Lucrare Disertație-Stan Diana-Alexandra-S.a.i

CUPRINS
INTRODUCERE..........................................................................................................1
CAPITOLUL I.
1.1 Principiul libertății contractuale................................................................................2

1.2 Clauzele prestabilite ale contractelor comerciale internaționale...............................4
1.3 Interpretarea clauzelor îndoielnice............................................................................5
CAPITOLUL II.
2.1 Încheierea contractului. Condițiile de validitate ale contractului.............................6

2.2 Acordul de voințe....................................................................................................10
2.3 Oferta de a contracta...............................................................................................11
2.3.1 Acceptarea ofertei.................................................................................12
2.3.2 Felurile acceptării..................................................................................13
2.4 Momentul și locul încheierii contractului..............................................................14
2.5 Condițiile de fond și formă ale contractelor juridice.............................................16
CAPITOLUL III.
3.1 Prezentarea contractului escrow...............................................................................23

3.2 Părțile contractului...................................................................................................24
3.3 Capacitatea părților...................................................................................................24
3.4 Caracterul juridic al contractului escrow..................................................................24
3.5 Obligațiile agentului escrow.....................................................................................25
3.6 Obligațiile deponentului și ale beneficiarului...........................................................26
3.6.1 Neexecutarea obligațiilor din contractul de escrow................................26
3.6.2 Încetarea contractului escrow.................................................................26
CAPITOLUL IV. Studii de caz în legătură cu contractul escrow.....................................27
4.1 Contul escrow. Modalitate de garantare a tranzacțiilor prin intermediul unui terț
independent - agentul escrow - o bancă....................................................................................27
4.2 Studiu de caz în legătură cu decizia Tribunalului Comercial Cluj........................40
Bibliografie..............................................................................................................................44
INTRODUCERE
Această lucrare este o analiză a mai multor elemente de natura juridică, care fac parte din
Dreptul Comerţului Internaţional, din Noul Cod Civil, dar şi din Dreptul Civil. Lucrarea
prezintă importanţa acestor elemente juridice , apărute treptat în legile dezvoltate pe
parcursul deceniilor, şi adaptate nevoilor societăţii din ziua de azi, prin diverse clauze şi
măsuri contractuale.
Lucrarea de față, este structurată pe patru capitole, astfel :

1. În I capitol este enunțată libertatea contractuală, analizată de doctrina juridică
romană şi de Curtea Constituţională, dar și de concepţiile filozofice. Tot în acest
capitol, sunt analizate elemente ale contractelor comerciale internaţionale.
2. Capitolul al II-lea prezintă noţiuni din contractele juridice : încheierea

contractului, condiţiile de validitate, acordul de voinţe, oferta de a contracta,
momentul şi locul încheierii contractului. Am menţionat aceste noţiuni, pentru a
observa că societatea evoluează în privinţa încheierii contractelor, și din dorinţa de
transparență și control a unei simple vânzări sau cumpărări, partenerii de afaceri au
elaborat diverse legi şi clauze pentru protejarea tranzacţiilor. Acest capitol,
prezintă interes deosebit pentru înţelegerea modului de funcţionare , în general , a
contractelor juridice.
3. Dacă la capitolul al II-lea am realizat o analiză generală, în capitolul al III-lea, m-

am bazat numai pe noţiunile ce au legătură cu contractul escrow.
4. Capitolul al IV-lea se bazează pe un exemplu concret de contract de vânzare-

cumpărare, între o bancă și doi terți , aceasta vânzare realizându-se prin
intermediul contractului de cont escrow . De asemenea, în acest capitol, am
rezumat un proces al Tribunalului Comercial Cluj, tot în legătură cu un contract de
vânzare-cumpărare, contractul de cont escrow fiind un contract accesoriu .
În încheiere, consider că , contractul escrow este un contract elaborat pentru acei

parteneri de afaceri , care îşi doresc transparentă şi siguranţă în tranzacţiile comerciale și în
ceea ce priveşte modul de gestionare a sumelor din cont.
-1-
CONTRACTUL DE ESCROW
CAPITOLUL I.
1.1 Principiul libertății contractuale
În toate ideologiile democratice, indiferent de modalitatea de construcție a contractului, se

regăsește ideea de libertate contractuală. Sensul libertății contractuale este dat de dreptul
oricui de a-și alege partenerii contractuali și de a negocia cu aceștia conținutul contractului.
Pe de altă parte, mai este vorba și de dreptul părților de a stabili în mod liber, conținutul
contractului , adică de a defini contractual drepturile și obligațiile care servesc intereselor
acestora. Astfel,, părțile au libertatea implicită de a stabili și efectele pe care le va produce
viitorul contract.
A. Definirea conceptului de libertate contractuală
a) Doctrina juridică română : în aceasta se regăsesc mai multe definiții ale libertății
contractuale, având același fundament, și anume: ” Libertatea contractuală constă într-o
posibilitate abstractă de cadrul legal de care dispune atât persoana fizică, cât şi persoana
juridică, pe de o parte de a contracta, adică de a se angaja într-o relaţie contractuală, iar pe de
altă parte de a nu contracta, adică de a refuza a se angaja întru-un raport contractual
determinat” .
Libertatea de a contracta se regăsește în de art. 1169 Cod Civil : ” Părțile sunt libere să încheie
orice contracte și să determine conținutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea
publică și de bunele moravuri”. Într-un mod general, care depășește granițele contractului, art.
12 alin.(1) Cod Civil, prevede că : ”Oricine poate dispune liber de bunurile sale, dacă legea nu
prevede în mod expres altfel”.
b) Curtea Constituţională română : aceasta se ocupă, prin altele, şi de soluţionarea

problemelor de contencios constituţional, mai ales în domeniul protecţiei şi a garantării
drepturilor şi libertăţilor fundamentale cu valoare constituţională. În concepţia Curţii,
libertatea contractuală, este o libertate a cărei natură este doar legală, şi nu constituţională ;
prin Decizia nr.365 din 5 iulie 2005 este definit concept, dar fără valoare constituţională:
“Libertatea contractuală este posibilitatea recunoscută oricărui subiect de drept de a încheia
un contract, în înţelesul de mutuus consensus (comun acord), de produs al manifestării sale de
voinţă convergentă cu a celeilalte sau celorlalte părţi, de a stabili conţinutul acestuia şi de a-i
determina obiectul, dobândind drepturi şi asumându-şi obligaţii a căror respectare este
obligatorie pentru părţile contractante”.
B. Concepţiile juridice şi filozofice cu privire la libertatea contractuală
Apariţia conceptului de libertate contractuală, este rezultatul gândirii juridice medievale

care aflată sub influenţa principiilor dreptului natural. Se considera iniţial că, această libertate
reprezintă un drept natural, permanent şi neschimbabil, pentru ca ulterior să fie percepută ca o
un idee juridică, derivată din teoria autonomiei de voinţă .
-2-
Curentul individualist și-a pus amprenta în gândirea secolului al XVII-lea. Acest curent
are drept scop, crearea liberalismului total, care conduce la consolidarea în plan juridic, a
dreptului civil- mai exact, a principiului autonomiei de voinţă; reprezentanții acestui principiu
sunt J.J Rousseau şi I.Kant.
Viziunile acestor autori conduc la fundamentarea ideii că oamenii se nasc liberi, dar că la
un moment dat, prin intermediul unui acord liber de voinţă sau al unui pact, ei consimt să
abandoneze o parte din drepturile lor, pentru a beneficia de avantajele vieţii sociale.
În contractul social sunt puse în evidență ,două tipuri de voinţă:
- voinţa generală : constă în limitările impuse voinţelor particulare pentru realizarea

unei relative coexistenţe sociale ;
- voinţa individuală : cuprinde orice manifestare liberă a voinţei în orice domeniu al
vieţii umane, limitată numai de caracterul imperativ al legii.
Raportul dintre două voinţe constituie un raport regulă-excepţie, voinţa individuală fiind
regula, iar voinţa generală este excepţia, astfel că statul este „îndatorat să menţină această
relaţie şi să garanteze coexistenţa celor două voinţe” 1.
Teoria autonomiei de voință poate părea puțin depășită în zilele noastre, dar importanța
acesteia, rămâne considerabilă mai ales datorită faptului că, în plan economic a condus la
liberalismul economic,care a impus la rândul său în plan juridic, libertatea contractuală, adică
omul este în esenţă liber şi nu poate fi supus unei obligaţii, decât prin propria sa voinţă.
Pornind de la conceptul generic de libertate contractuală, care se bazează pe teoria autonomiei de

voință, au rezultat mai multe libertăți, și anume :
- libertatea de a interacţiona, sau nu din punct de vedere contractual;
- libertatea modului concret de contractare, importantă fiind existenţa acordului dintre

voinţe şi nu forma în care se exprimă acestea ;
- libertatea conţinutului contractului elaborat de părți, având o importanţă scăzută faptul

existenţei sau a inexistenței unui echilibru între drepturile şi obligaţiile părților contractante ;
Consecințe ale teoriei autonomiei de voință :
- în materie contractuală, normele juridice imperiative au devenit tot mai numeroase.

Acest fapt este consecința extinderii noțiunii de ”ordine publică”, având ca scop
apărarea drepturilor omului și mai ales, a libertății și proprietății individuale ;
- deși consensualismul este un principiu de bază al încheierii contractelor, el are
numeroase și importante excepții. Necesitatea formei scrise, este determinată de multe
ori, de dispozițiile legale în ceea ce privește proba actelor juridice ;
- conținutul contractului nu este stabilit întotdeauna prin negocieri, de către părțile
contractante. Astfel, există numeroase contracte ale căror clauze esențiale sunt
stabilite prin lege sau de una dintre părți (ex. contractele de adeziune) ;
1
Ioan Albu, Libertatea contractuală, Revista Dreptul, nr.3/1993, Bucureşti, p.29.
-3-
- libertatea contractuală bazată pe teoria autonomiei de voință, este îngradită de apariția
contractelor forțate și reglementate prin lege, cum ar fi asigurarea imobilelor, ori
asigurarea de răspundere delictuală a proprietarului de autovehicul ;
Contractul se bazează numai pe voinţa exclusivă a celui care se angajează contractual ( acesta
este elementul de bază al teoriei autonomiei de voință). Faptul că voinţa contractuală este
autonomă, înseamnă că voinţa părților contractante şi numai ea singură conduce la crearea
contractului şi la toate efectele rezultate direct din acesta. Deci, contractul îşi trage forţa
obligatorie exclusiv din voinţa părţilor (voinţa umană este elementul esenţial al contractului,
părţile suportând efectele propriilor voinţe).
O consecință imediată a acestui principiu, o constituie forța obligatorie a contractului.

Acordul de voințe, pentru a se putea defini ca și contract, trebuie să tindă la aplicarea acestui
principiu, între părțile sale. Dacă acest principiu este inexistent, nu se poate vorbi de un
contract, ci doar de manifestări de voință non-juridice, bazate pe un acord, și care, nu vor
produce efecte juridice.
1.2 Clauzele prestabilite ale contractelor comerciale internaționale
În conținutul contractului de comerț internațional, un rol important îl au clauzele juridice care

sunt legate de executarea lui, de consecințele neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a
acestuia.
Contractele comerciale, contracte-tip etc.), vor fi internaţionale, încheiate pe bază de clauze

prestabilite generale, se interpretează după următoarele reguli:
- clauzele prestabilite sunt considerate încorporate în contract, numai dacă cealaltă parte
contractuală le-a acceptat în mod explicit sau în lipsa acceptării, dacă aplicarea unor
asemenea clauze reprezintă obişnuinţă între părţi sau sunt utilizate în mod curent în
ramura de comerţ internaţional la care se referă contractul ;
- condiţiile generale pot fi incorporate în contract, doar în cazul în care partea respectivă
le-a acceptat în mod expres. Astfel, când o clauză sau o serie de clauze standard prin
conţinutul său, prezintă un caracter neuzual și cealaltă parte nu se putea aştepta în mod
rezonabil la aceasta, clauza respectivă va fi considerată încorporată în contract şi va
obliga cealaltă parte, dacă a fost acceptată expres.
Sunt considerate clauze neuzuale : clauzele limitative de răspundere, clauzele care
prevăd obligaţii foarte împovărătoare pentru cealaltă parte ;
- orice clauză, convenită de părţi în mod expres, predomină asupra oricărei clauze din
condiţiile generale. Astfel, în cazul unei neconcordanţe între o clauză stabilită în mod
expres de către părţi (scrisă de mână, dactilografiată şi semnată) şi o clauză prestabilită,
sau generală, predomină cea dintâi ;
-4-
- în caz de ambiguitate, clauzele prestabilite propuse de una din părţi sunt interpretate în
defavoarea acesteia. Principiile UNIDROIT 2 prevăd în art. 4.6., că : ” Dacă o clauză
contractuală redactată de una din părți este neclară, este preferabilă efectuarea
interpretării acestei clauze contra respectivei părți” ;
- în situaţia în care părţile propun propriile lor condiţii generale, iar între acestea există
neconcordanţă şi părţile nu ajung la o înţelegere cu privire la aceasta, conform
principiilor UNIDROIT, se consideră că acel contract s-a încheiat pe baza clauzelor
standard stabilite de comun acord de ambele părţi, cu excepţia cazului în care una
dintre părţi informează fie anterior, fie ulterior şi fără întârziere cealaltă parte, că nu
intenţionează să fie ţinută de un astfel de contract. Această regulă se numeşte ”knok-
out”; se va ţine seama de clauzele prestabilite propuse de către cumpărător , cu
excepţia situaţiei în care, din împrejurări rezultă altfel ( modificările nu trebuie să fie
substanţiale).
1.3 Interpretarea clauzelor îndoielnice
Clauzele contractuale îndoielnice se interpretează în sensul de a produce efecte juridice,

iar nu în sensul de a nu produce. Regula dată de interpretare este consacrată în majoritatea
legislaţiilor. De exemplu art. 1268 al Noului Codul Civil stabileşte că :
(1) Clauzele susceptibile de mai multe înţelesuri se interpretează în sensul ce se potriveşte

cel mai bine naturii şi obiectului contractului.
(2) Clauzele îndoielnice se interpretează ţinând seama, între altele, de natura contractului, de
împrejurările în care a fost încheiat, de interpretarea dată anterior de părţi, de sensul
atribuit în general clauzelor şi expresiilor în domeniu şi de uzanţe.
(3) Clauzele se interpretează în sensul în care pot produce efecte, iar nu în acela în care nu ar
putea produce niciunul.
(4) Contractul nu cuprinde decât lucrul asupra căruia părţile şi-au propus a contracta, oricât
de generali ar fi termenii folosiţi.
(5) Clauzele destinate să exemplifice sau să înlăture orice îndoială asupra aplicării
contractului la un caz particular nu îi restrâng aplicarea în alte cazuri care nu au fost
expres prevăzute.
În comerţul internaţional, s-au creat mai multe instituţii, cu scopul menţinerii raportului
contractual.
2
”Principiile Contractelor Comerciale Internaționale (PICC )”- document întocmit în 2010 de către
UNIDROIT ( ”Institutul Internațional pentru Unificarea Dreptului Privat” este o organizație
interguvernamentală, care se ocupă de armonizarea dreptului privat internațional ; printre proiectele sale, se
numără elaborarea de convenții internaționale și a legilor-model ) .
https://en.wikipedia.org/wiki/UNIDROIT , accesat 02.07.2015
-5-
CAPITOLUL II.
2.1 Încheierea contractului. Condițiile de validitate ale contractului3
A. Acordul intern de voințe

