Sunteți pe pagina 1din 16

Universitatea Petre Andrei Iasi Faculatea de Drept Disciplina: Dreptul concurentei

Actiunea civila in materia concurentei neloiale

Cuprins

1. Introducere 2. Concept si reglementare in legislatia romana 3. Faptele de concurenta neloiala 4. Raspunderea pentru faptele de concurenta neloiala Raspunderea civila: -particularitati
2

-conditii de fond necesare pentru promovarea actiunii civile -conditii de forma -aspecte procesuale -efectele admiterii actiunii in concurenta neloiala 5. Concluzii si jurisprudenta 6. Bibliografie

1. Introducere

Prin concurenta comerciala se intelege totalitatea actiunilor -acte sau fapte- unui comerciant, menite sa creasca dreptul la clientela. In consitiile in care pe orice piata de regula exista mia multi comercianti, actele de concurenta au drept scop desfacerea superioara a propriilor produse ori servicii in raport cu cele ale celorlalti comercianti. Actele de concurenta au drept rezultat crearea unui avantaj pentru comerciantul care le exercita. Crearea avantajului pentru comerciant poate naste sau nu dezavantaje sau dificultati pentru ceilalti comercianti din piata, in mod direct sau indirect. Actele de concurenta pot fi licite sau ilicite. Chiar daca afecteaza in mod negativ comerciantii concurenti, faptele licite de concurenta incurajeaza progresul tehnic si sunt benefice pentru comercianti si mai ales pentru consumatori. Caracterul licit sau ilicit al concurentei comerciale nu este dat de existenta sau nu a prejudiciului altora, ci de modalitatile folosite in atragerea clientelei. Marirea clientelei prin castigarea directa cu intentie a clientelei concurente este permisa daca mijloacele folosite sunt oneste adica sunt in concordanta cu practicile cinstite din activitatea comerciala. Prin sanctionarea practicilor comerciale neloiale se urmeaza protejarea drepturilor atat a clientilor si a comercintilor. Aceasta concurenta neloiala presupune exercitarea unor acte sau fapte ce prejudiciaza alt comerciant prin pierderea clientelei cat si consumatorii care sunt dusi in eroare cu privire la provenienta ori calitatea marfurilor si serviciilor oferite. Agenii economici care se confrunt pe pia (ca i concureni) trebuie s respecte principiul uzanelor cinstite, adic a acelor standarde profesionale care se impun ca urmare a unor conduite repetate, constante, urmat cu convingerea necesitaii ei, specific domeniului comercial, industrial, de executare a lucrrilor i de prestare a serviciilor Este de tiut c agenii economici utilizeaz diverse metode sau mijloace de atragere i dezvoltare a clientelei, ns aceste metode trebuie s fie cinstite, ele fcnd obiectul de studiu al tiinei marketingului. Pentru o mai bun nelegere a expresiei de uzane cinstite este necesar i util raportarea actelor de concuren la normele legale care interzic unele manifestri ale concurenei sau le sancioneaz (norme ce reglementeaz concurena neloial, dumpingul, subveniile la export etc.). De asemenea, trebuie avut n vedere i mprejurarea c n dreptul romnesc uzanele nu sunt izvor de drept, dect atunci cnd un act normativ le confer n mod expres o astfel de funcie i c, n mod obinuit, uzanele comerciale, ca i norme de conduit, sunt apte s orienteze raporturile juridice
4

comerciale doar n msura n care prile contractuale au neles, n mod expres, s le gseasc aplicare, ori cnd potrivit legii, aplicarea lor este subneles n anumite categorii de acte juridice1.

2. Concept si reglementare in legislatia romana

Concurenta neloiala este definita ca fiind captarea clientelei comerciantilor concurenti prin mijloace ilicite. Regulile privind concurenta neloiala se aplica tuturor activitatilor de producere si comercializarea bunurilor si tuturor activitatilor de prestari de servicii.2 Concurena este un element definitoriu al economiei de pia i reprezint motorul dezvoltrii economico-sociale, iar prin concuren se nelege o confruntare ntre tendine adverse, care converg spre acelai scop. In sens juridic nelegem confruntarea dintre agenii economici cu activiti similare sau asemntoare, exercitate n domeniile deschise pieei pentru ctigarea i conservarea clientelei, n scopul rentabilizrii propriei ntreprinderi3. Criteriul juridic al determinarii concurentei neloiale este neloialitatea si nu deturnarea clientelei care poate fi doar o consecinta. Ceea ce se vizeaza prin reglementarea legala a concurentei neloiale sunt mijloacele iar nu scopurile cu atat mai mult cu cat clientela nu este un bun si numeni nu poate fi proprietarul unei clientele. Prin concuren neloial trebuie s nelegem svrirea n domeniile deschise competiiei economice, a unor fapte contrare legii sau uzanelor cinstite ale activitii comerciale, n scopul captrii clientelei unor rivali de pe piaa relevant, producndu-se astfel prejudicii materiale i/sau morale, prezente sau eventuale4. Concurena neloial nu trebuie confundat cu activitile pe care le poate desfura titularul unui drept de proprietate industrial, cu practicile monopoliste, sau cu anumite msuri ce se iau pentru protecia consumatorului. Potrivit art. 2 din Legea nr. 11/1991, privind combaterea concurenei neloiale5, constituie concuren neloial orice act sau fapt contrar uzanelor cinstite n activitatea industrial i de comercializare a produselor, de execuie a lucrrilor, precum i de efectuare a prestrilor de servicii. n practica judiciar uneori se face confuzie ntre concurena
1 2

