Contractul de comerT internaTional

1. Notiune
Contractul de comert international nu are o definitie sintetica, unanim acceptata. Potrivit doctrinei contractul de comert international este contractul comercial, definit in sistemele nationale de drept, marcat de un element de extraneitate. Pentru ca elementul de extraneitate face posibila aplicarea unei legi straine, instrumentele juridice internationale, cuprinzand norme uniforme in materie comerciala, au incercat si o definitie unitara a internationalitatii unui contract. Astfel: contractul de transport este international daca locul imbarcarii/incarcarii si locul debarcarii/descarcarii sunt situate pe teritorii statale deosebite sau daca aeronava transportatoare survoleaza un teritoriu tert cu escala, indiferent de nationalitatea sau cetatenia partilor contractante; contractul de intermediere este international daca sediul reprezentatului si al intermediarului se afla pe teritorii statale diferite; contractul de leasing este international daca utilizatorul si finantatorul isi au sediul, domiciliul sau resedinta pe teritorii statale deosebite. 2. Clasificarea contractelor de comert international Clasificarea prezinta importanta intrucat apartenenta unui contract la o categorie sau alta reverbereaza asupra regimului juridic al acestuia. Criterii de clasificare Dupa participantii la contractul de comert international: a) b) contracte de comert international incheiate intre state; contracte de comert international mixte (inc eiate intre state, pe

de!o parte, si comercianti din alte state, pe de alta parte";

c)

contracte de comert international incheiate intre comercianti

din state diferite. Contractele de comert international incheiate intre state prezinta urmatoarele particularitati: - partile contractante trebuie sa aleaga, obligatoriu, legea aplicabila contractului; ! partile contractante trebuie sa aleaga instanta competenta sa solutioneze litigiile nascute din acel contract; ! partile contractante trebuie sa faca declaratie de renuntare la imunitatea de jurisdictie, pentru acel contract. ! statul trebuie sa fie reprezentat prin ministrul finantelor ori de o persoana cu depline puteri. Contractele mixte prezinta urmatoarele particularitati: - partile contractante pot alege legea aplicabila; daca nu au facut!o, contractul de comert international va fi supus legii in vigoare in statul parte la contract; ! partile contractante pot alege instanta competenta sa solutioneze litigiile nascute din acel contract; daca nu au facut!o, va fi competenta instanta suprema din statul parte la contract; ! statul parte trebuie sa faca declaratie de renuntare la imunitatea de jurisdictie, pentru acel contract. a) b) c) Dupa durata: contracte de comert international pe termen scurt (cel mult 1 an); contracte de comert international pe termen mediu (3-5 ani); contracte de comert international pe termen lung (5-25 ani).

#ncadrarea in categoriile mentionate are consecinte asupra cuprinsului contractului, mai

ales pentru cele pe termen mediu sau lung, in cuprinsul acestora trebuind sa figureze clauze de adaptare a valorii contractului. Aceasta clasificare nu are suport intr!un instrument international de aplicatiune universala; isi gaseste suport in domeniul bancar, unde creditele sunt clasificate, in raport de termen, in credite pe termen scurt, mediu sau lung. Sub aspectul structurii: a) b) contracte simple - cuprind o singura operatiune juridica; contracte complexe cuprind mai multe operatiuni juridice (ex: barter,

franc ising, leasing, consignatie". Dupa existenta reglementarii lor: a) contracte numite au o reglementare pe planul legislatiilor nationale, si,

de cele mai multe ori, in instrumentele interstatale (ex: vanzare, mandat, comision, depozit"; b) contracte nenumite $ nu cunosc reglementare nici in planul dreptului

national, nici in instrumentele interstatale (ex: barter, consulting!engineering, turism"; se incearca reglementarea prin analogie a acestor contracte, dar solutiile nu sunt intotdeauna pertinente. 3. !ncheierea contractelor de comert international %istingem intre: a) b) a) incheierea contractului intre pre"enti incheierea contractului intre absenti

