UNIVERSITATEA PETRU MAIOR, TARGU MURES FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE, JURIDICE SI ADMINISTRTIVE SPECIALIZAREA: DREPT

PROFESOR COORDONATOR: FELIX HODOS

STUDENT:

2009 CUPRINS

I NOTIUNI INTRODUCTIVE 1. Conceptul de risc 2. Clauze asiguratorii menite sa contracareze riscurile nevalutare II PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA NOTIUNII DE CLAUZA DE

HARDSHIP (SAU DE IMPREVIZIUNE 1. Notiunea de impreviziune 2. Clauza de hardship 2.1. Definitia clauzei de hardship. Notiune 2.2. Importanta clauzei de hardship in contractile de comert international 2.3. Conditiile de aplicare a clauzei de hardship 2.4. Procedura de punere in aplicare a clauzei de hardship 2.5. Comparatie intre clauza de hardship si alte clauze asiguratorii menite sa contracareza riscurile nevalutare 3. Concluzie BIBLIOGRAFIE

I NOTIUNI INTRODUCTIVE !" CONCEPTUL DE RISC Comertul dintre omania si restul lumii a crescut anual in mod constant. Ca in orice piata in plina evolutie cu fluctuatii ocazionale economice! sociale si politice! atat partenerii comerciali romani cat si cei straini tre"uie sa caute modalitati de reducere a riscurile create de aceste fluctuatii. #derarea omaniei la $niunea %uropeana se previzioneaza ca va duce la cresterea! in mod su"stantial! a comertului anual cu statele mem"re ale $niunii %uropene! furnizand partenerilor de afaceri atat oportunitati unice! dar aducand si #$%&'#$() $*)#)*+) &,-)#+'('$ $*+)#*.+$,*.(" R$%&'( contractual este definit ca fiind consecita pagu"itoare pe care tre"uie sa o suporte de"itorul o"ligatiei ce nu poate fi e&ecutata datorita interventiei unui caz fortuit sau de forta ma'ora. #ceasta regula este in egala masura vala"ila pentru contractele din dreptul comun! dar si pentru contractele din dreptul international. #ceste riscuri influenteaza nivelul o"ligatiilor partilor care tre"uie sa plateasca mai mult sau mai putin decat ceea ce s(au o"ligat sa plateasca la incheierea contractului. #cestea sunt riscuri care afecteaza echili"rul contractual dintre parti! si cel mai important! sunt riscuri care pot fi foarte usor evitate prin introducerea anumitor clauze in contracte. #stfel de riscuri le includ pe cele economice! politice! administrative si naturale. iscurile economice sunt determinate de evolutia companiei si de calitatea "unurilor si serviciilor furnizate de aceasta. )a randul lor! sunt impartite in #$%&'#$ /.('+.#) datorate schim"arilor ratei de schim" sau paritatii oficiale a monedei de plata in comparatie cu moneda de referinta! si #$%&'#$ *,*0/.('+.#).

2" CLAUZE ASIGURATORII MENITE SA CONTRACAREZE RISCURILE NEVALUTARE iscurile nevalutare pot avea o natura diversa si se pot infatisa in variate specii. Cel mai frecvent ele se manifesta in practica contractelor de comert international! su" forma riscului de pret. iscul de pret poate fi neutralizat prin stipulatia de catre parti in continutul contractului lor a &(.'1)(,# 2) #)&.(&'(.#) sau 2) 3,%+&.(&'(.#) . 3#)+'('$.
3

Dar e&ista si alte riscuri contractuale ce pot surveni ca urmare a aparitiei! pe parcursul e&ecutarii contractului! a unor impre'urari noi de natura sa modifice conditiile avute in vedere de catre parti cu privire la indeplinirea prestatiilor asumate de ele! facandu(le mai oneroase! sau chiar imposi"ile de realizat! ori sa(l puna pe de"itor intr(o situatie net dezavanta'oasa fata de de"itorii aceluias creditor din alte raporturi o"ligationale similare. #stfel de riscuri pot fi evitate prin inserarea in contract a unor clauze de adaptare a acestuia la noile impre'urari! precum* 0&(.'1. &($)*+'('$ &)( -.$ 4./,#$1.+5 0&(.'1. ,4)#+)$ &,*&'#)*+)5 0&(.'1. 6.#2%6$3 (%.' 2) $-3#)/$1$'*) 5 0&(.'1. 2) 4,#+. -.7,#.5 0&(.'1) 3#)/)*+$/) 4.+. 2) 2$/)#%) -.%'#$ 2) 3#,+)&+$) . &,*&'#)*+)$"

II PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA NOTIUNI DE CLAUZA DE HARDSHIP (SAU DE IMPREVIZIUNE)

!" NOTIUNEA DE IMPREVIZIUNE

In cazul contractelor care presupun o derulare in timp cum sunt contractele cu e&ecutare succesiva sau cele afectate de un termen suspensiv e&ista posi"ilitatea ca survenirea anumitor evenimente anterior incheierii contractului sa duca la un 2)1)&6$($8#' $* 2)4./,.#). '*)$. 2$*+#) 3.#+$() contractului! de regula in defavoarea de"itorului. De"itorul astfel nu(si va mai putea e&ecuta o"ligatia prevazuta in contract! insa nu datorita faptului ca aceasta este imposi"ila de onerat ci datorita faptului ca e&ecutarea o"ligatiei il va pune pe de"itor intr(o postura economica foarte dificila! chiar faliment. Concret! suntem in prezenta unei onerozitati e&cesive a o"ligatiei de"itorului si pe care acesta nu a luat(o in calcul cu prile'ul contractarii. Impreviziunea fiind determinata de fenomenul economic al deprecierii monetare prin inflatie! produs ulterior incheierii contractului! se pune pro"lema posi"ilitatii de adaptare la noile impre'urari. Plecand de la principiul nominalismului monetar care are doar valoare supletiva! este posi"ila reevaluarea conventionala a o"ligatiilor. Partile pot stipula in contract clauze de impreviziune care le permit sa procedeze la readaptarea prestatiilor in raport cu anumiti indici economici pentru mentinerea in timp a valorii reale a o"ligatiilor. De asemenea! in temeiul principiului autonomiei de vointa! partile contractante pot prin acordul lor de vointa sa prevada in
4

contract clauze de impreviziune sau de inde&are care vor permite 'udecatorilor sa procedeze la readaptarea si echili"rarea prestatiilor. In ceea ce priveste *,+$'*). 2) $-3#)/$1$'*)! ma'oritatea autorilor +,a"riel #nton! %ugen Chelaru! Dragos #l. -itaru! etc./ sunt de parere ca este vor"a despre o chestiune de ordin economic si financiar +prestatia oferita creditorului in e&ecutarea contractului nu mai corespunde valorii reale a contraprestatiei! impreviziunea fiind legata de moneda/. Cauza dezechili"rului este un eveniment e&terior persoanei si vointei de"itorului care nu antreneaza o imposi"ilitate de e&ecutare a o"ligatiei! ci doar o face mai oneroasa! nefiind insa sigur ca este necesar ca evenimentul sa fie imprevizi"il sau a'unge ca el sa nu fi fost prevazut. 0 discutie asupra caracterului imprevizi"ilitatii pune pro"lema daca evenimentul in sine tre"uie sa fi fost imprevizi"il sau doar efectele lui asupra echili"rului economic al contractului +evenimentul apare ca previzi"il dar consecintele lui au depasit previziunile/! precum si daca imprevizi"ilitatea tre"uie apreciata o"iectiv sau su"iectiv +in functie de persoana contractantului/. Contractele afectate de un termen suspensiv si cele cu e&ecutare succesiva pot fi supuse pe parcursul e&ecutarii lor unor impre'urari care nu au fost prevazute si nici nu puteau fi prevazute de parti atunci cand le(au incheiat si care pot afecta valoarea prestatiilor la care aceastea s(au o"ligat. -pre e&emplu! un furnizor care se o"liga printr(un contract cu e&ecutare succesiva sa livreze cantitati determinate de produse! in schim"ul unui pret fi& sta"ilit pe unitate de produs si plati"il la livrare isi va vedea ma'orata valoarea o"ligatiilor sale in cazul unei cresteri a preturilor determinata de inflatie! fara a putea pretinde contractantului diferenta suplimentara de pret. Daca se admita ca 'udecatorul este a"ilitat in astfel de cazuri sa intrevina! la cererea unei singure parti! pentru a resta"ili echili"rul contractual! prin marirea sau micsorarea valorii prestatiei uneia din parti sau prin desfiintarea contractului! ne vom gasi in prezenta unei e&ceptii de la principiul fortei o"ligatorii a contractului deoarece acesta va produce efecte sau va inceta din cauze neprevazute in cuprinsul clauzelor sale. De regula! interventia 'udecatorului este reclamata pentru a redresa un contract care! datorita dezechili"rului intre prestatii survenit ulterior incheierii sale! poate antrena ruinarea economica a de"itorului. #ceasta este pro"lema careia incearca sa(i ofere o rezolvare asa(numita teorie a impreviziunii. Prin impreviziune se intelege dezechili"rul care se produce intre prestatiile contractuale ca urmare a unei cresteri considera"ile si neprevazute a preturilor. T),#$. $-3#)/$1$'*$$ permite astfel de"itorului care se afla intr(o situatie! determinata de schim"area drastica si imprevizi"ila a impre'urarilor economice din momentul e&ecutarii contractului fata de momentul incheierii acordului de vointa a partilor contractante! sa previna falimentul care ar interveni in cazul in care el ar fi tinut sa e&ecuta aceasta o"ligatie. %venimentele care determina acest dezechili"ru o"iectiv intre prestatiile partilor sunt de ordin economic si financiar cum ar fi inflatia.
5