T. Prescure, Curs de dreptul concurenei comerciale, Ed. Rosetti, Bucureti, 2004, pag. 97 Vlad Mihai Dorel Actiunea in concurenta neloiala, ed Universitara Bucuresti 2011,pag 112-116 3 O. Cpn, Dreptul Concurenei Comerciale , Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1992, pag. 86 4 Idem, pag. 445-446 5 Publicat n Monitorul Oficial nr. 24 din 30 ianuarie 1991, modificat i completat de Legea nr. 21/1996 i Legea nr. 298/2001

onest i cea neloial. Pentru a-i acapara clientela un comerciant are dreptul s uzeze de toate practicile oneste pentru a obine acest lucru, inclusiv practicarea unor preuri mai mici dect un alt agent comercial concurent cu acelai profil de activitate. Potrivit Legii 11/1991 privind concurenta neloaia modificata prin legea 289/2001 Comerciantii sunt obligati sa isi exercite activitatea cu buna-credinta, potrivit uzantelor cinstite, cu respectarea intereselor consumatorilor si a cerintelor concurentei loiale. Potrivit aceluiasi text de lege prin concurenta neloaiala se intelege orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea industriala si de comercializare a produselor, de executie a lucrarilor, precum si de efectuare a prestarilor de servicii. In acest sens orice comerciant este in drept sa atraga spre el clientelele concurentilor sai, iar actul de concurenta, nu este ilicit prin el insusi, ci numai daca mijloacele, actele sau faptele intrebuintate pentru atragerea clientelei sunt neloiale. Legiuitorul a inteles sa incrimineze prin legea mai sus mentionata o serie de acte si de fapte de natura sa constituie practici neloiale care atrag diferite tipuri de raspundere fie ea civila, penala sau contraventionala. Astfel art. 4 prevede ca fiind sactionate contraventional: b) divulgarea, achizitionarea sau folosirea unui secret comercial de catre un comerciant sau un salariat al acestuia, fara consimtamantul detinatorului legitim al respectivului secret comercial si intr-un mod contrar uzantelor comerciale cinstite; c) incheierea de contracte prin care un comerciant asigura predarea unei marfi sau executarea unor prestatii in mod avantajos, cu conditia aducerii de catre client a altor cumparatori cu care comerciantul ar urma sa incheie contracte asemanatoare; d) comunicarea sau raspandirea in public de catre un comerciant de afirmatii asupra intreprinderii sale sau activitatii acesteia, menite sa induca in eroare si sa ii creeze o situatie de favoare in dauna unor concurenti; e) comunicarea, chiar facuta confidential, sau raspandirea de catre un comerciant de afirmatii mincinoase asupra unui concurent sau asupra marfurilor/serviciilor sale, afirmatii de natura sa dauneze bunului mers al intreprinderii concurente; f) oferirea, promiterea sau acordarea - mijlocit sau nemijlocit - de daruri ori alte avantaje salariatului unui comerciant sau reprezentantilor acestuia, pentru ca prin purtare neloiala sa poata afla procedeele sale industriale, pentru a cunoaste sau a folosi clientela sa ori pentru a obtine alt folos pentru sine ori pentru alta persoana in dauna unui concurent; g) deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea legaturilor stabilite cu aceasta clientela in cadrul functiei detinute anterior la acel comerciant; h) concedierea sau atragerea unor salariati ai unui comerciant in scopul infiintarii unei societati concurente care sa capteze clientii acelui comerciant sau angajarea salariatilor unui comerciant in scopul dezorganizarii activitatii sale. Contraventiile prevazute la lit. a)-c) se sanctioneaza cu amenda de la 1000 lei la 10.000 lei, iar cele prevazute la lit. d)-h), cu amenda de la 1500 lei la 15.000 lei.
6