Contractul presupune întâlnirea concordantă a două voințe juridice, cu scopul nașterii,
modificării sau stingerii unui raport juridic. Întâlnirea acestor două voințe, presupune un
proces complex, pentru că se desfășoară între părțile interne ale contractului.
Cauza, ca și motiv determinant al încheierii contractului ( art 1236 Noul Cod Civil ),
constituie ”mototul” prin care ia nașterie acordu de voințe și de aceea, trebuie să îndeplinească
anumite cerințe : să existe, să fie licită și morală, sub sancțiunea anulării contractului sau
chiar a nulității absolute.
Consimțământul la încheierea contractului, reprezintă manifestarea de voință, în sensul
încheierii unui contract. Această manifestare de voință, cunoaște un parcurs intern și unul
extern.
Parcursul intern al consimțământului constituie procesul de formare a voinței juridice. În
acest sens, consimțământul trebuie să fie serios, liber și exprimat în cunoștință de cauză.În
legătură cu această latură internă a consimțământului, trebuie avut în vedere și
discernământul, consimțământul, dar și viciile de consimțământ ( eroarea, dolul, violența,
leziunea ).
B. Acordul extern de voințe (consensul extern )

Parcursul extern al consimțământului reprezintă procesul prin care se formează
”consensului extern ” al părților. Faza externă indică manifestarea perceptibilă a voinței
juridice și presupune exprimarea consimțământului, într-o manieră suficientă pentru
încheierea contractului. Prin această fază externă, se formează mecansimul contractului( prin
întâlnirea ofertei și acceptării) și care se referă la încheierea contractului prin întâlnirea ofertei
de a contracta și acceptării acesteia, precum și la faza premergătoare realizării acestui consens
extern, care este cea a negocierilor precontractuale.
C. Faza precontractuală. Obligații specifice fazei precontractuale4

Încheierea contractului poate avea loc într-un mod spontan, astfel încât cu dificultate se poate
determina o eventuală fază pre-contractuală, care de altfel s-ar putea să nici nu fi existat sau,
în orice caz, să nu prezinte un interes juridic foarte important.
Negocierea pre-contractuală joacă un rol considerabil. Astfel, pe măsura creșterii
complexității obiectului viitorului contract, crește și intensitatea negocierilor prealabile
încheierii acestuia. De cele mai multe ori, faza negocierii contractului este una de durată,
marcată de diverse acte preparatorii, care prefigurează structura și conținutul viitorului
contract.
3
Liviu Pop, Ionuț-Florin Popa,Stelian Ioan Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligațiile, Ed. Universul
Juridic, București, 2012, pag. 89
4
http://legeaz.net/dictionar-juridic/faza-de-precontractare
-6-
Faza precontractuală poate presupune atât o progresie, cât și o regresie, în sensul realizării
consensului contractual sau în sensul că poate sau nu, să ducă la încheierea unui contract.
Indiferent de soluția finală a acestei etape, ea se desfășoară sub semnul libertății negocierilor5:
” Părțile au libertatea negocierii, desfășurării și ruperii negocierilor și nu pot fi ținute
răspunzătoare pentru eșecul acestora”.
Libertatea contractuală este bazată pe dreptul părților de a-și alege singure partenerii de
negociere, de a întrerupe dezbaterile precontractuale când consideră oportun, de a relua sau de
a-și exprima refuzul încheierii contractului în urma epuizării negocierilor. Limitele libertății
contractuale sunt date de existența anumitor obligații legale sau convenționale, explicite sau
implicite.
Astfel, din punct de vedere cronologic, momentul încetării fazei pre-contractuale, este cel al
realizării acordului de voințe. Importanța acestei etape este semnificativă sub multe aspecte și
pentru desfășurarea fazei contractuale. Între altele, în faza negocierilor, se regăsesc elementele
unui posibil viciu de consimțământ, ca și elementele unei posibile interpretări a contractului ,
în funcție de instrumentele utilizate în faza precontractuală.
Obligații specifice fazei precontractuale
Aceste obligații pot fi rezultatul convențiilor preparatorii încheiate de părți în faza negocierii :
a) Obligația de bună-credință : este o obligație legală, conform căreia ” partea care se

angajează într-o negociere, este ținută să respecte exigențele bunei-credințe. Părțile nu
pot conveni limitarea sau excluderea acestei obligații6 ”. Este o obligație imperativă,
ceea ce presupune că părțile nu o pot înlătura sau limita. Sensul bunei-credințe este
greu de determinat, dar mai simplu ar fi, determinarea manifestărilor contrare bunei-
credințe. Manifestări contrare cum ar fi : angajarea într-o negociere precontractuală,
fără inteția reală de a încheia un contract, întreruperea intempestivă a negocierilor etc
trebuie eliminate sau interzise în faza precontractuală.
Din obligația de bună-credință se deduc obligațiile implicite, dintre care cea mai
importantă este obligația de informare precontractuală.
b) Obligația de informare precontractuală : în ciuda faptului că nu există un text

expres în această privinţă, teoria generală a viciilor de consimţământ ne obligă să
constatăm că în faza precontractuală este necesar să fie reţinută şi această obligaţie,
considerată legală şi implicită, despre care se poate spune că este dedusă din obligaţia
generală de bună-credinţă.
Din articolul 1214 al noului Cod Civil, care reglementează dolul ca viciu de
consimțământ, se deduce că există o obligaţie legală de informare a contractantului
faţă de cealaltă parte, „asupra unor împrejurări pe care se cuvenea să i le dezvăluie”.
Informarea este necesară, întrucât conține informaţii importante, legate de viitorul

contract pentru încheierea acestuia. Astfel, este esenţială informarea cumpărătorului
5
Art 1183 Cod Civil, alin. (1)
6
Art. 1183 Cod Civil, alin. (2)
-7-
cu privire la existenţa unor obligații neaparente . Obligaţia de informare este o
obligaţie de rezultat : cel care o datorează, trebuie să se asigure că informațiile au fost
transmise şi că astfel, scopul obligaţiei a fost realizat, dar şi că destinatarul informaţiei
a înțeles-o corect. Există diferențe legate de scopul informaţiilor furnizate: astfel,
poate fi vorba de informaţii necesare asigurării unui consimţământ valid, ori poate fi
vorba de informaţii furnizate cu scopul de a se asigura o executare corectă și completă
a contractului ; de aici, rezultă sancţiunile diferite în cazul neexecutării obligaţiei.
Caracterul precontractual, ori contractual al obligaţiei de informare, este de multe ori

greu de determinat, datorită formării progresive a consimţământului în faza negocierii
contractului . In unele domenii, obligaţia de informare precontractuală are caracter
legal şi expres.
c) Obligația de confidențialitate : „Când o informaţie confidenţială este comunicată de

către o parte în cursul negocierilor, cealaltă parte este ţinută să nu o divulge şi să nu o
folosească în interes propriu, indiferent dacă se încheie sau nu contractul. încălcarea
acestei obligaţii atrage răspunderea părţii în culpă7”. În acest caz, nu mai poate fi
vorba de o obligaţie imperativă, ci dispozitivă: părţile pot face excepție de la
prevederile art. 1184 noul Cod Civil :” Când o informaţie confidenţială este
comunicată de către o parte în cursul negocierilor, cealaltă parte este ţinută să nu o
divulge şi să nu o folosească în interes propriu, indiferent dacă se încheie sau nu
contractul. Încălcarea acestei obligaţii atrage răspunderea părţii în culpă”. Astfel, se
permite utilizarea de către părți, a informaţiilor obţinute în cadrul negocierilor şi în
relaţiile cu alte persoane, eventual în alte negocieri.
De multe ori, eliminarea voluntară a confidenţialităţii este compensată de alte
obligaţii convenţionale, cum ar fi obligaţia de sinceritate cu privire la eventualele
negocieri paralele, la persoanele cu care acestea sunt purtate sau la rezultatul acestora
etc.;
d) Alte obligații de natură contractuală : acestea pot rezulta din convenţiile

preparatorii, încheiate în vederea organizării fazei precontractuale ( de exemplu, de
exclusivitate a negocierilor, de suportare a unor costuri precontractuale, ori de a
continua negocierile, etc).
7
Art. 1184 noul Cod Civil
-8-
D. Acorduri precontractuale
Faza precontractuală poate îngreuna desfășurarea negocierilor, datorită unor acte ( de

exemplu : acorduri ale părţilor, prin intermediul cărora să se realizeze o organizare a
negocierilor precontractuale sau o recapitulare a negocierilor încheiate până la un anumit
punct, cu efecte mai largi sau mai restrânse) . Există astfel, mai multe contracte premergătoare
contractului final :
a) contractele preparatorii : prin intermediul acestor contracte, părţile stabilesc

negocierea cu bună-credinţă pentru încheierea unui viitor contract şi prin care, se
organizează negocierile dintre părţi. Un astfel de contract, este numit „acord de
principiu”. Se consideră că din acest acord rezultă obligaţiile de negociere, dar şi
obligaţiile de bună-credinţă ;
b) contractul-cadru : este acel contract prin care părţile contractante stabilesc

principalele reguli ce se vor respecta la încheierea viitoarelor contracte dintre părți.
„Contractul-cadru este acordul prin care părţile convin să negocieze, să încheie sau să
menţină raporturi contractuale ale căror elemente esenţiale sunt determinate de
acesta8”. Pe de altă parte, „Modalitatea de executare a contractului-cadru, în special
termenul şi volumul prestaţiilor, precum şi dacă este cazul, preţul acestora, sunt
precizate prin convenţii ulterioare9”.
c) pactul de preferinţă : este un tip de contract preparatoriu, prin care, una dintre părţi
se obligă faţă de cealaltă să o prefere ca partener contractual în condiţii identice de
contractare, faţă de alţi potenţiali contractanţi . Un exemplu în acest caz, este dreptul
de preempţiune de natură convenţională, care se bazează pe acest mecanism ( dreptul
de preemțiune este dreptul de care se bucură cineva prin lege de a fi preferat în calitate
de cumpărator al unui bun; a nu se confunda cu dreptul de preferință, deoarece acest
drept se naște direct din lege, fiind prevăzut de o normă juridică imperativă) ;
d) punctajul ( sau acordul parţial ) : reprezintă un acord al părţilor prin care, acestea
recapitulează negocierile purtate între ele până la un moment dat şi decid stabilirea
unor puncte comune care nu vor mai fi negociate, fiind considerate elemente
contractuale lămurite. O consecinţă a acestui tip de acord este aceea că, niciuna din
părţi nu poate readuce în discuţie, elementele care au fost stabilite prin acordul parţial ;
e) promisiunea bilaterală de a contracta : aceast tip de contract implică obligaţia

ambelor părţi de a încheia în viitor un contract. Promisiunea de a contracta trebuie să
conţină toate clauzele din contractul promis; în lipsa acestora, părţile nu pot executa
promisiunea. Mai mult, în cazul neexecutării promisiunii de a încheia contractul,
partea îndreptăţită poate să solicite daune-interese sau chiar, pronunţarea unei hotărâri
care să ţină loc de contract ;
8
Art. 1176, alin. (1) noul Cod Civil
9
Art. 1176 , alin. (2) noul Cod Civil
-9-
f) promisiunea unilaterală de a contracta : reprezintă acel contract preparatoriu prin

care una dintre părţi se obligă să contracteze, dacă cealaltă parte va dori (convenţia
trebuie să respecte cerinţele contractului proiectat sau promis). O versiune a
promisiunii unilaterale de a contracta este ,,pactul de opţiune” : „Atunci când părţile
convin ca una dintre ele să rămână legată de propria declaraţie de voinţă, iar cealaltă
să o poată accepta sau refuza, acea declaraţie se consideră o ofertă irevocabilă şi
produce efecte ” . Dacă în intervalul de timp stabilit contractual pentru „acceptarea
opţiunii”, beneficiarul pactului declară că încheie contractul, acesta este încheiat de la
data exercitării opţiunii sale.
2.2 Acordul de voințe
Articolul 1166 din noul Cod Civil defineşte contractul ca fiind „acordul între două sau mai
multe persoane cu intenţia de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic”. Se poate
observa că definiţia cuprinsă în noul Cod Civil reia în parte definiţia contractului din art. 942
al vechiului Cod Civil.
Diferenţa adusă de noua reglementare este dată de faptul că, printre efectele contractului, pe
lângă constituirea şi stingerea, a fost introdusă şi modificarea unui raport juridic. În plus,
definirea contractului drept acord de voinţe este justificată, întrucât nu se poate vorbi despre
un acord de voinţă ca în trecut, deoarece un contract nu implică o voinţă, ci două sau mai
multe voinţe. Întâlnirea voinţelor este un proces psihologic complex, în cadrul căruia sunt
relevante în special cauza şi consimţământul, ca elemente de fond ale contractului .
Pentru a putea fi încheiat contractul, este suficient ca părțile sa se pună de acord asupra
elementelor esențiale ale contractului, chiar dacă lasă unele elemente secundare spre a fi
convenite ulterior, ori încredințează determinarea acestora, unei alte persoane. De exemplu,
elementele esențiale într-un contract de vânzare, elementele esențiale sunt stabilirea prețului și
a bunului vândut.
Față de aceste elemente, toate celelalte sunt secundare : locul predării , cheltuielile
contractuale etc. Și în plus, de cele mai multe ori, elementele secundare decurg din cele
esențiale, grație reglementărilor existente. Dacă există și exigențe de formă pentru încheierea
valabilă a contractului, atunci acordul asupra elementelor esențiale, este subordonat
respectării acestei forme.
Din prevederile art. 1182, alin. (2) Contract Civil, rezultă că determinarea elementelor
secundare poate avea loc ulterior – printr-un nou acord, accesoriu primului- sau poate fi
încredințată unui terț. În cazul în care părțile nu ajung la un acord sau terțul nu determină
elementele secundare rămase, instanța va dispune, la cererea oricăreia dintre părți,
completarea contractului, ținând seama, după împrejurări, de natura acestuia și de intenția
părților. Acordul de voințe se realizează prin stabilirea de comun acord, a două sau mai multe
voințe individuale. Această întâlnire are loc prin propunerea unei persoane, facută alteia, de a
încheia un contract și prin acceptarea pură și simplă , fără nicio rezervă, a acelei propuneri de
către cel căruia i-a fost făcută. Propunerea de a încheia un contract, se numește ” ofertă” .
- 10 -
2.3 Oferta de a contracta
Oferta de a contracta reprezintă manifestarea „perceptibilă”, externă, a consimţământului