!ncheierea contractului intre pre"enti

#omentul incheierii este acela al realizarii acordului de vointa (al inc eierii negocierii, finalizata cu realizarea acordului de vointa". Acest moment se precizeaza in instrumentul scris intocmit pentru acel contract; daca nu s!a confectionat un instrument scris (uneori

nici nu este necesar", momentul se probeaza cu data inscrisa in protocolul sedintei de negociere, care se intocmeste intotdeauna. $ocul incheierii contractului este locul unde s!a realizat acordul de vointa; locul se consemneaza in instrumentul scris confectionat; daca nu s!a intocmit un instrument scris locul se precizeaza in protocolul sedintei de negociere. b) !ncheierea contractului intre absenti incheierea contractului prin corespondenta

Acceptarea ofertei trebuie sa circule prin mijloace de siguranta si rapiditate cel putin egale cu acelea prin care a circulat oferta. &istemele de drept retin teorii diferite cu privire la momentul inc eierii contractului. #n sistemele de common!la' contractul de comert international se considera inc eiat la momentul la care acceptantul a expediat scrisoarea de acceptare; momentul este probat cu data inscrisa pe stampila serviciului postal de la sediul acceptantului. Cu privire la locul inc eierii contractului de comert international, acesta este sediul acceptantului $ ()*+#A ),P)%#(#-.##. Aceasta teorie nu este acoperitoarea pentru ambele parti contractante, nu ofera acestora certitudine cu privire la momentul inc eierii contractului. #n legislatiile moderne se aplica ()*+#A +)C)P(#-.##, ce se regaseste si in instrumentele internationale. Conform acestei teorii contractul se considera inc eiat in momentul in care ofertantul a primit scrisoarea de acceptare; momentul se probeaza cu data inscrisa pe stampila serviciului postal de la sediul ofertantului. $ocul inc eierii contractului este sediul ofertantului. %reptul roman, ca si cel portug ez, brazilian, retine o varietate a teoriei receptiunii $ ()*+#A #./*+0A(#-.##. Conform acestei teorii contractul se considera inc eiat in momentul in care, prin orice mijloc, ofertantul s!a informat asupra existentei si continutului acceptarii (inainte sau dupa primirea scrisorii de acceptare". $ocul

inc eierii contractului este, si aici, sediul ofertantului. (eoria este acoperitoare pentru ambele parti contractante. *ferta de contractare poate fi cu termen sau fara termen. *ferta cu termen nu poate fi revocata inauntrul termenului, fara daune. *ferta fara termen trebuie mentinuta un timp rezonabil, potrivit naturii contractului si potrivit obiceiului practicat pe piata ofertantului. &e accepta in cvasi!unanimitatea sistemelor de drept ca, atat oferta, cu sau fara termen, cat si acceptarea, pot fi revocate fara daune daca scrisoarea de revocare a ofertei/acceptarii ajunge la destinatar inainte sau cel tarziu o data cu scrisoarea de oferta/acceptare. )xceptie face 0area 1ritanie unde, posta fiind reprezentantul destinatarului, depunerea unui inscris la posta ec ivaleaza cu depunerea acestuia in mana destinatarului; prin urmare, nici oferta, nici acceptarea, odata depuse la posta, nu mai pot fi revocate. incheierea contractului prin telefon

#omentul inc eierii este cel al convorbirii telefonice, finalizata cu acordul de vointa. #n privinta locului inc eierii solutiile sunt diferite: ! in dreptul anglo!american locul inc eierii este sediul celui apelat la telefon; ! in dreptul continental locul inc eierii este sediul celui care are initiativa convorbirii telefonice. %. Cuprinsul contractului de comert international Clau"ele contractului de comert international 1. Clau"e obligatorii a" Elemente de identificare a partilor ! daca partener este un stat, acesta este reprezentat de ministrul finantelor. #n contractul de comert international se va preciza statul, reprezentantul, calitatea in care reprezinta