Potrivit art. constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda de la 2.500 lei la 5.000 lei: a) folosirea unei firme, inventii, marci, indicatii geografice, unui desen sau model industrial, unor topografii ale unui circuit integrat, unei embleme sau unui ambalaj de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant; b) punerea in circulatie de marfuri contrafacute si/sau pirat, a caror comercializare aduce atingere titularului marcii si induce in eroare consumatorul asupra calitatii produsului/serviciului; c) folosirea in scop comercial a rezultatelor unor experimentari a caror obtinere a necesitat un efort considerabil sau a altor informatii secrete in legatura cu acestea, transmise autoritatilor competente in scopul obtinerii autorizatiilor de comercializare a produselor farmaceutice sau a produselor chimice destinate agriculturii, care contin compusi chimici noi; d) divulgarea unor informatii prevazute la lit. c), cu exceptia situatiilor in care dezvaluirea acestor informatii este necesara pentru protectia publicului sau cu exceptia cazului in care s-au luat masuri pentru a se asigura ca informatiile sunt protejate contra exploatarii neloiale in comert, daca aceste informatii provin de la autoritatile competente; e) divulgarea, achizitionarea sau utilizarea secretului comercial de catre terti, fara consimtamantul detinatorului sau legitim, ca rezultat al unei actiuni de spionaj comercial sau industrial; f) divulgarea sau folosirea secretelor comerciale de catre persoane apartinand autoritatilor publice, precum si de catre persoane imputernicite de detinatorii legitimi ai acestor secrete pentru a-i reprezenta in fata autoritatilor publice; g) producerea in orice mod, importul, exportul, depozitarea, oferirea spre vanzare sau vanzarea unor marfuri/servicii purtand mentiuni false privind brevetele de inventii, marcile, indicatiile geografice, desenele sau modelele industriale, topografiile de circuite integrate, alte tipuri de proprietate intelectuala cum ar fi aspectul exterior al firmei, designul vitrinelor sau cel vestimentar al personalului, mijloacele publicitare si altele asemenea, originea si caracteristicile marfurilor, precum si cu privire la numele producatorului sau al comerciantului, in scopul de ai induce in eroare pe ceilalti comercianti si pe beneficiari. n Romnia, prin adoptarea altei legi, a Legii 21/1996, Legea Concurenei s-a raspuns necesitatii de a crea disciplina pentru piata libera. Coninutul legii se bazeaz att pe contientizarea agenilor economici asupra a ceea ce nseamn libertatea concurenei, dar i pe o politic a statului, promovat prin autoritile ndreptite privind condiiile normale n care se poate desfura concurena. Totodat, reglementarea concurenei pe baza principiilor dreptului concurenei aplicate n Uniunea European permite armonizarea legislativ cu acest organism, ca o condiie a integrrii depline a Romniei n piaa unic european. Obiectivul Legii Concurenei este, deci, asigurarea condiiilor comportamentale specifice pentru stimularea i protejarea concurenei pe piaa liber, iar scopul final este dezvoltarea unei
7

economii echilibrate, eficiente i competitive pe piaa mondial. Toate acestea reprezint o garanie pentru bunstarea social, pentru protejarea consumatorilor. Conform art. 2 (1), Legea Concurenei se adreseaz: agenilor economici sau asociailor de ageni economici persoane juridice i persoane fizice de cetenie, respectiv de naionalitate romn sau strin, care, prin actele i faptele lor comerciale, provoac efecte de ngrdire a concurenei pe piaa liber; organele administraiei publice centrale i locale, pentru deciziile prin care acestea intervin n operaiunile pieei, avnd efecte asupra concurenei, exceptndu-se situaiile cnd msurile se iau pentru aplicarea altor legi sau pentru aprarea unui interes major. Prevederile legale vizeaz efectele produse asupra concurenei, de acte i fapte svrite pe teritoriul Romniei sau n afara acestuia. mprejurrile n care se impune aplicarea prevederilor legii, conform articolului citat mai sus ncriminate la art. 5, 6, 9, 13 din Legea nr. 21/1996. Legea Concurenei este compatibil cu legislaia Uniunii Europene. Ea respect, prin coninut, prevederile acestei comuniti i asigur armonizarea legislativ deplin n materie. Pentru aplicarea legii, n sensul administrrii investigaiilor i sanciunilor acordate abaterilor, dar i al promovrii politice de ncurajare i protejare a concurenei, de creare a condiiilor pentru instaurarea regulilor jocului pieei libere n Romnia, s-au nfiinat cele dou instituii: Consiliul Concurenei; Oficiul Concurenei. Astfel, s-au creat si noi in tara autoriti specializate n prevenirea i combaterea faptelor i actelor care ncalc regimul concurenei; cele mai reprezentative sunt: Consiliul Concurenei i Oficiul Concurenei; Camera de industrie i comer a Romniei i a municipiului Bucureti i camerele de industrie i comer judeene; Oficiul registrului comerului organizat n fiecare jude i n municipiul Bucureti; Garda financiar etc.