părţii de a încheia un anumit contract. Potrivit prevederilor art. 1188 Cod Civil: „O propunere
constituie ofertă de a contracta, dacă aceasta conţine suficiente elemente pentru formarea
contractului şi exprimă intenţia ofertantului de a se obliga în cazul acceptării ei de către
destinatar”.
Dispoziţiile referitoare la consimţământ, ca element esenţial pentru formarea contractului,

aplicabile inclusiv contractului de societate, cuprinse in articolele 1182‐1203 Cod Civil, se
aplică în mod corespunzător şi atunci când împrejurările în care se încheie contractul nu
permit identificarea ofertei şi a acceptării.
Propunerea adresată unor persoane nedeterminate, chiar şi în ipoteza în care ar fi precisă, nu

are valoarea juridică a unei oferte, ci doar, în funcţie de împrejurările concrete, are valoarea
unei solicitări de ofertă sau intenţie de negociere10. În mod excepţional totuşi, propunerea
adresată unor persoane nedeterminate valorează ofertă, dacă această concluzie rezultă din lege
cutumă sau reiese, în mod cert, din împrejurări concrete.
Articolul 1191 alin. 1 Cod Civil, prevede că oferta cu termen este irevocabilă. Acest caracter
poate fi atribuit ofertei şi atunci când el rezultă din „acordul părţilor, al practicilor statornicite
între acestea, al negocierilor, al conţinutului ofertei ori al uzanţelor”. Se pot observa
particularităţi specifice deptului comercial şi al afacerilor şi anume, oferirea de valoare
juridică „practicilor statornicite” între părţile contractului.
În articolul 1193 alin. 1 Cod Civil este reglementată oferta fără termen de acceptare, adresată
unei persoane absente, textul de lege prevăzând faptul că această ofertă trebuie menţinută un
termen rezonabil, în funcţie de împrejurări, pentru a permite destinatarului să o primească, să
o analizeze şi să expedieze acceptarea. Spre deosebire de oferta fără termen de acceptare
adresată unei persoane absente, acelaşi gen de oferă, însă adresată unei persoane prezente, nu
produce efecte dacă nu este acceptată de îndată. Situaţia este aceeaşi şi în cazul ofertei
trasmise prin telefon, fax, e‐mail sau alte mijloace moderne de comunicare la distanţă.
Oferta este lovită de caducitate, atunci când ea nu ajunge la ofertant în termenul stabilit, sau
atunci când destinatarul o refuză. Pentru situaţia în care ofertantul decedează sau devine
incapabil, caducitatea ofertei irevocabile, va interveni doar dacă acest lucru este impus de
natura afacerii sau de împrejurări (articolul 1195 alin. 2 Cod Civil).
Raportat la funcţia comercială pe care o realizează, oferta de a contracta este :
→ Ofertă facultativă - acestă ofertă mai este numită în dreptul comercial ”ofertă publicitară,
informativă sau fără obligaţii11”. Acest tip de ofertă nu crează obligaţii specifice ofertantului,
10
Liviu Stănciulescu, Curs de drept civil. Contracte, Hamangiu, Bucureşti, 2012, pag. 36‐38.
11
Ioan Schiau, Drept comercial, Hamangiu, Bucureşti, 2009, pag. 371‐372
- 11 -
având doar rolul de a informa potenţialii destinatari. Astfel, din punct de vedere juridic nu va
produce nici un efect revocarea sa, în orice moment.
→ Ofertă fermă- este acea propunere concretă, adresată unui partener determinat. Se mai
numeşte ”ofertă definitivă ( sau particulară)”. Fiind astfel determinată, ea va trebui să conţină
elementele esenţiale, cum ar fi de exemplu: obiectul material al ofertei, preţul, modalităţile şi
condiţiile de plată, termenul de livrare, precum şi termenul în care oferta poate fi acceptată.
Revocarea acestui tip de ofertă poate fi făcută doar în anumite condiţii.
Trebuie precizat că o condiţie a ofertei (pe lângă aceea de a fi completă şi fermă) este că
aceasta, trebuie să fie emisă în forma cerută de lege pentru validitatea contractului proiectat.
Dacă legea pretinde forma ”ad validitatem”, tot astfel trebuie să fie şi oferta de a contracta
(spre exemplu în cazul vânzării unui imobil sau a unei donaţii).
În concepţia teoriei ofertei ( act juridic – izvor de obligaţii), se susţinea că oferta făcută cu
termen expres sau tacit, este un act juridic unilateral de drept civil, generator al unui raport
obligaţional între ofertant şi destinatarul ofertei. Este vorba despre o obligaţie unilaterală, în
care ofertantul este debitor al obligaţiei negative de a nu revoca oferta, înauntrul termenului
de acceptare, iar destinatarul ofertei este creditorul acestei prestaţii12. În reglementările din
noul Cod civil, oferta nu poate fi calificată altfel, decât ca un act juridic unilateral producător
de efecte juridice.
Contractul este încheiat, în momentul în care acceptarea a ajuns la ofertant, chiar dacă acesta
nu ia cunoştinţă de ea, din motive care nu îi sunt imputabile. De asemenea, contractul se
consideră încheiat şi atunci când ”destinatarul ofertei săvârşeşte un act sau un fapt concludent,
fără a‐l înştiinţa pe ofertant, dacă, în temeiul practicilor dintre părţi, al naturii afacerii,
acceptarea se poate face în acest mod13” .
2.3.1 Acceptarea ofertei
Acceptarea constă în manifestarea voinței juridice a unei persoane, de a încheia un contract, în

condițiile stabilite în oferta ce i-a fost adresată în acest scop.Petru ca un consimțământ să
producă efecte juridice, acceptarea trebuie să îndeplinească toate condițiile de validitate
prevăzute de lege pentru voința juridică în general. Ea este reglementată expres de art 1196-
1200 Cod Civil. Dacă nu este pretinsă o condiție specială de formă, acceptarea este suficientă,
pentru a se considera contractul încheiat. Orice manifestare a voinței care presupune o
acceptare necondiționată a ofertei, nu are valoarea unei acceptări ci, cel mult a unei
contraoferte.
12
M. Avram, Actul unilateral în dreptul privat, Hamangiu, Bucureşti, 2006, p. 255 şi urm.
13
art. 1186 Cod Civil
- 12 -
În ceea ce privește conținutul său, acceptarea trebuie să îndeplinească următoarele condiții :
- să fie pură și simplă, adică să fie în concordanță cu oferta. Altfel spus, destinatarul
trebuie să accepte integral oferta, fără a formula rezerve sau a propune modificări
referitoare la clauzele esențiale ale viitorului contract. În caz contrar, consimțământul
nu constituie o acceptare, având valoare eventuală de contraofertă. Acceptarea trebuie
să constituie o simplă confirmare a ofertei sau, dacă nu este o simplă confirmare,
eventualele completări cuprinse în aceasta să nu aducă atingere fondului ofertei ;
- să fie neîndoielnică, adică să ateste intenția destinatarului ofertei, de a accepta această
ofertă. Fie că acceptarea are loc prin acte, fie prin fapte juridice, ea trebuie să ateste
intenția destinatarului de a accepta oferta și de a încheia contractul ;
- să nu fie tardivă – o condiție esențială este ca acceptarea să fie făcută în interiorul
termenului de acceptare, adică în interiorul termenului în care oferta se consideră a fi
irevocabilă. Numai în acest mod, ea produce efecte juridice, astfel fiind caducă.
Condiția se deduce în mod clar, din prevederile art. 1196 alin. (1) Cod Civil, care
prevede că acceptarea trebuie să ajungă în termen la autorul ofertei ;
- să fie emisă în forma cerută de lege pentru valabilitatea contractului proiectat –
astfel, atât oferta, cât și acceptarea trebuie emise în forma prevăzută de lege pentru
validitatea contractului proiectat . Lipsa formei atrage nulitatea absolută a acceptării.
2.3.2 Felurile acceptării
Acceptarea presupune manifestarea exterioară a voinței acceptantului, adresată

ofertantului. Acceptarea poate fi expresă (în scris sau verbal) sau tacită ( atunci când rezultă
cu certitudine din anumite acțiuni ori atitudini). Începutul executării contractului de către
destinatarul ofertei are valoare de acceptare a ofertei. Conform art. 1186 alin. (2) Cod Civil,
contractul se consideră încheiat și atunci când destinatarul ofertei ”săvârșește un act sau un
fapt concludent, fără a-l înștiința pe ofertant,dacă, în temeiul ofertei, al practicilor statornice
între părți, al uzanțelor sau potrivit naturii afacerii, acceptarea se poate face în acest mod”.
Se pune problema dacă, simpla tăcere sau inacțiunea au sau nu au valoare de acceptare
(acceptarea tacită). De regulă, tăcerea nu constituie o modalitate de exprimare a
consimțământului, dar sunt și situații excepționale, când legea sau practica judiciară acordă
tacerii, valoare de acceptare.
Dacă exprimarea voinței destinatarului ofertei este în sensul încheierii unui contract, dar nu
respectă una sau mai multe din cerințele acceptării, nu se poate considera contractul, ca fiind
încheiat. Există două situații în care manifestarea de voință a destinatarului ofertei, deși nu
respectă condițiile acceptării, trebuie tratată într-un anumit mod :
a) acceptarea necorespunzătoare a ofertei (art. 1197 Cod Civil ) – dacă răspunsul

destinatarului ofertei cuprinde abateri de la condițiile acceptării, atunci el nu poate fi
considerat acceptare.
- 13 -
Mai mult, trebuie luate în considerare anumite abateri :
• răspunsurile care cuprind modificări sau completări care nu corespund ofertei

primite ( de ex, răspunsul prevede acceptarea în condițiile unui preț mai mic a ofertei sau
cuprinde completări de clauze contractuale, care diferă față de normele prevăzute de lege) ;
• răspunsul primit la ofertă, este peste termenul de acceptare ;
• răspunsul destinatarului ofertei nu respectă forma cerută de lege.
În toate aceste situații, răspunsul care nu corespunde cerințelor acceptării, poate fi eventual
considerat ca o contraofertă ( art. 1197 alin. (2) Cod Civil ) sau poate fi considerat un
simplu act din faza negocierilor contractului, fără valoare de acceptare a ofertei.
b) Acceptarea tardivă- este o acceptare necorespunzătoare a ofertei, din perspectiva

condițiilor temporale. Acceptarea poate fi :
• acceptarea peste termen ( art. 1198 alin. (1) Cod Civil ) este o acceptare
manifestată neîndoielnic, abia după expirarea termenului de acceptare prevăzut în
ofertă. Într-o astfel de situație, contractul nu se consideră încheiat, decât dacă autorul
ofertei îl înștiințează ”de îndată” pe acceptant, că înțelege totuși, să considere
contractul încheiat ;
• acceptarea întârziată ( art. 1198 alin. (2) Cod Civil) este o acceptare făcută în
termenul prevăzut în ofertă, dar care a ajuns la ofertant dupa expirarea acestui termen,
însă din motive neimputabile acceptantului. Într-o astfel de situație, contractul trebuie
considerat încheiat, dacă ofertantul nu îl înștiințează pe acceptant ”de îndată” că nu
înțelege să considere contractul încheiat.
Acceptarea reprezintă un act juridic unilateral, supus comunicării și se încadrează în

prevederile art. 1326 Cod Civil, producând efecte ”din momentul în care comunicarea
ajunge la destinatar, chiar dacă acesta nu a luat cunoștință de aceasta, din motive care
nu îi sunt imputabile”. Deoarece după momentul comunicării acceptării aceasta nu mai
poate fi revocată, în acest caz se apelează la teoria angajamentului unilateral.
Menținerea acceptării, adică irevocabilitatea sa, se datorează deja principiilor efectelor
contractului.
Acceptarea trebuie să fie făcută prin mijloace ”cel puțin la fel de rapide ca cele folosite
de ofertant, dacă din lege, din acordul părților sau din alte împrejurări, nu rezultă
contrariul ” ( art. 1200 alin. (2) Contract Civil). Pe de altă parte, la fel ca și în cazul
ofertei, acceptarea produce efecte juridice, numai din momentul ajungerii lor la
destinatar, ”chiar dacă acesta nu ia cunoștință de ele, din motive care nu îi sunt
imputabile” ( art. 1200 alin. (1) Cod Civil ).
- 14 -
2.4 Momentul și locul încheierii contractului
De regulă , contractul este considerat format, în momentul și în locul în care oferta și

acceptarea corespund.
Marea majoritate a contractelor sunt consensuale ; astfel, momentul încheierii contractului
coincide de regulă, cu momentul realizării acordului de voințe ( excepție fac contractele
solemne, care se încheie în momentul îndeplinirii formalităților prevăzute de lege pentru
validitatea lor- data autentificării înscrisului).
Determinarea momentului închierii contractului prezintă interes practic din următoarele

motive :
- din momentul încheierii contractului, intervine principiul forței sale obligatorii și oferta
nu mai poate fi revocată ; de asemenea, nici acceptarea nu mai poate fi retrasă sau
revocată ;
- capacitatea părților de a contracta se apreciază în funcție de momentul încheierii
contractului ; în general, toate elementele de validitate a contractului, se apreciază în
funcție de acest moment; în consecință, prin raportare la acest moment, se pot constata
cauzele de nulitate sau anulare a contractului ;
- în caz de conflict de legi în timp, momentul încheierii contractului este criteriul după
care se va stabili legea civilă aplicabilă, sau norma conflictuală aplicabilă în dreptul
internațional privat ;
- momentul încheierii contractului constituie momentul din care încep să curgă anumite
termene legale și convenționale, cum sunt :
 termenul de prescripție extinctivă ( este intervalul de timp, stabilit de
lege sau chiar de părţi, înăuntrul căruia trebuie exercitat dreptul la acţiune
al părților) ;
 termenul suspensiv de executare a contractului ( este termenul care
amână începerea exercitării drepturilor și executării obligațiilor, până la
împlinirea lui) ;
 termenul extinctiv de executare a contractului ( este termenul care
amână stingerea exercitării drepturilor și executării obligațiilor, până la
împlinirea lui) ;
- în contractele translative având ca obiect bunuri mobile, momentul încheierii
contractului marchează transferul dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale de
la vânzător la cumpărător ;
- constituie un criteriu de determinare al locului încheierii contractului.
- 15 -
2.5 Condițiile de fond și formă ale contractelor juridice
Condițiile actului juridic sunt acele elemente care alcătuiesc acel act.
Clasificare :
a) În funcție de aspectul la care se referă se disting:

- condiții de fond (sau intrinseci), referitoare la conţinutul actului juridic:
capacitatea, consimţământul, obiectul şi cauza ;
- condiții de formă (extrinseci), referitoare la modalitatea de exteriorizare a
manifestării de voinţă:
• forma cerută pentru validitatea actului juridic (forma ad validitatem) ;
• forma cerută pentru proba actului juridic (forma ad probationem) ;
• forma cerută pentru ca anumite acte juridice să fie opozabile terţelor persoane.;
b) În funcție de obligativitatea sau neobligativitatea lor, aceste condiții se impart in :

- condiții esențiale ( cele cerute pentru valabilitatea actului) ;
- condiții neesențiale- mai sunt denumite ” modalități ale actului
juridic” ( cele care pot fi prezente, ori pot lipsi, fără să pună în discuție
valabilitatea actului) ;
Clasificarea condițiilor neesențiale :
 Termenul – este un eveniment viitor, cert și sigur de care depinde realizarea sau
încetarea drepturilor subiective și obligațiilor corelative.
Termenul poate fi :
- termen suspensiv (termenul care amână începerea exercitării drepturilor și executării
obligațiilor, până la împlinirea lui) ;
- termen extinctiv (termenul care amână stingerea exercitării drepturilor și executării
obligațiilor, până la împlinirea lui) ;
- termen judiciar (acordat de judecător unui debitor în vederea executării obligaţiei
asumate) ;
 Condiția- constituie o modalitate a actului juridic în special și constă într-un

eveniment viitor, incert şi nesigur, de care depinde fie naşterea, fie desfiinţarea actului
juridic, şi respectiv, a drepturilor şi a obligaţiilor prevăzute de acesta.
Clasificarea condiției :
- condiție suspensivă (dacă se împlineşte condiţia, ia naştere actul juridic) ;

- condiție cauzală ( când realizarea condiţiei depinde de hazard, adică de întâmplare) ;
- 16 -
- condiție mixtă (când realizarea condiţiei depinde de una din părţi şi de un terţ subiect
de drept determinat ) ;
- condiție rezolutorie (dacă se îndeplineşte condiţia actul juridic încheiat, se
desfiinţează) ;
- condiție potestativă pură ( când realizarea condiţiei depinde doar de voinţa uneia
dintre părţi) ;
- condiție potestativă simplă (când realizarea condiţiei depinde de voinţa uneia dintre
părţi şi de un fapt exterior sau de voinţa unei persoane nedeterminate ) ;
 Sarcina - constituie o îndatorire de a da, de a face sau de a nu face ceva, impusă, în

actele cu titlu gratuit, de către donatar donatorului. Donatarul este persoana care
dispune, iar donatorul este subiectul de drept, care este gratificat. Pe lângă contractul
de donaţie, sarcina se regăseşte şi în cazul dispoziţiilor testamentare cu caracter
patrimonial (legatele). Sarcina poate fi instituită în favoarea dispunătorului, în favoarea
gratificatului, precum şi în favoarea unei terţe persoane.
A. Condițiile de fond ale actului juridic sunt prevăzute în art. 948 Cod Civil, care dispune:
1) Capacitatea de a încheia actul ;

2) Consimțământul valabil al părții ce se obligă ;
3) Un obiect determinat ;
4) O cauză licită ;
a) Capacitatea de a incheia actul juridic civil reprezintă acea condiție de fond și

esențială, care constă în aptitudinea unei persoane fizice sau juridice, de a deveni titular
de drepturi și obligații civile, prin încheierea actelor de drept civil ; conform art. 949
Cod Civil, ” poate contracta orice persoană care nu este declarată necapabilă de lege”;
de aici rezultă că orice persoană poate încheia acte juridice, dacă legea nu îi interzice
expres acest lucru.
b) Consimțământul reprezintă hotarârea de a încheia un act juridic civil, manifestată în

exterior. Condițiile de valabilitate ale consimțământului :
 să provină de la o persoană cu discernamant ;
 să fie exprimat cu intenția de a produce efecte juridice ;
 să fie exteriorizat ;
 să nu fie alterat de vreun viciu de consimțământ ;
 Consimțământul trebuie să provină de la o persoană cu discernământ ;

- această condiție decurge din caracterul conștient al actului juridic civil ;
- persoana fizică cu deplină capacitate de exercițiu, este prezumată că are discernamant
juridic necesar pentru a încheia acte juridice civile ;
- persoana lipsită de capacitate de exercițiu (minorul sub 14 ani sau cel pus sub interdicție
- 17 -
judecătorească, este prezumată a nu avea discernământ) ;
- minorul între 14 și 18 ani are discernământul juridic în curs de formare ;
- pentru persoana juridică nu se pune probleme, deoarece reprezentantul ei este o persoană
fizică cu deplină capacitate de exercițiu ;
- în afară de incapacitățile legale - cazuri în care legea prezumă persoana ca lipsită de
discernământ, există și cazuri de incapacități naturale - în care se găsesc persoane capabile
dupa lege, în drept capabile cu discernământ), iar în fapt, persoana lipsită temporar de
discernământ (ex.: beție, hipnoză, somnambulism, manie puternică ) ;
 Consimțământul trebuie exprimat cu intenția de a produce efecte juridice ;

Această condiție nu este îndeplinită când:
- manifestarea de voință a fost făcuta în glumă, prietenie, curtoazie ;
- când s-a făcut sub condiție pur potestativă din partea celui care se obligă ;
- când manifestarea de voință este prea vagă ;
- când manifestarea de voință s-a făcut cu o rezervă mintală (ex.: actul fictiv în caz de
simulație).
 Consimțământul trebuie să fie exteriorizat ;

- principiul aplicabil exteriorizarii consimțământului este acela al consensualismului,
care înseamnă că părțile sunt libere să aleagă forma de exteriorizare a voinței lor ;
- manifestarea de voință poate fi exteriorizată într-o formă expresă sau tacită
(implicată) ;
- modalitățile de exteriorizare a consimțământului sunt : în scris, verbal prin gesturi
ori fapte concludente, neechivoce ;
- în dreptul civil, tăcerea nu valorează consimțământ exteriorizat.
Prin exceptie, tăcerea valorează consimțământ:
• când legea prevede expres aceasta ;
• când, prin voința expresă a părților, se atribuie o anumită semnificație juridică
tăcerii ;
• când tăcerea are valoare de consimțământ potrivit obiceiului ;
 Consimțământul trebuie să nu fie alterat printr-un viciu de consimțământ ;

Sunt vicii de consimtamant : eroarea, dolul (viclenia), violența și leziunea.
Eroarea este falsa reprezentare a realității la încheierea unui act civil( eroarea este
reglementată în art.953 Codul Civil).
- 18 -
Clasificarea erorii :
1) După criteriul consecințelor care intervin, eroarea este de trei feluri:
• eroarea obstacol (distructivă de voință) - este cea mai gravă formă a erorii - fiind și
ea de două feluri:
- asupra naturii actului juridic ( o parte crede că încheie un anumit act juridic, iar
cealaltă parte, are greșita credință că încheie alt act juridic) ;
- asupra identității obiectului ( o parte crede că tratează cu privire la un anumit bun,
pe când cealaltă parte are în vedere alt bun) ;
În cazul erorii obstacol, sancțiunea ce intervine este nulitatea absolută pentru că nu s-a format
acordul de voință.
• eroarea viciu de consimțământ - este falsa reprezentare a realității ce cade, fie
asupra calităților substanțiale ale obiectului actului , fie asupra persoanei contractante ;
În cazul erorii viciu de consimțământ (în ambele forme), sancțiunea este nulitate relativă.
• eroarea indiferentă - este falsa reprezentare a unor împrejurări mai puțin
importante, care nu afectează valabilitatea actului.
2) După criteriul naturii realității fals reprezentată :
• eroare de fapt - este o reprezentare falsă a unei situații faptice, la încheierea actului
juridic (obiectul actului, valoarea etc) ;
• eroarea de drept - este reprezentarea falsă a existenței, ori consimțământului unei
norme de drept civil.
Pentru ca eroarea să fie viciu de consimțământ, trebuie să fie îndeplinite următoarele

criterii :
1. elementul asupra căruia cade falsa reprezentare să fi fost hotărâtor, determinant pentru
încheierea actului, astfel încât, dacă ar fi fost cunoscută realitatea, actul nu s-ar fi încheiat ;
2. în cazul actelor bilaterale, cu titlu oneros, este necesar ca și contractantul să fi știut sau să
trebuiască să știe că elementul asupra căruia cade falsa reprezentare a realității este
determinant ; în actele bilaterale, nu e necesar ca fiecare parte să se găsească în eroare.
→ Dolul sau viclenia este viciu de consimțământ, care constă în inducerea în eroare a
unei persone, prin mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina să încheie un act
juridic. Dolul este o eroare provocată.
După consecințele pe care le are, ori nu, asupra valabilității actului juridic, se disting :
• dolul principal (este dolul ce cade asupra unor elemente importante la încheierea
actului și care atrage anularea actului ) ;
• dolul incident sau secundar ( cade asupra unor împrejurări nedeterminante pentru
încheierea actului juridic și care nu atrage nevalabilitatea actului) ;
Condițiile ca o eroare să fie dol :
- să fie determinant pentru încheierea actului juridic ;
- să provină de la cealaltă parte ;
- 19 -
→ Violența este un viciu de consimțământ ce constă în amenințarea unei persoane cu un
rău care îi produce o temere ce o determină să încheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi
încheiat; violența este reglementată în Codul Civil prin articolele 955, 956, 957, 958 .
Clasificarea violenței :
1) După natura răului cu care se amenință se disting :

• violență fizică ( amenințarea privește integritatea fizică sau bunurile persoanei) ;
• violență morală ( amenințarea se referă la onoarea, cinstea ori sentimentele persoanei) ;
2) După caracterul amenințării :

• amenințarea legitimă, justă, care nu este viciu de consimțământ (creditorul îl amenință
pe debitor cu darea în judecată, în cazul în care nu-și îndeplinește îndatorirea pe care o are) ;
• amenințarea nelegitimă, injustă, cu un rău ( care are semnificația juridică a viciului de
consimțământ) ;
Pentru a fi viciu de consimțământ, violența trebuie să întrunească cumulativ, două condiții:

- să fie determinantă pentru încheierea actului juridic civil ;
- să fie injustă ( nelegitimă, ilicită) ;
→ Leziunea este acel viciu de consimțământ care constă în dispoziția vădită de valoare
între două prestații. Codul Civil reglementează în numeroase dispoziții leziunea: art.951,
1157, 1158, 1160, 1162, 1163, 1164, 1165.
Există două concepții care stau la baza reglementării leziunii :

• concepția subiectivă - leziunea presupune două elemente :
- un element obiectiv (constă în disproporția de valoare între contraprestații) ;
- un element subiectiv ( constă în profitarea de stare de nevoie în care se găsește
cealaltă parte ) ;
• concepția obiectivă - leziunea are un singur element: paguba egală cu dispoziția de
valoare între contraprestații ;
Condițiile leziunii :
- leziunea să fie o consecință directă a actului respectiv ;
- leziunea să existe în raport cu momentul încheierii actului ;
- disproporția de valoare între contraprestații trebuie să fie vădită ;
- 20 -
B. Condițiile de formă ale actului juridic civil
Clasificare :
a) După criteriul izvorului care cere o anumită formă a actului juridic :

- forma legală ( forma care este impusă de lege ) ;
- forma convențională ( forma care este impusă de părți, nu de lege ) ; În această
privință,în art. 1242 alin. (2) Cod Civil, se menționează: „Dacă părţile s-au învoit ca un
contract să fie încheiat într-o anumită formă, pe care legea nu o cere, contractul se socoteşte
valabil chiar dacă forma nu a fost respectată”.
b) După criteriul consecințelor juridice ale nerespectării condițiilor de formă :

- forma ad validitatem ( nerespectarea ei atrage nulitatea actului ) ;
- forma ad probationem( nerespectarea ei atrage imposibilitatea dovedirii cu alt
mijloc de probă ) ;
- forma cerută pentru opozabilitate față de terți (nerespectarea ei atrage
inopozabilitatea actului) ;
→ Forma cerută ad validitatem: este acea condiție esențială cerută de lege, pentru
valabila încheiere a unui act juridic și care constă în exteriorizarea manifestarii de voință a
părților, cu o anumită solemnitate( de obicei forma scrisă autentică, sub sancțunea nulității
absolute ) ;
Caracteristici :
- este un element constitutiv, esențial al actului juridic ;lipsa lui atrage nulitatea absolută;
- este incompatibilă cu manifestarea tacită a voinței ;
- este exclusivă , părțile nu pot adopta altă modalitate de exteriorizare a voinței, decât
cea prevazută de lege ;
Condiții cerute de forma ad validitatem :

