Diferente culturale in interpretarea gesturilor picioarelor

Pozitia picioarelor unui om, modul in care isi misca picioarele iti pot spune ce gandeste
acel om sau ce emotie simte in acel moment.
Picioarele sunt mai sincere decat orice parte a corpului. Asta pentru ca, de milioane de
ani, picioarele au fost primele care au trebuit sa reactioneze la pericole. Daca un animal
de prada ne urmarea, picioarele au trebuit sa reactioneze instinctiv, uneori dincolo de
controlul vointei. Daca nisipul pe care mergeai era prea incins, picioarele te-au facut sa
sari si sa fugi instantaneu.
E ca si cand picioarele tale sunt mai instinctuale decat restul corpului tau. Asa ca ele
comunica mai bine ceea ce se petrece in interiorul mintii si emotiilor tale din acel
moment.
Atunci cand un om isi misca picioarele, cand apare miscarea de glezne, atunci exista o
stare de disconfort, de tensiune emotionala.
Un element important pe care il poti observa la oamenii care te mint este ca in momentul
in care te mint, o sa isi inceteze brusc orice miscare a picioarelor. a si cand pericolul ii
incremeneste. Daca miscarile nu incremenesc complet, atuci macar isi pierd din putere,
devin limitate si slabe.
Atentie, lipsa de miscare nu arata neaparat ca cineva minte. !ipsa de miscare poate arata
teama, retinere, precautie. Aceste gesturi sunt identificate atat la cei care mint cat si la
persoanele foarte timide sau la cei care vor sa isi diminueze ingri"orarile.
#n cazul in care o persoana isi tine picioarele ascunse sub scaun, sau le incruciseaza,
impulsul arata dorinta de departare, ca si cand acel om vrea sa se fereasca de ceva, sau ca
si cand vrea sa scape de acolo.
Daca se sc$imba subietul discutiei, persoana care si-a ascuns picioarele, o sa le scoata iar
la vedere, ca si cand asta exprima usurarea ca subiectul incomod a fost inc$eiat.
and un om se simte confortabil nu isi va ascunde picioarele.
O diferenta pe care trebuie sa o poti face: picioarele vesele sau picioarele agitate
%unt oameni care isi exprima bucuria prin miscarile picioarelor. Ai vazut copii cum dau
din picioare cand se bucura& Am vazut oameni adulti care atunci cand se bucura isi misca
picioarele, le freaca unul de altul, dar fara sa fie agitati.
auta sa observi cum se misca picioarele agitate, o sa observi parca cum viteza de
miscare este neregulata, creste pe masura ce creste agitatia. 'iscarile picioarelor unui
om agitat sunt parca agresive, parca are tendinta sa loveasca.
Pe cand miscarile picioarelor unui om vesel sunt frumoase, apar miscari lente sau rapide,
dar nu apare senzatia de lovitura in acele miscari, de agresivitate.
Picioarele vesele par sa topaie ca un copil, pe cand picioarele agitate par sa loveasca
ca un bataus.
Picioarele vesele sunt si atunci cand discutand cu cineva iti ridici talpile de pe podea,
oscilezi si iti pastrezi greutatea un pic pe varfuri, apoi pe calcaie, apoi iar pe varfuri, etc.
(bserva un om care sta pe scaun sau care sta in picioare si e vesel, o sa vezi aceste
miscari ale picioarelor sale, ca si cand nu isi poate pastra picioarele nemiscate.
Daca o sa observi un om agitat, acel om o sa isi miste cu viteza gleznele, o sa para ca si
cand isi scutura picioarele in mod constant si cu viteza.
Pozitia obisnuita a ncrucisarii picioarelor
Unul din picioare este
aruncat elegant peste celalalt,
de obicei cel drept peste cel
st)ng. Este o pozitie
obisnuita de *ncrucisare a
picioarelor *n culturile
europene, britanice, australiene
si neozeelandeze si poate fi
folosita pentru manifestarea
unei atitudini nervoase, rezervate sau defensive. Aproape *ntotdeauna este un gest
secundar, care apare *mpreuna cu alte gesturi negative si din aceasta cauza nu poale fi
interpretat izolat sau rupt de context. Astfel sed, de multe ori, cei care asculta o prelegere
sau cei care stau timp mai *ndelungat pe scaune incomode. Este folosit adesea si pe
vreme friguroasa. )nd gestul *ncrucisarii picioarelor apare *mpreuna cu
*ncrucisarea bratelor , persoana respectiva s-a retras din conversatie. Agentul co
mercial ar proceda foarte aiurit daca ar *ncerca sa-l determine pe cumparatorul care a
adoptat o asemenea pozitie sa ia o $otar)re.