3. Faptele de concurenta neloiala

In literatura de specialitate exista mia multe categorii de sitematizare a actelor de concurenta. Astfel sunt cunoscute ca fiind acte de concurenta neloiala: -incercari de a produce confuzie intre intreprinderi; -crearea de confuzie intre produse; -deturnarea de clientela; -concurenta rezultand din nerespectarea unui contract; -denigrarea;
8

-dezorganizarea interna a intreprinderii rivale; -dezorganizarea generala a pietei.

Aceste categorii de fapte sunt cel mai adesea transpuse in reliatate prin intermediul publicitatii, principalul mod de atragere a clientelei. In acest sens exista o linie foarte fina de delimitare intre concurenta licita si concurenta neloiala raportat la continutul actului de publicitate. Dintre categoriile de fapte enumerate mai sus cele mai frecvente in ceea ce priveste producerea riscului de concurenta neloiala sunt denigrarea si imitarea.

A. Prin denigrare se intelege discreditarea unui concurent prin raspandirea de informatii false referitoare la el sau la produsele ori serviciile acestuia.. Nu este considerata discreditarea concurentilor daca este realizata o critica la adresa unui produs in general, in masura in care un concurent nu poate fi identificat. Obiectul denigrarii poaste consta in denigrarea persoanei unui concurent, denigrarea intreprinderii sau a produselor sale, a pretului produselor, a serviciilor sau a pretului acestora, precum si a metodelor comerciale ale intreprinderii concurente. In ceea ce priveste mijloacele de denigrare, acestea pot lua urmatoarele forme: divulgarea unor informatii inexacte despre concurent, divulgarea informatiilor exacte, informatii referitoare la procesele sau deciziile instantelor de judecata referitoare la concurent, denigrarea fara a desemna concurentii vizati si denigrarea colectiva. Scopul imitarii este acela de a crea o confuzie cu un concurent pentru a-i deturna clientela. Imitarea presupune crearea confuziei fie intre intreprinderele concurente, fie intre marfurile sau serviciile pe care acestea le produc sau distribuie. Intreprinderea poate fi desemnata printr-un ansamblu de semne distinctive iar numele comercial este dat de identitatea sub care un comerciant persoana fizica exercita comertul. Jurixprudenta protejeaza aceste semne distinctive prin actiunea in concurenta neloiala, condamnad pe cei care o utilizeaza pentru a crea o confuzie cu semne identice sau similare. Potrivit jurisprudentei si legislatiei europene, s-a decis ca utilizarea unui semn identic sau similar cu o marca renumita pentru produse sau servicii care nu sunt similare celor desemnate prin inregistrare, angajeaza responsabilitatea civila a autorului, daca aceasta este de natura sa aduca un prejudiciului proprietarului marcii sau constituie o exploatare nejustificata a acestei marci. De exemplu societatea Fitnessworld Trading Ltd producea vestimentatie care aveau unele asemanari cu firma Adidas; in aces sens Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene s-a pronuntat in favoarea firmei Adidas Benelux BV in baza dispozitiilor art 5 alin 1 din directiva 89/104/CEE lit. b)...un semn pentru care, din cauza identitatii sau a similitudinii sale cu marca inregistarata (care confera titularului au drepturi exclusive)... exista in mintea publicului un risc de confuzie ...
B. 9

Punerea in circulatie de marfuri contrafacute si/sau pirat, a caror comercializare aduce atingere titularului marcii si induce in eroare consumatorul asupra calitatii produsului/serviciului este sanctionata si de Legea 11/1990. 6

4.

Raspunderea pentru faptele de concurenta neloaiala

Potrivit art. 3 din legea 11/1991, savarsirea oricareia din faptele incriminate atrage raspunderea civila contraventionala sau penala a autorului.