statul, eventual numarul scrisorii de imputernicire, daca reprezentantul este altul decat ministrul finantelor; ! daca partener este un comerciant persoana fizica, in contract vor fi prevazute: numele, prenumele, cetatenia, domiciliul, actul de identitate, numarul de inregistrare in registrul de evidenta; ! daca partener este un comerciant persoana juridica, in contract vor fi prevazute: denumirea, sediul, , eventual numarul de inmatriculare in registrul de evidenta, nationalitatea, numele si prenumele persoanei fizice care reprezinta persoana juridica, calitatea in care o reprezinta (administrator, director, procurist", cetatenia, domiciliul, actul de identitate ale acestuia. b" Precizarea naturii juridice a contractului #n raport de natura juridica a contractului in cuprinsul acestuia pot fiinta anumite obligatii subintelese ale partilor sau anumite clauze, ce sunt de esenta contractului respectiv. )x: ! clauza de exclusivitate $ de esenta contractelor de agent, factoring, concesiune exclusiva, publicitate; ! clauza de confidentialitate $ de esenta contractelor de 2no'! o', franc ising, publicitate, consulting!engineering; ! clauza de nonconcurenta $ de esenta contractelor de publicitate comerciala, sponsorizare, licenta de brevet. c) Obligatiile partilor d) Termenele de executare a obligatiilor e) Modalitatile de plata 2. Clau"e facultati&e a" lauze referitoare la raspundere

Clau"a penala Clau"ele exoneratoare de raspundere si limitati&e de

raspundere Acestea au uneori o configuratie legala. Astfel, de exemplu, Conventia de la 1erna $ 3456,3447, privitoare la transportul international de marfuri pe calea ferata, limiteaza raspunderea carausului in situatia in care expeditorul nu a declarat sau a declarat incorect natura si valoarea marfii. Clau"a de forta ma'ora

#ntrucat sistemele de drept definesc diferit forta majora, odata cu inscrierea in contract a acestei clauze, partile sunt obligate sa consemneze: ! ! ce inteleg prin forta majora; durata evenimentului de forta majora care, in conditiile stipulate, duce la rezilierea contractului fara daune; ! intervalul de timp in care partile trebuie sa!si comunice producerea sau incetarea evenimentului de forta majora; ! cine anume urmeaza sa certifice, pentru fiecare parte, producerea evenimentului de forta majora (in +omania $ Camerele de Comert si #ndustrie teritoriale". b" lauze de mentinere a !alorii contractului ! au ca scop mentinerea ec ivalentei prestatiilor - cele mai utilizate sunt: Clau"a de indexare

Presupune stabilirea monedei de plata si exprimarea pretului in unitatea de masura a materiei prime sau energetice de care depinde executarea acelui contract. )x: vanzarea

de aluminiu (produs energofag" $ pretul va fi exprimat in 2' . Clau"a de optiune asupra monedei liberatorii

Presupune exprimarea pretului contractului intr!o moneda de cont si precizarea, la inc eierea contractului, a posibilitatii partilor de a plati intr!una din mai multe valute convenite. * asemenea prevedere conserva ec ilibrul prestatiilor prin aceea ca partile vor evita riscul sc imbului valutar, platind in moneda pe care o au in excedent. Clau"a &alutara

Cunoaste mai multe forme: ! clau"a mono&alutara indexarea pretului contractului in raport de o anumita valuta, considerata forte pe piata respectiva, plata putandu!se face intr!o alta moneda; ! clau"a pluri&alutara (multi&alutara) indexarea pretului contractului in raport de media ponderata a ratelor reciproce de sc imb dintre anumite valute care formeaza 8cosul valutar9; ! clau"a ()* $ indexarea pretului contractului in raport de %repturile &peciale de (ragere (moneda scripturala a /ondului 0onetar #nternational, a 1#+%". &e practica in contractele care au la baza un imprumut acordat de 1#+%. ! clau"a +,-. $ indexarea pretului in raport de moneda )-+*; se utilizeaza in raporturile cu statele membre ale Comunitatii )uropene, dar di afara spatiului )-+*. Clau"a aur

Presupune indexarea pretului in raport de valoarea gramului de aur; nu se utilizeaza aceasta clauza in statele care nu coteaza aurul. c) lauze de adaptare a !alorii contractului

! au ca scop restabilirea ec ilibrului rupt al prestatiilor ! cele mai utilizate sunt:

