Bulgaria

2.1 Stabilitatea macroeconomica Bulgaria este vazuta, de catre analistii internationali, drept o insula de stabilitate, mai ales avand in vedere situatia statelor din jurul sau: Grecia, in criza economica, in fostele tari ce au facut parte din Iugoslavia somajul este extrem de ridicat, iar, in Romania, exista numeroase tensiunipolitice. Desi economia bulgara s-a redus cu 5,5 la suta in timpul recesiunii globale din 2009, spre deosebire de Serbia, Romania si Grecia, Bulgaria nu a avut nevoie de ajutorul Fondului Monetar International. In plus, de atunci, a avut 13 trimestre consecutive de crestere, chiar daca aceasta a fostanemica. Nu in ultimul rand, avand unul din cele mai scazute deficite bugetare si nivel al datoriei din Uniunea Europeana, bulgaria, alaturi de Finlanda si Danemarca, au fost singurele trei tari care au respectat in intregime criteriile acordului de la Maastricht in privinta intrarii in zona euro. Contribuia la creterea PIB pe categorii de utilizri rezult din evoluia pe fondul crizei i este evideniat n continuare. Studiul evoluiei economice, prin luarea n consideraie a modicrii PIB n rile Uniunii Europene, relev situaia deosebit de grav existent att pe plan european, ct i pe plan mondial. Rata de crestere a PIB-ului

gffdds

Dup 2000, Bulgaria a trecut printr-o perioad de cretere economic rapid,dei nivelul veniturilor a rmas unul din cele mai sczute din UE, salariul mediu brut fiind de 754 leva (386 euro) n martie 2012. Salariile reprezint, ns, doar jumtate din totalul veniturilor casnice. PIB pe cap de locuitor n termeniiparitii puterii de cumprare se ridica la 44% din media UE n 2010, conform datelor Eurostat, n timp ce costul vieii era 51% din medie. Moneda naional este leva, aflat la curs fix de schimb cu euro, la o rat de 1,95583 lev pentru un euro.Bulgaria nu face parte din zona euro i, n ciuda adoptrii cursului de schimb fix, unii analiti consider c adoptarea monedei unice europene se va putea face abia dup 2015.

Rata de crestere a Pib-ului in Bulgaria Si Turcia conform datelor Eurostat Tara Bulgaria Turcia 2009 -5.5 -4.8 2010 0.4 9.00 2011 1.8 8.8 2012 0.8 2.2 2013 0.5 3.5 2014 1.5 3.00

Turkey Bulgaria Country Name

14,700 13,800

2011 2011 of

GDP - per capita (PPP) Year (US$) Estimate

Sursa:www.indexmundi.com

2.2 Infrastructura in Bulgaria Dei are relativ puine rezerve de combustibili fosili, sectorul energetic bine dezvoltat din Bulgaria, mpreun cu aezarea geografic strategic fac din ea un important nod energetic european. Aproape 34% din energia electric se produce n centrala nuclear de la Kozlodui i opinia public susine ferm dezvoltarea energiei nucleare. Expansiunea rapid a surselor de energei alternative, cum ar fi centralele solare i eoliene fac din Bulgaria un productor de energie cu una dintre cele mai mari rate de cretere din lume. ara intete ctre producerea a 16% din electricitate din surse regenerabile nainte de 2020. Reeaua naional de drumuri are o lungime total de 40.231 km, dintre care 39.587 km sunt pavate, dar aproape jumtate din ele se ncadreaz n cea mai joas categorie internaional pentru astfel de drumuri. Cile ferate sunt un important mijloc de transport al mrfurilor, dei utilizarea oselelor n transportul de mrfuri este n cretere. Bulgaria are 6.238 km de cale ferat dintre care 461 km de cale ferat de mare vitez sunt n construcie, trebuind s fie terminai n 2013. Exist legturi feroviare cu Romnia, Grecia i Serbia, iar trenurile express deservesc legturi directe cu Kiev, Minsk, Moscova i Sankt Petersburg. Sofia i Plovdiv sunt principalele centre de transport aerian, n vreme ce Varna i Burgas sunt principalele porturi maritime. Varna urmeaz s fie primul punct de pe teritoriul UE din cadrul conductei de gaze naturale South Stream. Reelele de telecomunicaii sunt n general nvechite i necesit modernizri substaniale. Serviciile de telefonie sunt disponibile n majoritatea satelor, iar regiunile sunt legate ntre ele printr-o linie digital de mare capacitate. Exist trei operatori de telefonie mobil activi n BulgariaMtel, GLOBUL i Vivacom. Numrul de utilizatori ai Internetului a crescut rapid din 2000de la 430.000, numrul lor a crescut la 1,55 milioane n 2004, i 3,4 milioane (48% rat de penetrare) n 2010. Bulgaria are cea mai rapid vitez medie de acces la Internet n band larg dup Coreea de Sud.

