Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
'
2
*
(a F b 5
'
15
*
Fc ?
'
1?
*
)
%nde
'
2 pretul recalculat in momentul livrarii
*
2 pretul contractual
5
'
2 media aritmetica sau ponderata a preturilor la materii prime, materiale,
combustibili etc la momentul livrarii
5
*
2 media preturilor la aceleasi elemente la momentul to
?
'
2 media aritmetica sau ponderata a salariilor la momentul livrarii
?
*
2 salariile la momentul to
a 2 ponderea costurilor fi!e in pret
b 2 ponderea costurilor cu materii prime, materiale etc
c 2 ponderea manoperei
aF bFc2'
artile stabilesc prin negociere marimea lui
*
, a b si c, precum si pragul de
variatie a preturilor la materii prime, materiale, energie etc care determina
intrarea in vigoare a formulei.
6otodata, partile convin care este sursa de date privind dinamica preturilor la
factorii luati in considerare(statistici oficiale nationale sau internationale).
Clauza de indexare prevede legarea pretului prevazut in contract de un
anumit etalon, de regula o marfa de referinta."aca valoarea etalonului se
modifica peste o anumita limita , se sc3imba automat si pretul din contract cu
procentul convenit de parti. Clauza se utilizeaza in situatia in care pretul
marfii ce face obiectul contractului este influentat direct de miscarea preturilor
internationale ale anumitor produse care se iau ca etalon.
Clauza rediscutarii periodice a pretului se practica in cazul livrarilor
esalonate in timp, partile convenind ca pretul sa fie rediscutat (de e!.
trimestrial) in raport cu evolutia preturilor la produsul respectiv pe piata
mondiala cit si cu evolutia preturilor la materii prime, combustibil, energie.
Clauza de )ards)ip reprezinta prevederea contractuala conform careia
devine posibila modificarea contractului atunci cind pe parcursul e!ecutarii
sale se produc( fara culpa contractantilor) evenimente ce nu puteau fi
prevazute in momentul contractarii si care, sc3imbind datele avute in vedere
de parti la momentul contractarii- creeaza pentru unul din contractanti
consecinte oneroase.
'+
In baza acestei clauze oricare din parteneri poate solicita adaptarea
contractului la noile circumstante aparute.
Clauza contine precizarea conform careia partea afectata de situatia de
3ards3ip este obligata sa notifice partenerului intr-un interval de timp
rezonabil interventia evenimentului.8a va solicita adaptarea contractului intr-
un termen prestabilit si va propune solutii in cazul in care partile nu ajung la
nici o intelegere prin negociere.In acest caz solutiile pot fi :a) suspendarea
contractului pe o perioada de timp determinata-urmind ca dupa e!pirarea
acesteia (daca evenimentul de 3ards3ip a incetat) e!ecutarea contractului sa fie
reluata fara modificari b ) rezilierea contractului dupa un preaviz c) solicitarea
interventiei unui tert pentru a oferi o solutie, d)apelul la instanta de arbitraj.
Clauza de 3ards3ip se diferentiaza de clauza de escaladare si respectiv
inde!are intrucit ea presupune intotdeauna o renegociere a contractului pe cind
celelalte opereaza automat, in situatia ivirii unor imprejurari bine
determinate.8a se deosebeste si de clauza de forta majora-deoarece
evenimentul de 3ards3ip agraveaza e!ecutarea prestatiei uneia din parti dar nu
face e!ecutarea imposibila.
Clauza ofertei concurente este stipulatia contractuala prin care vinzatorul isi
asuma obligatia de a acorda cumparatorului aceeleasi conditii pe care le-ar
oferi acestuia din urma, pentru aceeasi marfa, alti furnizori concurenti in
materie.
8a apare indeosebi in contractele de aprovizionare pe termen lung, pentru a
oferi cumparatorului posibilitatea de a beneficia de sc3imbarile de pe piata ce
ar surveni ulterior momentului inc3eierii contractului si care i-ar fi profitabile.