Clau"a clientului mai fa&ori"at

Are un grad mare de automatism, asemanator clauzelor de mentinere a valorii contractului. )ste utilizata in contractele de comert international inc eiate pe termen lung. 0ecanismul se declanseaza din initiativa celui care ofera clauza si se prezinta astfel: daca pe durata executarii unui contract primar cel care acorda clauza inc eie cu un tert un contract mai avantajos tertului, clauza presupune modificarea contractului primar, fara daune, aliniindu!l la conditiile mai avantajoase oferite tertului. Aceasta clauza nu presupune renegocierea contractului. %ispare automatismul. Clauza presupune o oarecare renegociere a contractului, ce se declanseaza de catre beneficiarul clauzei care, daca pe durata executarii contractului primar primeste de la un tert o oferta mai avantajoasa, trebuie sa prezinte termenii acesteia partenerului sau din contractul primar, acesta avand urmatoarele posibilitati: !. daca situatia financiara ii permite, !a alinia contractul primar la termenii ofertei concurente, continuandu!se relatiile din contractul primar; !!. daca situatia financiara nu ii permite, exista doua posibilitati: 1) contractul primar se suspenda, fara daune, beneficiarul clauzei urmand sa Clau"a ofertei concurente

inc eie contractul cu ofertantul concurent, iar la expirarea noului contract se vor relua relatiile din contractul primar; 2) contractul primar se reziliaza, fara daune, iar beneficiarul ofertei va

inc eia contractul cu ofertantul concurent :a formularea acestei clauze partile trebuie sa precizeze in ce limite o oferta poate fi considerata concurenta. Pentru a se constata daca o oferta este concurenta trebuie sa se

faca o comparatie. %aca elementul de diferentiere este pretul, iar celelalte elemente sunt identice, comparatia usor de realizat. %ar, de cele mai multe ori, situatia este mai complexa, fie cand pretul este identic, dar celelalte elemente difera (ex. modalitati de plata, calitate, cantitate, regularitate, termen", fie cand toate elementele, inclusiv pretul, sunt diferite. Clau"a de /hardship0 (de impre&i"iune)

0ecanismul acestei clauze are la baza principiul fundamental al dreptului $ 8pacta sunt servanda9 daca 8rebus sic stantibus9; presupune sc imbarea substantiala a conditiilor ce au fost esentiale, determinante la inc eierea contractului: pe durata executarii contractului intervine un eveniment independent de fapta si vointa partilor contractante, imprevizibil si insurmontabil pentru acestea, si care face executarea pe mai departe a contractului pentru una dintre parti extrem de oneroasa. %aca in contract este inserata aceasta clauza, partea a carei obligatie nu mai poate fi executata decat in conditii foarte oneroase va aduce la cunostinta celeilalte parti producerea evenimentului. %aca partenerul contractual accepta calificarea evenimentului ca fiind de 8 ards ip9, partile vor proceda la renegocierea contractului, fara daune. %aca partenerul contractual nu accepta calificarea evenimentului ca fiind de 8 ards ip9, partile se vor adresa unei instante de arbitraj ce se va pronunta cu privire la calificarea imprejurarii in discutie, partile urmand sa respecte otararea arbitrala. )venimentul de 8 ards ip9 nu trebuie confundat cu evenimentul de forta majora. &pre deosebire de 8 ards ip9, ce permite executarea pe mai departe a obligatiilor partilor, dar in conditii foarte oneroase pentru una dintre ele, forta majora face executarea pe mai departe a contractului absolut imposibila. Clau"a de escaladare (renegociere) a pretului

:a inc eierea contractului partile precizeaza pretul, asupra caruia se plateste un acont,

transele ulterioare sau c iar pretul in intregime urmand a fi corectat prin renegociere, la intervale prestabilite. d" lauze de continuitate a relatiilor contractuale ! produc efecte dupa incetarea raporturilor contractuale ! prezenta in contract a acestor clauze face ca partenerii sa nu poata inc eia un contract de acelsi fel cu un tert decat daca, facandu!si reciproc oferte, unul dintre ei refuza inc eierea unui nou contract Clau"a primului refu"

:a expirarea contractului una dintre parti nu poate inc eia un contract asemanator cu un tert decat daca partenerul sau din contractul primar nu doreste sa inc eie un nou contract de acelasi fel. Clau"a primului si ultimului refu"