2.3 Nivelul saraciei Pentru a estima nivelul de trai din rile membre, biroul de statistic al UE Eurostat urmrete consumul gospodriilor n raport cu veniturile pe cap de locuitor i arat cum evolueaz acest indicator fa de media general din UE. Este determinat astfel puterea de cumprare a gospodriilor sau capacitatea de consum, indicator care reflect fidel ct de bine (sau de ru) se triete n respectiva ar, n raport cu media UE. Cu ct este mai mare procentajul obinut, cu att nivelul de trai este mai ridicat n ara respectiv. Sau, vzute n oglind, n ordine cresctoare, cifrele acestui indicator relev un top al srciei din Europa, cu cele mai mici procentaje n partea de sus a clasamentului.

Rata omajului a crescut la 12,6% n aprilie 2012 i creterea PIB a trecut de la 6,2% (2008) la 5,5% (2009) n contextul crizei financiare. Criza a avut un impact negativ n principal asupra industriei, producnd o scdere cu 10% a produciei industriale naionale, o scdere de 31% n minerit i de 60% n producia de metale neferoase. Creterea pozitiv a revenit n 2010, ajungnd la 0,2%. La sfritul lui 2011, investiiile erau ns n scdere i consumul scdea constant din cauza creterii omajului. Corupia rmne o problem grav n ar, ea aflndu-se pe locul 86 dup indicele percepiei corupiei iar situaia se nrutete. n acelai timp, Bulgaria este pe locul 28 dup indicele libertii economice n lume, are cele mai sczute impozite pe venit pentru persoane i pentru firme din Uniunea European, i a doua cea mai mic datorie public din statele-membre, cu 16,3% din PIB n 2011. n 2011, PIB (PPC) a fost estimat la 101 miliarde de dolari, cu 13.597 de dolari pe cap de locuitor.Sofia i regiunea de dezvoltare Iugozapaden constituie cea mai bine dezvoltat parte a rii, cu un PIB (PPC) pe cap de locuitor de 24.647 n 2009. Sectorul serviciilor constituie 64,6% din PIB, urmat de industrie cu 30,1% i agricultur cu 5,3%.Fora de munc se ridica la 2,5 milioane de persoane. Bulgaria este beneficiar net de fonduri europene, n 2009 primind 589 million euro.

2.4 Sistemul sanitar In Bulgaria, sistemul de sanatate a fost reformat in ultimii 15 ani de mai multe ori. Ca si la noi, vecinii de la sud de Dunare au servicii medicale de urgenta garantate. Medicul de familie (generalist) este prezent si in Bulgaria.