Raspunderea civila. Potrivit art.6 din lege, cel ce savarseste un act de concurenta neloiala, va fi obligat sa inceteze sau sa inlature actul si sa plateasca despagubiri pentru daunele pricinuite, dupa caz. Daca prin faptele de concurenta neloiala s-a cauzat un prejudiciu patrimonial sau moral, cel prejudiciat se va putea indrepta impotriva autorului cu actiune in raspundere civila. Actiunea in concurenta neloiala este o actiune in responsabilitate delictuala speciala. Temeiul acestei actiuni il constiuie incalcarea unei obligatii sociale de respectare unor anumite reguli morale in raporturile de concurenta, ceea ce inseamna un exercitiu excesiv al libertatii de concurenta. Actiunea in concurenta neloiala urmareste in primul rand incetarea sau interzicerea faptelor de concurenta neloiala si apoi repararea prejudiciului cauzat. Ea tinde in principal, sa reprime starea de fapt a carei perpetuare ar conduce la un prejudiciu sigur, iar despagubirea se va acorda in plus, daca se va face dovada ca reclamantul a suferit un prejudiciu. Datorita specificului rfaporturilor de concurenta, actiunea in concurenta neloiala este o actiune in responsabilitate civila speciala, cu urmatoarele particularitati: -existenta unui act de concurenta si caracterul neloial al acestei concurent; -existenta unui interes nascut si actual, conditie a oricarei actiuni in justitie; -dovada prejudiciului este necesara doar pentru obtinerea unei despagubiri nu si pentru admiterea actiunii; -reparatia urmarita va fi in principal o reparatie in natura pentru restabilirea situatiei anterioare, interzicerea savarsirii in viitor a actelor de concurenta neloiala si suprimarea sau distrugerea materialului care a servit la savarsirea actelor de concurenta neloiala (semne distinctive, materiale publicitare);
6

Vlad Mihai- Actiunea in concurenta neloaiala, ed. Univeristara Bucuresti 2011, pag. 223 si urm.

10

-daca s-a cauzat un prejudiciu, actiunea va putea avea ca obiect plata de despagubiri banesti, specificul actiunii in concurenta neloiala permitand anularea celor doua forme de reparatiune; -actiunea in concurenta neloiala este o actiune in realizarea unui drept imbracand in principal forma actiunii de interzicere; -dreptul la actiune apartine atat persoanelor fizice, cat si persoanelor juridice care exercita un drept sau o industrie, cu conditia ca intre acestea si autorul faptelor sa existe un raport de concurenta, adica sa exercite un comert sau o industrie identica sau similara; -raspunderea comerciantului si a salariatului sau, care a savarsit actul de concurenta neloiala in exercitiul atributiilor sale, precum si a persoanelor care au cauzat impreuna prejudiciu este solidara.

Conditii de fond.Asadar, actiunea in concurenta neloiala este o modalitatea a raspunderii civile delictuale insa cu anumite trasaturi specifice: este o actiune de tip disciplinar intrucat pune accentul pe necesitatea respectarii morale profesiopnale a comerciantilor; este o actiune reala intrucat apara drepturile asupra clientelei sau asupra altor valori concurentiale. Fiind o actiune in raspundere civila delictuala chiar daca are trasaturi specifice aceasta trebuie sa intruneasca elementele raspunderii delictuale, respectiv: fapta ilicita, vinovatia , prejudiciul, legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu. Fapta ilicita poate fi orice act sau procedeu contrar practicilor cinstite din activitatea comerciala. Astfel este considerat ca act sau fapt de concurenta neloiala orce exercitiu abuziv sau excesiv a unui drept. In legislatia Romaneasca nu sunt enumerate faptele si actele care ar putea constitui o concurenta neloiala. Comportamentele si procedeiele prin care se exprima actele de concurenta neloiala sunt numeroase si variate, pe masura inventivitatii umane, intrucat legea nu individualizeaza faptele de concurenta atunci cand constituie doar delicte civile si doar pe cele sanctionate contraventional si penal.
a.

Pentru angajarea raspunderii in concurenta neloiala este intodeauna necesara dovada inechivoca a faptului de concurenta neloiala nefiind admisibila numai prezumtia acestuia.7 Vinovatia. Forma de vinovatie este la fel ca in cazul raspunderii civile delictuale clasice indiferenta. Faptele de concurenta neloiala includ asadar atat comportamentele intentionate cat si actele savarsite din neglijenta sau inprudenta. Raspunderea civila pentru acte sau fapte de concurenta neloiala este o raspundere obiectiva astfel incat existenta nevinovatiei trebuie dovedita. Oricum indiferent de forma de vinovatie, fie.a culpa sau intentie existenta acesteia atrage raspunderea civila. Faptele care prezinta un pericol social mai mare sunt considerate contraventii sau infractiuni si vor fi tratate dupa norme contraventionale sau penale, insa nu vor inlatura raspundera civila.
b.
7

Emilia Mihai Dreptul Concurentei ed. All Beck- Bucuresti 2004- pag 244

11

Prejudiciul. De regula acesta consta in pierderea clientelei si in scaderea cifrei de afaceri a comerciantului lezat. Prejudiciul produs poate fi nu numai prejudiciul material ci si unul moral conform textului de lege: daca vreuna dintre faptele prevazute de art. 4 sau 5 cauzeaza daune patrimoniale sau morale cel prejudiciat este in drept sa se adreseze instantei competente cu actiune in raspundere civila.
c. d.

