Curs Legislatie

Proprietatea industrială
Cateva cuvinte despre:
• Conceptul de proprietate
• Proprietatea industriala
• Obiectul dreptului de proprietatea industriala
• Formele de protejare a proprietatii industriale
Conceptul de proprietate
În general a fi proprietar înseamnã a de ţine ceva în mod exclusiv, a avea libertatea de a-l
folosi şi de a-i da utilizarea dictatã de nevoi potrivit naturii lui intime.
Conceptul de proprietate descrie, pe de o parte, relatia dintre o persoană și un obiect,
iar, pe de altă parte, reprezintă o relatie socială între persoane bazată pe mecanisme
sociale de reglementare a drepturilor de proprietate.
Constitutia Romaniei
Art. 44 Dreptul de proprietate privată
(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.
Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de
titular. (...).
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauza de utilitate publica, stabilită
potrivit legii, cu dreapta şi prealabilă despăgubire.
(4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate
publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de
alta natura discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul
oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele
aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile
autorităţii.
(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu
proprietarul sau, în caz de divergenta, prin justiţie.
(7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului
şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit
legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se
prezuma.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi
confiscate numai în condiţiile legii.
Art. 136 Constitutia Romaniei
Proprietatea
(1) Proprietatea este publică sau privată.
(2) Proprietatea publica este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau
unităţilor administrativ-teritoriale.
(3) Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic
valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei
economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică,
fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.

1
(4) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi
date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori
închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinta gratuita instituţiilor de utilitate
publica.
(5) Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice.”
Proprietatea – drept real
Proprietatea apare fie ca drept subiectiv, fie ca o institutie a statului de drept obiectiv”.
În sens obiectiv, dreptul de proprietate cuprinde ansamblul normelor care
reglementeaza institutia juridică a proprietatii.
In sens economic prin proprietate se intelege raportul de apropriere (însuşire) de către
oameni a bunurilor materiale.
Dreptul de proprietate este acel drept real care confera titularului sau, persoana fizica
sau juridica, atributele de posesie, de folosinta si de dispozitie asupra unui lucru pe care
le exercită în mod exclusiv si absolut prin putere proprie si in interes propriu.
Proprietatea vs proprietatea intelectuala
În 1791, în Franţa cu ocazia adoptării legii asupra brevetelor de invenţii se afirma -
pornind de la prerogativele dreptului de proprietate cunoscute încă din dreptul roman,
„jus utendi”, „jus fruendi” si „jus abutendi” – că „daca există pentru om o adevarată
proprietate, aceea este a gândirii sale, deoarece aceasta este cel mai puţin susceptibila de
atingere, este personală, este independentă şi anterioara oricărei tranzacţii; nici copacul
care creşte pe câmp nu aparţine atât de incontestabil stapânului câmpului, cât ideea care
este produs al spiritului omului şi care aparţine autorului”.
De asemnea, în anul 1803, Napoleon afirma, cu referire la proprietatea literara ca „opera
intelectuală este o proprietate ca şi o moşie, ca şi o casă şi că trebuie să se bucure de
aceleaşi drepturi şi să nu poată fi înstrăinată decât pentru cauza de utilitate publică.”
Proprietatea intelectuala
Prin drept de proprietate intelectuala se intelege ansamblul normelor juridice care
reglementeaza raporturile juridice privind creatia intelectuala din domeniile: industrial,
stiintific si artistic, precum si semnele distinctive ale activitatii de comert. Proprietatea
intelectuala se refera la creatiile mintii: inventii (brevete), opere literare si artistice,
simboluri, nume, imagini, design, utilizate in activitati comerciale.
Dreptul de autor este un termen juridic care desemnează drepturile recunoscute
creatorilor de opere literare, artistice sau ştiinţifice sau de orice alte opere de creaţie
intelectuală.
Dreptul de proprietate este perpetuu pe când dreptul de proprietate intelectuală este
limitat în timp.
Proprietatea industriala
Proprietatea industriala este o componenta a proprietatii intelectuale. Ca institutie
juridica, proprietatea industrială reprezintă totalitatea normelor juridice care
reglementează raporturile juridice referitoare la creaţiile intelectuale aplicabile în
industrie şi la semnele distinctive ale acestei activităţi.
Dreptul subiectiv de proprietate industrială este definit ca fiind acea posibilitate,
recunoscută de lege titularului – persoană fizică sau juridică – de a folosi, în mod
exclusiv, o creaţie intelectuală aplicabilă în industrie sau un semn distinctiv al unei
asemenea activităţi industriale.