- întregul conținut al actului juridic trebuie să îmbrace forma cerută pentru validitatea sa;
- actul aflat în interdependență cu actul solemn, trebuie sa îmbrace și el forma solemnă ;
- actul care determină ineficacitatea actului solemn, trebuie să îmbrace și el forma
solemnă;
Aplicații ale formei ad validitatem: sunt acte solemne: donația, testamentul,

ipoteca conventională, contractul de societate comercială, acte având ca obiect terenuri,
căsătoria, acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar, renunțarea expresă la succesiune,
contractul de arendare .
- 21 -
→ Forma cerută ad probationem: este acea cerință care constă în întocmirea unui înscris
care să probeze actul juridic civil. Sancționarea nerespectării ei, atrage imposibilitatea
dovedirii actului juridic cu alt mijloc de probă.
Caracteristici :
- este obligatorie, nu facultativă ;
- nerespectarea ei atrage sancțiunea inadmisibilității dovedirii actului, cu alt mijloc de
probă ;
- reprezintă o excepție de la principiul consensualismului, conform căruia ” simpla
manifestare de voinţă este nu numai necesară, ci şi suficientă pentru ca actul juridic
civil să ia naştere în mod valabil” .
Aplicații ale formei ad probationem : contractul de locațiune, tranzacția, depozitul

voluntar, contractul de sponsorizare, contractul de cesiune a drepturilor de autor etc.
→ Forma cerută pentru opozabilitate față de terți : constă în acele formalități care sunt
necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic opozabil și persoanelor care nu au participat
la încheierea lui, în scopul ocrotirii drepturilor sau intereselor lor.
Caracteristici :
- se justifică în ideea de protecție a terților ;
- este obligatoriu și nu facultativ ;
- nerespectarea ei, atrage inopozabilitatea actului juridic ;
Aplicații ale formei cerute pentru opozabilitate față de terți : publicitatea imobiliară
prin sistemul cărților funciare, publicitatea constituirii gajului, notificarea cesiunii de creanță,
înregistrarea în materia invențiilor, desenelor și modelelor industriale și publicitatea la
Registrul Comerțului.
- 22 -
CAPITOLUL III.
3.1 Prezentarea contractului escrow
Contractul de cont escrow este o convenție accesorie, prin intermediul căreia,

deponentul încredințează un bun mobil agentului escrow, care se obligă să-l păstreze și să-l
transmită beneficiarului său, după caz, sa-l restituie deponentului, în momentul îndeplinirii
sau al neîndeplinirii unor condiții stipulate în contractul principal . În realitate contractul este
încheiat între trei părţi, transmiterea bunului către beneficiar sau restituirea acestuia
deponentului, fiind determinată de respectarea obligaţiilor părţilor.
Contractul de escrow este de obicei, accesoriu unei vânzări-cumpărări de acţiuni (agentul

escow este persoana la care sunt depuşi banii necesari plăţii preţului acţiunilor), a unui
contract de credit bancar (agentul escrow reţine sumele încasate de debitor, necesare
rambursării împrumutului) sau a altor acte juridice. Agentul escrow poate fi reprezentat de un
avocat, o instituţie bancară, de un notar public etc.
Contul escrow are ca scop principal protejarea participanților la tranzacții comerciale .Contul
se deschide la cererea unui client al bancii, persoană fizică sau juridică, care dorește să pună
la dispoziția unui terț beneficiar persoană fizică sau juridică, o anumită sumă de bani, în lei
sau valută, în anumite condiții. Condițiile în care banca va elibera banii din acest cont, sunt
stabilite printr-o convenție încheiată de bancă, cu cele două părți.
Principala caracteristică a contului escrow este că, permite depunerea sumelor în favoarea
beneficiarului, însă ridicarea acestora este condiționată de îndeplinirea unor condiții
contractuale.
Facilitățile și serviciile aferente produsului sunt:
- titularului ii este garantată păstrarea depozitului, până în momentul depunerii de către

beneficiar, a documentației prevăzute în convenție, iar banca a considerat
corespunzătoare documentația depusă și a dispus efectuarea plății către beneficiar ;
- dobânda aferentă contului escrow este bonificată titularului sau beneficiarului, în
funcție de clauzele contractuale stipulate în acordul celor două părți ;
- titularul are dreptul recuperării întregului disponibil din contul escrow, în cazul în
care termenul de depunere a documentației de către beneficiar a expirat sau dacă
acesta se află în stare de faliment dovedită ;
- beneficiarului îi este garantată încasarea drepturilor sale, în limita disponibilului
existent în contul escrow și în cazul îndeplinirii condițiilor stipulate în convenție ;
- operațiunile de virament între contul curent al titularului și contul escrow nu se
comisionează ;
- banca respectivă cu care s-a încheiat contractul, achită pentru și în numele clientului,
impozitul pe venit aferent dobânzii acumulate de acesta.
- 23 -
3.2 Părțile contractului
a) Agentul escrow :
- Bancă ;
- Avocat ;
- Notar public ;
- Societate comercială specializată, în funcție de natura bunului mobil depozitat ;
- Este terț față de contractul principal ;
b) Deponentul și beneficiarul :
- Nu este nevoie să aibă o calitate specială ;
- În funcție de conținutul contractului principal, pot avea fiecare, atât calitatea de
deponent, cât și cea de beneficiar ;
3.3 Capacitatea părților
• agentul escrow – are capacitatea de a încheia acte de dispoziție, adică acte care au ca efect
înstrăinarea unor bunuri, consumarea sau distrugerea lor materială, instituirea unor sarcini
asupra acestora sau renunţarea la drepturi (de ex.: vânzarea, constituirea unei ipoteci, darea în
gaj, renunţarea la o cale de atac etc.) ;
• deponentul și beneficiarul – au capacitatea de a încheia acte de dispoziție, deoarece

contractul de escrow mijlocește în ultimă instanță, un transfer de proprietate între cei doi ;
3.4 Caracterul juridic al contractului de escrow
Suntem în prezenţa unui contract sinalagmatic, cu caracter accesoriu,comutativ,

intuitu personae (este ales un anumit agent escrow), cu titlu oneros, consensual și
real.
a) Caracter sinalagmatic – impune obligații reciproce între părțile interesate,

chiar de la data încheierii contractului ; astfel, obligația ce revine uneia dintre părți, își
are cauza juridică în obligația reciprocă a celeilalte părți, astfel încât, ele nu pot exista
una fără cealaltă ;
b) Caracter accesoriu – este un contract condiţionat de existenţa şi validitatea

unui alt contract principal. Contractul accesoriu se poate încheia concomitent cu
contractul principal de care depinde, sau ulterior încheierii acestuia; el poate fi
cuprins în contractul principal, ca o clauză a acestuia, sau poate fi încheiat separat ;
c) Caracter comutativ - la momentul încheierii sale, existenţa drepturilor şi
obligaţiilor părţilor este certă, iar întinderea acestora este determinată sau
determinabilă ;
- 24 -
d) Caracter ”intuitu personae”( ”în considerarea unei anumite persoane” ) –
pune în prim-plan încrederea acordată de deponent și beneficiar, unui anumit agent
escrow ; implică de regulă, prezența a trei părți, dintre care agentul escrow are o
poziție neutră față de deponent și beneficiar, care au interese opuse ;
e) Este un contract cu titlu oneros - fiecare parte urmăreşte să obţină un avantaj

în schimbul obligaţiilor pe care şi le asumă ; contractul cu titlu oneros poate fi, în
raport de întinderea şi echivalenţa prestaţiilor reciproce, un contract comutativ sau un
contract aleatoriu ;
f) Caracter consensual – este un contract care se încheie prin simplul acord de

voință al părților, fără nicio formalitate. ” Voința de a contracta, poate fi exprimată
verbal sau în scris14 sau ”poate fi manifestată și printr-un comportament care, potrivit
legii, convenției părților (...) nu lasă nicio înoială asupra intenției de a produce efecte
juridice corespunzătoare15”;
g) Caracter real – este un contract pentru a cărui formare, pe lângă acordul de

voință al părților, este necesară și remiterea materială a bunului care este obiectul
prestației uneia dintre părți ( ” Contractul este real atunci când, pentru validitatea sa,
este necesară remiterea bunului16) .
3.5 Obligațiile agentului escrow :
- să depoziteze bunul în condiţiile specificate de deponent şi beneficiar în contract;

- să verifice bunurile depozitate, primite de la deponent ;
- să acţioneze cu bună-credinţă şi cu diligenţa unui profesionist ;
- să evite apariţia unor conflicte de interese între el, deponent şi beneficiar :
• trebuie să-și păstreze neutralitatea și confidențialitatea față de deponent, față de
beneficiar și față de terți ;
• chiar dacă primește instrucțiuni de la deponent, răspunde și față de beneficiar ;
- să-şi îndeplinească personal obligaţiile stabilite prin contract (agentul escrow nu va
putea cesiona contractul fără acordul celorlalte părţi) ;
- să nu folosească bunul primit de la deponent ;
- să asigure accesul deponentului și al beneficiarului la bunul încredințat, pentru a-l
verifica ;
- să nu cesioneze contractul fără acordul deponentului și al beneficiarului ;
- să transmită bunul beneficiarului, ca urmare a îndeplinirii obligaţiilor din contractul
principal sau să-l restituie deponentului, în caz contrar ;
- să restituie bunul deponentului sau să-l predea beneficiarului, în funcție de
îndeplinirea/neîndeplinirea condițiilor din contractul principal ;
14
Articolul 1240 Cod Civil, alin. (1)
15
16
- 25 -
3.6 Obligațiile deponentului și ale beneficiarului
- să-și rezolve eventualele litigii referitoare la bunul încredințat agentului escrow, fără
a-l implica în vreun fel, pe agentul escrow ;
- deponentul să furnizeze informaţiile necesare îndeplinirii obiectului contractului ;
- să asigurare bunurile depuse la agentul escrow, dacă în contract nu s-a prevăzut altfel
(obligația poate fi însă asumată, contra-cost,de către agentul escrow );
- deponentul trebuie să dea instrucțiuni precise, pentru a nu-l prejudicia pe beneficiar ;
- să ia în primire bunurile încredinţate agentului escrow, în momentul încetării
contractului ;
3.6.1 Neexecutarea obligațiilor din contractul de escrow
Prin neexecutare se înțelege, orice neexecutare de către o parte, a oricăreia din propriile
obligații contractuale, inclusiv executarea defectuoasă sau executarea cu întârziere a
respectivelor obligații17.
Reguli aplicabile în cazul neexecutării :

- principiul punerii de drept în întârziere a debitorului, prin simpla ajungere la scadență;
- interdicția acordării termenului judiciar de grație ;
- posibilitatea acordării unui termen convențional pentru executare, de către creditor ;
- solidaritatea prezumată a codebitorilor ;
- opțiunile creditorului, în cazul neexecutării contractului :
• să silească debitorul să execute contractul ;
• să ceară desființarea contractului, cu daune-interese ;
3.6.2 Încetarea contractului escrow
Încetarea contractului de escrow are loc fie prin :

a) denunţare unilaterală a actului jutridic de către agentul escrow :
- cu preaviz suficient de mare, pentru ca deponentul și beneficiarul să poată găsi un alt
agent escrow ;
- în practica germană, denunțarea unilaterală este interzisă ( denunțarea unilaterală
vizează de cele mai multe ori, motivele de oportunitate contractuală, și nu un caz de
culpă în executarea angajamentului asumat) ;
b) denunțarea unilaterală de către deponent și beneficiar :

- nu poate avea loc o denunțare numai din partea deponentului sau numai din partea
beneficiarului ;
- deponentul și beneficiarul pot să denunțe ”unilateral” , numai împreună ;
17
Art. 7.1.1 UNIDROIT
- 26 -
CAPITOLUL IV. Studii de caz în legătură cu contractul escrow
4.1 Contul escrow. Modalitate de garantare a tranzactiilor prin intermediul unui terț
independent - agentul escrow - o bancă
CONTRACT DE CONT ESCROW

nr. 42 , încheiat la data de 29 ianuarie 2007
1. PĂRȚILE CONTRACTULUI
Conform reglementării, contractul de escrow prezintă 3 părți, respectiv :

Electrocentrale București S.A , sediul în București, Splaiul Independenței 202 E, sector 6,
cod unic de înregistrare RO15189596, înregistrată la Registrul Comerțului cu nr.
J40/1696/2003 reprezentată de Ion Marcu, Director General și Marcel Vîlcan, Director
Economic , în calitate de VÂNZĂTOR , denumit în continuare “Vânzător”;
S.C Radet București R.A, sediul în București, Str. Cavafii Vechi nr. 15, sector 3, cod unic
de înregistrare RO361218, înregistrată la Registrul Comerţului cu nr. J40/195/1991
reprezentată de Ion Gabriel- Tănase, Director General și Maria Mitran, Director Direcția
Economică, în calitate de CUMPĂRĂTOR, denumit în continuare ”Cumpărător” ;
şi
Sucursala Mari Clienti Corporativi, în numele și pe seama BRD Groupe Société Générale
S.A. , cu sediul social în Bd. Ion Mihalache nr. 1-7, sector 1, Bucureşti, înregistrată la
Registrul Comerțului Bucureşti sub nr. J40/608/1991, cod unic de înregistrare nr. 361579,
înregistrată în Registrul Băncilor sub nr. RB-PJR-40-007/1999, prin Sucursala Mari Clienți
Corporativi, reprezentată prin Gabriela Ștefania Gavrilescu, în calitate de Director General
Adjunct și de Lucian Cojocaru, în calitate de Director Comercial, în calitate de AGENT
ESCROW, denumit în continuare “AGENT ESCROW” sau “Banca”.
PREAMBUL
Între SC.Electrocentrale București SA , în calitate de Vânzător, pe de o parte, şi S.C Radet

București R.A, în calitate Cumpărător, pe de altă parte, a fost încheiat un Contract de schimb
denumit în cele ce urmeaza “Contractul”, prin care Vânzătorul vinde Cumpărătorului
certificate tip CER/ERU18.
18
Certificate de emisii de gaze cu efect de seră
- 27 -
Vânzătorul și Cumpărătorul au convenit efectuarea plății prețului in valoare de 70.000 euro,
prevăzut în Contract, prin intermediul unui Cont Escrow care va fi deschis și va funcționa la
Agentul Escrow desemnat în acest sens.
La solicitarea Vânzătorului și Cumpărătorului, Agentul Escrow este de acord să deschidă și să
permită funcționarea Contului Escrow, conform termenilor și condițiilor prezentei Convenții.
1.DEFINIŢII
„Anexe” inseamna Anexa nr.1 „Modelul de Notificare de plată către Cumpărător”, Anexa
nr.2 „Modelul de Notificare de plată către Vânzător”, Anexa nr.3 „Model de Notificare de
soluționare a disputei” și Anexa nr.4 „Semnături autorizate”. Toate aceste Anexe fac parte
integrantă din prezenta Convenție.
„Certificat” desemnează un „certificat tip CER/ERU”.
„Notificarea de plată catre Cumpărător” înseamnă un document emis de Cumpărător și
aprobat de Vânzător, prin care Agentul Escrow este instructat să elibereze o sumă din Contul
Escrow în Contul Cumparatorului și va avea forma prevazută în Anexa nr.1.
„Notificarea de plată către Vânzător” înseamnă un document emis de Vânzător și aprobat
de Cumparător, prin care Agentul Escrow este instructat să elibereze o sumă din Contul
Escrow în Contul Vânzătorului și va avea forma prevăzută în Anexa nr.2.
„Notificarea de soluționare a disputei” înseamnă un document, prin care:
(i) Agentului Escrow îi este adus la cunoștintă soluționarea unei dispute dintre
Vânzător și Cumpărător;
și
(ii) Agentul Escrow este instructat să elibereze o sumă din Contul Escrow, în Contul
Vânzătorului și/sau în Contul Cumpărătorului.
Acest document vă avea formă prevăzută în Anexa nr.3 şi vă fi semnat:

- de Vânzător şi de Cumpărător, în cazul în care soluţionarea disputei s-a realizat
pe cale amiabilă, în baza unui Acord încheiat între Vânzător şi Cumpărător ;
- de cel puţin de Vânzător sau de Cumpărător, în cazul în care soluţionarea
disputei s-a realizat printr-o Sentinţă irevocabilă.
„Notificări de plată” înseamnă Notificările de plată către Cumpărător şi Notificările de plată

către Vânzător.
„Comunicări” înseamnă Notificările de plată şi orice alte adrese semnate de către o Parte
către cealaltă Parte.
“Cont Escrow” înseamnă un cont bancar cu afectatiune specială, deschis, potrivit art. 3 din
prezenţa Convenţie, la Bancă, pe numele Cumpărătorului şi aflat în custodia şi autoritatea
exclusivă a Agentului Escrow în conformitate cu termenii prezentei Convenţii.
„Contul Vânzătorului” înseamnă contul curent cu nr. IBAN BRDE 450 SV 716 5064 4500,
deschis pe numele Vânzătorului la Bancă, în care Agentul Escrow va efectua orice plată în
baza Notificărilor de plată către Vânzător.
„Contul Cumpărătorului” înseamnă contul curent cu nr. IBAN BRDE 450 SV 767 0343
4500, deschis pe numele Cumpărătorului la BRD Sucursala Mari Clienţi Corporativi, în care
Agentul Escrow va efectua orice plată în baza Notificărilor de plată către Cumpărător.
- 28 -
“Parte” înseamnă o parte la prezenta Convenţie;
„Registrul Naţional” înseamnă componentă din Registrul Uniunii, Registru european
furnizat şi gestionat de către Comisia Europeană (CE) şi administrat de către Administratori
Naţionali(AN), pentru fiecare parte, baza de date electronică unică, standardizată şi securizată,
care înregistrează şi urmăreşte toate operaţiunile cu certificate de emisii de gaze cu efect de
seră din jurisdicţia unde-şi are sediul partea şi cu unităţi de emisii de gaze cu efect de seră
prevăzute prin Protocolul de la Kyoto, definite, în cazul Vânzătorului, conform Hotărârii
Guvernului nr. 645/2005 pentru aprobarea Strategiei Naţionale a României privind
schimbările climatice - 2005-2007. Toate operaţiunile se realizează pe cale electronică în
conformitate cu HGR nr. 780/2006 privind schema de comercializare a certificatelor de emisii
cu efect de seră;
„Reprezentant autorizat”, înseamnă una sau mai multe persoane desemnate de Părţi şi
nominalizate în Anexa nr.4 „Semnături autorizate” la prezenta Convenţie.
„Soldul Contului Escrow”, înseamnă suma de bani aflată în orice moment în Contul Escrow.
„Sentinţa irevocabilă”, înseamnă decizia, hotărârea, sentinţa pronunţată de o instanţă sau
sentinţa unui tribunal arbitral competenţe prin care s-a hotărât cu privire la dispută, după ce
toate căile de atac au fost soluţionate în mod definitiv de către o asemenea instanţă sau
tribunal arbitral sau, după caz, după ce termenul pentru căile de atac a expirat, fără ca aceste
căi de atac să fie accesate.
„Zi lucrătoare”, reprezintă o zi bancară (cu excepţia zilelor de sâmbătă şi duminica şi a
celorlalte sărbători legale recunoscute în România) în care Agentul Escrow desfăşoară
activităţi specifice şi este deschisă publicului.
2. CONTUL ESCROW
2.1 Banca deschide, în numele şi pe seama Vânzătorului, un cont escrow, denominat în EUR ,
identificat cu nr. 76334 (“Contul Escrow”), asupra căruia Agentul Escrow va avea control
total, în concordanţă cu şi în limita prevederilor prezentului Contract de Cont Escrow.
2.2 Banca este de acord să acționeze ca Agent Escrow, în sensul că va administra Contul
Escrow şi va depozita şi distribui Suma Escrow conform termenilor şi condiţiilor stipulate de
prezentul Contract de Cont Escrow.
2.3. Pe toată perioada existenţei Contului Escrow, Banca este singura îndreptăţită să
administreze şi să distribuie sumele din Contul Escrow, cu respectarea termenilor şi
condiţiilor prezentului contract.
3. FUNCŢIONAREA CONTULUI ESCROW

3.1 Cumpărătorul va depune prin transfer bancar în Contul Escrow suma de 70.000 euro, nu
mai târziu de data de 15 ianuarie 2007 ;
3.2 În termen de 1 Zi Lucrătoare de la data depunerii, Agentul Escrow va comunica
Cumpărătorului şi Vânzătorului câte un extras de cont atestând depunerea sumei de 70.000
euro.
3.3 Cumpărătorul este de acord că pe toată perioada de valabilitate a prezenţei Convenţii,
Agentul Escrow să comunice Vânzătorului informaţii cu privire la Contul Escrow. Agentul
Escrow va elibera la cerere Cumpărătorului şi/sau Vânzătorului extrase de cont cu privire la
Contul Escrow.
- 29 -
4. COSTURILE ŞI MODUL DE PLATĂ
4.1. Orice plată a unei sume din Contul Escrow, va fi efectuată de Agentul Escrow în favoarea
Vânzătorului sau a Cumpărătorului, numai în baza Notificărilor de plată, prezentate în
original, purtând semnăturile Reprezentanţilor autorizaţi ai Cumpărătorului şi Vânzătorului,
precum şi ştampilele acestora.
4.2. La primirea unei Notificări de plată, Agentul Escrow va îndeplini întocmai şi cu
promptitudine instrucţiunile conţinute în respectivă Notificare de plată şi va efectua orice
plată specificată în aceeaşi zi (dacă Notificarea de plată este prezentată până la ora 12) sau cel
mai târziu în Ziua Lucrătoare imediat următoare (dacă Notificarea de plată este prezentată
după ora 12), cu condiţia ca aceasta să fie corect completată şi conţinând toate informaţiile
prezentate în Anexa 1 sau, după caz, în Anexa 2 şi în concordanţă cu prevederile prezentei
Convenţii.
4.3. Agentul Escrow se va asigura că plata făcuta de către acesta din Contul Escrow este în
suma exactă menţionată în Notificarea de plată, fără nici un fel de reţineri sau compensări.
4.4. Efectuarea plăţilor către Cumpărător

4.4.1 Cumpărătorul va putea emite, cu aprobarea expresă a Vânzătorul una sau mai multe
Notificări de plată către Cumpărător în forma prevăzută în Anexa nr.1, pe care le va
comunica Agentului Escrow.
4.4.2. Agentul Escrow va efectua plată prin transfer bancar din Contul Escrow în Contul
Cumpărătorului astfel:
- În baza unei Notificării de plată către Cumpărător, prezentată în original şi
conform instrucţiunilor prevăzute în aceasta ;
- În bază şi conform instrucţiunilor prevăzute într-o Notificare de soluţionare a
disputei, prezentată în original şi însoţită de originalul/copia legalizată a
Acordului semnat de Vânzător şi Cumpărător sau, după caz, de copia legalizată
a unei Sentinţe irevocabile de soluţionare a disputei ;
La data expirării termenului prevăzut la art.9.1, întreg Soldul Contului Escrow .
4.5. Efectuarea plăţilor către Vânzător

4.5.1. Cel târziu până la data prevăzută la art.9.1, Vânzătorul va putea emite, cu aprobarea
expresă a Cumpărătorului una sau mai multe Notificări de plată către Vânzător în forma
prevăzută în Anexa nr.2, pe care le va comunica Agentului Escrow.
4.5.2. Agentul Escrow va efectua plată prin transfer bancar din Contul Escrow în Contul
Vânzătorului, astfel:
În baza unei Notificării de plată către Vânzător, prezentată în original şi conform
instrucţiunilor prevăzute în aceasta ;
În bază şi conform instrucţiunilor prevăzute într-o Notificare de soluţionare a disputei,
prezentată în original şi însoţită de originalul/copia legalizată a Acordului semnat de Vânzător
şi Cumpărător sau, după caz, de copia legalizată a unei Sentinţe irevocabile de soluţionare a
disputei;
4.5.3. Agentul Escrow va îndeplini instrucţiunile de plată date de Vânzător şi de Cumpărător
prin Notificările de plată fără a fi necesar să solicite confirmări suplimentare sau să efectueze
alte verificări, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.2.3.3.
- 30 -
4.5.4. Cumpărătorul şi Vânzătorul declară că:
i. sunt de acord şi înţeleg că Agentul Escrow va plăti către Vânzător şi/sau Cumpărător,
la orice simplă Notificare de plată către Vânzător sau Notificare de plată către
Cumpărător, formulate conform prezentei Convenţii, orice sumă prevăzută în
respectiva Notificare de plată şi nu vor pretinde Agentului Escrow să facă nici o
investigaţie suplimentară sau să solicite documente/confirmări suplimentare (referitor
de exemplu, dar fără a fi limitat, la înscrierea operaţiunii de transfer al Certificatelor la
Registrul Naţional) ;
ii. în cazul oricăror plăţi efectuate de către Agentul Escrow în temeiul şi în conformitate
cu prevederile prezentei Convenţii, nu vor ţine Agentul Escrow responsabil de
posibilele prejudicii directe sau indirecte cauzate prin efectuarea respectivelor plăţi.
5. COMISIOANE ȘI DEDUCERI
5.1. Agentul Escrow este de acord şi confirmă că nu se vor reţine niciun fel de comisioane şi
deduceri din Contul Escrow indiferent de natura operaţiunii efectuate.
5.2. Pentru deschiderea şi administrarea Contului Escrow, Cumpărătorul datorează Agentului
Escrow un comision de 500 EUR, plătibil la data încheierii prezentei Convenţii.
6. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE AGENTULUI ESCROW

6.1. va păstra toată suma ce constituie la un moment dat Soldul Contului Escrow, la dispoziţia
Vânzătorului şi/sau Cumpărătorului;
6.2. nu va permite efectuarea nici unei retrageri din Contul Escrow, cu excepţia situaţiilor
prevăzute de prezenta Convenţie sau în conformitate cu dispoziţia unei instanţe competente
(rămasă irevocabilă);
6.3. va plăti orice sumă consemnată în Contul Escrow numai aşa cum Vânzătorul şi
Cumpărătorul îl vor instructa prin Notificările de plată, în conformitate cu prezenţa
Convenţie.
6.4. va avea controlul unic asupra sumelor de bani ce constituie soldul creditor al Contului
Escrow, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în prezentul Contract ;
7. RĂSPUNDEREA AGENTULUI ESCROW