Legatura de cauzalitate. Trebuie sa existe si trebuie probata.

Conditii de forma. Ca orce actiune civila, actiunea in concurenta neloiala trebuie sa indeplineasca conditiile procesuale de executare, respectiv:
- formularea unei pretentii ( priveste obligarea paratului la incetarea ori inlaturarea practicilor

neloiale si la plata de despagubiri pentru repararea prejudiciului);


- legea recunoaste calitatea procesuala activa celui ce justifica un interes propriu, iar in baza art.

9 alin.1 din legea 11/91 acesta este cel prejudiciat fara nici o alta precizare.
- Calitatea procesuala activa au in primul rand comerciantii victime si alte persoane care

justifica un interes si sufera un prejudiciu.

Aspecte procedurale. Competenta in judecarea actiunii in concurenta neloiala revine, potrivit art.7 din legea 11/1991, tribunalului locului savarsirii faptei sau a carei raza teritoriala se gaseste sediul paratului sau autorului faptei, in general. In lipsa unui sediu, competenta revine tribunalului domiciliului paratului sau autorului faptei. Art.13 din lege dispune ca aceste dispozitii se vor completa cu cele din C.P.C. si C.P.P. Legea se aplica, potrivit art.14 si strainilor care savarsesc acte de concurenta neloiala pe teritoriul Romaniei. Ori de cate ori fapta de concurenta neloiala constituie infractiune, cel vatamat va putea promova actiunea in reparatiune, fie la instanta civila competenta, fie constituindu-se parte civila in procesul penal. Instanta mai inainte sesizata, va suspenda actiunea civila pana la pronuntarea instantei sesizate, cu judecarea infractiunii de concurenta neloiala (art.19, al.2, C.P.P). Daca cel vatamat a ales instanta penala el nu va putea sesiza instanta civila cu o actiune in concurenta neloiala decat in urmatoarele cazuri potrivit art.20 C.P.P: -cand prin hotararea ramasa definitiva instanta penala a lasat nesolutionata actiunea civila; -cand actiunea civila a fost exercitata din oficiu, iar paguba nu a fost integral reparata atunci pentru diferenta va putea fi promovata o noua actiune; -cand paguba s-a nascut ori s-a descoperit dupa pronuntarea hotararii de catre instanta penala.
12

Daca instanta penala judeca si actiunea civila, in cadrul procesului penal, ea va putea pronunta urmatoarele solutii:

-in cazul condamnarii, achitarii sau incetarii procesului penal, instanta poate solutiona si actiunea civila sau poate dispune rejudecarea separata; -in cazul in care pronunta achitarea pentru lipsa unuia dintre elementele constitutive ale infractiunii sau existenta unei cauze care inlatura caracterul penal al faptei, instanta poate obliga la repararea daunelor conform legii civile; -daca pronunta achitarea pentru ca fapta nu este prevazuta de legea penala, ori incetarea procesului penal pentru ca lipseste una dintre conditiile prevazute de lege, instanta penala nu solutioneaza actiunea civila, iar cel pagubit se poate adresa cu o actiune separata instantei civile. Dovada concurentei neloiale poate fi facuta prin orice mijloc de proba admis de lege. Sarcina probei revine reclamantului, conform regulii inscrise in art 116 C.civ. Potrivit art.12 din legea nr.11/1991, dreptul la actiune in concurenta neloiala se prescrie in termen de 1 an de la data la care cel lezat a cunoscut sau trebuia sa cunoasca dauna si pe cel care a cauzat-o, insa nu mai tarziu de 3 ani de la data sanctionarii faptei. Prejudiciul moral va fi supus reparatiei, conform art.9 din legea nr.11/1991. Asa cum prevede art.6 din legea nr.11/1991, cel care a savarsit un act de concurenta neloiala va putea fi obligat la incetarea actului si inlaturarea efectelor acestuia, independent de repararea daunelor pricinuite. Pentru luarea unor masuri urgente, actiunea poate fi promovata in conditiile ordonantei prezidentiale, conform art.581-582 C.P.C asa cum prevede art.9 din legea nr.11/1991. Independent de actiunea in concurenta, atingerile aduse numelui comercial, denumirii, reputatiei, ca drepturi personale nepatrimoniale, lasa celui vatamat deschisa calea actiunii intemeiata pe dispozitiile art.54 din Decretul nr.31/1954. Astfel, cel vatamat, poate cere ca instanta sa oblige pe autor la incetarea faptei, iar in caz de refuz sa-l oblige la plata unei amenzi catre stat pentru fiecare zi de intarziere. Instanta poate dispune orice masuri menite sa duca la restabilirea dreptului incalcat.

