CONCURENTA PE PIATA

SERVICIILOR BUGETARE DE
AMBULANTA

PROFESOR COORDONATOR:
PROF.DR.ANCA POPESCU-CRUCERU

Student:
Alin Kayed Nasser
Anul: I Grupa 313
Specializarea: Management

Abstract:

Legislatia in vigoare si bibliografia cuprinsa in prezentul studiu incearca sa concentreze un

flux de informatie in domeniul concurentei loiale si a celei neloiale.
Lucrarea analizeaza un stuiu privind concurenta intre Serviciul Mobil de Urgenta si
Descarcerare ( S.M.U.R.D.) si Serviciile de Ambulanta Judetene ( S.A.J) din perspectiva
juridica, raportat la experienta practica acumulata in cei patru ani de voluntariat la Serviciul
de Ambulanta Bucuresti-Ilfov.

Cuvinte cheie:
Study case, competition, ambulance, disloyal

Generalitati
Definitie: Concurenta este un mod definitoriu si de manifestare al economiei de piata, ce
poate fi privit ca un motor al dezvoltarii economico-sociale, in care pentru un bun omogen si
inlocuitorii sai, existenta unui singur producator devine imposibila.
Privind concurenta din punct de vedere juridic, putem intelege o confruntare intre agentii
economici cu domenii de activitate similare, exercitata in domeniile deschise pietei pentru
castigarea si conservarea clientele, in scopul dezvoltarii propriei afaceri.
Concurenta prezinta interes pentru toti actionarii pietei, adica atat pentru producatori cat si
pentru consumatori.Fiecare firma este procupata sa fie cat mai competitiva, incercand astfel
sa-si mareasca castigul net.Actiunile unei firme nu depind exclusiv de acest aspect, ci de
actiunile concurentilor ei.In absenta concurentilor, orice firma aflata pe piata ar putea sa-si
stabileasca un nivel ridicat al preturilor dupa bunul lor plac.
In functie de numarul de concurenti si gradul de diferentiere al produselor, definim:
1

a
b
c
d

Concurenta imperfecta nu sunt satisfacute conditiile necesare de existenta a

concurentei perfecte.Apare pe anumite piete datorita lipsei de informare a cumparatorilor
si vanzatorilor despre preturi si bunurile pietei.Are urmatoarele forme:
Monopolul exista doar un vanzator al unui bun economic
Oligopolul exista un numar redus de vanzatori al unui bun economic
Monopsonul exista un singur comparator al unui bun economic
Oligopolul exista un numar restrans de cumparatori al unui bun economic

Concurenta perfecta este considerata un model al teoriei economice.Acest tip de

concurenta, face referire la o forma ipotetica a pietei in care nici un producator sau
consummator nu are puterea de a influenta preturile pietei.Aceasta ar duce la un rezultat
satisfacator, tinand cont de definitia standard a economiei.

In cadrul pietei, firmele pot avea in vedere statisfacerea acelorasi nevoi de consum sau a unor
nevoi diferite, ele adresand acestora produse sau servicii identice, substituibile.
Derularea raporturilor concurentiale se face pe principiul liceitatii, cu alte cuvinte prin
exercitarea concurentei in limitele legii, excluzand orice forma de abuz.Abuzul se
sanctioneaza fie ca este vorba de manifestari de tip monopolist(practice anticoncurentionale),
fie ca este vorba de practice neloiale.
Concurenta ilicita poate fi:
1

Concurenta interzisa

Concurenta neloiala

Consiliul Concurentei, este organul ce administreaza si pune in aplicare Legea concurentei,

avand drept scop protectia, mentinerea si stimularea concurentei si a unui mediu concurental
normal, in vederea promovarii intereselor consumatorilor.