S&,3'( +),#$)$ $-3#)/$1$'*$$ este tocmai acela de a(l salva pe de"itor de al ruina! deoarece aceste evenimente imprevizi"ile sunt suscepti"ile de a ruina pentru o parte contractanta si im"ogatirea celeilalte! resta"ilind astfel echili"rul intre prestatiile partilor cocontractante 2" CLAUZA DE HARDSHIP 2"!" D)4$*$+$. &(.'1)$ 2) 6.#2%6$3" N,+$'*)" C(.'1. 2) 6.#2%6$3 este stipulatia contractuala gratie careia devine posi"ila modificarea continutului contractului atunci cand pe parcursul e&ecutarii sale se produc! fara culpa contractantilor! evenimente ce nu puteau fi prevazute in momentul sta"ilirii raportului 'uridic de o"ligatie! dar care schim"and su"stantial datele si elementele avute in vedere de parti in momentul contractarii! creeaza pentru unul dintre contractanti consecinte mult prea oneroase pentru a fi echita"il ca acesta sa le suporte singur. In temeiul clauzei de hardship! oricare dintre parti este indreptatita sa solicite adaptarea contractului incheiat! daca modificarea circumstantelor in considerarea carora partile s(au anga'at initial a pertur"at in mod grav echili"rul contractual! determinand consecinte de o rigoare in'usta pentru una dinte parti. #ceasta clauza se mai gaseste si su" alte denumiri precum* 0&(.'1. 2) #)/$1'$#)5 0&(.'1. 2) %$+'.+$) 9#).5 0&.('1. 2) *)*,#,&$#)5 0&(.'1. 2) 3#$/.+$'*) *)2#).3+.. #ceasta clauza prevede ,8($9.+$. 3.#+$(,# 2) . 3#,&)2. (. *)9,&$)#$ $* /)2)#). .2.3+.#$$ &,*+#.&+'('$ %.' 2) . #)&'#9), $* %'8%$2$.#, (. '* +)#+ +ar"itru/! daca pe parcursul derularii e&ecutarii unui contract se produce o impre'urare! o situatie de orice natura! independenta de culpa vreunuia dintre parti si care afecteaza grav echili"rul contractului! provocand o ingreunare su"stantiala a e&ecutarii acestuia cel putin pentru una din parti. 0"ligatia pe care si(o asuma e&pres partile este aceea ca vor revedea si rea'usta prestatiile lor! la anumite perioade de timp sta"ilite! pentru a le reechili"ra! tinand cont de schim"arile constatate in circumstantele economice.

