Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU

FACULTATEA DE DREPT

DISCIPLINA: DREPTUL CONCURENTEI

TEMA REFERATULUI: CONCURENTA NELOIALA

INDRUMATOR:CONF. DR. ANDREEA TARSIA

STUDENT: DIACONU ANDREEA, ANUL 4, BACAU

Concurenta este considerat neloial atunci cnd activitatea comerciantului se realizeaz prin
folosirea de procedee nelegale, contrare uzanelor comerciale.
Procedeele care caracterizeaz concurena neloial sunt numeroase. Acestea, fie acte, fie
fapte contrare legii i uzanelor cinstite, pot fi grupate n infraciuni, contravenii i/sau delicte civile.

Faptele pe care legea le consider acte de concurn neloial(art.4 i art.5 dinLegea


nr.11/1991) sunt cele care urmresc crearea unei confuzii, tinznd s produc n viziunea
consumatorului ideea c ntreprinderea, produsele sau serviciile provin de la concurent sau exist
legturi strnse ntre oferte; sau obinerea n detrimentul concurenei de foloase sau avantaje n
activitatea economic prin practici contrare legii sau moralei.

De aceea,reclama comparativ,implicnd elemente de neloialitate n scopul obinerii unor


avantaje de pia, este ilicit, cnd comparaia este inexact i neobiectiv.

Conform Legii nr. 11 din 1991 privind combaterea concurentei neloiale ART. 5, constituie
infraciune de concuren neloial i se pedepsete cu nchisoare de la o lun la doi ani sau cu amend
de la 20.000 lei la 100.000 lei :

a) ntrebuinarea unei firme, unei embleme, unor desemnri speciale sau a unor ambalaje de natur a
produce confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant ;

b) producerea in orice mod, importul, exportul, depozitarea, punerea in vinzare sau vinzarea unor
marfuri purtind mentiuni false privind brevetele de inventii, originea si caracteristicile marfurilor,
precum si cu privire la numele producatorului sau comerciantului, in scopul de a induce in eroare pe
ceilalti comercianti si pe beneficiari. Pentru mentiuni false asupra originii marfurilor se inteleg orice
indicatii de natura a face sa se creada ca marfurile au fost produse intr-o anumita localitate, intru-un
anumit teritoriu sau intr-un anumit stat. Nu se socoteste mentiune falsa asupra originii marfurilor
denumirea unui produs al carui nume a devenit generic si indica in comert numai natura lui, afara de
cazul cind denumirea este insotita de o mentiune care ar putea face sa se creada ca are acea origine.

Concurenta ilicita se considera situatia in care, din dorinta de a patrunde rapid sau a castiga
o cota cat mai mare de piata, o firma prejudiciaza direct si, de cele mai multe ori, intentionat activitatea
concurentilor, apeland la practici ilegale: denigrare (vehicularea de informatii inexacte sau false despre
activitatea acestora), concurenta "parazitara" (obtinerea de avantaje ca urmare a confuziei create inre
marci s.a.), concurenta ilicita, frauda fiscala (incalcarea legislatiei fiscale, ceea ce permite obtinerea
unor costuri mai mici si posibilitatea practicarii unor preturi scazute), dumping, "furtul" de clientela,
etc.

Potrivit prevederilor Conventiei de la Paris pentru protectia proprietatii industriale,


"constituie un act de concurenta neloiala orice act de concurenta contrar practicilor cinstite in materie
industriala sau comerciala" (art. 10 bis 2). Art. 10 bis 3: "Trebuie sa fie interzise mai ales:

orice fapte care sunt de natura sa creeze, prin orice mijloc, o confuzie cu intreprinderea, produsele
sau activitatea industriala sau comerciala a unui concurent;

afirmatiile false in exercitarea comertului, care sunt de natura sa discrediteze intreprinderea,


produsele sau activitatea industriala sau comerciala a unui concurent;

indicatiile sau afirmatiile a caror folosire, in exercitarea comertului, sunt susceptibile sa induca
publicul in eroare cu privire la natura, modul de fabricatie, caracteristicile, aptitudinea la intrebuintare
sau cantitatea marfurilor".

Metoda bulgare de zapada, Conform dispozitiilor art. 4 lit. d al Legii nr. 11/1991
constituie contraventie incheierea de contracte prin care un comerciant asigura predarea unei marfi sau
executarea unei prestatii in mod avantajos, cu conditia aducerii de catre client a altor cumparatori, cu
care comerciantul ar urma sa incheie contracte asemanatoare.