7.1. Obligaţiile şi responsabilităţile Agentului Escrow sunt stabilite doar de prevederile
prezentului Contract de Cont Escrow.
7.2. Agentul Escrow nu poate fi obligat să efectueze nicio operaţiune potrivit acestui Contract
de Cont Escrow, dar care este în contradicţie cu legea sau cu politica sau regulile Băncii, cu
dispoziţiile vreunei instanţe ori autorităţi competente sau care nu poate fi efectuată din motive
dincolo de controlul Băncii.
7.3. Cu excepţia obligaţiei de administrare a Contului Escrow şi de distribuire a Sumei
Escrow, potrivit acestui Contract de Cont Escrow, Banca nu are nicio altă responsabilitate în
derularea Contractului dintre Vânzător şi Cumpărător. Agentul Escrow nu are nicio obligaţie
în medierea ori arbitrarea vreunui conflict între Vânzător şi Cumpărător, izvorând din orice
neînţelegere între aceştia.
- 31 -
7.4 Prezentul contract de cont escrow prevede expres toate obligaţiile şi responsabilitatile
Băncii ca Agent Escrow sub toate aspectele. Nicio obligaţie nu se poate naşte pentru Agentul
Escrow dintr-o altă înţelegere încheiată între Vânzător şi Cumpărător, alta decât prezentul
Contract de Cont Escrow.
7.5. Agentul Escrow nu este obligat să facă niciun fel de verificare asupra documentelor
referite de prezentul contract, sub aspectul respectării legalităţii, validităţii, autorizării,
eficacităţii sau aplicabilităţii. Banca va fi îndreptăţită să se bazeze pe orice document cu
aparenţă de autenticitate, considerându-se că acesta emană de la persoana de la care se
pretinde că emană, Banca nefiind supusă niciunei răspunderi faţă de niciuna dintre Părţi,
pentru nicio consecinţă a unei astfel de prezumţii.
8. DIVERSE
8.1. Prezentul contract nu poate fi modificat, completat ori suprimat, total sau parţial, fără un
act adiţional în acest sens, semnat de toate părţile contractante.
8.2. În cazul în care oricare dintre prevederile/clauzele prezentului contract este sau devine în
orice moment contrară legii, nulă sau inaplicabilă conform legii, acest fapt nu va aduce
atingere, validităţii şi aplicabilităţii celorlalte prevederi contractuale, acestea nefiind în niciun
fel afectate.
8.3. Toate transferurile şi ope operaţiunile efectuate în temeiul prezentului Contract de Cont
Escrow, vor fi realizate fără nicio altă instrucţiune separată de plată, Părţile autorizând în mod
irevocabil Banca, să acţioneze în conformitate cu prevederile prezentului Contract de Cont
Escrow.
8.4. Vânzătorul şi Cumpărătorul nu pot cesiona drepturile izvorâte din prezentul contract, fără
acordul Băncii.
8.5. Prevederile prezentului Contract de Cont Escrow se completează cu “Condiţiile generale
de afaceri” ale Băncii, care fac parte integrantă din prezentul Contract de Cont Escrow ,
Vânzătorul şi Cumpărătorul declarând prin prezenta că au luat cunoştinţă și acceptă
prevederile acestora.
8.6. Părţile sunt obligate să asigure şi să menţină confidenţialitatea prezentului Contract, în
conditiile legii. Părţile nu vor putea divugla conţinutul prezentului Contract de Cont Escrow,
decât în cazurile şi în limita prevăzute de lege.
8.7. Orice eveniment de forţă majoră, astfel cum este definit de legislaţia română în vigoare,
nu exonerează părţile de niciuna dintre obligaţiile lor, dar suspendă efectele prezentului
contract pe durata unui astfel de eveniment, toate termenele prelungindu-se corespunzător.
Partea care invocă un eveniment de forţă majoră trebuie să notifice celeilalte părţi în termen
de 5 Zile Lucrătoare de la data apariţiei evenimentului, precum şi de la data la care un astfel
de eveniment s-a terminat. Notificarea va fi însoţită de dovada evenimentului de forţă majoră,
constând în documente emise de autoritățile competente.
- 32 -
9. NOTIFICĂRI
9.1. Fiecare dintre Părţi se angajează să asigure că orice Comunicare dată de către sau în
numele sau potrivit prezentei Convenţii este semnată de Reprezentanţii autorizaţi şi că
informaţiile incluse în orice Comunicare sunt adevărate, corecte şi complete.
9.2. Agentul Escrow va fi îndreptăţit să refuze să îndeplinească o instrucţiune dacă
Comunicarea nu este dată în forma cerută prin prezenta Convenţie, şi nu va avea nici o
responsabilitate ca urmare a unui astfel de refuz de a îndeplini o astfel de instrucţiune.
Agentul Escrow nu va avea obligaţia să refuze să îndeplinească o instrucţiune stabilită potrivit
prezentei Convenţii dacă orice discrepanţă din Comunicare este, în opinia sa rezonabilă,
nesemnificativă sau constituie o eroare de dactilografiere. În pofida celor de mai sus, Agentul
Escrow nu va avea obligaţia să verifice detaliile incluse în Notificările de plată.
9.3 Orice Notificare de plată ştampilată şi semnată de către Reprezentantul autorizat al
Vânzătorului şi de către Reprezentantul autorizat al Cumpărătorului devine irevocabilă la
data comunicării acesteia către Agentul Escrow.
9.4 Orice Comunicare în legătură cu prezenţa Convenţie trebuie să fie efectuată în scris şi în
original, cu excepţia cazului în care se prevede altfel, pot fi livrate prin curier, poştă, poştă
electronică sau fax. Comunicarea intră în vigoarea a doua Zi Lucrătoare de la data primirii de
către parte.
9.5 Notificările de plată vor fi semnate de Reprezentantul autorizat al Vânzătorului şi de
Reprezentantul autorizat al Cumpărătorului conform listei de semnături autorizate prevăzute
în Anexa nr.4. Notificările de plată vor fi comunicate în original Agentului Escrow.
În cazul schimbării reprezentanţilor autorizaţi, Vânzătorul şi Cumpărătorul vor comunica
Agentului Escrow noii reprezentanţi autorizaţi, prin adrese semnate de către foştii
Reprezentanţi autorizaţi sau de reprezentii săi legali, astfel cum aceştia sunt înregistraţi la
Registrul Comerţului.
9.6 În scopul prezenţei Convenţii, o Comunicare alta decât o Notificare de plată se va putea
realiza şi în mod electronic şi va fi considerată a fi o Comunicare în scris, dacă sistemul de
comunicare electronică permite confirmarea de primire.
9.7 Cu excepţia cazului în care se convine contrariul, orice consimţământ sau acord necesar
potrivit prezentei Convenţii trebuie să fie acordat în scris.
9.8 În cazul în care Agentul Escrow va avea neclarităţi cu privire modul de îndeplinire a
drepturilor şi obligaţiilor sale în baza prezentei Convenţii, sau va primi de la Vânzător şi
Cumpărător, cu privire la orice plată, instrucţiuni duble sau ce sunt contrare termenilor şi
condiţiilor prezentei Convenţii, Agentul Escrow va notifica imediat Vânzătorul şi
Cumpărătorul cu privire la astfel de aspecte şi va fi îndreptăţită să se abţină de la îndeplinirea
oricărei acţiuni până când va fi instructata altfel, în scris, de Vânzător şi de Cumpărător printr-
o nouă Notificare de plată.
- 33 -
10. DISPUTE. REȚINEREA FONDURILOR AFLATE ÎN DISPUTĂ
În cazul în care Agentul Escrow primeşte de la una dintre Părţi o comunicare privire la
apariţia unei dispute între Părţi în ceea ce priveşte sumele ce constituie la un moment dat
soldul creditor al Contului Escrow, atunci:
i. în termen de maximum două (2) Zile Lucrătoare, Agentul Escrow va informa cealaltă
Parte; şi
ii. Agentul Escrow nu va efectua nici un transfer de sume din Contul Escrow în legătură
cu aspectul în dispută, până la cel mai apropiat moment dintre următoarele:
a) data la care Cumpărătorul şi Vânzătorul îi comunică Agentului Escrow în
original o Notificare de soluţionare a disputei conform modelului prevăzut în
Anexa nr.3, confirmând că drepturile lor aflate în dispută au fost soluţionate în
mod definitiv printr-un Acord scris între Cumpărător şi Vânzător, (caz în care
se va ataşa originalul / copia legalizată a acestui Acord) ;
b) data la care Cumpărătorul său Vânzătorul îi comunică Agentului Escrow în
original o Notificare de soluţionare a disputei conform modelului prevăzut în
Anexa nr.3, confirmând că drepturile lor aflate în dispută au fost soluţionate în
mod definitiv printr-o Sentinţă irevocabilă (caz în care se va ataşa o copie
legalizată a acestei Sentinţe irevocabile) ;
c) Data la care expiră termenul prevăzut la art.9.1, fără a se obţine şi transmite
Agentului Escrow o Notificare de soluţionare a disputei sau o Sentinţă
irevocabilă conform lit a) şi b) din cadrul prezentului articol.
11. ÎNCETAREA CONTRACTULUI

11.1 Prezenta Convenţie încetează în termen de 12 luni de la data încheierii acesteia,
respectiv la data de 30 ianuarie 2008, indiferent dacă în perioada de valabilitate a prezenţei
Convenţii intervine o dispută.
11.2 Părţile sunt de acord că la data încetării prezentei Convenţii, Agentul Escrow să transfere
în mod automat, Soldul Contului Escrow în Contul Cumpărătorului, nici o altă formalitate
nefiind necesară.
11.3 Prezenta Convenţie poate înceta înainte de termenul prevăzut la art.9.1 în următoarele
situaţii:
11.3.1 la solicitarea Vânzătorului şi Cumpărătorului, după ce Agentul Escrow va fi plătit
toată suma de bani ce constituie soldul creditor al Contului Escrow, în conformitate cu
Notificările de plată şi cu prevederile prezentei Convenţii.
11.3.2 în condiţiile unei Sentinţe irevocabile.
11.3.3 dacă Cumpărătorul nu consemnează nicio sumă în Contul Escrow, în termen de 30
zile de la semnarea Convenţiei.
11.4 În orice situaţie de încetare a prezenţei Convenţii Agentul Escrow va închide Contul
Escrow.
- 34 -
12. PREVEDERI DIVERSE
12.1 CESIUNE
Nici una dintre Părţi nu îşi poate cesiona sau transfera în alt mod drepturile şi obligaţiile în
baza prezentei Convenţii.
12.2 EXEMPLARE
Prezenta Convenţie a fost încheiat în 3 exemplare în limba Română.
12.3 AMENDAMENTE
Nici un amendament la prezentei Convenţii nu va fi valabil dacă nu este efectuat în scris şi
semnat de către Părţi acţionând prin reprezentanţii lor autorizaţi în mod valabil.
12.4 DETALII DE CONTACT
Vânzător: SC Electrocentrale București SA

Adresa poştală: Splaiul Independenței nr.202E, sector 6, București
Fax: 021/3166574
E-mail: office@elcen.ro
Cumpărător: SC RADET BUCUREȘTI RA

Adresa poştală: Str. Cavafii Vechi nr. 15, sector 3, București
Fax: 021/032452
E-mail: relatii@radet.ro
Agent Escrow: BRD Groupe Société Générale S.A.

Adresa poştală: Bd. Ion Mihalache nr. 1-7, sector 1, Bucureşti
Fax: 021/3014104
E-mail: comunicare@brd.ro
- 35 -
Anexa 1
Model
„Notificare de plată către Cumpărător”,
29.01.2007
BRD Groupe Société Générale S.A, Sucursala Mari Clienţi Corporativi,
În atenţia: Electrocentrale București SA
Stimaţi Domni,
Referitor la Convenţia nr.42/2007 încheiată între Electrocentrale București SA în calitate de

Vânzător, SC Radet București RA în calitate de Cumpărător şi BRD Groupe Société
Générale S.A, prin Sucursala Mari Clienți Corporativi în calitate de Bancă, („Convenţia”).
Termenii şi expresiile utilizate în prezenta scrisoare vor avea acelaşi înţeles cu cei din
Convenţie.
Subscrisa Electrocentrale București SA, cu sediul în Splaiul Independenței 202 E, sector 6,

înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului cu J40/1696/2003, CUI 15189596, reprezentată
prin Ion Marcu, având funcţia de Director General, în calitate de „Vânzător”
formulăm prezenta Notificare de plată care Cumpărător, în conformitate cu prevederile

Clauzei 4.2 (Efectuarea plăţilor către Cumpărător) din Convenţie.
Prin prezenta vi se solicită să efectuaţi următoarea plată:
- din Contul Escrow nr IBAN BRDE 450 SV 716 5064 4500.

- suma de 70.000 ( șaptezeci de mii) Euro.
- în Contul Cumpărătorului nr IBAN BRDE 450 SV 767 0343 4500 .
aprobăm prezenta Notificare de plată în conformitate cu prevederile Clauzei 4.2

(Efectuarea plăţilor către Cumpărător) din Convenţie şi vă solicităm să efectuaţi plata
conform instrucţiunilor susmenţionate în prezenta Notificare de plată.
Subscrisa Radet București RA, cu sediul în Str. Cavafii Vechi nr. 15, sector 3, București,
înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului cu nr. J40/195/1991 , CUI 361218 reprezentată
prin Ion Gabriel Tănase, având funcţia de Director General și Maria Mitran, având funcția de
Director Economic, în calitate de „Cumpărător”,
Cu stimă,
Vânzătorul, Cumpărătorul,
Semnatura autorizată și ștampila Semnatura autorizată și ștampila
- 36 -
Anexa 2
Model
„Notificare de plată către Vânzător”
29.01.2007
În atenţia: SC RADET RA
Stimaţi Domni,

Convenţie.
formulăm prezenta Notificare de plată care Vânzător, în conformitate cu prevederile

Clauzei 4.3 (Efectuarea plăţilor către Cumpărător) din Convenţie.
Prin prezenta vi se solicită să efectuaţi următoarea plată:
- din Contul Escrow nr IBAN BRDE 450 SV 716 5064 4500.

- suma de 70.000 ( șaptezeci de mii) Euro.
- în Contul Cumpărătorului nr IBAN BRDE 450 SV 767 0343 4500 .
Subscrisa Electrocentrale București SA, cu sediul în Splaiul Independenței 202 E, sector 6,

înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului cu J40/1696/2003, CUI 15189596, reprezentată
prin Ion Marcu, având funcţia de Director General, în calitate de „Vânzător”
aprobăm prezenta Notificare de plată în conformitate cu prevederile Clauzei 4.2

(Efectuarea plăţilor către Cumpărător) din Convenţie şi vă solicităm să efectuaţi plata
conform instrucţiunilor susmenţionate în prezenta Notificare de plată.
Cu stimă,
Semnatura autorizată și ștampila Semnatura autorizată și ștampila
- 37 -
Anexa 3
Model
„Notificare de soluționare a disputei”
29.01.2007
În atenţia: SC RADET RA
Stimaţi Domni,

Convenţie.
în conformitate cu prevederile Clauzei 10 (Dispute) din Convenţie, vă aducem la

cunoştinţă că disputa referitoare la sumele de bani ce consituie soldul creditor al
Contului Escrow a fost soluţionată prin [acordul Părţilor aflate în dispută] [o Sentinţă
Definitivă] şi vă ordonăm să eliberaţi şi să plătiţi sumele de bani ce constituie soldul creditor
al Contului Escrow în conformitate cu [acordul dintre părţi] [Sentinţa Definitivă], a cărui/cărei
original/copie legalizată este anexată prezentei notificări.
Informaţiile relevante pentru eliberarea sumelor de bani ce consituie soldul creditor al
Contului de Custodie sunt următoarele:
- suma de 45.000 (patru zeci și cinci mii ) Euro în Contul Vânzătorului nr IBAN BRDE
450 SV 716 5064 4500.
- suma de 25.000 ( douăzeci și cinci mii) Euro în Contul Vânzătorului nr IBAN BRDE
450 SV 716 5064 4500.
Cu stimă,
- 38 -
Anexa 4
Semnături autorizate și ștampile
Vânzător
Reprezentant Autorizat Reprezentant Autorizat
Ion Marcu Marcel Vîlcan
Funcţie: Director General Funcție: Director Economic
Semnătura autorizată : ________________ Semnătura autorizată : ________________
Ştampila Ştampila
Cumpărător
Reprezentant Autorizat Reprezentant Autorizat
Ion Gabriel Tănase Maria Mitran
Funcţie: Director General Funcție: Director Direcția Economică
Semnătura autorizată : ________________ Semnătura autorizată : ________________
Ştampila Ștampila
- 39 -
4.2 Studiu de caz în legătură cu decizia Tribunalului Comercial Cluj, bazat pe contractul
escrow19
Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4034/2012 din 18.10.2012 - Contract de vânzare-cumpărare.
Obligație de plată a restului de preț. Refuzul cumpărătorului de a plăti prețul. Consecințe
Contractul de escrow este un contract condiţionat de existenţa şi validitatea unui alt contract
principal. În acest caz, avem în vedere un contract de vânzare-cumpărare și a unui contract
escrow.
Reclamantă : SC A.I. SRL ( prin lichidator judiciar Casa de Insolvență T. SPRL )