Partea care doreste sa inc eie un nou contract va prezenta oferta partenerului sau din contractul primar de acelasi fel. %aca acesta refuza oferta, ofertantul procedeaza la renegocieri pe piata respectiva, dupa care prezinta din nou oferta partenerului din contractul primar. %aca acesta refuza din nou inc eierea contractului, se va putea proceda la inc eierea unui nou contract. e" lauza "electio juris# (de alegere a legii aplicabile contractului" &pre deosebire de dreptul intern, principiul libertatii contractuale are in dreptul comertului international valente mult mai cuprinzatoare. Astfel, partile contractante pot nu numai sa inscrie in contractul lor orice clauza, in limitele dispozitiilor supletive din legislatiile nationale, dar, mai mult, pot alege legea care sa guverneze acest contract cu element de extraneitate. Acest principiu, in temeiul caruia partile contractante pot sa aleaga legea aplicabila contractului, este un principiu de drept conflictual, cunoscut sub denumirea de lex

&oluntatis. )ste un principiu legal in numeroase legislatii (ex: in dreptul roman $ :egea nr. 367/344;" sau un principiu evidentiat de practica judecatoreasca si arbitrala (ex: dreptul anglo!american". #n temeiul principiului lex !oluntatis partile desemneaza legea aplicabila contractului $ lex contractus. Partile unui contract de comert international pot sa aleaga ca lex contractus numai o lege in vigoare. %aca partile fac trimitere la un proiect de lege sau la o lege abrogata, aceasta trimitere nu are valoarea desemnarii legii aplicabile, ci reprezinta ceea ce dreptul numeste receptarea contractuala: pentru rapiditate, pentru facilitarea redactarii inscrisului contractual, partile inteleg sa transforme in text al contractului proiectul de lege sau legea abrogata si, independent de acesta, ele pot sa determine lex contractus (o lege in vigoare". -nele sisteme de drept permit partilor sa aleaga ca lex contractus orice lege in !igoare, de oriunde ar fi ea$ Alte sisteme permit partilor sa aleaga ca lex contractus numai o lege cu care contractul are: ! ! ! ! o legatura efectiva (ex: dreptul american"; o legatura semnificativa (ex: dreptul englez"; o legatura substantiala (ex: dreptul german"; o legatura serioasa (ex: dreptul polonez". %aca partile nu au determinat legea aplicabila contractului, revine forului de jurisdictie sarcina de a stabili legea aplicabila contractului; aceasta determinare se face in baza principiilor conflictuale subsidiare din dreptul forului. #n unele sisteme de drept principiile conflictuale subsidiare sunt principii legale (ex: :egea nr. 367/344;", iar in alte sisteme aceste principii sunt evidentiate de practica.

#n lumina :egii nr. 367/344;, aliniata Conventiei de la +oma din 3456, privind legea aplicabila obligatiilor internationale, partile contractante pot alege mai multe legi care sa guverneze contractul (ex: o lege pentru obligatiile uneia dintre parti, o lege pentru obligatiile alteia, pentru executare etc.". #n dreptul roman, in temeiul principiilor conflictuale subsidiare legale, contractele sinalagmatice se considera supuse legii statului cu care acestea au legaturile cele mai stranse; legiuitorul presupune ca un contract sinalagmatic are legatura cea mai semnificati!a cu legea in !igoare la sediul, domiciliul sau resedinta debitorului prestatiei caracteristice$ %aca nu se poate preciza aceasta prestatie caracteristica, contractul se considera supus legii in vigoare la locul inc eierii acestuia %lex loci contractus)$ Alte sisteme de drept (ex: rus, ce " considera, in tacerea partilor, contractul ca fiind supus lex loci contractus$ Alte sisteme (ex: dreptul anglo!american" considera contractul de comert international ca fiind supus lex loci executionis$ %aca este un contract cu executare succesiva, va fi supus legii in vigoare la locul executarii principale, si, numai daca nu se poate preciza locul executarii sau nu se poate determina locul executarii principale, atunci contractul va fi supus legii in vigoare la locul inc eierii acestuia. $ex contractus1 determinata dupa regulile amintite1 &a gu&erna fondul si efectele contractului. 5. 2orma contractului de comert international Potrivit :egii nr. 367/344;, forma contractului este supusa tot lex contractus, desemnata in temeiul lex voluntatis, dar contractul se considera totusi inc eiat valabil sub aspectul formei, daca aceasta respecta conditiile prevazute de legea in vigoare la locul inc eierii contractului, in temeiul principiului locus regit actum$ .evoia de siguranta in operatiunile comerciale a impus elaborarea unui cadru uniform pentru contractul de comert international. Acesta se poate realiza pe doua cai:

A. Prin efortul comerciantilor concreti, reuniti in asociatii internationale, acesta fiind cadrul contractual uniform de aplicatiune facultati!a& 1. Prin efortul statelor, acesta fiind cadrul uniform legal, obligatoriu pentru resortisantii din aceste state. 3. Cadrul contractual uniform de aplicatiune facultativa este reprezentat de: ! contracte tip, contracte standard, contracte model ! contracte cadru ! g iduri de contractare ! conditii generale ! uzante comerciale internationale a) Contractele tip1 standard1 model sunt elaborate de comerciantii cu mai multa experienta intr!o anumita operatiune sau de asociatiile internationale de comercianti. Contractul are doua parti: ! o parte speciala, diferita de la un contract la altul si care se negociaza pentru fiecare situatie in parte ! o parte generala, legata de natura contractului, de specificitatea acestuia, care este prefabricata, pe care partenerul o accepta asa cum este, fara a fi vreun impediment ca una sau alta dintre clauzele prestabilite sa fie renegociata Contractele tip au o larga raspandire. b) Contractele cadru au o parte generala, negociabila in fiecare caz in parte, cuprinzand doar elementele esentiale, urmand ca elementele de amanunt sa fie detaliate ulterior prin contracte adiacente, avand aceeasi cauza, intre aceleasi parti sau de fiecare parte cu tertii.

c) 4hidurile de contractare au in vedere atentionarea partilor asupra clauzelor pe care trebuie sa le cuprinda contractul, cu formularea mai multor variante, partile urmand sa opteze asupra unei variante. d) Conditiile generale contin detalierea unora dintre obligatiile partilor; partile le accepta in fiecare caz concret prin vointa lor comuna. e) ,"antele comerciale internationale contin reguli de livrare a marfurilor si de partajare a c eltuielilor de transport in vanzarea internationala. Partile contractante concrete pot conveni inc eierea contractului, de exemplu, in conditiile regulilor #.C*()+0&, cu trimitere la una din clauzele /*1, C#/, /A& etc. -zantele comerciale internationale au caracter facultativ. 1. Cadrul uniform legal a fost creat prin vointa statelor si este obligatoriu pentru

statele ratificante sau aderente. 5. )olutionarea litigiilor 3. )olutionarea litigiilor de catre instantele 'udecatoresti Ca orice litigiu, si litigiul izvorat din contractul de comert international este de competenta instantelor judecatoresti. +ezultand dintr!un contract cu element de extraneitate, litigiile au caracter international. :egile procedurale cuprind reglementari in temeiul carora se stabileste competenta de solutionare a unor asemenea litigii. #n general se recunoaste competenta instantelor de la sediul paratului, afara numai daca legea procedurala nu are in vedere fie o competenta exclusiva, fie o competenta alternativa. #ndiferent de sediul paratului, legile procedurale prevad ca in litigiile nascute in legatura cu un bun imobil competenta apartine instantei de la locul situarii bunului. Alteori legile procedurale prevad o competenta alternativa. Astfel, intr!un litigiu

izvorat dintr!un contract de asigurare este competenta: ! ! ! fie instanta de la sediul asiguratorului fie instanta de la locul situarii obiectului asigurarii fie instanta de la locul producerii evenimentului asigurat. %aca nu s!a prevazut o competenta exclusiva sau alternativa in legea procedurala, partile litigante pot conveni, prin conventie de prorogare de competenta, sa solutioneze litigiile dintre ele la o alta instanta decat aceea a paratului. #n general, solutionarea litigiilor de dreptul comertului international de catre instantele judecatoresti este: interne; costisitoare pentru parti, care pot fi puse in situatia ca pentru greoaie1 intrucat instantele sunt foarte incarcate si cu litigiile

una si aceeasi cauza sa apeleze la serviciile mai multor avocati. %in aceasta cauza s!a simtit nevoia de solutionare a acestor litigii intr!o maniera mai rapida si mai apropiata nevoile partilor contractante, mecanism asigurat de arbitrajul comercial international$ 6. 3rbitra'ul comercial international a) Clasificare7 ! (in punctul de &edere al duratei instantei de arbitrare7