Fiecare asigurat are nevoie de un bilet de trimitere de la acesta pentru a se putea interna intr-un spital. Sunt 211 spitale in Bulgaria Sistemul de sanatate vecin are mai multe probleme, tipic balcanice: platile informale, subfinantarea, datoriile imense, lipsa investitiilor si managementul ineficient. Sistemul de sanatate este puternic centralizat, cu toate ca s-a incercat o descentralizare in 1991. Sistemul medical este bazat pe legi recente. Tratamentul din spitale este foarte asemanator cu cel din Romania. Primul contact cu pacientul il are medicul de familie - care este si responsabil de tot ce i se intampla acestuia. Fiecare asigurat la Stat poate sa-si aleaga medicul propriu si acesta este platit in functie de numarul de pacienti pe care-l are. In functie de severitatea afectiunii, medicul de familie decide tratamentul eliberat din farmacie pe baza de reteta, sau dupa caz, internarea acolo unde problemele de sanatate sunt mai grave. Din 2007, bulgarii au cate o carte electronica individuala care contine, pe langa datele personale, istoricul medical si orice alta informatie ar fi necesara in contactul cu un medic. Cheltuielile private se ridica la 2,3 miliarde de dolari, potrivit unui studiu Deloitte pe anul 2008. Fondul National de Asigurari de Sanatate este o institutie autonoma, organizata in conformitate cu legislatia bulgara. Legea adoptata de Parlamentul bulgar in 1998, a introdus un sistem de asigurari de sanatate de tip Bismarck, la fel ca si in Romania. Platile obligatorii se deduc din venituri. Parlamentul decide marimea platilor pe care le realizeaza catre asigurarile de sanatate si in fiecare an determina bugetul National de Asigurari de Sanatate. Centrele medicale de urgenta si asistenta medicala au contracte individuale cu Casa de Asigurari de Sanatate (reprezentata de catre directorii de fonduri regionale) si devin furnizori de ingrijiri medicale in sistemul de asigurari medicale obligatorii. Fiecare persoana asigurata are nevoie de o "trimitere" de la medicul de familie, inainte de a merge la un spital pentru ingrijire medicala (cu exceptia situatiilor de urgenta).

2.5 Sistemul de invatamant

Comisia European critic lipsa de reforme n sistemul nvmntului din Bulgaria, scrie luni cotidianul sofiot Sega. Potrivit unui raport al CE cu privire la educaie, nvmntul superior din Bulgaria produce absolveni care nu corespund nevoilor pieei. Rata de angajare a specialitilor tineri, cu vrste cuprinse ntre 20 i 34 de ani, s-a situat n 2012 la nivelul de 67,3%, Bulgaria ocupnd unul dintre ultimele locuri din UE dup acest criteriu. Media european n ceea ce privete angajarea tinerilor care au absolvit studii universitare se situeaz la 75,7%. La acest capitol, pe poziii mai slabe dect Bulgaria stau doar Grecia (42,9%), Italia (54,3%), Croaia (58,7%) i Spania (62,4%). Cel mai bine plasate sunt Malta (91,9%) i Austria (91,2%). Comisia European remarc faptul c progresele n ceea ce privete reformele n nvmntul bulgresc sunt foarte limitate. Reforma trebuie s fie legat de administrarea eficient i de atragerea unor investiii mai mari n nvmnt, susine Executivul european. Alt recomandare este ca programele din sistemul de nvmnt superior i din cel profesional s fie modernizate. Se recomand i o colaborare mai strns cu instituiile de cercetare tiinific i mediul de afaceri. Sunt constatate probleme i n ceea ce privete sistemul colar. Mai puin de o cincime dintre elevii bulgari din clasele V-VIII nva dou limbi strine. La nivel european, ponderea elevilor de aceeai vrst care nva cel puin dou limbi strine este de 60%. Bulgaria ocup ultimul loc n UE dup ponderea bugetului pentru educaie raportat la Produsul Intern Brut - numai 3,4% n 2012. Aceasta reprezint i o diminuare semnificativ fa de 2009, cnd fondurile pentru educaie au reprezentat 4,3% din PIB-ul rii, mai scrie Sega.

2.6 Eficienta pietei muncii Rata omajului a crescut la 12,6% n aprilie 2012 i creterea PIB a trecut de la 6,2% (2008) la 5,5% (2009) n contextul crizei financiare.[139][140] Criza a avut un impact negativ n principal asupra industriei, producnd o scdere cu 10% a produciei industriale naionale, o scdere de 31% n minerit i de 60% n producia de metale neferoase.[141] Creterea pozitiv a revenit n 2010, ajungnd la 0,2%.[140] La sfritul lui 2011, investiiile erau ns n scdere i consumul scdea constant din cauza creterii omajului.[142] Corupia rmne o problem grav n ar, ea aflndu-se pe locul 86 dup indicele percepiei corupiei iar situaia se nrutete. n acelai timp, Bulgaria este pe locul 28 dup indicele libertii economice n lume, are cele mai sczute impozite pe venit pentru persoane i pentru firme din Uniunea European, i a doua cea mai mic datorie public din statele-membre, cu 16,3% din PIB n 2011. n 2011, PIB (PPC) a fost estimat la 101 miliarde de dolari, cu 13.597 de dolari pe cap de locuitor. Sofia i regiunea de dezvoltare Iugozapaden constituie cea mai bine dezvoltat parte a rii, cu un PIB (PPC) pe cap de locuitor de 24.647 n 2009. Sectorul