Efectele admiterii actiunii in concurenta neloiala. In cazul admiterii actiunii paratul va fi obligat sa inceteze sau sa inlature actul de concurenta neloiala si dupa caz sa plateasca despagubiri. Potrivit legii persoana care savarseste un act de concurenta neloiala va fi obligate; a. Sa inceteze sau sa inlature actul b. Sa restituie documentele confidential insusite in mod illicit de la detinatorul lor legitim
13

c. Sa plateasca despagubiri pentru daunele pricinuite conform legislatiei in vigoare In practica judiciara din Romania este cunoscuta Solutia instantelor prin care o societate a fost obligate sa isi ridice un panou publicitar asezat in dreptul unei societati care avea acelasi obiect de activitate. Persoanele care au creat impreuna un prejudiciu raspund solidar pentru actele sau faptele de concurenta neloiala savarsite.Pestru executare a dispozitiei din hotarare se aplica procedura executarii silite directe a obligatiei,etc. Art. 10 din Legea nr.11/1991 prevede ca instantele vor putea dispune odata cu hotararea asupra fondului, vanzarea marfurilor sechestrate, dupa distrugerea in prealabil a eventualelor mentiuni false. Din suma obtinuta mai intai se vor plati despagubirile. Pronuntand condamnarea sau admiterea actiunii civile, instanta poate dispune publicarea hotararii in presa, pe cheltuiala autorului actului de concurenta neloiala, conform art.11 din legea nr.11/1991.8

5. Concluzii si jurisprudenta

Raspunderea pentru actele de concurenta neloiala se naste in exercitiul unui drept. Ca actiune in responsabilitate civila, actiunea in concurenta neloiala se caracterizeaza in primul rand prin faptul de a urmarii nu atat repararea unui prejudiciu, cat incetarea sau interzicerea faptelor care constituie exercitiul excesiv al unui drept. Actiunea civila prin care reclamantul solicita instantei competente sa il oblige pe parat - autorul/autorii faptei de concurenta neloiala - sa inceteze, sa inlature actul de concurenta neloiala, sa restituie documentele insusite in mod ilicit de la detinatorul legitim si sa plateasca daca este cazul daune pentru prejudiciile cauzate, este desemnata in literatura de specialitate ca actiune in concurenta neloiala. Dreptul la aciune in concurenta neloiala consacrat de lege se prescrie n termen de un an de la data la care pgubitul a cunoscut sau ar fi trebuit s cunoasc dauna i pe cel care a cauzat-o, dar nu mai trziu de 3 ani de la data svririi faptei.

Jurisprudenta: Marca.Concuren neloial nalta Curte de Casatie si Justitie, Decizia nr. 3700/ 8 mai 2007

Prin cererea introdus la data de 6 iulie 2005, reclamanta P.P.I.D.D., n contradictoriu cu prta SC V. SRL, a solicitat instanei ca prin hotrrea ce se va pronuna, prtei s-i fie interzis utilizarea n activitatea comercial, pe ambalaje, documente i sau pentru publicitate n orice form sau orice format a denumirii V. precum i a ambalajelor produsului V., care ncalc drepturile exclusive ale
8