arbitraj ocazional (ad! oc" $ se constituie si exista pentru solutionarea unui litigiu determinat

arbitraj permanent (institutionalizat" $ are o existenta nelimitata in timp

Arbitrajul permanent se clasifica, in functie de competenta ratione personae, in: ! arbitraj international $ competent pentru litigiile dintre parteneri din

orice state ale lumii (ex. Curtea de arbitraj international de pe langa Camera de Comert #nternational din Paris"; ! arbitraj regional $ competent pentru litigiile dintre partenerii unei anumite regiuni (ex. Arbitrajul afro!asiatic de la .e' %el i"; ! arbitraj bilateral $ competent pentru litigiile dintre partenerii a doua state (ex. Comisia de arbitraj americano!canadiana, #nstitutul regal de arbitraj de la &toc2 olm"; ! arbitraj national cu competenta internationala (ex. Curtea de Arbitraj Comercial #nternational de pe langa Camera de Comert si #ndustrie a +omaniei". 'n functie de competenta ratione materiae, arbitrajul permanent se clasifica in: ! arbitraj universal $ solutioneaza litigii izvorate din orice contracte de comert international ! arbitraj specializat $ solutioneaza litigii izvorate din anumite contracte (ex. Arbitrajul maritim de la :ondra, Arbitrajul de la 1remen pentru litigii izvorate din comertul cu bumbac". cauzei: ! arbitraj in drept (in jure" $ arbitrul solutioneaza cauza facand aplicarea unei legi, aleasa de parti sau determinata de arbitru prin mecanismul conflictual din lex fori"; ! arbitraj in ec itate (ex ae<uo et bono" $ arbitrul solutioneaza cauza facand aplicarea principiilor generale de drept $ buna!credinta, ec itatea (mai ales in situatia contractelor de export complex, cooperare in productie, barter". %upa elementele pe care le poate utiliza arbitrul in solutionarea

b) !n&estirea instantei arbitrale #ntrucat solutionarea cauzei pe calea arbitrajului reprezinta o procedura derogatorie fata de cea de drept comun, investirea instantei de arbitraj trebuie sa se faca in forme exprese, speciale. #nvestirea se poate face: ! prin &ointa statelor $ exista conventii care obliga ca litigiile din anumite contracte sa fie solutionate pe calea arbitrajului, stabilind si instanta competenta. Astfel, Conventia de la 0oscova, din 34=;, denuntata de +omania in 344=, obliga ca toate litigiile izvorate din contractul de vanzare de marfuri inc eiat intre comercianti din statele parti sa fie solutionate pe calea arbitrajului, stabilindu!se si competenta de drept comun a instantei de arbitraj de la sediul paratului; ! prin &ointa partilor investirea cunoaste doua forme: Clau"a de arbitra' (compromisorie)

&e inc eie obligatoriu in forma scrisa, indiferent de forma inc eierii contractului in care figureaza. Cuprinde vointa neec ivoca a partilor contractante de a solutiona un eventual litigiu nascut din acel contract pe calea arbitrajului, desemnandu!se si instanta de arbitraj competenta. %esi clauza de arbitraj are figura juridica a unei conventii accesorii, grefata pe contractul principal de comert international, regimul sau juridic se abate de la principiul 8accesorium se<uitur principale9 in sensul ca, daca acel contract de comert international este nul sau anulabil, clauza de arbitraj, sub conditia de a fi redactata in scris si de a fi cuprins vointa indubitabila a partilor de a solutiona litigiile pe calea arbitrajului (cu

desemnarea instantei arbitrale", isi pastreaza validitatea. Compromisul conventie inc eiata intre partile litigante, in