serviciilor constituie 64,6% din PIB, urmat de industrie cu 30,1% i agricultur cu 5,3%.Fora de munc se ridica la 2,5 milioane de persoane. Bulgaria este beneficiar net de fonduri europene, n 2009 primind 589 million euro. In ultimii ani, Bulgaria a devenit o destinaie turistic atractiv, avnd unele dintre cele mai ieftine staiuni din Europa i unele din ultimele plaje neacaparate de industria turistic. Lonely Planet a plasat Bulgaria n primele 10 destinaii de cltorie pentru 2011. Peste 40% dintre cei 9.000.000 de turiti care viziteaz ara anual sunt greci, romni i germani. ntre principalele destinaii turistice se numr capitala Sofia, oraul medieval Veliko Trnovo, staiunile de pe litoral Nisipurile de Aur i Sunny Beach, precum i staiunile montane Bansko, Pamporovo i Borove. 2.7 Piata financiara In Bulgaria principalele institutii financiare sunt: bancile, societatile financiare nebancare (societati de leasing, credit, case de amanet), societati de asigurare, institutii bursiere, intermediari de servicii financiare (brokeri de asigurare, de credite), precum si alte organisme infiintate pentru a reglementa functionarea celor de mai sus si uniuni ale acestora. Agenia de evaluare MOODY's a majorat rating-ul Bulgariei cu o treapt, pn la Baa2, al doilea cel mai sczut nivel din categoria cu recomandare de investiie, potrivit The Sofia Echo Analitii au invocat disciplina fiscal a Sofiei, dar i mbuntirea puterii instituionale. De asemenea, creterea economic s-a realizat n primul rnd datorit creterii exporturilor. Att consumul, ct i creditarea sunt nc foarte slabe, iar omajul este mult mai mare dect n perioada de dinaintea recesiunii, se arat n comunicatul remis de MOODY's. Totodat,dei investiiile strine directe i intrrile de capital privat sunt susceptibile de a rmne la un nivel sczut n urmtorii ani, noi proiecte investiionale importante sunt planificate pentru a mri aportul de capital. O salarizare competitiv i tarife fiscale sczute ar trebui s atrag investiii din sectorul privat, n vreme ce investiiile publice vor fi finanate, cel puin parial, din fonduri europene, afirm analitii MOODY's.

2.8 Tehnologie Bulgaria are unul din cele mai mici bugete tiinifice din Europa, cu 0,25 din PIB n 2010. Subfinanarea cronic a sectorului dup 1990 a obligat muli profesioniti de nalt calificare tiinific s prseasc ara. Ca urmare, Bulgaria are un nivel redus de inovaie, competitivitate i exporturi de valoare adugat mare. Academia Bulgar de tiine este principala instituie tiinific, i ea este angajatorul majoritii cercettorilor bulgari n multiplele sale ramuri. Principalele arii de cercetare i dezvoltare sunt energia, nanotehnologia, arheologia i medicina. Bulgaria a devenit a asea ar din lume care a trimis un astronaut n spaiu, odat cu zborul lui Gheorghi Ivanov cu misiunea Soiuz 33 n 1979. ara a derulat propriile experimente n diferite misiuni, cum ar fi RADOM-7 dozimetrele de pe Staia Spaial Internaional i de pe Chandrayaan-1, precum i serele spaiale (dezvoltate de bulgari) de pe staia spaial Mir. n 2011 guvernul a anunat

planuri pentru renceperea programului spaial producnd un nou microsatelit i adernd la Agenia Spaial European. n anii 1980, Bulgaria devenise un Silicon Valley al Blocului Estic datorit exporturilor masive de tehnologie de calcul n rile CAER. ara s-a clasat a treia n lume n 2011 dup numrul total de specialiti n IT&C, depind ri cu populaii mult superioare, i opereaz singurul supercalculator din Balcani, un IBM Blue Gene/P la Centrul Naional pentru Aplicaii n domeniul Supercomputingului.