In redactarea clauzei trebuie precizate aspecte cum sunt:
- notificarea de catre posesorul ofertei concurente a celuilat partener;
- fi!area unui termen pentru alinierea contractului si precizarea consecintelor
nerespectarii lui;
- modul de reglementare a eventualelor neintelegeri intre parti privind
caracterul mai favorabil al ofertei (solutia poate fi o terta persoana care sa
procedeze la o analiza comparativa);.
entru a nu pune prea frecvent in cauza stipulatiile contractuale,partile pot sa
fi!eze un interval de timp dupa curgerea caruia clauza devine efectiva( de
e!.cumparatorul se poate prevala de oferta concurenta numai dupa , ani de la
data inc3eierii contractului).
"e asemenea se poate prevedea ca decalajul de pret sa prezinte o anumita
importanta pentru a putea provoca actiunea clauzei.
Clauza clientului cel mai favorizat este stipulatia prin care vinzatorul se
obliga sa acorde partenerului cumparator cele mai favorabile conditii pe care
le-ar acorda altor parteneri cu privire la contracte avind acelas obiect.
'>
"omeniul de utilizare al clauzei cuprinde: contracte de aprovizionare,
concesiune, licentiere etc.
In general prin #conditii mai favorabile&-partenerii au in vedere toate aspectele
raportului juridic, pretul neputind fi luat ca unic element de apreciere .
Clauza este redactata astfel incit sa se evite luarea in considerare a conditiilor
mai favorabile acordate unui tert in conditii speciale(piata limitata, cantitate
mai mica de produse etc.)
In afara riscului valutar si de pret, e!ista si riscuri ce tin de situatia
materiala si respectiv conduita partilor contractante. 4coperirea acestor
riscuri se poate face prin clauze cum sunt:oferirea de catre partile contractante
a unor garantii privind indeplinirea obligatiilor contractuale, clauza privind
e!ecutarea necorespunzatoare a contractului din punct de vedere cantitativ si
calitativ, clauza privind e!ecutarea cu intirziere a obligatiilor contractuale,
clauza privind rezolutiunea1rezilierea contractului.
Cu referire la (arantii partenerul de contract caruia i se solicita o garantie
privind indeplinirea obligatiilor asumate prin contract, are la dispozitie ,
alternative si anume:
- el poate garanta cu bunurile sale materiale sau financiare pe care le pune la
dispozitia dispozitia partenerului (garantii reale- e!. gajul, ipoteca etc)
- el poate apela la o terta persoana ; numita garant- care isi va lua obligatia
de a despagubi baneste in cazul in care cel care a solicitat garantia nu si-a
indeplinit sau a indeplinit necorespunzator o obligatie contractuala asumata
(garantii personale).Instrumentul garantarii este cel mai frecvent in acest
caz scrisoarea de garantie bancara.
Clauza privind executarea necorespunzatoare a contractului din punct de
vedere cantitativ si calitativ
In majoritatea cazurilor , contractele de vinzare-cumparare contin o clauza cu
privire la reglementarea neintelegerilor intre parti inainte ca litigiul sa fie
supus arbitrajului.
artenerii stabilesc prin aceasta clauza:termenul in care cumparatorul trebuie
sa remita reclamatia, documentele pe care trebuie sa le prezinte in sustinerea
reclamatiei, pretentiile pe care le poate formula cumparatorul, dreptul
cumparatorului de a respinge marfa, daca respingerea afecteaza sau nu
continuitatea livrarilor, termenul in care vinzatorul trebuie sa raspunda,
consecintele nerespectarii acestui termen de catre vinzator.
In ce priveste lipsurile cantitative, daca livrarea are ca obiect marfuri
fungibile- acestea trebuie analizate in limita tolerantei prevazute in contract.
In cazul bunurilor nefungibile, livrarea cantitatii contractuale trebuie sa fie
riguroasa.
'B
entru abaterile de la prevederile contractuale, cumparatorul poate solicita fie
livrarea cantitatii lipsa , fie restituirea sumei platite pentru c1valoarea marfii
lipsa.
"aca livrarea unor marfuri sub cantitatea contractata constituie o contraventie
esentiala-contractul poate fi desfiintat, cu obligatia partii in culpa de a plati
despagubiri pentru prejudicial creat.