Piciorul aruncat peste genunchi sau "pozitia americana"
Acest tip de *ncrucisare a
picioarelor indica existenta
unei atitudini de disputa sau
competitie. Este pozitia de
sedere a multor barbati
americani patrunsi de spiritul
competitiei. De aceea, este
dificil de interpretat atitudinea
unui american *n decursul
unei conversatii, *n sc$imb, *n cazul unui cetatean britanic, gestul devine *ntru totul
evident.
+u de mult am tinui niste prelegeri *n +oua ,eelanda, unde auditoriul era
format din aproximativ -.. de directori si /.. de agenti comerciali. Un subiect
foarte controversat pus *n discutie a fost tratamentul aplicat de corporatii agentilor
comerciali. A fost rugat sa se adreseze grupului un agent comercial cu reputatie de
rebel, bine cunoscut auditoriului, *n clipa *n care acesta s-a urcat pe podium, directorii,
aproape fara exceptie, au luai o pozitie de nemultumire , ceea ce arata ca sunt
*ngri"orati de ceea ce urmeaza sa spuna vorbitorul. 0eama lor s-a dovedit a fi fost
fondata. Agentul comercial s-a manifestat prin cuvinte violente *mpotriva calitatii
scazute a conducerii *n ma"oritatea corporatiilor, afirm)nd ca aceasta va complica
si mai mult problemele privind ocuparea fortei de munca din industrie. De-a lungul
interventiei, agentii comerciali stateau aplecati *nainte, manifest)nd interes, multi
dintre ei utiliz)nd gesturi de evaluare, *n sc$imb directorii si-au mentinut pozitia de
nemultumire. Apoi vorbitorul a sc$imbat subiectul si a *nceput sa analizeze rolul
directorilor *n relatia cu agentii comerciali. si dintr-o data, ca *n cazul unei
orc$estre care reactioneaza prompt la bag$eta diri"orului, directorii au trecut la
pozitia de competitie1disputa . Era evident ca, *n sinea lor, au intrat #n discutie
cu punctele de vedere ale agentului comercial si multi au si confirmat ulterior
aceasta supozitie.
2n decursul unor negocieri comerciale, ar fi lipsit de *ntelepciune sa se *ncerce
*nc$eierea acestora si trecerea la stabilirea comenzii, daca cumparatorul adopta aceasta
pozitie. Este mai recomandabil sa ne adresam *n mod desc$is cumparatorului, cu trupul
aplecai *nainte si palmele desc$ise, spun)ndu-i3 45ad ca aveti anumite idei *n legatura cu
aceasta problema. '-ar interesa parerea dumneavoastra4 si, rezemati comod pe scaun, sa-i
dam de *nteles cumparatorului ca este r)ndul lui sa continue discutia. Aceasta *i creeaza
cumparatorul ui posibilitatea sa-si comunice opinia comis-voia"orului. 6emeile care
poarta pantaloni pot fi observate si ele, ocazional, st)nd cu un picior aruncat peste genunc$i.
Amndouaminile cuprind piciorul
Persoanele care au
o atitudine rigida *n
discutii sau negocieri *si
cuprind, adesea, *ntr-o
str)nsoare puternica, cu
una sau am)ndoua
m)inile, piciorul
aruncat peste
genunc$i. Este semnul
unei individualitati puternice, *ncapat)nate, a carei rezistenta poate fi fr)nta numai
printr-un procedeu special.