V. MIhai- Actiunea in concurenta neloiala, ed. Universitara Buc 2011, pg. 251-252

14

reclamantei asupra mrcilor sale V.A. S-a mai solicitat s se dispun ca prta s nceteze actele de concuren neloial i s se publice pe cheltuiala prtei dispozitivul hotrrii ce se va pronuna, n termenul de 10 zile de la data rmnerii definitive i irevocabile a acesteia astfel o dat pe zi n zilele de luni, miercuri i vineri pe prima pagin sau pe ultima pagin a ziarelor Adevrul i Evenimentul zilei. Prin ntmpinarea formulat la data de 14 octombrie 2005, prta SC V. SRL a solicitat n principal pe cale de excepie necompetena teritorial i declinarea competenei de soluionare a pricinii la Tribunalul Arad i respingerea aciunii ca tardiv introdus. n subsidiar, pe fondul cauzei a solicitat respingerea aciunii ca nentemeiat. Prin ncheierea din 30 noiembrie 2005, Tribunalul Bucureti, secia a III-a civil, a respins ca nentemeiate excepiile invocate de prt. Astfel, pe excepia necompetenei teritoriale, n raport de dispoziiile art. 10 C. proc. civ. pct. 8, s-a constatat c fa de comercializarea produselor ntr-un supermarket din Bucureti, Tribunalul Bucureti este competent fa de obiectul litigiului, adic aprarea unor drepturi de proprietate intelectual. Ct privete excepia tardivitii, s-a constatat c i aceasta este nentemeiat avnd n vedere c aciunea este introdus n temeiul art. 35 i art. 83 din Legea nr. 84/1998 fiind o aciune n contrafacere a crei introducere nu este limitat n timp, dreptul de a introduce aciunea ncepnd n momentul n care se constat nclcarea acestuia i tinde la ncetarea nclcrii respective. Prin sentina civil nr. 271 din 22 februarie 2006 Tribunalul Bucureti, secia a III-a civil, a admis aciunea reclamantei, a dispus interzicerea utilizrii de ctre prt a denumirii V., care ncalc drepturile exclusive ale reclamantei asupra mrcii V.A., a dispus ncetarea actelor de concuren neloial i publicarea dispozitivului hotrrii definitive i irevocabile timp de o sptmn, cte 3 zile ntr-un cotidian naional. Pentru a pronuna astfel instana de fond a reinut urmtoarele: Reclamanta este titular a drepturilor exclusive privind mrcile V.A., confirmat cu element verbal i figura buctar cu aranjament legume avnd culori revendicate albastru, verde, rou, portocaliu, roz, galben, nregistrat pentru produse din clasa 29 (legume conservate sau fierte etc) i 30 sosuri. Prta este titulara drepturilor exclusive pentru marca V. nr. 41362, simpl cu element verbal, pentru clasa 35: publicitate i afaceri, import-export. Reclamanta arat c prta folosete fr drept marca sa pentru produse de acelai fel, respectiv concentrat de legume, constnd n denumirea V. pe ambalajul pe fond albastru unde este reprezentat un buctar copil deasupra unui aranjament de legume pe care mai scrie AS concentrat de legume. Marca protejat a reclamantei const n denumirea V.A. pe ambalajul fond albastru, cu reprezentarea capului unui buctar deasupra unui aranjament de legume. Elementele centrale de pe ambalajele comparate sunt cuvntul V. respectiv V.A., precum i figurile buctarilor i aranjamentele de legume, astfel c este evident similitudinea dintre cele dou ambalaje i produse, ceea ce determin un risc accentuat de confuzie n percepia consumatorilor de natur fonetic, vizual i conceptual, putndu-se confunda cu uurin cele dou produse i prejudiciind astfel reclamanta. S-a mai reinut c prta folosete marca sa V. pe alte produse dect acelea pentru care i-a nregistrat marca 35, respectiv pe concentrate de legume din clasa 29 astfel c, sunt incidente n spe dispoziiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 84/1998, ncadrndu-se prin actele comise i n dispoziiile art. 5 lit. c) din Legea nr. 11/1991 modificat prin Legea nr. 298/2001 privind concurena neloial, impunndu-se aplicarea art. 16 alin. (1) din O.U.G. nr. 100/2005.
15

Prin decizia civil nr. 246/A din 28 noiembrie 2006 Curtea de Apel Bucureti, secia a IX-a civil i pentru cauze privind proprietatea intelectual, a admis apelul prtei SC V. SRL, a schimbat n tot sentina de fond n sensul c a respins ca nefondat aciunea reclamantei. .

PENTRU ACESTE MOTIVE N NUMELE LEGII DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamanta P.P.I.D.D. mpotriva deciziei nr. 246/A din 28 noiembrie 2006 a Curii de Apel Bucureti, secia a IX-a civil, pe care o modific n sensul respingerii apelului declarat de prta SC V. SRL mpotriva sentinei civile nr. 271 din 22 februarie 2006 a Tribunalului Bucureti, secia a III-a civil.Irevocabil. Pronunat, n edin public, astzi 8 mai 2007. 9 6. Bibliografie

1. Vlad Mihai Dorel Actiunea in concurenta neloiala, ed Universitara Bucuresti 2011 2. O. Cpn, Dreptul Concurenei Comerciale , Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1992 3. T. Prescure, Curs de dreptul concurenei comerciale, Ed. Rosetti, Bucureti, 2004 4. Emilia Mihai Dreptul Concurentei ed. All Beck- Bucuresti 2004 5. Lg 11/1991 6. www.inregistrare-marci.ro

http://www.inregistrare-marci.ro/jurisprudenta/sentinte.php?sentinta=8

16