2.9 Inovatie Bulgaria are un nivel redus de inovaie, competitivitate i exporturi de valoare adugat mare. Cei cinci ani de criza economica au adus dupa sine modificari majore la nivelul atitudinii si strategiilor producatorilor de solutii software, dar si al viziunii si pretentiilor clientilor. S-a pus accent pe inovatie, dar si pe diminuari de costuri; proiectele au fost mai putine, crescand competitivitatea si obligand companiile sa fie mai serioase. Nu in ultimul rand, solutiile cloud au inceput sa se faca din ce in ce mai simtite, arata o analiza din seria de articole Wall-Street.ro "5 ani de criza".

2.10 Respectarea legii/ Ratigul de tara Agentia de rating Moody's estimeaza ca in acest an economia bulgara va inregistra o crestere de 1,2% si de 2,4% in anul 2014. Agentia se asteapta ca stabilizarea zonei euro spre sfarsitul anului va contribui la cresterea exporturilor companiilor bulgaresti, iar in acelasi timp vor creste si importurile, scrie joi cotidianul sofiot Capital. Cu toate acestea, agentia apreciaza reorientarea companiilor bulgaresti spre piete din afara Uniunii Europene, diminuand astfel dependenta si posibilitatea de transfer al problemelor europene in Bulgaria. Analistii de la Moody's comenteaza ca rata ridicata a somajului continua sa puna presiune pe gospodarii si pe consumul intern, iar companiile din constructii si industrie reactioneaza nu printr-o reducere a salariilor, ci prin disponibilizari. Din cauza problemelor de pe piata muncii si a nevoii ca statul sa aloce fonduri de la buget pentru a-i ajuta pe someri, agentia se asteapta ca in anul 2014 deficitul bugetar sa ramana la nivelurile din anii 2012 si 2013 1,3% din PIB. Moody's apreciaza pozitiv supravegherea sistemului bancar care, in opinia analistilor de la

agentie, este una eficienta si ajuta ca bancile sa nu devina o povara pentru buget in situatia unei crize financiare globale.

Turcia
3.1 Stabilitatea macroeconomica Turcia are ambiii economice mari, fiind hotrt s-i tripleze PIB-ul n urmtorii zece ani i s intre n topul primelor zece puteri ale lumii. Economia vine cu un impuls puternic din urm dat de triplarea PIB-ului la aproape 800 miliarde de dolari n ultimii zece ani. Progresul alert a propulsat Turcia pe locul 16 n topul marilor economii ale lumii . Deoarece criza economic din 2001 i reformele iniiate de ministrul de finane, Kemal Dervi, inflaia a sczut la un numr cu o singur cifr, ncrederea investitorului i investiia strin; i omajul a sczut. Previziunile IMF sunt de 6 % rata de inflaie pentru Turcia n 2008. Turcia i-a deschis treptat pieele prin reformele economice reducnd controalele guvernului pe comerul strin i investiie, i privatizarea public deinut de industrie, liberalizarea multor sectoare private i participarea strin a continuat n mijlocul dezbaterii politice. Una dintre cele mai mari companii din lume, Turkish Airlines a fost ales ca transportatorul oficial de ctre cluburi dinEuropa de fotbal renumite ca FC Barcelona[28] i Manchester United.[29]Compania este, de asemenea, principalul sponsor al Euroliga de Basket.[30] Rata crescut GDP din 2002 la 2007 n medie de 7,4%; care a fcut Turcia una dintre cele mai rapide creteri economice din lume n timpul acelei perioade. Totui, creterea GDP a sczut la 4,5% n 2008, i la nceputul anului 2009 economia turc a fost aectat de criza financiar global, cu IMF pronoznd o recesiune global de 5,1% pentru anul 2009; comparat cu estimarea guvernului turc de 3,6%. Economia turc devine dependent de industrie n majoritatea oraelor, mai ales concentrate n provincia vestic a rii, i mai puin pe agricultur, totui, agricultura tradiional rmne un stlp pentru economia turc. n 2007, sectorul agricol reprezint 8,9 % din GDP, n timp ce sectorul industrial reprezint 30,8% i sectorul servicii reprezint 59,3%. Totui, agricultura reprezint 27,3% din fora de munc. Potrivit datei Eurostat, PPS GDP turcesc a fost 45% din media UE n 2008. Sectorul turismului a experimentat rapid creterea n ultimii 20 ani, i constituie o parte important a economiei. n 2008, au fost 30.927.192 vizitatori n ar, care au contribuit cu 21,9 miliarde dolari la veniturile Turciei.