In cazul defectiunilor de calitate e!ista mai multe solutii de rezolvare si
anume:
- remedierea marfii de catre vinzator la locul de destinatie;
- remedierea marfii de catre cumparator, pe c3eltuiala vinzatorului;
- inlocuirea marfii de catre vinzator;
- acordarea unei reduceri de pret de catre vinzator(uneori partenerii pot
conveni asupra livrarii unei cantitati suplimentare de marfa in contul celei
cu deficiente calitative).
Clauza privind executarea cu intirziere a obli(atiilor contractuale.
Intre genurile de abateri de la e!ecutarea obligatiilor contractuale, intirzierea
fata de termenele contractuale este cea mai frecventa . "in acest punct de
vedere partile pot sa prevada in contracte sanctiuni aplicabile partenerilor.
4ceste sanctiuni(cunoscute sub denumirea de penalitati), au un caracter
prestabilit si au avantajul ca, partenerul lezat este indreptatit sa obtina sumele
prevazute de clauza penala fara sa fie obligat sa dovedeasca e!istenta
prejudiciului si marimea acestuia.
Cel mai frecvent penalitatile se stipuleaza pentru intirzierea livrarii marfii de
catre vinzator, ele fiind calculate ca un anumit procent aplicat la valoarea
lotului livrat cu intirziere, procentul crescind progresiv cu durata intirzierii.
artile prevad de regula si o limita ma!ima a penalitatilor.
$erespectarea termenelor fi!e poate duce la rezilierea contractului de catre
cumparator, acesta avind dreptul sa ceara in locul penalitatii repararea
prejudiciului cauzat de nee!ecutare.
e seama cumparatorului penalitatile pot fi prevazute pentru : nerespectarea
termenului de plata, neremiterea la timp a instrutiunilor de e!pediere a marfii,
nepunerea la dispozitia vinazatorului in timp util a mijlocului de transport etc.
Clauza privind rezolutiunea2rezilierea contractului .
"aca nee!ecutarea contractului nu este motivata de una din clauzele de
e!onerare de raspundere, consecintele sunt desfiintarea lui si suportarea de
catre partea in culpa a platii despagubirilor pentru prejudiciul suferit de
cealalta parte.
In limbaj juridic desfiintarea contractului este e!primata prin termenii
sinonimi ;rezolutiune1reziliere.
8fectele rezolutiunii sunt:
'C
-contractul se desfiinteaza retroactiv;
- partile sunt repuse in situatia anterioara rezolutiunii;
-partea care si-a e!ecutat prestatia are dreptul sa obtina despagubiri de la
cealalta parte.
0ezilierea reprezinta desfiintarea (cu efecte pentru viitor) a contractelor
bilaterale cu e!ecutare succesiva, aplicata de asemenea in caz de nee!ecutare a
obligatiilor de catre una din parti.0ezilierea nu vizeaza ceea ce s-a e!ecutat
pina in momentul aplicarii ei, prestatiile realizate pina in acel moment nefiind
supuse restituirii.
Clauza de forta maora are ca finalitate neutralizarea consecintelor ce decurg
din masuri politico-administrative sau producerea unor calamitati naturale.
Conform Conventiei de la Viena, # o parte nu este raspunzatoare de
nee!ecutarea oricarei obligatii ale sale daca dovedeste ca aceasta nee!ecutare
este consecinta unei piedici independente de vointa sa si ca nu se putea astepta
in mod rezonabil din partea ei sa o ia in calcul la momentul inc3eierii
contractului, sa o previna sau depaseasca- sau sa-i previna ori depaseasca
efetele&.
0ezulta de aici conditiile pentru ca anumite imprejurari sa constituie forta
majora si anume:
a) sa fie independente de vointa partii care o invoca (sa nu poata fi controlate
de aceasta)
b) sa nu fi fost in mod rezonabil previzibile;
c) sa nu poata fi depasite;
d) nee!ecutarea sa se datoreze in mod e!clusiv imprejurarilor invocate de
debitor.