2"2"I-3,+.*+. $*+)#*.+$,*.(

&(.'1)$

2)

6.#2%6$3

$*

&,*+#.&+)()

2)

&,-)#+

Clauza de hardship este o creatie a practicii anglo(sa&one din domeniul dreptului comertului international. 2olosirea ei de catre parti se integreaza in tendinta dominanta de .%$9'#.#) . %+.8$($+.+$$ &,*+#.&+)(,# 2) &,-)#+ ):+)#$,# ! prin promovarea unor mecanisme 'uridice suscepti"ile sa permita adaptarea acestora la con'unctura dinamica a pietei. Din perspectivele noilor tehnici 'udiciare! continutul contractului nu este niciodata definitiv! el putand sa fie repus in cauza potrivit procedurii comple&e de negociere si solutionare a eventualelor litigii! imaginata de catre parti. Includerea clauzei de hardsip in contractile de comert international se impune ori de cate ori partile doresc sa acorde prioritate regulii fle&i"ile omnis convention intellegitur rebus sic stantibus! in raport cu principiul pacta sunt servanda. In a"senta clauzei de hardship! organele ar"itrale apreciaza ca partile au voit ca raporturile contractuale dintre ele sa se desfasoare intocmai cum o cer prevederile e&prese ale contractului pe care l(au perfectat! iar nu ca acesta cuprinde impicit clauza rebus sic stantibus. 0 asemenea conceptie este sustinuta de prezumtia potrivit careia la operatiunile de comert international participa personae calificate! apte sa se prote'eze singure! pe calea unor stipulatii conventionale! fata de riscurile provocate de mutatiile economice inregistrate pe piata. In acest sens! in motivarea sentintei Curtii Internationala de #r"itra' a CCI+Camera de Comert Internationala/ nr. 151231451! ar"itrii au su"liniat ca clauza rebus sic stantibus nu isi afla aplicarea atunci cand intentia partilor a fost clar e&primata. #sadar in conditiile ine&istentei clauzei de hardship! ar"itrii nu sunt a"ilitati sa se pronunte asupra chestiunii adaptarii contractului! intucat ar insemna sa statueze ultra petita. %i ar putea sa intervina numai daca regulii rebus sic stantibus i s(ar recunoaste calitatea de uzanta comerciala. 2";" C,*2$+$$() 2) .3($&.#) . &(.'1)$ 2) 6.#2%6$3 De regula! clauza de hardship se stipuleaza in contractele de lunga durata! in deose"i in contractele de livrare de materii prime! precum si in contractele din domeniul informaticii. Conditiile de aplicare a clauzei de hardship sunt urmatoarele* . S. $*+)#/$*. , $-3#)7'#.#) $-3#)/$1$8$(. %$ ):+)#$,.#. /,$*+)$ 3.#+$(,#" Prin urmare! se cere sa e&iste un eveniment care scapa controlului rezona"il al partilor contractante si care nu poate fi imputat partii victima. De e&emplu* in cazul
5

in care se produc variatii foarte importante ori modificari aprecia"ile ale con'uncturii economice..! in situatia in care intervin evenimente economice imprevizi"ile precum o crestere a preturilor materiilor prime sau alte cauze care ar determina o sporire a costurilor de fa"ricatie. . Clauza de hardship nu priveste insa o impre'urare speciala! a carei producere sa declanseze adaptarea contractului. Conditia imprevizi"ilitatii este indeplinita chiar si daca partile au fost constiente de posi"ilitatea realizarii unui anumit eveniment. -emnificativ ramane faptul ca ele nu i(au putut prevedea momentul aparitiei! intinderea si repercursiunile. 8 M,-)*+'( $* &.#) $*+)#/$*) *,'. $-3#)7'#.#) +#)8'$) %. 4$) %$+'.+ $* +$-3 '(+)#$,# $*&6)$)#$$ &,*+#.&+'('$" In viziunea proiectului viitorului Cod Privat european! in ipoteza in care o anumita modificare a impre'urarilor mediului economic ar fi e&istat chiar in momentul contractarii se pune pro"lema de drept a eroii in care se afla de"itorul si nu aceea a impreviziunii. Nu se poate solicita aplicarea mecanismului impreviziunii pentru o o"ligatie care a fost de'a e&ecutata! intrucat insusi faptul e&ecutarii ei de catre de"itor demonstreaza ca aceasta si(a putut permite din punct de vedere economic sa(si onoreze o"ligatia. c I-3#)7'#.#). %'#/)*$+. %. .4)&+)1) $* -,2 4'*2.-)*+.( )&6$($8#'( &,*+#.&+'.(, .%+4)( $*&.+, 3)*+#' '*. 2$* 3.#+$, 3#)%+.+$. %. 2)/$*. ):&)%$/ 2) ,*)#,.%." elevanta nu este! asadar! gravitatea evenimentului! ci impactul acestuia asupra raporturilor contractuale. 0 modificare importanta a circumstantelor in care a fost incheiat contractul! dar de efect nul sau negli'a"il asupra prestatiilor partilor! nu va deschide calea adaptarii actului. Pentru a facilita sta"ilirea e&istentei ori ine&istentei situatiei de hardship! partile arata! uneori! in contract! criteriile care vor ghida evaluarea consecintelor impre'urarii intervenite. %fectele ivirii unui eveniment imprevizi"il se apreciaza cu privire la intregul contract! iar nu numai referitor la cateva prestatii. 2"<" P#,&)2'#. 2) 3'*)#) $* .3($&.#) . &(.'1)$ 2) 6.#2%6$3 Clauza de hardship poate sa fie invocata de ,#$&.#) 2$*+#) 3.#+$$() &,*+#.&+.*+). #stfel! de ea se poate preleva 3.#+). &.#) )4)&+').1. 3#)%+.+$. si care! prin aparitia situatiei de hardship! urmeaza sa suporte o sarcina e&cesiva6 sau! dimpotriva! clauza poate sa fie valorificata de 8)*)4$&$.#'( 3#)%+.+$)$! pentru care profitul a devenit minim si evident disproportionat fata de castigul o"tinut de partenerul sau contactual. -impla nerealizare a profitului preconizat la momentul incheierii contractului nu indreptateste insa! pe nici una dintre parti! sa se prevaleze se clauza.
7