Pentru ca Turcia s ajung la un PIB per capita de 25.000 de dolari pn n 2023, creterea medie a economiei ar trebui s fie de 7,5% pe an. Dar Ankara finaneaz creterea economic cu datorii, iar lipsa capitalului ar putea deraia ara de pe drumul ascendent. Totodat, ncetinirea economiei mondiale i pune amprenta i pe economia turc. Guvernul i-a redus la nceputul sptmnii prognoza de cretere economic pentru anul acesta de la 4% la 3,2%, iar pe cea pentru 2013 de la 5% la 4%. De asemenea, Ankara se ateapt ca preurile s urce cu 7,4% anul acesta i cu 5,3% n 2013. Proieciile anterioare indicau o rat a inflaiei de 5,2% respectiv 5%. Creterea preurilor s-ar datora scumpirii energiei i alimentelor, potrivit autoritilor. 3.2 Infrastructura Turcia deine o poziie geografic strategic n sistemul de transport dintre Europa i Asia, iar acest lucru este evideniat prin creterea constant a schimburilor comerciale, prin lansarea proiectelor de infrasturctur ce au ca scop consolidarea poziiei n sistemul de transport internaional i creterea fluxurilor de transport de marf. De asemenea, Turcia se implic n mod activ n proiectele internaionale pe segmentul de infrastructur, servicii de transport de mrfuri. n 2011, schimburile comerciale ale Turciei au nregistrat o cifr de 375 mld dolari, din care 240 mld euro provind din activitatea de import i 135 mld euro din exporturi, iar pn n 2030 autoritile au stabilit o cretere important pe segmentul de exporturi fiind estimat o cifr de 500 mld dolari, iar pentru importuri, 620 mld dolari.

