Concurenta neloiala sau incorecta

Concurenta desemneaza relatiile de competitive, de rivaliate dintre agenii aconomici in calitate de producatori sau cumparatori,relatii specific economiei de piata.In conditiile concurentei creste eficienta economica a producatorului(maximizarea profitului) si a consumatorului(maximizarea satisfactiei).Ca orice competitive, concurenta se soldeava cu invingatori si invinsi.Invingatorii sunt agentii economici care produc bunuri la costuri joase, sau bunuri de o calitate superioara.Capacitatea de a produce si de a vinde mai ieftin stimuleaza inovatia,conduce la realizarea de noi produse,la folosirea de noi tehnici de fabricare,la ridicarea nivelului general de calificare a personalului,la mai buna organizare a productiti si muncii. Concurenta are insa si consecinte negative,atragand dupa sine si efecte secundare nedorite,ca de exemplu incercarea unor companii de a reduce costurile prin reducerea salariilor,prin reducerea unor cheltuieli necesare protejarii mediului sau prin crearea unor bunuri de slaba calitate.Pentru ca efectele concurentei sa fie predominant benefice este necesara eliminarea atat a surplusului de concurenta cat si a insuficientei acesteia. Intr-o piata libera, concurenta indeplineste cinci functii definitorii: - Faciliteaza ajustarea automatica a cererii si ofertei; - impiedica realizarea profitului de monopol de catre anumiti agenti economici; - Stimuleaza inovatiile, crearea de marfuri noi si tehnici perfectionate de productie; - Asigura o alocare rationala a resurselor intre variatele utilizari solicitate pe piata; - Stabileste o repartizare a beneficiilor proportionala cu contributia efectiva a agentilor economici in procesul de productie si distributie a bunurilor. Relatiile dintre agentii economici pe piata, in functie de interesele lor, constituie un sistem economic de concurenta, in care fiecare are libertatea sa produca si sa vanda ce-i convine, in

conditiile pe care le considera cele mai favorabile. Sistemul concurential reprezinta totalitatea relatiilor dintre agentii economici aflati in competitie pe piata ,in functie de interesele lor .Astfel concurenta se imparte in 4 mari categorii :

concurenta perfecta concurenta imperfecta concurenta loiala sau corecta concurenta neloiala sau incorecta Pornind de la concurenta neloiala sau incorecta ,trbuie sa amintim ca exista si infractiuni

economice in lupta de concurenta .In prctica se intalnesc ,de regula, urmatoarele :

intelegerea intre vanzatori in scopul impiedicarii manifestarii concurentei; impunerea preturilor catre distribuitori; inducerea in eroare a consumatorului asupra preturilor sau a marfii printr-o publicitate inselatoare sau fals etichetaj;

revanzarea in pierdere, deoareca anuleaza semnificatia pretului de vanzare ( nu afecteaza cumparatorul, dar falsifica concurenta, deoarece implica intentia necinstita caci nu se poate supravietui piezand bani). Instrumentele luptei de concurenta sunt de natura economica si se concretizeaza in:

reducerea costurilor sub cele ale concurentilor; diminuarea preturilor de vanzare; ridicarea calitatii; acordarea unor facilitati clientilor. Ar mai trebui mentionat ca exista si politici ,,antitrust reprezentate printr-un ansamblu

de reglementari legiferate in diferite tari dezvoltate, care interzic incheierea de intelegeri monopoliste intre inteprinderi, care ar duce la diminuarea sau disparitia liberei concurente. Spre exemplu SUA a elaborat o lege antitrust in 2 iulie 1890, sub presiunea opiniei publice, a proletarilor de intreprinderi mici si mijloci, ce se vedeau inlaturate de pe piata de catre marile trusturi.

Prin concurenta neloiala trebuie sa intelegem savarsirea n domeniile deschise competitiei economice, a unor fapte contrare legii sau uzantelor cinstite ale activitaii comerciale, n scopul captarii clientelei unor rivali de pe piata relevanta, producandu-se astfel prejudicii materiale si/sau morale, prezente sau eventuale. Concurenta neloiala nu trebuie confundata cu activitatile pe care le poate desfasura titularul unui drept de proprietate industriala, cu practicile monopoliste, sau cu anumite masuri ce se iau pentru protectia consumatorului. Constituie concurenta neloiala orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea industriala si de comercializare a produselor, de executie a lucrarilor, precum si de efectuare a prestarilor de servicii. In practica judiciara uneori se face confuzie intre concurenta onesta si cea neloiala. Pentru a-si acapara clientela un comerciant are dreptul sa uzeze de toate practicile oneste pentru a obtine acest lucru, inclusiv practicarea unor preturi mai mici decat un alt agent comercial concurent cu acelasi profil de activitate. Caracteristicile concurentei neloiale deriva din faptul ca utilizeaza mijloace si actiuni contrare (opuse) uzantelor (comerciale) legale. Principalele actiuni care pot distorsiona concurenta sunt: a) subventionarea de catre stat a unor domenii de activitate economica ineficiente; b) stabilirea preturilor prin intelegeri intre producatori (furnizori) si cumparatori (beneficiari); c) crearea de organizatii care impart piata intre participanti astfel incat sa nu se concureze unii pe altii; d) abuzul de pozitie dominanta, determinanta sau exclusiva detinuta de un comerciant pe piata (indiferent daca este vanzator sau cumparator); e) realizarea de fuziuni care prin natura lor, limiteaza sau distorsoneaza concurenta; f) recurgerea la mijloace ilicite pentru a obtine avantaje n relatiile de piata in calitatea de cumparator sau vanzator. Exemple de concurenta neloiala

