Unitate de învăţare Nr.

7
CONCURENTA COMERCIALA NELOIALA

Cuprins Pagina

CONCURENTA COMERCIALA NELOIALA

1.Concurenţa comercială neloială……………………….61
2.Răspunderea juridica pentru faptele de concurenţă
neloiala………………………………………………62
3.Practici restrictive de concurenţă………………….......62
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 7
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 7
OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 7

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 7 sunt:

 Aprofundarea studiului institutiei concurentei comerciale neloiale

1. Concurenţa comercială neloială

Concurenţa comercială neloială este definită de art. 2 din Legea nr.11/1991, ca orice
act sau fapt contrar uzanţelor cinstite în activitatea industrială şi de comercializare a produselor,
de execuţie a lucrărilor, precum şi de efectuare a prestărilor de servicii.
Din paleta faptelor de concurenţă neloială,în practică s-au manifestat mai frecvent:
publicitate neonestă;confuzia cu semnele distinctive ale rivalului de pe piaţa relevantă;
denigrarea;dezorganizarea întreprinderii rivale prin racolarea de personal, spionaj;falsele
indicaţii;acapararea agresivă a clientelei;vânzarea cu premiu;dumpingul de mărfuri şi servicii;
Aceste procedee abuzive pot fi grupate în fapte de concurenţă neloială săvârşite în dauna altui
comerciant şi fapte de concurenţă neloială săvârşite prin metode de vânzare nepermise.
Concurenţa neloială în dauna altui comerciant
Publicitatea comercială trebuie să fie decentă, corectă şi elaborată în spiritul
responsabilităţii sociale, fiind interzisă publicitatea care poate afecta comportamentul
economic, lezând interesele consumatorilor sau ale unui concurent.
Concurenţa comercială neloială prin metode de vânzare nepermise
Metodele de atragere a clientelei prin activităţi comerciale contrare uzanţelor cinstite,
mai sunt denumite şi fapte de acaparare agresivă a clientelei.Aceste practici neoneste
prejudiciază atât pe ofertanţii mărfurilor şi serviciilor pe piaţa relevantă,cât şi pe consumatori,
amăgindu-i cu posibilitatea procurării celor dorite cu un preţ mai mic decât cel normal.
Vânzarea condiţionată de aducerea altor clienţi
Articolul 4 lit.c) din Legea nr.11/1991 defineşte ca activitate ilicită încheierea de
contracte prin care un comerciant asigură predarea unei mărfi sau executarea unei prestaţii în
mod avantajos, cu condiţia aducerii de către client a altor cumpărători, cu care comerciantul ar
urma să încheie contracte asemănătoare
Vânzarea cu premiu
În principiu, orice comerciant este liber să ofere clientelei sale premii, însă atragerea clientelei prin acest
procedeu profită prea puţin consumatorilor, pentru că premiul depinde numai de hazard, ceea ce face ca
procedeul să fie neonest. Premiul reprezintă un produs sau serviciu accesoriu dobândit gratuit,
condiţionat de cumpărarea unei mărfi sau plata unui serviciu.
Dumpingul de mărfuri şi servicii
În operaţiunile de export şi import, săvârşite în condiţii neloiale, fenomenul negativ cel
mai întâlnit,pe lângă alte forme de concurenţă patologică practicate în activitatea economică
internaţională (practicile monopoliste), este dumpingul de mărfuri şi de servicii.
Prin „dumping” se înţelege acea operaţiune de vânzare a unei mărfi pe o piaţă străină la
un preţ sub valoarea ei normală.Criteriul specific al acestei forme de concurenţă patologică îl
constituie decalajul dintre preţul de export al mărfii şi valoarea sa normală pe piaţa
relevantă.Existenţa unei diferenţe dintre preţul de export (mai mic) şi valoarea normală (mai
mare) a unei mărfi se concretizează în marja de dumping,element constitutiv al formei de
concurenţă neloială.

