat dosarul

Exigentele consacrate de art 6:

Accesul la justitie
Examinarea cauzei in mod echitabil, public si in termen rezonabil
Tribunal independent si impartial, stabilit prin lege
Pronuntarea hotararii in public

Accesul la justitie
Dreptul la o instanta nu semnifica numai posibilitatea juridica efectiva de a te
adresa unui tribunal, ci si dreptul de a obtine executarea silita a hotararii
pronuntate
3

Dreptul la acces la o instanta nu este unul absolut, putand fi supus unor

restrictii legitime, limitari care trebuie sa urmareasca un scop legitim si sa fie
proportionale cu acesta
Dreptul de acces la o instanta trebuie sa fie concret si efectiv
Fiecare stat este liber sa determine maniera in care isi executa obligatia de a
garanta accesul liber la justitie, dar Curtea este cea care apreciaza, in ultima
instanta, daca au fost respectate exigentele Conventiei
Dreptul de acces la o instanta presupune, printre altele, respectarea
principiului securitatii juridice, care impune si ca solutia data in mod definitiv
sa nu fie repusa in discutie
Examinarea cauzei in mod echitabil, public si in termen rezonabil
Aceasta cerinta presupune respectarea unor principii fundamentale:
contradictorialitatea, dreptul la aparare, egalitatea de arme.
Presupune ca fiecare din parti sa dispuna de posibilitati suficiente,
echivalente, adecvate pentru a isi sustine pozitia si ca niciuna din parti sa nu
fie defavorizata
In ce priveste termenul rezonabil, NCPC a introdus in art 522-526 procedura
contestarii tergiversarii procesului. Aceasta conditie va fi analizata in concret,
tinandu se seama de durata procedurii, natura pretentiilor, complexitatea
procesului, comportamentul autoritatilor,etc.
Examinarea cauzei de un tribunal impartial si independent
Aceasta conditie presupune plenitudine de jurisdictie, atat cu privire la fapte,
cat si sub aspectul dreptului aplicabil
Este vorba desigur despre instantele de fond dar si despre instantele de apel,
pentru ca in recurs se examineaza doar aspectele de drept.

Definirea dreptului procesual civil si caracterele sale

Dreptul procesual civil reprezinta ansamblul normelor juridice care

reglementeaza modul de judecata de catre instantele judecatoresti a
pricinilor referitoare la drepturi civile sau politice ori la interese legitime care
se pot realiza numai pe calea justitiei, precum si modul de executare silita a
hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii.
Din punct de vedere al obiectului de reglementare, normele de
procedura pot fi clasificate in 3 categorii:
i.
norme de organizare judecatoreasca: reglementeaza alcatuirea
instantelor, numirea si avansarea judecatorilor, statutul lor,
compunerea completelor de judecata, incompatibilitatea judecatorilor,
abtinerea si recuzarea lor
ii.
norme de competenta: atributiile instantelor judecatoresti fata de
atributiile altor organe de stat, repartizarea pricinilor civile in
competenta instantelor
iii.
norme de procedura propriu-zisa: modul de judecata al pricinilor
civile precum si modul de executare silita a titlurilor executorii
4

normele de procedura propriu-zisa pot fi clasificate la randul lor:

norme de procedura contencioasa: regulile de urmat in solutionarea unui
litigiu, cand dreptul partii este incalcat sau contestat
norme de procedura necontencioasa : reglementeaza activitatea
instantelor in cazul unor cereri pentru solutionarea carora este nevoie de
interventia instantei fara sa se urmareasca stabilirea unui drept potrivnic fata
de o alta persoana
norme de executare silita: reguli prin care creditorul, cu ajutorul organelor
de executare, isi poate realiza drepturile constatate printr un titlu executoriu,
atunci cand debitorul nu si executa de buna voie obligatia
normele de procedura sunt, de regula, imperative, prin urmare:
i.
partile nu pot conveni, nici chiar cu autorizarea instantei, sa se abata
de la ele sau sa acopere viciile de procedura ale unui act realizat cu
incalcarea normelor imperative
ii.
incalcarea poate fi invocata de oricare din parti, din oficiu sau de
procuror, in orice stadiu al procesului, daca legea nu prevede altfel
iii.
sanctiunile aplicabile vor fi grave: nulitatea absoluta, decaderea,
perimarea
exista si exceptii, adica norme de procedura civila cu caracter
dispozitiv, pe care le contine NCPC: normele care permit exercitarea
drepturilor procedurale personal sau prin mandatar-art 80, formularea cererii
reconventionale-art 209, admisibilitatea probei cu martori-309,315,
incunostintarea debitorului prin somatie de inceperea executarii silite-666,
unele norme de competenta teritoriala-normele de competenta teritoriala
alternativa.

Izvoarele dreptului procesual civil

Constitutia
Regulamentele
Legile organice, ordinare, decretele, ordonantele si hotararile guvernului care
cuprind norme de procedura civila
Noul Cod de Procedura civila

Aplicarea in timp
Art 24 CPC stabileste ca dispozitiile prezentului Cod se aplica numai
proceselor si executarilor silite incepute dupa intrarea acestuia in vigoare
Procesele in curs de judecata si executarile silite incepute sub legea veche
raman supuse aceleiasi legi, iar in cazul schimbarii competentei
instantelor, procesele vor continua sa fie judecate de aceleasi instante
anterioare
Daca vechea instanta este insa desfiintata, dosarele vor fi trimise instantei
competente potrivit NCPC, dar judecata va avea loc potrivit regulilor sub care
a luat nastere procesul
5

Art 26 alin(1) : conditiile de admisibilitate si puterea doveditoare a

probelor preconstituite si a prezumtiilor legale sunt guvernate de legea in
vigoare la data producerii faptelor juridice care fac obiectul
probatiunii=> conditiile de admisibilitate si puterea doveditoare a celorlalte
probe este guvernata de legea in vigoare la data inceperii procesului.
Art 26 alin(2): administrarea probelor se face potrivit legii in vigoare la
data administrarii lor
Art 27: hotararile sunt supuse cailor de atac, motivelor si termenelor
prevazute de legea sub imperiul careia a inceput procesul