Metoda, denumita uzual ,,bulgare de zapada" consta in promisiunea comerciantului de a


preda marfa sau de a executa prestatia la un pret ori tarif inferior celui practicat in mod curent, in
schimbul obligatiei asumate de clientul consumator de a procura pentru comerciant alti clienti.
Atunci cand acestia din urma se prezinta si, la randul lor, se obliga, in aceleasi conditii, sa
aduca noi clienti, cumparatorul initial isi primeste avantajul scontat. Astfel, jurisprudenta franceza a
decis ca reprezinta o vanzare tip ,,bulgare de zapada" atunci cand se ofera noua perechi de ciorapi la un
pret interesant oricarei cliente care furnizeaza trei comenzi similare ale altor consumatoare . Nu are nici
o relevanta imprejurarea ca consumatorul are alegerea intre doua preturi, unul redus daca procura si alti
clienti si celalalt normal.Procedeul este neonest si prejudiciaza deopotriva pe ceilalti comercianti ca si
pe consumatori, insuflandu-le iluzia ca astfel ar dobandi marfuri sau alte servicii in conditii
avantajoase.

Premii si cadouri :

Conform dispozitiilor art. 4 lit. e al Legii nr. 11/19 constituie contraventie incheierea de contracte prin
care cumparatorul ar urma sa primeasca un premiu, care depinde exclusiv de o tragere la sorti sau de
hazard. In principiu, orice comerciant este liber sa ofere clientelei sale daruri, insa atragerea clientelei
prin acest procedeu profita prea putin consumatorilor, pentru ca premiul depinde numai de hazard, ceea
ce face ca procedeul sa fie neonest.
In acceptiunea concurentei comerciale, vanzarea cu premiu reprezinta o tehnica de incitare
a consumatorului, oferindu-i perspectiva de a obtine deodata cu produsul cumparat sau cu serviciul
prestat contra cost si un alt serviciu dobandit ori gratuit ori in conditii avantajoase. Premiul este, asadar,
intotdeauna accesoriul produsului ori al serviciului platit.

Din august 2010, legea concurenei din Romnia a fost actualizat astfel:

companiile trebuie s notifice la Consiliul Concurenei intenia de a face o achiziie sau o fuziune
pe pia anterior semnrii tranzaciei
companiile sancionate de CC trebuie s depun o cauiune de 30% din amend pentru a o contesta
n instan
juctorii de pe pia care recunosc c au nclcat legea vor primi reduceri la amenzi ntre 10% i
25%
amenzi ntre 5.000 lei i 40.000 lei pentru autoritile publice centrale i locale necooperante n
anchetele Concurenei
taxa pentru autorizarea unei concentrri economice se calculeaz diferit i va reprezenta 0,04% din
cifra de afaceri a companiei la nivel local sau maximum 100.000 de euro

Exemple concrete:
Furtul bazei de date de angajaii care pleac dintr-o companie i vnzarea acesteia ctre o
alt firm este cel mai ntlnit caz de concuren neloial
Sunt considerate cazuri de concuren neloial i:
atunci cnd o firm pentru a afla secretul comercial al unui concurent promite foloase materiale
persoanei despre care are cunotin c poate divulga acest secret.
dac salariatul unei firme i ofer serviciile unui concurent n scopul divulgrii unui secret comercial
i concurentul accept oferta acestuia.
situaia n care un comerciant condiioneaz livrarea mrfii sau prestarea unor servicii la un pre mai
bun cu condiia aducerii de ctre acel client a altor cumprtori cu care s ncheie contracte comerciale.
unii comerciani arunc pe pia informaii false despre produsele sau serviciile pe care le ofer
tocmai n scopul de a induce publicul n eroare i de a obine o poziie mai bun pe pia n detrimentul
concurenilor.
tot concuren neloial este i atunci cnd un comerciant rspndete n mod confidenial afirmaii
false despre produsele sau serviciile unui concurent, n scopul discreditrii acestuia i pentru a-i afecta
bunul mers al afacerii.
muli comerciani recurg la deturnarea clientelei unui concurent. Acest caz apare cnd o persoan a
lucrat la o firm i apoi a plecat de acolo, dar se folosete la noul job de legturile stabilite cu clientela
cnd era salariat la concuren.
sunt cazuri cnd salariaii unui comerciant sunt angajai la o alt firm n scopul dezorganizrii
activitii acelui comerciant.