2.Răspunderea juridică pentru faptele de concurenţă neloială

Pentru unele fapte antisociale prevăzute de legislaţia concurenţei este instituită
răspunderea contravenţională,alături de răspunderea patrimonială.Legea nr.11/1991 reprezintă
cadrul special în materie, lege care se completează cu dispoziţiile Ordonanţei nr. 2/2001 cu
privire la regimul juridic al contravenţiilor şi care reprezintă dreptul comun în materia
răspunderii contravenţionale.
Răspunderea contravenţională
Răspunderea contravenţională este antrenată în domeniul faptelor de concurenţă
neloială numai în măsura în care acestea sunt definite expres de lege, ca fiind contravenţii;
similar dreptul penal şi în teoria răspunderii contravenţionale operează regula generală nullum
crimen sine lege.
Legislaţia română acordă răspunderii administrative pentru faptele de concurenţă
neloială un capitol distinct; în cadrul legislaţiilor vest europene nu este întâlnită această formă
de răspundere, coexistând doar răspunderea civilă şi cea penală.Sunt interzise ca acte neloiale
de concurenţă cele referitoare la atragerea personalului întreprinderii rivale; actele de
dezorganizare a întreprinderii rivale prin spionaj; sunt prevăzute forme speciale de vânzare a
mărfurilor sau executare a prestaţiilor pentru atragerea clientelei prin modalităţi nepermise;
este incriminată publicitatea mincinoasă;denigrarea comerciantului concurent, dezorganizarea
agentului comercial concurent prin deturnarea clientelei.
Răspunderea penală
Răspunderea penală este antrenată în cazul infracţiunii de concurenţă neloială săvârşită
prin crearea confuziei cu numele sau semnele distinctive ale unui comerciant sau cu mărfurile
oferite de acesta ca urmare a utilizării unor menţiuni false privind brevetele de invenţii, origine
sau caracteristicile lor, numele producătorului sau comerciantului, în scopul inducerii în eroare
a altor comercianţi sau a clientelei, precum şi în cazul practicilor anticoncurenţiale. Dacă prin
actele de concurenţă neloială se cauzează daune patrimoniale sau morale, cel prejudiciat este
îndreptăţit să se adreseze instanţei competente cu acţiune în răspundere civilă.
Răspunderea civilă delictuală
Răspunderea civilă delictuală este mijlocul de apărare la care face trimitere, în mod
expres, art.6 din Legea nr.11/1991,dispunând că agentul comercial care săvârşeşte un act de
concurenţă neloială va fi obligat să înceteze sau să înlăture actul, să restituie documentele confidenţiale
luate în mod ilicit de la deţinătorul lor legitim, şi după caz, să plătească despăgubiri pentru daunele pricinuite,
conform legislaţiei în vigoare;art.9 alin.(1) din lege stabileşte că cel prejudiciat este în drept să
se adreseze instanţei competente cu o acţiune în răspundere civilă corespunzătoare, dacă i s-au adus daune
patrimoniale sau morale.
3.Practicile concertate
Practicile concertate reprezintă coordonări ale întreprinderilor la nivelul producţiei,
desfacerii, în afara unei colaborări ori a unui acord de voinţă, dar implică renunţarea la
independenţa în stabilirea strategiilor şi politicilor economice.Efectul acestor practici duce la
restrângerea considerabilă a concurenţei de pe piaţă, duce la fixarea preţurilor de cumpărare
sau de vânzare sau la impunerea altor condiţii comerciale;limiteaza producţia,
pieţele,investiţiile, împărţirea pieţelor sau a surselor de furnizare între concurenţi.
Cartelurile
Cartelurile sunt acordurile prin care două sau mai multe societăţi, producători sau
distribuitori ai aceluiaşi produs, îşi fixează preţurile şi îşi împart piaţa.
Caracterizate în practică prin fixarea de preţuri, limitarea producţiei, alocarea clienţilor
etc., cartelurile se pot înfăţişa sub forma cartelului naţional, încheiat în scopul controlării
producţiei şi distribuţiei produselor, la nivelul pieţei unei anumite ţări; cartelul internaţional,
încheiat între societăţi din ţări diferite, şi care are ca scop fixarea preţurilor şi împărţirea
pieţelor; cartelul de import, prin care două sau mai multe societăţi cumpără o anumită materie