2
Obiectele proprietatii industriale
Obiectele dreptului de proprietate industriala se impart in:
Creatii noi ce cuprind:
• inventiile,
• know-how-ul,
• desenele si modelele industriale si modelele de utilitate.
Semne noi, ce cuprind:
• Marcile;
• Denumirile de orgine;
• Indicatiile de provenienta;
• Numele comercial.
Reglementari - proprietatea industriala
Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie;
Legea nr. 84/1998 privind Mărcile şi Indicaţiile Geografice;
Legea nr. 129/1992 privind desenele şi modelele;
Legea nr. 255/1998 privind protecţia noilor soiuri de plante;
Legea nr. 16/1995 privind protecţia topografiilor produselor semiconductoare;
Legea nr. 350/2007 privind modelele de utilitate ;
Instrucţiunea nr. 146/2006 privind certificatul suplimentar de protecţie pentru
medicamente şi produse de protecţie a plantelor;
Ordonanţa Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii
industriale şi condiţiile de utilizare a acestora
Protecţia propretăţii industriale cuprinde:
• Brevetele de inventie;
• Modelele de utilitate;
• Desenele sau modelele industriale;
• Marcile de fabrica sau de comert;
• Marcile de serviciu;
• Numele industrial si indicatiile de provenienta sau denumirile de origine;
• Reprimarea concurentei neloiale.
CONVENTIA DE LA PARIS PRIVIND PROTECŢIA PROPRIETATII
INDUSTRIALE din 20 martie 1883
România este membru al Uniunii de la Paris din 1920.
Articolul 1(2).
Protectia proprietatii industriale are ca obiect brevetele de inventie, modelele de
utilitate, desenele si modelele industriale, marcile de fabrica sau de comert, marcile de
serviciu, numele comercial si indicatiile de provenienta sau denumirile de origine,
precum si reprimarea concurentei neloiale
Care sunt argumentele în favoarea protectiei proprietatii industriale
• Adevarata “exclusivitate” pe piata;
• Eficienta în lupta împotriva contrafacerii;
• Extindera pietei si consolidarea pozitiei pe piata;
• Cresterea rentabilitatii investitiilor;
• Cresterea profitului prin valorificarea drepturilor de proprietate industriala;
• Cresterea puterii de negociere;
• Cresterea cotei de imagine.