Pârâtă : SC F. SRL
Prin cererea înregistrată la data de 5 noiembrie 2009, reclamanta a chemat-o în judecată pe

pârâtă, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 100.000 Euro, care rezultă din
contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 30 mai 2007, precum și la dobânda legală
calculată de la data de 20 mai 2007 și până la data plății efective. Pârâta a fost obligată și la
plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantei, suma de 20.500 lei, reprezentând
onorariu avocațial.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că între părți s-a încheiat, la data de 30 mai
2007, contractul de vânzare-cumpărare autentificat de notar public, prin care reclamanta i-a
înstrăinat pârâtei bunurile, în cadrul procedurii de lichidare a bunurilor din patrimoniul
societății aflată în insolvențență.
PREAMBUL
Potrivit art. 5.2.2 din contract, părțile au convenit că „suma de 100.000 EURO va fi eliberată
din Contul escrow în contul vânzătorului ca urmare a :
- obținerii, ca urmare a demersurilor și pe cheltuiala vânzătorului, a unei hotărâri
judecătorești definitive și irevocabile”, aflat pe rolul Judecătoriei Cluj, „prin care titlul
de proprietate al vânzătorului, descris în anexa 1 nu este modificat și suprafețele
respectivelor imobile nu sunt diminuate, nu mai târziu de 6 luni de la data încheierii
tranzacției ;
sau
- încheierea în mod satisfăcător, ca urmare a demersurilor și pe cheltuiala vânzătorului,
a unei tranzacții cu reclamanta ", aflat pe rolul Judecătoriei Cluj, „prin care titlul de
proprietate al vânzătorului asupra imobilelor proprietatea vânzătorului, descrise în
anexa 1 nu este modificat și suprafețele respectivelor imobile nu sunt diminuate, nu
mai târziu de 6 luni de la data încheierii tranzacției”.
19
http://www.scj.ro/1093/Detalii-
jurisprudenta?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=82942
- 40 -
La data încheierii tranzacției, pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca se derula litigiul, dintre pârâtă
și reclamanta SC A.I. SRL, alături de alți pârâți, cauza având ca obiect grănițuirea.
Reclamanta era proprietară asupra imobilului învecinat cu imobilul pârâtei, litigiul purtându-
se asupra granițelor dintre imobile și nu asupra proprietății.
Conform convenției încheiate între părți la data de 30 mai 2007, reclamanta SC A.I. SRL avea
la dispoziție un termen de 6 luni, fie pentru încheierea unei tranzacții, pe cheltuiala sa, cu
pârâta, fie pentru obținerea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, prin care titlul
de proprietate al vânzătorului să nu fie afectat.
La aceeași dată, 30 mai 2007, pârâta a încheiat cu reclamanta, un contract de vânzare-

cumpărare prin care aceasta i-a înstrăinat imobilul învecinat și care făcea obiectul litigiului.
În acest caz, a existat și un martor ( dl. C.O.F.), din a cărui declarație a rezultat că, pârâta a
purtat negocieri cu reclamanta, anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare, chiar
mai mult, a încheiat contractul de vânzare cumpărare cu aceasta, chiar în aceeași zi.
1. CONTUL ESCROW
- pentru a stabili cum se vor achita cei 1.700.000 Euro (inclusiv suma de 100.000
EURO care face obiectul litigiului) și cum se vor achita vânzătorului, părțile au
încheiat împreună cu agentul escrow, Raiffesisen Bank, contractul de escrow, la
aceeași dată cu contractul de vânzare-cumpărare. Astfel, contractul de escrow
reprezintă anexa 8 la Contractul de vânzare-cumpărare, fiind astfel parte integrantă a
acestuia din urmă ;
- prin contractul de escrow, părțile au decis deschiderea unui cont escrow, la agentul
escrow Raiffeisen Bank, pe numele pârâtei ( în calitate de cumpărător), în care
reclamanta urma să depună, în 2 zile de la semnarea contractului de vânzare-
cumpărare, restul de preț de 1.700.000 Euro. Acesta urma să fie eliberat de agentul
escrow către reclamantă ,potrivit condițiilor menționate de contractul de vânzare-
cumpărare și de contractul de ecrow, înscrisuri ce împreună conțineau înțelegerea
părților în legătură cu tranzacția încheiată ;
- plata sumei de 100.000 Euro a fost reglementata atât prin prevederile art. 5.2.2 din
contractul de vânzare-cumpărare, precum și prin cele ale art. 4.1.3 din contractul de
escrow ;
- ultimele pagini ale contractului de vânzare-cumpărare enumeră toate anexele acestuia,
inclusiv anexa nr. 8, reprezentând contractul de escrow ;
- 41 -
2. CLAUZELE CONTRACTULUI ESCROW
- demersurile de stingere a litigiului trebuiau făcute de către reclamantă, pe cheltuiala

sa, însă, aceste demersuri au fost împiedicate de către pârâtă, prin încheierea
tranzacției cu pârâta, anterior semnării convenției cu reclamanta. Pârâta a avut în
vedere faptul că, prin operațiunea efectuată, lipsește de efecte clauza inserată în
contract, respectiv clauza care condiționa plata restului de preț de către pârâtă ;
- aceeași este situația în cazul clauzelor asumate de părți prin art. 4.1.3.1 și art. 4.1.3.2
din contractul de escrow încheiat între acestea, deoarece pârâta a împiedicat
efectuarea demersurilor pentru stingerea litigiului pe cheltuiala vânzătorului, încă
anterior încheierii celor două convenții cu reclamanta. Mai mult decât atât, în lipsa
unor înțelegeri în acest sens, dreptul reclamantei, conferit în egală măsură de clauzele
cuprinse în contractul de vânzare-cumpărare și de contractul de escrow, de a face
demersuri pentru stingerea litigiului în interiorul celor 6 luni convenite de părți, nu a
fost înlăturat de clauzele din contractul de escrow, așa cum a susținut pârâta.
În litigiul care s-a aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, reclamanta a renunțat la judecată, la
data de 6 iulie 2007. Prin urmare,soluționarea acestui dosar al Judecătoriei Cluj-Napoca, a
fost influențat de către pârâtă, prin înțelegerea pe care aceasta a încheiat-o cu reclamanta.
Prima instanță a mai subliniat și faptul că art. 4.1.3.2 din contractul de escrow, conform căruia
încheierea unui contract de vânzare-cumpărare între pârâtă și reclamantă, prin care pârâta să
aibă dreptul de proprietate asupra imobilului disputat.
Având în vedere dispozițiile art. 969 alin. (1) Cod Civil, precum și ale art. 43 Cod Comercial,
prima instanță a admis cererea de chemare în judecată și obligarea pârâtei să plătească
reclamantei contravaloarea în lei, din ziua efectuării plății, a sumei de 100.000 euro, precum
și dobânda, calculată asupra sumei în lei, la cursul BNR din ziua plății, începând cu data de
30 mai 2007 și până la plata integrală a sumei. Pârâta a mai fost obligată și la plata
cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantei, în cuantum de 20.500 lei reprezentând
onorariu avocațial.
Pârâta (SC F. SRL), a făcut apel, solicitând admiterea apelului și, în principal, anularea
procedurii urmate și respingerii cererii de chemare în judecată sau să se respingă cererea de
chemare în judecată.
S-a format un nou dosar care a fost repartizat unui alt complet al Tribunalului Comercial Cluj.
Un efect al formării noului dosar a fost că judecarea cauzei ce făcea obiectul dosarului a fost
întreruptă, acesta fiind scos de pe rolul Tribunalului Comercial Cluj timp de l an de zile.În
dosarul nou format, Tribunalul Comercial Cluj a pronunțat o sentință, prin care a decis ca
soluționarea acestui caz să fie facută de către Curtea de Apel Cluj. La rândul ei, aceasta, a
decis ca soluționarea cazului, să fie facută de Tribunalul Comercial Cluj, rezultând astfel un
conflict de competență, soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție, stabilindu-se astfel ca
Tribunalul Comercial Cluj să finalizeze procesul.
- 42 -
3. ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI ESCROW ȘI EFECTELE ACESTUIA
În ceea ce privește sentința civilă din noul proces, pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj :
- între reclamantă (în calitate de vânzător), și pârâtă ( în calitate de cumpărător), s-a

încheiat contractul de vânzare-cumpărare, care cuprinde transmiterea dreptului de
proprietate asupra bunurilor mobile și imobile identificate în contractul respectiv ;
- prin contractul de vânzare-cumpărare, părțile au stabilit că, dreptul de proprietate

asupra bunurilor mobile și imobile să se transfere de la vânzător la cumpărător la data
încheierii sale, urmând ca prețul acestora( 3.500.000 Euro exclusiv TVA), să fie plătit
parțial( respectiv suma de 1.800.000 Euro), la data încheierii contractului de vânzare-
cumpărare, iar restul de 1.700.000 Euro să fie eliberați către cumpărător din contul
escrow, în trei tranșe: 1.400.000 EURO - se transferau vânzătorului după plata
creanțelor ipotecare; 200.000 EURO - se transferau vânzătorului după predarea către
cumpărător a anumitor bunuri corporale menționate în contractul de vânzare-
cumpărare; 100.000 EURO - se transferau vânzătorului în urma soluționării
favorabile, ce nu modifica titlul vânzătorilor, în cel mult 6 luni de la data încheierii
contractului de vânzare-cumpărare, a litigiului ce făcea obiectul dosarului, fie prin
obținerea unei hotărâri judecătorești, fie ca urmare a unei tranzacții încheiată de către
vânzător cu reclamanta ;
- la data încheierii convenției între părți, exista pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca un

litigiu între reclamată și pârâtă. Acest litigiu avea ca obiect grănițuirea, prin care
reclamanta dorea să stabilească limitele dintre proprietatea sa și proprietățile
învecinate deținute de pârâte , reclamând și anumite porțiuni din terenul deținut de
A.I. SRL, ce făcea obiectul contractului de vânzare-cumpărare.
- litigiul s-a încheiat ulterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare. Ulterior, a

fost pronunțată o sentință, ca urmare a renunțării reclamantei la judecată.
- 43 -
BIBLIOGRAFIE
1. Ioan Schiau, Drept comercial, Hamangiu, Bucureşti, 2009, pag. 371‐372 ;
2. Liviu Stănciulescu, Curs de drept civil. Contracte, Hamangiu, Bucureşti, 2012, pag.
36‐38 ;
3. Liviu Pop, Ionuț-Florin Popa,Stelian Ioan Vidu, Tratat elementar de drept civil.
Obligațiile, Ed. Universul Juridic, București, 2012, pag. 89 ;
4. M. Avram, Actul unilateral în dreptul privat, Hamangiu, Bucureşti, 2006, p. 255 şi

urm. ;
5. Ioan Albu, Libertatea contractuală, Revista Dreptul, nr.3/1993, Bucureşti, p.29 ;
6. Articolul 1174 Cod Civil, alin. (4) ;
7. Art. 1 Art. 1176, alin. (1) noul Cod Civil ;
8. Art. 1176 , alin. (2) noul Cod Civil ;
9. Art 1183 Cod Civil, alin. (1) ;
10. Art. 1183 Cod Civil, alin. (2) ;
11. Art. 1184 noul Cod Civil ;
12. Art. 1186 Cod Civil ;
15. Art. 7.1.1 UNIDROIT ;
16. https://en.wikipedia.org/wiki/UNIDROIT (accesat 02.07.2015) ;
17. http://legeaz.net/dictionar-juridic/faza-de-precontractare ( accesat 02.07.2015 ) ;
18. http://www.scj.ro/1093/Detalii-
jurisprudenta?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=829
42 (accesat 02.07.2015) .
- 44 -
- 45 -

Lucrare Disertație-Stan Diana-Alexandra-S.a.i

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Disertație-Stan Diana-Alexandra-S.a.i

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

1.1 Principiul libertății contractuale................................................................................2

2.1 Încheierea contractului. Condițiile de validitate ale contractului.............................6

3.1 Prezentarea contractului escrow...............................................................................23

CAPITOLUL IV. Studii de caz în legătură cu contractul escrow.....................................27

Lucrarea de față, este structurată pe patru capitole, astfel :

2. Capitolul al II-lea prezintă noţiuni din contractele juridice : încheierea

3. Dacă la capitolul al II-lea am realizat o analiză generală, în capitolul al III-lea, m-

4. Capitolul al IV-lea se bazează pe un exemplu concret de contract de vânzare-

În încheiere, consider că , contractul escrow este un contract elaborat pentru acei

În toate ideologiile democratice, indiferent de modalitatea de construcție a contractului, se

A. Definirea conceptului de libertate contractuală

b) Curtea Constituţională română : aceasta se ocupă, prin altele, şi de soluţionarea

B. Concepţiile juridice şi filozofice cu privire la libertatea contractuală

Apariţia conceptului de libertate contractuală, este rezultatul gândirii juridice medievale

În contractul social sunt puse în evidență ,două tipuri de voinţă:

- voinţa generală : constă în limitările impuse voinţelor particulare pentru realizarea

Pornind de la conceptul generic de libertate contractuală, care se bazează pe teoria autonomiei de

- libertatea de a interacţiona, sau nu din punct de vedere contractual;

- libertatea modului concret de contractare, importantă fiind existenţa acordului dintre

- libertatea conţinutului contractului elaborat de părți, având o importanţă scăzută faptul

Consecințe ale teoriei autonomiei de voință :

- în materie contractuală, normele juridice imperiative au devenit tot mai numeroase.

O consecință imediată a acestui principiu, o constituie forța obligatorie a contractului.

1.2 Clauzele prestabilite ale contractelor comerciale internaționale

În conținutul contractului de comerț internațional, un rol important îl au clauzele juridice care

Contractele comerciale, contracte-tip etc.), vor fi internaţionale, încheiate pe bază de clauze

1.3 Interpretarea clauzelor îndoielnice

Clauzele contractuale îndoielnice se interpretează în sensul de a produce efecte juridice,

(1) Clauzele susceptibile de mai multe înţelesuri se interpretează în sensul ce se potriveşte

2.1 Încheierea contractului. Condițiile de validitate ale contractului3

A. Acordul intern de voințe

B. Acordul extern de voințe (consensul extern )

C. Faza precontractuală. Obligații specifice fazei precontractuale4

Obligații specifice fazei precontractuale

a) Obligația de bună-credință : este o obligație legală, conform căreia ” partea care se

b) Obligația de informare precontractuală : în ciuda faptului că nu există un text

Informarea este necesară, întrucât conține informaţii importante, legate de viitorul

Caracterul precontractual, ori contractual al obligaţiei de informare, este de multe ori

c) Obligația de confidențialitate : „Când o informaţie confidenţială este comunicată de

d) Alte obligații de natură contractuală : acestea pot rezulta din convenţiile

Faza precontractuală poate îngreuna desfășurarea negocierilor, datorită unor acte ( de

a) contractele preparatorii : prin intermediul acestor contracte, părţile stabilesc

b) contractul-cadru : este acel contract prin care părţile contractante stabilesc

e) promisiunea bilaterală de a contracta : aceast tip de contract implică obligaţia

f) promisiunea unilaterală de a contracta : reprezintă acel contract preparatoriu prin

2.2 Acordul de voințe

Oferta de a contracta reprezintă manifestarea „perceptibilă”, externă, a consimţământului

Dispoziţiile referitoare la consimţământ, ca element esenţial pentru formarea contractului,

Propunerea adresată unor persoane nedeterminate, chiar şi în ipoteza în care ar fi precisă, nu

Raportat la funcţia comercială pe care o realizează, oferta de a contracta este :

2.3.1 Acceptarea ofertei

Acceptarea constă în manifestarea voinței juridice a unei persoane, de a încheia un contract, în

2.3.2 Felurile acceptării

Acceptarea presupune manifestarea exterioară a voinței acceptantului, adresată

a) acceptarea necorespunzătoare a ofertei (art. 1197 Cod Civil ) – dacă răspunsul

• răspunsurile care cuprind modificări sau completări care nu corespund ofertei

b) Acceptarea tardivă- este o acceptare necorespunzătoare a ofertei, din perspectiva

Acceptarea reprezintă un act juridic unilateral, supus comunicării și se încadrează în

De regulă , contractul este considerat format, în momentul și în locul în care oferta și

Determinarea momentului închierii contractului prezintă interes practic din următoarele

a) În funcție de aspectul la care se referă se disting:

b) În funcție de obligativitatea sau neobligativitatea lor, aceste condiții se impart in :