primă în vederea furnizării unei anumite ramuri industriale, şi nu în ultimul rând cartelul de
export, prin care societăţile îşi stabilesc un anumit preţ de export sau îşi împart pieţele de
export.
Abuzul de poziţie dominantă
Deţinerea unei poziţii dominante nu este condamnată,acesta fiind chiar rezultatul
eficienţei activităţii desfăşurate de o societate comercială.O întreprindere are o poziţie
dominantă, când puterea sa economică îi permite să se comporte independent pe piaţă, să
opereze fără să ţină cont de reacţia concurenţilor,furnizorilor,clienţilor săi, astfel încât să
afecteze relevant mediul concurenţial.
Monopolul şi reprimarea practicilor monopolist
Poziţia de monopol reprezintă consecinţa unei dominaţii exclusive a unor agenţi
economici, astfel că monopolul poate fi “de fapt” sau “legal”. Dominaţia exclusivă a unei pieţe
nu duce întotdeauna la practici restrictive de concurenţă, deoarece dominaţia poate să creeze
fie o reducere a tarifelor urmare a economiilor de scară,fie agenţii economici rivali vor lua locul agentului
monopolist, situaţie numită concurenţă monopolistic.
Monopolul şi reprimarea practicilor monopoliste formează obiectul dreptului antitrust;
în România actele normative de bază le constituie Legea concurenţei nr. 21/1996 şi Legea nr.
31/1996 privind regimul monopolului de stat. În sensul art. 1 alin. (2) din această lege, prin
monopol de stat se înţelege dreptul statului de a stabili regimul de acces al agenţilor economici
cu capital de stat şi privat, inclusiv producători individuali, după caz, la activităţile economice
constituind monopol de stat şi condiţiile de exercitare ale acestora. Sunt calificate, potrivit art.
2 din Legea nr. 31/1996, activităţi constituind monopol de stat :.
a) fabricarea şi comercializarea armamentului, muniţiilor şi explozibililor;
b) producerea şi comercializarea stupefiantelor şi a medicamentelor care conţin
substanţe stupefiante;
c) extracţia, producerea şi prelucrarea în scopuri industriale a metalelor preţioase şi a
pietrelor preţioase;
d) producerea şi emisiunea de mărci poştale şi timbre fiscale;
e) fabricarea şi importul, în vederea comercializării în condiţii de calitate, a alcoolului
şi a băuturilor spirtoase distilate;
f) fabricarea şi importul, în vederea comercializării în condiţii de calitate, a produselor
din tutun şi a hârtiei pentru ţigarete;
g) organizarea şi exploatarea sistemelor de joc cu miză, directe sau disimulate;
h) organizarea şi exploatarea pronosticurilor sportive.
 Test de autoevaluare 7.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Definiti concurenta neloiala

Răspunsul la test se găseşte la pagina 61 .

Test de autoevaluare 7.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Practici de concurenta neloiala

Răspunsul la test se găseşte la pagina 62 .

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 7.

În loc de Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în

rezumat această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare Nr.

7 pe care urmează să o transmiteţi tutorelui.

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 7

Raspunderea juridica pentru fapte de concurenta neloiala

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

Răspunsul la test se găseşte la pagina 62.

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 7

 Nemeș Vasile, Fierbinteanu Gabriela, Dreptul contractelor civile

si comerciale, editia revazuta si adaugita, Ed. Hamangiu, 2022
Piperea Gheorghe, Contracte si obligatii comerciale, Ed.C.H.Beck,
Bucuresti, 2019
Stanciu D. Cărpenaru,Tratat de Drept Comercial Român,Ed. Universul
Juridic, Bucureşti,2019.
Francisc Deak,Tratat de drept civil. Contracte comerciale, Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2001.
Francisc Deak,Tratat de drept civil.Contracte speciale,vol.I,Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2006.
1. Francisc Deak,Tratat de Drept civil.Contracte speciale,vol. III, Ed.Universul
Juridic, Bucureşti, 2007.