3
Cum şi unde se realizează protecţia?
Protecţia obiectelor care apartin domeniului proprietăţii industriale se obţine NUMAI la
cerere.
Cererea de protectie nationala se depune la OFICIUL DE STAT PENTRU INVENTII SI
MARCI.
Declansarea şi continuarea procesului de protectie se realizează imediat dupa
EVALUAREA internă, cu respectarea termenelor legale.
Inventii
Daca nu se depun cereri de revocare, se elibereaza brevetul de inventie, valabil 20 de ani.
Protectia internationala se obtine urmând:
- calea nationala,
- calea conventiilor regionale,
Conventia Brevetului European
- calea Tratatului de Cooperare în Domeniul Brevetelor de Inventie – calea PCT
Mijloacele de apărare a drepturilor privind invenţiile
Apărarea drepturilor privind invenţiile se poate face prin mijloace de drept administrativ,
de drept civil şi/sau de drept penal.
Mijloacele de drept administrativ vizează posibilitatea contestării hotărârilor OSIM prin
cereri de revocare adresate organului emitent şi soluţionate de către acesta.
Mijloacele de drept penal vizează faptele care constituie infracţiuni în acest domeniu.
Legea nr. 64/1991 stabileşte care sunt infracţiunile în acest domeniu. Acţiunea penală se
pune în mişcare la plângerea prealabilă a părţii vătămate.
Mijloacele de drept civil
Mijloacele de drept civil şi procesual civil se concretizează prin acţiunile civile care pot
avea ca obiect următoarele :
1 – acţiunea în anulare a brevetului, acţiune care este de competenţa exclusivă a
Tribunalului municipiului Bucureşti.
2 – acţiuni care sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti conform prevederilor
codului de procedură civilă cu privire la competenţă :
a – cele privitoare la calitatea de autor sau titular de brevet,
b – cele privind alte drepturi decurgând din brevete de invenţie decât calitatea de
autor,
c – cele privind drepturile patrimoniale legate de contractele de cesiune şi licenţă,
d – cele privind drepturile patrimoniale în cazul invenţiilor de serviciu,
e – cele privind dreptul de informare al inventatorului şi la asistenţă din partea
unităţii în cazul invenţiilor de serviciu.
Marca
Marca constituie un instrument de cucerire a pieţelor, în special, datorită dezvoltării
mijloacelor care permit publicitatea. Ea este, şi rămâne, singurul instrument care permite
să se distingă un produs de alte produse similare.
Protecţia Mărcii
Prima perioada de valabilitate a marcii. Dupa aceasta perioada marca poate fi reînnoita la
sfârsitul fiecarei perioade de 10 ani.
Protectia internationala a marcilor se obtine urmând:
- calea nationala,
- calea Aranjamentului de la Madrid,

4
- calea Protocolului la Aranjamentul de la Madrid,
- calea Tratatului Marcii Comunitare
Desene si modele industriale
Prima perioada de valabilitate a DMI este de 10 ani. Dupa aceasta perioada dmi poate fi
reînnoit pentru înca trei perioade de 5 ani.
Protectia internationala a desenelor si modelelor industriale se obtine urmând:
- calea nationala,
- calea Aranjamentului de la Haga,
- calea Tratatului Designului Comunitar
Ce este Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci ?
Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci este:
• organul guvernamental de specialitate cu autoritate unică în asigurarea
protecţiei proprietăţii industriale .
• unicul organ abilitat să elibereze titluri de protecţie pentru invenţii, mărci,
indicaţii geografice, noile soiuri de plante, desene şi modele şi topografii ale
circuitelor integrate, conform legislaţiei naţionale în domeniu, şi a prevederilor
convenţiilor şi tratatelor internaţionale la care România este parte.
OSIM funcţionează în regim de autofinanţare, conform O.G. nr. 41/1998
(*republicată*), Legea nr. 383/2002 şi Legea 381/2005 .
Atribuţiile OSIM
• înregistrează şi examinează cererile solicitanţilor din domeniul proprietăţii
industriale, eliberând titluri de protecţie, care conferă titularilor drepturi
exclusive pe teritoriul României;
• este depozitarul registrelor naţionale ale cererilor depuse şi ale registrelor
naţionale ale titlurilor de protecţie acordate pentru invenţii, mărci, indicaţii
geografice, desene şi modele, topografii ale circuitelor integrate şi de noi soiuri
de plante;
• editează şi publică Buletinul Oficial de Proprietate Industrială şi Revista Română
de Proprietate Industrială;
• editează şi publică fasciculele brevetelor de invenţie;
• administrează, conservă şi dezvoltă, întreţinând o bază de date informatizată,
descrierile invenţiilor protejate în România şi în principalele ţări industrializate;
Alte atribuţii ale OSIM
• diseminează informaţiile privind noile tehnologii;
• prin asigurarea posibilităţilor de consultare a descrierilor de invenţie la sediul
OSIM, în Sala de lectură şi la 14 Centre Regionale de promovare a proprietăţii
industriale;
• efectuează, la cerere, servicii de specialitate în domeniul proprietăţii industriale;
• atestă şi autorizează consilieri în domeniul proprietăţii industriale, gestionând
evidenţa acestora în registrul naţional;
• acordă la cerere, asistenţă de specialitate în domeniul proprietăţii industriale şi
organizează cursuri de instruire, seminarii şi simpozioane în domeniu;
• întreţine relaţii cu instituţiile similare din alte state şi cu organizaţiile
internaţionale şi regionale.