Partea afectata de situatia de hardship va notifica partenerului contractual! intr(un interval de timp rezona"il! interventia evenimentului imprevizi"il si consecintele acestuia. De asemenea ea va solicita adaptarea contractului in termenul presta"ilit +spre e&empu 4o de zile/ si va propune solutii in acest sens. Partile pot prevedea ca in cazul in care partea a"ilitata sa invoce clauza de hardship nu face notificarea ceruta in termenul fi&at! ea va pierde dreptul de a se preleva de clauza. Intr(o alta varianta! partea care nu respecta termenul de notificare poate! totusi! sa valorifice dispozitiile clauzei hardship! dar va fi tinuta sa(l despagu"easca pe partenerul sau contractual pentru pre'udiciul rezultand din intarzierea de notificare. In ipoteza in care partile sunt sau nu de acord cu privire la e&istenta sau ine&istenta situatiei de hardship! in contract poate sa fie stipulata o"ligativitatea efectuarii unei e&pertize. In a"senta unor astfel de dispozitii! hotararea va fi luata direct de instanta de 'udecata sau de organul ar"itral competent. Daca prin sentinta organului de 'urisdictie este recunoscuta interventia unei impre'urari de hardship! partile vor negocia pentru adaptarea contractului. In situatie contrara! contractul va fi continuat potrivit stipulatiilor sale initiale. Daca pana la scadenta indicata in contract partile nu a'ung! dupa consultari! la nici un rezultat se va aplica %,('+$. aratata in cuprinsul clauzei de hardship! care poate fi una din urmatoarele* 03.#+$() /,# &,*+$*'. ):)&'+.#). &,*+#.&+'('$, &,*4,#- %+$3'(.+$$(,# %.() $*$+$.(.5 0&,*+#.&+'( /. 4$ %'%3)*2.+ 3)*+#' , 3)#$,.2. 2) +$-3 2)+)#-$*.+.5 0&,*+#.&+'( /. 4$ #)1$($.+ 2'3. '* 3#)./$15 03.#+$() /,# %,($&$+. '*'$ +)#+ $*2)3)*2)*+ .2.3+.#). &,*+#.&+'('$"

2"=" C,-3.#.+$) $*+#) &(.'1. 2) 6.#2%6$3 %$ .(+) &(.'1) .%$9'#.+,#$$ -)*$+) %. &,*+#.&.#)1) #$%&'#$() *)/.('+.#)