cazul in care contractul din care a izvorat litigiul nu cuprinde clauza de arbitraj, prin care acestea convin ca litigiul sa fie solutionat de catre o instanta arbitrala. Partile indica instanta competenta si, eventual, legea aplicabila, daca aceasta nu a fost prevazuta in contract, precum si completul de arbitrare. c) Completul de arbitrare Completul de arbitrare poate fi format dintr!un arbitru unic, desemnat de comun acord de partile litigante sau dintr!un numar egal de arbitri desemnati de fiecare parte, acestia alegandu!si un supraarbitru. Arbitri lucreaza in deplina impartialitate in raport cu partile in litigiu si in deplina independenta. -nele instante de arbitraj au o lista de arbitri, partile alegand din aceasta lista; tot din aceasta lista arbitri desemnati numesc un supraarbitru. #n alte state (&-A, Canada" partile radiaza din lista persoanele pe care le considera incompatibile cu cauza; dintre persoanele neradiate presedintele instantei arbitrale desemneaza completul arbitral. %ezbaterile au loc in contradictoriu; partile pot fi prezente sau reprezentate. &e poate folosi orice mijloc de proba. >otararea arbitrala trebuie sa fie motivata in fapt si in drept. >otararea poate fi re!izuita pentru acte noi, la aceeasi instanta, rectificata, pentru erori materiale. >otararea poate fi atacata, la instanta judecatoreasca ce ar fi fost competenta daca partile nu ar fi recurs la arbitraj, cu actiune in anulare1 pentru situatiile prevazute expres de legea procedurala (in dreptul roman: art. ?@A/ C.pr.civ".

)xecutarea otararii arbitrale se face, de regula, voluntar. Apar probleme ori de cate ori una dintre parti nu accepta executarea otararii, punandu!se problema executarii silite. %aca executarea silita se face in tara unde s!a pronuntat otararea, se va aplica formula executorie. %aca executarea silita a otararii arbitrale se face intr!o alta tara decat tara unde a fost pronuntata otararea ce trebuie executata, se pune problema recunoasterii si executarii sentintei arbitrale straine. )xista in acest sens conventii internationale: Con&entia de la Ne8 9or:1 din 1;5<, ratificata si de +omania, otararilor arbitrale straine. Aceasta

privind recunoasterea si executarea in tara locului executarii silite

asimileaza sentinta arbitrala straina cu otararea judecatoreasca straina, deci otararea arbitrala straina urmeaza sa parcurga, in fata instantelor judecatoresti competente, procedura de exe=uatur1 cu conditia ca executarea sentintei arbitrale straine sa nu fie nici mai greoaie si nici mai costisitoare decat executarea sentintelor arbitrale nationale; Con&entia de la #osco&a1 din 1;>21 asimileaza sentintele otararile

arbitrale straine, date la nivelul statelor ratificante, cu

judecatoresti nationale, dispensand sentinta arbitrala pronuntata de o instanta de arbitraj dintr!un stat parte de parcurgerea procedurii de exe<uatur; Aceeasi asimilare exista si in temeiul Con&entiei de la

6ruxelles1 din 1;5<1 privind recunoasterea si executarea sentintelor civile si arbitrale europene; 0ai mult, otararile arbitrale pronuntate de Curtea de Bustitie

Comunitara de la :uxemburg, atunci cand functioneaza ca instanta de arbitraj, sunt direct executorii in statele comunitare. d) 3rbitra'ul in -omania :egea nr. 3?4/3446 reglementeaza constituirea si functionarea pe langa Camera de Comert si #ndustrie a +omaniei a Curtii de Arbitraj Comercial #nternational, avand caracter permanent si reguli proprii de procedura, aliniate atat regulilor procedurale ale Curtii de Arbitraj #nternational de pe langa Camera de Comert #nternational din Paris, cat si +egulamentului uniform de arbitraj adoptat de -.C#(+A:. Curtea are A6 de arbitri, desemnati, la propunerea presedintelui, de presedintele Camerei de Comert si #ndustrie a +omaniei. Curtea este condusa de un colegiu, ce are un presedinte, un vicepresedinte si trei membri. Completul arbitral se formeaza pe baza listei de arbitri; fiecare parte alege un arbitru principal si supleanti; arbitri aleg un supraarbitru. %aca in termen de ?6 de zile de la primirea cererii de arbitrare partile nu isi desemneaza arbitri, acestia sunt desemnati din oficiu de catre presedintele Curtii de arbitraj. Completul poate fi format si din arbitru unic, daca partile doresc; acesta poate fi ales de parti sau desemnat, la solicitarea partilor. >otararea este motivata in fapt si in drept. #n caz de neexecutare se investeste cu formula executorie de catre instanta competenta si se executa silit. Competenta apartine instantei judecatoresti ce ar fi fost competenta sa judece litigiul in fond.(art. ?@=3/ C.pr.civ".