Brailact, acuzata de concurenta neloiala de catre Danone (2 Iunie 2008)

Societatea Brailact ia in calcul posibilitatea de a retrage de pe piata toate produsele ce poarta marca "Brenac Lactate Cremia", dupa ce reprezentantii companiei Danone a acuzat-o, in instanta, de concurenta neloiala si de imitarea marcii "Danone Cremoso". Reprezentantii Brailact S.A. sustin, in actele depuse la dosarul aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti, ca au luat toate masurile necesare pentru modificarea ambalajului de la iaurtul "Cremia", care va fi oprit de la fabricare in conditiile impuse de Danone. Brailact isi argumenteaza decizia de a opri produsul de la comercializare prin faptul ca nu a existat intentia de a crea o confuzie in ceea ce priveste cele doua marci de produse lactate, nu in ideea ca "Brenac Lactate Cremia" si "Danone Cremoso" ar fi similare. "S.C. Brailact S.A. este in concurenta directa cu Campagnie Gervais Danone si, sub acest aspect, trebuie sa respecte concurenta loiala si sa evite imitarea frauduloasa a marcii altuia" , arata reprezentantii Danone. Acestia sustin ca Brailact comercializeaza produse a caror grafica reia elementele principale ale marcii Danone. Mai exact, Danone reclama utilizarea unor coduri cromatice si a unor elemente ce compun imaginea de pe ambalajul "Brenac Cremia", in ideea ca ar exista o identitate intre cele doua produse care vizeaza acelasi public.

Retailerul de mobila Mobexpert, controlat de omul de afaceri Dan Sucu, a anuntat vineri ca a dat in judecata compania kika. In trecut,M o b e x p e r t a f o l o s i t c a s l o g a n M i i d e i d e i f r u m o a s e c a r e n u s u n t neaparat scumpe, inregistrat la OSIM, potrivit lui Sucu. Din cate stiu eu, sloganul este inregistrat la OSIM (Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci.), iar ei, din toate sloganurile din lume, l-au ales tocmai pe acesta, a declarat Sucu. Retailerul austriac utilizeaza sloganul Mii de idei pentru amenajarea dormitorului. Potrivit Mobexpert, actiunea in judecata priveste incalcarea drepturilor de proprietate industriala si concurenta neloiala, plangerea fiind motivata prin folosirea de cat re competitor a unui slogan care copiaza in mare masura un slogan al Mobexpert. Legea spune ca in publicitatea comparativa mesajul publicitar trebuie sa fie neutru. Comparatia nu trebuie sa puna intr-o falsa lumina un concurent sau produsele acestuia. De exemplu, reclama "Renault vinde de doua ori mai multe masini in Germania decat Volkswagen in Franta" a fost interzisa. Chiar daca cifrele aratau ca afirmatia ar fi adevarata, reclama a fost considerata ilicita. Tribunalul de Mare Instanta din Paris a

considerat ca mesajul publicitar nu este obiectiv deoarece lasa sa se inteleaga faptul ca aceasta s-ar datora calitatii inferioare a automobilelor realizate de concurentul german. In aceste tari nici macar reclama Carlsberg, care spunea ca, probabil, este cea mai buna bere din lume, nu a fost acceptata. In alte state, ca Franta, comparatia publicitara e permisa, dar cel care recurge la ea trebuie sa arunce intai "manusa" concurentului vizat, adica sa-i notifice in timp util faptul ca trece la atac prin reclama comparativa, pentru ca acesta sa poata reactiona si, eventual, sa obtina un ordin judecatoresc de interzicere a reclamei, daca se incalca legea. In SUA publicitatea comparativa este chiar incurajata de Federal Trade Comission si reprezinta 80% din publicitatea televizata. Reclame in care, de exemplu, Burger King compara modul de fabricare a produselor sale cu McDonalds sau in care VISA se compara cu American Expres in privinta numarului comerciantilor care accepta cartile de credit sunt obisnuite si perfect legale la americani. Ramane de vazut daca europenii vor ajunge la un consens in privinta admiterii publicitatii comparative. Discutiile sunt foarte aprinse deoarece, in zilele noastre, publicitatea excede granitele nationale, iar reglementarea ei diferita in tarile Uniunii Europene poate provoca distorsiuni de concurenta si poate impiedica libera circulatie a marfurilor