C(.'1. 2) 6.#2%6$3 %$ &(.'1. 2) $*2):.#) se aseamana prin scopul lor si anume acela de a preveni un dezechili"ru al prestatiilor cocontractantilor dintr(un contract cu titlu oneros cu e&ecutare in timp! dezechli"ru ce ar putea fi cauzat de puternice fluctuatii ale preturilor pe parcursul e&ecutarii contractului! datorate unei insta"ilitati economice si! implicit! unei rate mari a inflatiei. Cele doua tipuri de clauze au insa si elemente distinctive! care le demarca una fata de cealalta. #stfel! clauza de revizuire +sau de hardship/ este stipulatia dintr( un contract de lunga durata prin care partile se o"liga sa(l adapteze! cu promtitudiune si in spirit de echitate! pe cale de renegociere sau printr(o procedura de reconciliere

sau ar"itrara! in situatia in care! ulteror incheierii contractului! constata sau apar impre'urari e&traordinare afectand in mod serios echili"rul dintre contraprestatii. Clauza de inde&are este acea clauza contractuala prin care se urmareste mentinerea valorii unui contract pe termen lung prin evitarea dificultatiilor care pot aparea ca urmare a variatiei de preturi. Clauza de inde&are prevede legarea sumelor inscrise in contract fie de un etalon monetar! fie de unul sau mai multe produse de "aza. 8echiul pret este inlocuit automat! fara interventia partilor! printr(un nou pret! in functie de variatia etaolonului convenit! avand loc astfel o mentinere a nivelului relativ al pretului. #sadar! clauza de revizuire +sau de hardship/ atrage o"ligatia partilor de a renegocia contractul sau! in lipsa unui comun acord cu privire la renegociere! de a apela la procedura de reconciliere sau ar"itrara! in vederea reechili"rarii prestatiilor. Clauza de inde&are nu necesita o interventie ulterioara a partilor! ea operand in mod automat! in functie de variatia etalonului sta"ilit de comun acord la momentul incheierii contractului. 2iind sta"ilite de comun acord de catre parti! respectarea acestor clauze de catre cocontractanti si! implicit! acceptarea efectelor lor! in vederea pastrarii echili"rului contraprestatiilor lor! nu face decat sa su"linieze! sa intareasca aplicarea principiului 9pacta sunt servanda:. #ceste clauze tre"uie sa se inscrie pe linia ordinii pu"lice monetare si economice! fiind lovite de nulitate in cazul in care sunt a"uzive. C(.'1. 2) 6.#2%6$3 se diferentiaza fata de &(.'1)() 2) -)*+$*)#) . /.(,#$$ &,*+#.&+)(,#! precum si fata de &(.'1. ,4)#+)$ &,*&'#)*+) si cea . &($)*+'('$ &)( -.$ 4./,#$1.t! intrucat ea presupune totdeauna o renegociere a contractului! pe cand celelalte clauze amintite opereaza automat! in situatia ivirii unor impre'urari "ine precizate. C(.'1. 2) 6.#2%6$3 se deose"este si de &(.'1. 2) 4,#+. -.7,#. ; care poate fi privita! uneori! ca o clauza de adaptare a contractului (! deoarece evenimentul de hardship agraveaza e&ecutarea prestatiei uneia dintre parti! dar nu face e&ecutarea imposi"ila. #poi! survenirea unui eveniment de hardship nu(l e&onereaza de raspundere pe de"itor. ;" CONCLUZIE Clauza de hardship reprezint< un verita"il instrument necesar pentru supravie=uirea contractului >i totodat< pentru p<strarea echili"rului s<u economic. Prin efectul clauzei de hardship sau de impreviziune devine posi"il< modificarea continu=ului contractului! atunci cand pe parcursul e&ecut<rii sale se produc! f<r< culpa contractan=ilor! evenimente care nu puteau fi prev<zute ?n momentul sta"ilirii raportului 'uridic de o"liga=ie. %ste nu doar un tip de clauz< contractual<! ci chiar o practic< contractual< rasp@ndit< >i o regul< de drept suprana=ional.

1A

BIBLIOGRAFIE

B. N. Costin! Drept commercial international! %ditura Dacia! Clu'(Napoca! 1475! pg 4A(1146 B. N. Costin! -ergiu Deleanu! Dreptul comertului international, Partea speciala! %ditura )umina )e&! Cucuresti! 1445! pg 115(1476 ). Pop! Drept Civil. Teoria generala a obligatiilor! %ditura 2undatiei DChemara:! Iasi! 1443! pg 5A(536 . Bunteanu! Elemente de tehnica juridical privind adaptarea contractelor de comert exterior! %ditura #cademiei! Cucuresti! 144A! pg 7A(12A6 Internet.

11