In contracte este recomandabila definirea notiunii urmata de o enumerare (care
sa nu fie limitativa)a imprejurarilor care pot constitui forta majora (cataclisme
naturale, razboaie, conflicte de munca, dificultati de transport sau
aprovizionare, acte ale autoritatilor ca de e!.restrictii la import.,e!port,
restrictii in transferul de devize, etc).
In comertul international interventia unei imprejurari de forta majora duce in
principiu la suspendarea contractului, durata de valablitate a contractului
urmind a fi prelungita cu perioada suspendarii.In situatia in care, dupa
implinirea unui termen fi!at in contract, evenimentul de forta majora nu a
incetat, contractul va fi reziliat sau renegociat. Interventia cazului de forta
majora trebuie notificata intr-un termen specificat partii cocontractante si ea
trebuie urmata de remiterea unor dovezi oficiale , provenind de la o autoritate
competenta. "aca nu este respectat termenul de notificare, sanctiunea cel mai
')
frecvent folosita este de a nu lua in considerare imprejurarea ca e!oneratoare
de raspunde
%n rol important in continutul contractului de comert international il au
clauzele ce evoca aspecte strict juridice legate de e!ecutarea lui si anume
clauza referitoare la legea aplicabila contractului si respectiv clauza de
arbitraj.
In ce priveste primul aspect, in dreptul comertului international se admite ca
partile sa desemneze prin acordul lor de vointa legea care va cirmui raportul
juridic intre ele.
In absenta unei desemnari convenite-organele de jurisdictie pot opta pentru
legea locului de inc3eierea a contractului sau legea locului de
e!ecutare(varianta cea mai frecventa).
Clauza de arbitra(compromisorie)
?itigiile care iau nastere din derularea contractelor comerciale internationale
pot fi solutionate pe , cai si anume: pe calea arbitrajului comercial sau pe
calea instantelor jurisdictionale de drept comun.
4ctualmente,datorita avantajelor sale evidente (rapiditate in solutionarea
litigiilor, proceduri suple, confidentialitatea dezbaterilor, specializarea
arbitrilor etc) arbitrajul este folosit aproape in e!clusivitate pentru solutionarea
litigiilor comerciale.
?a baza oricarui arbitraj comercial international sta conventia de arbitraj care
poate sa imbrace , forme si anume: clauza de arbitraj compromisorie) sau
conventia propriu zisa(compromisul).
In primul caz partile au in vedere un litigiu viitor si eventual si ele convin prin
clauza respectiva urmatoarele aspecte:
- organul de arbitraj care va solutiona litigiul;
- regulile de procedura dupa care se vor conduce arbitrii in cazul in care
organul de arbitraj nu are un regulament propriu;
- dreptul material care va guverna litigiul ;
- locul arbitrajului;
- limba care va fi folosita in procedura arbitrala;
- obligatia partilor de a e!ecuta voluntar si neintirziat 3otarirea arbitrala
(3otaririle arbitrale fiind obligatorii si e!ecutorii pentru tarile semnatare ale
Conventiei de la $e: Gor9 privind recunoasterea si e!ecutarea sentintelor
arbitrale straine ('(>)) si ale Conventiei 8uropene asupra arbitrajului
comercial(=eneva '(B').
"aca din anumite motive clauza de arbitraj nu a fost introdusa in contract si pe
parcursul derularii contractului apare un litigiu, partile pot inc3eia o conventie
'(
de arbitraj avind un obiect bine determinat( se cunoaste natura litigiului) si in
care vor fi precizate toate elementele necesare arbitrajului.
Dibliografie:
"eleanu,7 -Contractul de comert international, 8d.?umina ?e! '((>;
"eleanu,7-Costin 5,$,- "reptul comertului international, 8d.?umina ?e!
'((B;
opa I,;6ranzactii de comert e!terior, 8d.8conomica, ,oo,;
7toian I, 7toian 5, "ragne 8,- Comert international ;te3nici si proceduri-
8d.Caraiman ,**'.
Conventia $atiunilor %nite asupra vinzarii internationale de marfuri;
0eguli si uzante uniforme-I$C/68057 ,***.
,*