Gesturi de ncrucisare a picioarelor stnd n picioare
#n ultimul timp, la *ntruniri
oficiale sau prietenesti putem
observa grupuri mici de oameni ai
caror membri stau toti *n picioare,
cu m)inile si picioarele *ncrucisate
. (bservatiile ne dezvaluie si faptul
ca ci stau unii fata de altii la o
distanta mai mare dec)t se
obisnuieste, iar $aina sau "ac$eta
le este *nc$eiata la nasturi. Daca i-
am *ntreba, am afla ca o parte sau
c$iar toti nu se cunosc *ntre ei.
'a"oritatea oamenilor adopta
aceasta pozitie c)nd se gasesc *n mi"locul unor indivizi necunoscuti sau putin cunoscuti.
Pozitie defensiva n picioare
Descoperim apoi alt grup mic, *n care oamenii stau cu bratele desfacute, palmele
desc$ise, $ainele desc$eiate, cu o *nfatisare relaxata, cu greutatea corpului lasata pe un
picior, *n timp ce piciorul celalalt este *ndreptat spre ceilalti membri ai grupului, intr)nd sau
iesind reciproc *n si din zonele intime ale celorlalti, *n urma unei investigatii, vom afla ca
acesti oameni se cunosc personal *ntre ci sau sunt c$iar prieteni. Este interesant de constatat
ca, *n cazul celor dint)i, care folosesc pozitii *ncrucisate ale bratelor si picioarelor, c$iar
daca au o expresie faciala relaxata si o conversatie care pare libera si usoara, bratele si
picioarele *mpletite ne spun ca acestia nu sunt, de fapt, relaxati si sunt lipsiti si de *ncredere *n
sine.
Daca noi *nsine ne vom atasa unui grup ai carui membri stau *ntr-o pozitie desc$isa,
prieteneasca, dar din r)ndul carora noi nu cunoastem pe nimeni si vom adopta o pozitie cu
bratele si picioarele str)ns *ncrucisate, vom observa ca, unul c)te unul, vor trece si ei la
*ncrucisarea bratelor si a picioarelor si vor ram)ne *n aceasta pozitie p)na c)nd *i vom parasi.
%a ne *ndepartam putin si sa urmarim cum, unul dupa altul, *si reiau pozitia initiala
desc$isa.
Procesul de detensionare
#ndata ce oamenii *ncep sa se simta bine *ntr-un grup si fac cunostinta cu ceilalti, ci
prezinta *ntreaga gama nescrisa a miscarilor, de la pozitia defensiva a *ncrucisarii
bratelor si picioarelor p)na la gestul desc$is al relaxarii. %tudiile *ntreprinse printre
locuitorii din Australia, +oua-,eelanda. anada si America au dezvaluit ca procesul
de detensionare *n pozitia statului *n picioare este aceeasi.
Pozitie deschisa a trupului- atitudine deschisa
Etapa l - Pozitie
defensiva, brate si picioare
*ncrucisate (Figura789.
Etapa 2 - Picioarele se
desfac, labele picioarelor se
aseaza una l)nga alta, *n
pozitie neutri
Etapa 3 - #n timp ce individul vorbeste, bratul care este asezat deasupra *n pozitia
*ncrucisarii bratelor se deplaseaza. %e zareste si palma care nu mai revine sub brat: ea apuca
partea din afara a bratului.
Etapa 4 - ;ratele se desprind, unul din ele gesticuleaza sau e asezat *n sold sau e v)r)t
*n buzunar.
Etapa 5 - Persoana se reazema pe un picior, iar pe celalalt *l *mpinge *nainte, astfel *nc)t
v)rful pantofului sa arate spre cel pe care *l considera cel mai interesant .
Alcoolul poate accelera procesul sau elimina una sau alta din etape.
Defensiva sau frig
'ulti oameni pretind ca gesturile lor nu sunt defensive si ca ei *si *ncruciseaza
bratele sau picioarele deoarece le este frig. Este adesea o camuflare a adevarului. De
altfel, este interesant de observat diferenta dintre tinuta defensiva si cea provocata de frig,
*nainte de toate, daca cineva vrea sa-si *ncalzeasca m)inile, el le v)ra mai degraba la
subsuori dec)t sub cot. gest care este propriu *ncrucisarii defensive a bratelor, *n al
doilea r)nd. c)nd cineva simte ca *i este frig, *si *mpleteste bratele cu o miscare de *mbra-
tisare, iar c)nd *si *ncruciseaza picioarele, acestea, de obicei, ram)n drepte pres)nd unul
pe celalalt . Acestei feeicu postura mai le"era a probabil !i este frig" dar picioarelor *n
cazul pozitiei sau poate site nevoia sa tinutei defensive. earga la toaleta
(amenii care folosesc frecvent *ncrucisarea bratelor si picioarelor prefera sa spuna ca
le este frig sau ca *n aceasta postura se simt bine, dec)t sa recunoasca faptul ca sunt
nervosi, tematori sau aplica un gest defensiv.