Fr a avea o infrastructur optimizat, autoritile sunt contiente c nu pot ndeplini acest obiectiv, iar n acest sens, investiiile statului n infrastructura feroviar cresc de la an la an, comparativ cu nivelul acordat celorlalte moduri de transport. Statul investete masiv n dezvoltarea infrastructurii pentru a determina creterea volumelor de marf. La nivel naional, investiiile feroviare au crescut cu 62% n 2012, fa de 2011, ne-a declarat Cavit Uur, Managing Director n cadrul Asociaiei Furnizorilor de Servicii Logistice i din Turcia (UTIKAD), n cadrul evenimentului Zilele Feroviare Summitul Feroviar al Spaiului Extins al Mrii Negre, organizat de Club Feroviar i Asociaia Industriei Feroviare din Romnia. n 2011 statul a alocat proiectelor feroviare 4,36 mld lire (1,85 mld euro), iar n 2012 investiiile s-au ridicat la 7 mld lire (3 mld euro) i de asemenea, pentru segmentul de logistic autoritile acord o atenie important, genernd 32% din totalul investiiilor naionale. De asemenea, mbuntirea mediului de afaceri a determinat ca investiiile strine directe s nregistreze creteri, ajungnd la 5,57 mld dolari (n ianuarie-mai 2012), din care cca 2 mld dolari au fost investiii n segmentul de logistic. Pentru a rspunde cererilor de transport, strategia de dezvoltare a infrastructurii vizeaz i construcia a 19 centre de logistic. Deja sunt puse n operare 3 centre (Samsun, Denizli i zmit), iar n prezent sunt demarate lucrri de construcie a centrelor din Eskisehir i Kayseri i se elaboreaz studiile de proiectare a altor centre. n aceste puncte sunt planificate realizarea spaiilor destinate proceselor de manevr, transbordare i construcia depozitelor i a altor faciliti necesare, lucrri ce sunt demarate de Compania de Ci Ferate (TCDD) mpreun cu sectorul privat, a mai precizat Uur. n acest context, Turcia se angajeaz din ce n ce mai mult n implementarea proiectelor feroviare: unul din importantele proiecte pentru regiunea eurasiatic este coridorul Baku -TbilisiKars, pentru care lucrrile de construcie pe seciunea din teritoriul Turciei sunt realizate n proporie de 92% iar la finalul anului lucrrile vor fi finalizate. Coridorul va deveni operaional dup ce statele implicate vor finaliza seciunile aferente teritoriilor lor. De asemenea, pn la finalul anului, Georgia urmeaz s finalizeze lucrrile pe teritoriul su. Din 2013 coridorul va deveni operaional i iniial, se va putea transporta un volum de marf de 3 mil tone, iar pe termen lung, pn n 2034 se estimeaz c acesta va crete la 16,5 mil tone, ne-a explicat Uur. 3.3 Sistemul sanitar Printre schimbarile care au produs efecte in sistemul medical din Turcia s-au numarat salarizarea medicilor in functie de performanta, ceea ce a permis cresterea veniturilor acestora, aplicarea unui nou model de conducere a spitalelor similar celui din mediul privat, precum si dezvoltarea infrastructurii sanitare, inclusiv prin parteneriate public-private. Experienta turca va fi utila in elaborarea normelor de aplicare si implementarea proiectelor de lege ale Ministerului Sanatatii privind cresterea veniturilor medicilor si echipelor de medicale si statutul spitalelor, conform unui comunicat de presa al Ministerului Sanatatii. n ceea ce priveste accesul financiar in functie de locatie, procentul de asigurati a fost aproape dublu in mediul urban vis--vis de zonele rurale. Persoanele cu asigurare in vestul Anatoliei si centrale au fost mai multe decat cele din est. Cei neasigurati din zonele rurale, precum si din Est si in sudestul Anatoliei au depasit 70 la suta (figura 1). O majoritate semnificativa a persoanelor care locuiesc partea de est a tarii nu are de locuri de munca regulate si acestea, in mare parte, lucreaza in sectorul

agricol. Constatarea indica faptul ca acesti oameni care nu au venituri regulate sunt mai putin probabil sa fie acoperiti de asigurare. Platile din buzunar dupa grupuri socio-economice si mediu de rezidenta Platile din buzunar efectuate de catre persoanele fizice sunt o alta sursa de finantare pentru serviciile de sanatate. O analiza a ponderii cheltuielilor pentru sanatate in veniturile gospodariilor aduce rezultate uimitoare. Cei mai saraci au platit un procent de 28,7 din venitul pe gospodarie pentru utilizarea serviciilor de sanatate. Acest raport este mai mult decat de cinci ori suma platita de catre cei din chintila secunda (7,3 la suta), care a urmat. Asa cum este afisat in Figura 1, doar un sfert din cei mai saraci au avut o acoperire cu asigurare. Dar ei trebuie sa cheltuiasca mai mult pentru asistenta medicala, care include plati formale si informale (Figura 2). Platile informale au fost la fel de mari ca si platile oficiale. Motivul din spatele efectuarii de plati informale este acela de a asigura calitatea serviciului. Acest lucru poate fi motivul principal pentru care cei din quintila a treia au facut cea mai mare cantitate de plati informale si au raportat ca au avut cele mai multe internari in ultimul an (tabelul 1). Persoanele care traiesc in sud-estul Anatoliei au trebuit sa suporte cele mai mari costuri in toate tipurile de plati. Valoarea medie a platilor formale a fost cu mai mult de cincizeci la suta mai mare decat media in sud-est. In plus,platile informale a acestora au fost cu saizeci la suta mai mari si platile pentru transport si cazare au fost cu aproape patruzeci la suta mai mari Platile din buzunar dupa quantila de venit si localizarea geografica

2.4 Sistemul de invatamant Educaia este obligatorie i gratuit pentru 6-15 ani. Rata de alfabetizare este de 96% pentru brbai, 80,4% pentru femei, cu o medie global de 88,1%. Cifrele mici la femei de datoreaz n principal obiciurilor tradiionale a arabilor i kurzilor care locuiesc n provinciile de SE ale rii. Articolul 66 din Constituia turc definete un turc ca oricine care este obligat de statul turc prin legturi ceteneti, prin urmare folosirea legal a cuvntului turcca cetean al Turciei este diferit de definiia etnic. Totui, majoritatea populaiei turc este de etnie turc.