Cadrul legal al concurentei

Legea nr.21/1996 Republicata

Rolul acestei legi este acela de a proteja, mentine si stimula concurenta cat si
de a conferi un mediu concurential normal, toate acestea fiind in interesul
consumatorului.

b Legea nr.11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, modificata prin Legea

nr.298/2001
Rolul acestei legi este de a obliga comerciantii sa isi exercite activitatea cu
buna-credinta, respectand legile in vigoare si protejand interesele
consumatorilor si a cerintelor concurentei loiale

Concurenta neloiala

Definitie: Reprezinta tipul de competitie economica purtata intre comercianti si orice alte
persoane care desfasoara activitati cu caracter economic, in care sunt utilizate mijloace
contrare bunelor practici.
Principala lege care reglementeaza acest tip de concurenta este Legea nr.11/1991
privind combaterea concurentei neloiale.
In art.2 din Legea nr.11/1991 concurenta neloiala este definita ca: orice act sau fapt
contrar uzantelor cinstite in activitatea industriala si de comercializare a produselor, de
executie a lucrarilor, precum si de efectuare de servicii.
Potrivit art.4 al Legii nr.11/1991, sunt considerate fapte de concurenta sanctionate prin
amenda contraventinala:

a) oferirea serviciilor de catre salariatul exclusiv al unui comerciant unui concurent ori
acceptarea unei asemenea oferte;
b) divulgarea, achizitionarea sau folosirea unui secret comercial de catre un comerciant sau
un salariat al acestuia, fara consimtamaantul detinatorului legitim al respectivului secret
comercial si intr- un mod contrar uzantelor comerciale cinstite;
c) incheierea de contracte prin care un comerciant asigura predarea unei marfi sau executarea
unor prestatii in mod avantajos, cu conditia aducerii de catre client a altor cumparatori cu care
comerciantul ar urma sa incheie contracte asemanatoare;
d) comunicarea sau raspaandirea in public de catre un comerciant de afirmatii asupra
intreprinderii sale sau activitatii acesteia, menite sa induca in eroare si sa ii creeze o situatie
de favoare in dauna unor concurenti;
e) comunicarea, chiar facuta confidential, sau raspaandirea de catre un comerciant de
afirmatii mincinoase asupra unui concurent sau asupra marfurilor/serviciilor sale, afirmatii de
natura sa dauneze bunului mers al intreprinderii concurente;
f) oferirea, promiterea sau acordarea - mijlocit sau nemijlocit - de daruri ori alte avantaje
salariatului unui comerciant sau reprezentantilor acestuia, pentru ca prin purtare neloiala sa
poata afla procedeele sale industriale, pentru a cunoaste sau a folosi clientela sa ori pentru a
obtine alt folos pentru sine ori pentru alta persoana in dauna unui concurent;
g) deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea legaturilor stabilite cu aceasta clientela
in cadrul functiei detinute anterior la acel comerciant;
h) concedierea sau atragerea unor salariati ai unui comerciant in scopul infiintarii unei
societati concurente care sa capteze clientii acelui comerciant sau angajarea salariatilor unui
comerciant in scopul dezorganizarii activitatii sale.
Potrivit art. 5 al Legii nr. 11/1991 sunt considerate drept acte neloiale si le sanctioneaza ca
fiind infractiune:
a) folosirea unei firme, inventii, marci, indicatii geografice, unui desen sau model industrial,
unor topografii ale unui circuit integrat, unei embleme sau unui ambalaj de natura sa produca
confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant;
b) punerea in circulatie de marfuri contrafacute si (sau) pirat, a caror comercializare aduce
atingere titularului marcii si induce in eroare consumatorul asupra calitatii produsului
(serviciului);
c) folosirea in scop comercial a rezultatelor unor experimentari a caror obtinere a necesitat un
efort considerabil sau a altor informatii secrete in legatura cu acestea, transmise autoritatilor
competente in scopul obtinerii autorizatiilor de comercializare a produselor farmaceutice sau
a produselor chimice destinate agriculturii, care contin compusi chimici noi;
d) divulgarea unor informatii prevazute la lit. c), cu exceptia situatiilor in care dezvaluirea
acestor informatii este necesara pentru protectia publicului sau cu exceptia cazului in care sau luat masuri pentru a se asigura ca informatiile sunt protejate contra exploatarii neloiale in
comert, daca aceste informatii provin de la autoritatile competente;

e) divulgarea, achizitionarea sau utilizarea secretului comercial de catre terti, fara