Soluiile adoptate de instan:


Dac se constat c s-a svrit un act de concuren neloial,se va solicita persoanei n
culp s nceteze sau s nlture actul, s restituie documentele confideniale nsuite n mod ilicit de la
deintorul lor legitim i s plteasc despgubiri pentru daunele pricinuite.
Deintorul legitim al secretului comercial poate solicita instanei s dispun msuri de
interzicere a exploatrii industriale i/sau comerciale a produselor rezultate din nsuirea ilicit a
secretului comercial sau distrugerea acestor produse. Interdicia nceteaz atunci cnd informaia
protejat devine public.
Instana poate dispune ca mrfurile sechestrate s fie vndute. Din suma obinut n urma
vnzrii se vor acoperi mai nti despgubirile acordate.
Angajatorul poate preveni posibilele acte de concuren neloial ale angajailor prin clauza
de neconcuren care poate fi stipulat n contractele de munc ale acestora.
Aceasta este prevzut expres n Codul Muncii la articolele 21-24 i poate fi inserat n
contractul individual de munc att la ncheierea acestuia, ct i pe parcursul derulrii acestuia printr-un
act adiional. Legea interzice inserarea ei dup ncetarea contractului de munc.
Angajatul i angajatorul pot negocia n contract clauza de neconcuren prin care salariatul
s fie obligat ca dup ncetarea contractului de munc s nu presteze n interesul su sau al unui ter o
activitate care se afl n concuren cu cea prestat la angajatorul su. Angajatorul se oblig s achite o
sum lunar numit indemnizaie de neconcuren pe toat perioada de neconcuren.

Condiii de valabilitate:

Pentru a-i produce efectele este obligatoriu ca n contractul individual de munc s fie inserate concret
urmtoarele aspecte:
activitile care sunt interzise salariatului de la data ncetrii contractului;
cuantumul lunar al indemnizaiei de neconcuren;
perioada pentru care i produce efectele clauza de neconcuren. Legea prevede clar perioada de
maxim 2 ani de la data ncetrii contractului;
terii n favoarea crora se interzice prestarea activitii;
aria gerografic n care salariatul ar putea fi n competiie cu angajatorul.

Valoarea indemnizaiei de neconcuren nu este de natur salarial i este de cel puin 50%
din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei ncetrii
contractului de munc. Dac durata contractului de munc a fost mai mic de 6 luni, ea se va calcula
din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului. Indemnizaia de
neconcuren este o cheltuial efectuat de angajator fiind deductibil la calculul profitului impozabil i
se impoziteaz la persoana beneficiar.
Regula este c efectele acestei clauze se produc pe o perioad de maxim 2 ani de la data
ncetrii contractului de munc. Excepia este c aceasta nu i produce efectele dac contractul
individual de munc a ncetat:
din iniiativa angajatorului pentru motive ce nu in de persoana salariatului;
de drept
la data ndeplinirii cumulative a condiiilor de vrst standard i a stagiului minim de cotizare pentru
pensionare la data comunicrii deciziei de pensie n cazul pensiei de invaliditate, pensiei anticipate
pariale, pensiei anticipate, pensiei pentru limit de vrst cu reducerea vrstei standard de pensionare;
ca urmare a admiterii cererii de reintegrare n funcia ocupat de salariat a unei persoane concediate
nelegal sau pentru motive nentemeiate, de la data rmnerii definitive a hotrrii judectoreti de
reintegrare;
ca urmare a condamnrii la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rmnerii
definitive a hotrrii judectoreti;
de la data retragerii de ctre autoritile sau organismele competente a avizelor, autorizaiilor ori
atestrilor necesare pentru exercitarea profesiei;
la data expirrii termenului contractului individual de munc ncheiat pe durat determinat.

Clauza de neconcuren NU are ca efect interzicerea n mod absolut a exercitrii profesiei


salariatului. Nu ngrdete cu nimic dreptul la liberul acces la munc, angajatul putnd s i exercite n
continuare aceeai profesie sau specializare, dar cu respectarea condiiilor impuse n acea
clauz. Clauza de neconcuren poate s vizeze anumite funcii, atribuii, locuri de munc, nicidecum
specializri ori profesii.
Bibliografie:

-Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale,


-Legea nr. 21/1996 legea concurentei,
-Regulamentul (CE) NR. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea n aplicare
a normelor de concuren prevzute la articolele 81 i 82 din tratat
-Regulamentul (CE) NR. 802/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004