3.5 Piata muncii

Potrivit informaiilor furnizate de Institutul Turc de Statistic, n luna iunie omajul era de 8,8% iar numrul persoanelor angajate era de 26.319.000. Numrul persoanelor active n cmpul muncii a crescut constant n ultima perioad, fiind nregistrate noi recorduri lun dup lun. Ministrul economiei a fcut i o comparaie ntre rata omajului din Turcia i cea nregistrat n Europa, artnd c n statele europene se nregistreaz nc valori cu dou cifre i c aceste procente nu au un trend descendent. Nu numai c Turcia este ara care a sczut rata omajului cel mai rapid dup criza economic dar n acelai timp am reuit s stabilim un record n ceea ce privete numrul persoanelor angajate. n ultimele 12 luni au fost create 742.000 de noi locuri de munc. Trim ntr-o perioad n care ncetinete creterea rilor n curs de dezvoltare iar ieirile de fonduri influeneaz negativ pieele. Turcia va iei cu capul sus din aceast perioad, a declarat ministrul Zafer Caglayan, citat de Rador. El a precizat c pe msur ce se realizeaz investiii, va crete numrul persoanelor active n cmpul muncii, ncepnd cu domeniul industriei. Cifra actual a angajrilor este rezultatul faptului c Turcia a urmrit nite politici sntoase care au vizat creterea rapid a economiei i a exporturilor, a mai declarat ministrul. Datele de astzi sunt nite cifre la care s-a ajuns dei populaia Turciei crete n fiecare an cu aproximativ un milion de persoane. Procentul de 51,9% al absorbiei populaiei pe piaa muncii este o cifr destul de ridicat. Cred c suntem una dintre rile de succes n ceea ce privete fora de munc, a conchis oficialul turc.

3.6 Sistemul de afaceri Turcia eset ca mrire a 15 dup GDP-PPP a lumii, i a 17 dup PIB, ara este un membru fondator a OECD i G-20 a economiei majore. n timpul primelor 6 decenii a republicii, ntre 1923 i 1983, Turcia a aderat mai ales la o abordare cvasi-statistic cu planificri strict ale guvernului a bugetului i guvernul-impune limite pe participarea sectorului privat, comer strin, debit cu valut striin, investiie direct strin. Totui, ncepnd din 1983, Turcia a nceput o serie de reforme care au fost iniiate de prim ministrul Turgut Ozal i proiectate s schimbe economia din statistici, sistem izolat la un sector privat; model bezat pe pia. Reformele impulsioneaz creterea rapid; dar aceast cretere a fost punctat de recesiunile mari i crizele financiare n 1994, 1999(urmnd cutremurul din acel an) i 2001, rezultnd o medie de 4% GDP cretere/an ntre 1981 i 2003. Lipsa reformelor fiscale suplimentare, combinate cu deficitele unui sector public mare i n cretere i corupia pe scar larg, rezultat din inflaia mare, un sector bancar slab i volatilitate macroeconomic crescut. sectoare ale economiei turce sunt: bancare, construcie, tehnic casnic, electronice, textile, rafinarea uleiului, produsele petrochimice, minerit, fier i oel,ind. de maini i auto. Turcia are o industrie auto mare i n cretere, care aprodus 1147110 vehicule n 2008; pe locul 6 ca productor n Europa (dup Marea Britanie i naintea Italiei), i al 15 lea n lume. Turcia este de asemenea una din naiunile care conduc construciile navale; n 2007 ara s-a situat pe locul 4 n lume (dup China, Coreea de Sud i Japoniei) n ceea ce privete nr navelor comandate; i pe locul 4 n lume (dup Italia, SUA i Canada) n ceea ce privete nr mega-iahturilor comandate.