consimtamantul detinatorului sau legitim, ca rezultat al unei actiuni de spionaj comercial sau
industrial;
f) divulgarea sau folosirea secretelor comerciale de catre persoane apartinaand autoritatilor
publice, precum si de catre persoane imputernicite de detinatorii legitimi ai acestor secrete
pentru a-i reprezenta in fata autoritatilor publice;
g) producerea in orice mod, importul, exportul, depozitarea, oferirea spre vanzare sau
vaanzarea unor marfuri ori servicii purtaand mentiuni false privind brevetele de inventii,
marcile, indicatiile geografice, desenele sau modelele industriale, topografiile de circuite
integrate, alte tipuri de proprietate intelectuala cum ar fi aspectul exterior al firmei, designul
vitrinelor sau cel vestimentar al personalului, mijloacele publicitare - si altele asemenea,
originea si caracteristicile marfurilor, precum si cu privire la numele producatorului sau al
comerciantului, in scopul de a-i induce in eroare pe ceilalti comercianti si pe beneficiari.
Clasificarea actelor de concurenta neloiala:
O prima clasificare, distinge intre urmatoarele categorii de acte de concurenta neloiala:
1

mijloace de confuzie ce pot privi numele si formele societatilor comerciale, semnele

distinctive ale produselor, imitarea unui concurent etc.

mijloace de dezorganizare interna a unei societati concurente prin distrugerea

publicitatii, divulgarea secretelor de fabrica, coruperea salariatilor

mijloace de denigrare

mijloace generale de dezorganizare a pietei prin publicitate mincinoasa, false indicatii.

O alta clasificare grupeaza actele neloiale in trei categorii:

1

acte de concurenta inadmisibila: exploatarea muncii altuia, oferta sub pretul

concurentilor, coruperea personalului etc;

acte de concurenta sugestiva: publicitatea mincinoasa, imitarea si uzurparea semnelor

distinctive s.a.,

concurenta de forta: denigrarea, reclama personala, deturnarea clientelei etc.

Studiu de caz privind concurenta intre serviciile de

ambulanta judetene si SMURD

Etapele de analiza a concurentei sunt:

1
2
3

Identificarea concurentei
Evaluarea ofertei de produse si servicii a concurentei
Determinarea punctelor tari si sabe ale ofertei proprii

Identificarea concurentei:

Putem vorbi de o posibila concurenta intre serviciile de ambulanta si SMURD.

SMURD, adica Serviciul Mobil de Urgenta si Descarcerare care a fost infiintat in anul 1990
de catre domnul dr. Raed Arafat, recunoscut oficial prin Ordinul de guvern nr.1094 din
5.11.1992.
Din perspectiva domeniului de activitate cat si a scopului pentru care au fost create putem
afirma ca ambele sunt similare si au unicul scop de a interveni in situatii de urgenta.Ambele
sisteme actioneaza sub Legea nr.95 din 14 aprilie 2006, publicata in Monitorul Oficial nr. 372
din 28 aprilie 2006.
SMURD actioneaza numai pentru urgentele de cod rosu si galben, pe cand ambulanta prin
serviciul de consultatii la domiciliu si cel de transport pacienti intervine si la urgentele de cod
verde, respectiv si la transporturile medicale asistate sau neasistate (cu ambulanta de tip A).
De mentionat este faptul ca ambele servicii apartin de Ministerul de Interne.
Uneori, mass-media furnizeaza informatii eronate publicului, de multe ori lumea fiind indusa
in eroare de ceea ce vad pe sticla referitor la diferenta intre cele doua sisteme.
Desi Ambulanta este cel mai vechi serviciu de acest gen si are ca personal medici si asistenti
medicali care pot acorda asistenta medicala de urgenta, SMURD-ul, care are doar rol de
transport si descarcerare, este cotat, in randul cetatenilor, ca fiind cel mai credibil.Ne
intrebam oare de ce acest lucru, raspunsul populatiei este de asemenea foarte clar si consic
Ajung mai repede decat Ambulanta.
Pentru a intelege mai bine concurenta intre cele doua servicii, putem aduce in prim plan
urmatoarele deosebiri dintre cele doua sisteme:

 Ambulanta intervine medical in timp ce echipajele de prim-ajutor nu fac altceva decat

sa transporte pacientul la spital conform indicatiilor medicului coordinator.
In cazul in care, medicul de la SMURD este ocupat sa ajute un alt caz, tot medicii
Serviciilor de Ambulanta sunt redirectionati pentru a ajuta paramedicii.
Paramedicul are o pregatire strict de prim-ajutor in timp ce personalul serviciilor de
ambulanta este intr-o contiinua pregatire profesionala si este personal medical.
Ambulantele sunt dotate diferit.Desi sunt aceleasi modele de masini, avand in vedere
nivelul de pregatire al personalului SMURD-SAJ, dotarea difera in baza metarialelor
si a medicamentelor.
Conform legislatiei in vigoare, un paramedic nu poate fi tras la raspundere in caz de
malpraxis in timp ce personalul de pe ambulanta, fiind personal medical, are toata
raspunderea penala pentru actiunile savarsite asupra pacientului cu pricina.
Sporurile acordate pompierilor paramedici difera de cele ale medicilor sau asistentilor
SAJ
Publicitatea SMURD este mult mai ampla, mereu incercand sa se scoata in evidenta
promptitudinea personalului care intervine
SMURD se bucura de un mai bun feedback din partea populatiei in timp ce ambulanta
este denigrata de majoritatea cetatenilor doar pentru ca intarzie la cazuri, fara ca
acestia sa-si ridice vreodata cauza problemei
Ambulantierul, soferul de pe masinile SAJ are absolvita scoala de ambulantieri, fiind
o conditie obligatorie de angajare si totodata o pregatire mult mai ampla fata de cea a
paramedicului care are doar patru saptamani de cursuri de prim-ajutor.
Dispecerizarea cazurilor este cu totul diferinta intre cele doua sisteme
Numarul de personal operativ, ambulanta avand in foarte mare deficit de personal, cu
toate acestea posturile raman blocate.
Acestea sunt cateva deosebiri, poate irelevante, dar vizibile din exteriorul sistemului, putand
fi descoperite doar citind legislatia in vigoare.
Imaginati-va doar, ecranul medicului coordinator al Serviciului de Ambulanta BucurestiIlfov, care pe o garda de 12 ore are in fata, uneori si mai mult de o suta de cazuri si doar
cateva ambulante disponibile.In aceasta situatie, medicul trebuie sa decida cine are mai mare
nevoie de ajutor, dat fiind faptul ca echipajele sunt foarte putine pentru a acoperi toate
solicitarile in timp scurt.De aici se trage si problema intarzierilor pentru cazurile non-urgente.
In urmatorii ani se lucreaza pentru un sistem de urgenta unic, integrat SMURD-SAJ, lucru ce
ar putea aduce pacea intre aceste doua servicii, lucrand astfel in folosul pacientului.
2

Evaluarea ofertei de produse si servicii a concurentei:

SMURD beneficiaza de urmatoarele dotari:

Unitati Mobile
Dispecerat de Urgenta 112
Salvare Aeriana
UPU Prin Unitatile de primiri urgente ale spitalelor de urgenta din judetele
respective

Unitati mobile:
1

Echipaje de prim-ajutor (PA) Vehicul utilizat: Ambulanta tip B2

-

Doi salvatori cu instruire paramedicala

Un conducator al mijlocului de interventie cu instruire paramedicala

Unitate mobila de reanimare si terapie intensiva (TIM) Vehicul utilizat: Ambulanta

tip C1
-

Un medic de urgenta sau medic de ATI

Un asistent medical

O persoana cu instruire paramedicala

Un conducator auto pompier care a absolvit cursul de prim ajutor calificat sau un
conducator auto ambulantier

Unitate mobila de terapie intensiva nou-nascuti(TIM-NN) Vehicul utilizat:

Ambulanta tip C1 cu dotare specifica transportului neonatal
-

Un medic neonatolog, urgentist sau medic de ATI

Un asistent medical

Un conducator auto pompier care a absolvit cursul de prim ajutor calificat sau un
conducator auto ambulantier.