Gestul ncrucisarii gleznelor
#ncrucisarea sau *mpletirea bratelor sau picioarelor sugereaza ca avem de-a face cu o
atitudine negativa sau defensiva si acesta este cazul si cu *ncrucisarea gleznelor. !a barbati
acest gest este adesea *nsotit de asezarea pumnilor pe genunc$i sau de apucarea str)nsa cu
am)ndoua m)inile a bratului scaunului . 5ersiunea feminina difera oarecum3 genunc$ii
sunt alaturati, labele picioarelor usor *ntoarse *ntr-o parte, iar m)inile asezate una
l)nga alta sau una peste alta, pe coapse .
Versiunea feminina a ncrucisarii gleznelor
#n cursul unor discutii cu cei care se prezentau pentru a fi anga"ati, am observat ca, *ntr-o
anumita faza a dialogului, ma"oritatea dintre ei si-au *ncrucisat gleznele, ceea ce
denota reprimarea unor sentimente sau atitudini. #n perioada initiala a studierii
acestui gest, am presupus ca prin *ntrebari referitoare la sentimentele celui c$estionat nu se
poate a"unge la eliberarea gleznelor sale si, astfel, a mintii sale. Am descoperit *nsa
repede ca daca cel care pune *ntrebarile *ncon"oara biroul si se aseaza l)nga cel intervievai,
*ndepart)nd astfel bariera reprezentata de birou, gleznele adesea se desfac, iar conversatia
capata un caracter mai desc$is, mai personal. +u de mult am prezentat niste recomandari
unei companii despre modul *n care poate fi utilizat telefonul *n stabilirea unor legaturi
eficiente cu partenerii si, cu acest prile", am *nt)lnit un t)nar care avea sarcina, nu tocmai
de invidiat, de a vorbi la telefon cu acei parteneri care nu-si ac$itasera facturile, *l priveam
*n timp ce dadea numeroase telefoane si, desi vocea lui era relaxata, am observat ca
dedesubtul scaunului gleznele sale erau *ncrucisate. 45a place aceasta munca&4 - l-am *ntrebat.
46oarte mult - mi-a raspuns - ma distreaza<4, Aceasta
#ntotdeauna se gasesc oameni care pretind ca recurg la pozitia gleznelor *ncrucisate sau la
alte gesturi negative de *ncrucisare a bratelor sau picioarelor doar pentru ca #c considera
confortabile. ei ce apartin acestei categorii sa nu uite ca, *n cazul unei atitudini defensive,
negative sau rezervate, orice pozitie a bratelor sau picioarelor va parea confortabila. =in)nd
seama de faptul ca un gest negativ poate duce la intensificarea sau prelungirea unei atitudini
negative si ca, *n acest caz, ceilalti ne atribuie o fire defensiva sau negativa, ar fi mult
mai salutara exersarea folosirii gesturilor pozitive si desc$ise, care pol contribui at)t la
cresterea *ncrederii *n noi *nsine, c)t si la *mbunatatirea relatiilor noastre cu altii.
Acele femei care *n timpul modei mini-fustelor erau la v)rsta adolescentei, aveau
toate motivele sa-si *ncruciseze picioarele si gleznele. 'ulte dintre ele folosesc si
astazi aceasta pozitie din obisnuinta, dar gestul lor poate fi interpretat gresit. De aceea
trebuie sa reactionam precaut la asemenea situatii, *nainte de a trage concluzii pripite e bine sa
luam *n considerare tendintele din moda feminina si, mai ales, modul cum acestea pot influenta
tinuta picioarelor la femei.