Unitati de interventii in situatii speciale si transport medicalizat alcatuite din:

- Masini de transport medicalizat si victime multiple

- Masina e comanda
- Masina de suport logistic
5

Masini de interventie rapida pentru medic de urgnta (MU)

-

Autospeciale utilizate in transportul medicului si al echipajului medical cu

echipamentele acestora pana la locul interventiei, aceste masini netransportand
pacienti

Masini de descarcerare

Masini de interventie accidente colevtive si calamitati

Masina de interventie accidente rutiere

Barca de salvare

Unitati aeriene:

Echipaj de salvare aeriana (ESA) Mijloc utilizat: aeronave de diferite categorii in

conformitate cu prevederile legale in vigoare
- Un medic de urgenta sau ATI
- Un asistent medical
- Un pilot si un copilot

Echipaj de ambulanta aeriana (EAA) Mijloc utilizat: avion sanitar sau alte aeronave
in conformitate cu prevederile legale in vigoare
- Un medic care a absolvit cursuri in acordarea asistentei medicale de urgenta sau
competenta in urgenta
- Un asistent medical
- Un pilot si un copilot

Serviciile de Ambulanta beneficiaza de urmatoarele dotari:

Unitati mobile:

1
2

Ambulante de tip A Ambulante destinate transportului medical neasistat

- Un ambulantier
Ambulante de tip B Ambulante destinate urgentelor de cod rosu sau galben si
transportului medical asistat
- Un asistent cu pregatire pe specialitatea de urgenta
- Un ambulantier
Ambulante de tip C Ambulante destinate urgentelor de cod rosu si galben si
transportului medical asistat pentru pacientul critic.Aceste ambulante reprezinta cel
mai inalt nivel de intervenire la cazurile de urgenta, donate corespunzator normelor in
vigoare
- Un medic de specialitate sau cu competenta in urgenta
- Un asistent cu pregatire pe specialitatea de urgenta
- Un ambulantier
Ambulanta de consultatii la domiciliu AMD
- Un medic de medicina generala sau medic pe specialitatea de medicina de familie
- Un ambulantier

Determinarea punctelor tari si sabe ale ofertei proprii

Analiza SWOT a serviciilor de ambulanta SAJ

Concura
la
realizarea Impiedica
realizarea
obiectivelor
obiectivelor
Atributii interne, specifice Puncte tari:
Puncte slabe:
organizatiei
Regim
proprietate
Numar
mic
de
cladiri si terenuri bine
ambulante
Deficit foarte mare de
definit
Capacitatea mare de
personal
Neacoperirea
adaptare la conditiile
uniforma a judetului
impuse de legislatie

Putine puncte de
Spirit
de
echipa
plecare a ambulantei
manifestat in cadrul
la nivelul intregii tari
personalului

Fonduri insuficiente
operativ(la cazuri)
Personal
sanitar,
din alocatii bugetare
specializat
in
domeniul urgentei
Fundatii,
societati
menite sa sustina
activitatea serviciilor
de ambulanta
Proiectul Exista un
erou in fiecare dintre
voi(momentan doar
pe raza BucurestiIlfov) care aduce un
atu serviciului de
ambulanta cat si
pacientului,
minimalizand timpul
de
ajungere
la
solicitare
prin
intervnetia
voluntarilor
Orientarea activitatii
predominant
spre
asigurarea asistentei

medicale de urgenta
si transport medical
Cursuri
de
perfectionare
contiinua,
conform
standardelor europene
Dotari de ultima
generatie
conform
standardelor
Atributii externe, specific Oportunitati:
Amenintari:
mediului in care actioneaza
Recunoasterea
Nivelul ridicat al
organizatia
importantei
asteptarilor
dezvoltarii asistentei
pacientilor sau al
medicale de urgenta
apartinatorilor
Cresterea numarului
in prespital
Existenta legislatiei in
de solicitari din varii
vigoare
care
motive
Desfiintarea spitalelor
reglementeaza
din anumite judete
asistenta medicala de

Alocarea de fonduri
urgenta in Romania
Existenta
de
nefavorabile
unei
bune dezvoltari pe
standarde normative
viitor
ce stabilesc cerintele
Mass-media
de dotare
Nedeblocarea
Formare profesionala
Preocupare
pentru
posturilor de angajare
pentru
personalul
cresterea capacitatii
operativ
de raspuns

Bibliografie
Anca Popescu-Cruceru, Mircea Udrescu
logistice.Interfete juridice in logistica firmei.
http://www.consiliulconcurentei.ro/
http://smurd.ro
http://elearning.masterprof.ro/
http://ro.wikipedia.org/
http://www.legalis.ro/

Logistica

si

subsisteme