Budinca de cartofe a

lui Kogălniceanu (1841)
Când o rețetă de desert începe cu “șaizeci de dramuri
de cartofe ferte [și] 40 dramuri unt pus într-o piuliță și
pisate bine împreună” zâmbetul este garantat, ba
chiar și o sprânceană ridicată.

Nu puteam să nu încercăm acest dulce vechi și bine am făcut! Faptul că a ieșit perfect de la
prima încercare și că este un desert ce poate sta pe masa noastră și azi ne-a adus o mare bucurie!
Pentru patru porții avem nevoie de:

100 g cartof

65 g unt

4 gălbenuşuri

30 g zahăr pudră

30 g făină de migdale
 esenţă migdale

coajă de la 1/4 lămâie

vanilie

2 albuşuri

1 formă de silicon sau tablă cu diametru 16 cm

150 - 160 grade Celsius

 30 min

4 porții
Se fierbe cartoful decojit și feliat în puțină apă cât să ajungă bun de făcut piure cu furculița. Se
scurge bine de apă, se adaugă untul peste și se amestecă bine. Urmează gălbenușurile, migdalele,
vanilia, lămâia și zahărul. Autorii Mihail Kogălniceanu și Costache Negruzzi ascunși la 1841 sub
inițialele M.K. și C.N. aromatizau cu migdale amare dar, cum ele nu se mai găsesc pe piață în
prezent, noi vom folosi puțină esență de migdale după gust.
Pre-încălzim cuptorul la 180 grade Celsius.
Batem spumă albușurile și acest “omăt” se încorporează delicat în compoziție, fără a amesteca
prea mult sau prea energic. Compoziția se pune în formă de silicon sau de tablă cu diametru 16
cm (aceasta din urmă dată cu unt și făină). Se coace la 150 grade Celsius pentru primele 15
minute și apoi încă atât la 160 grade Celsius. Rezultă circa 350 grame de budincă pufoasă și
delicată, cu arome blânde și textură lejeră.
Sfat: dacă nu aveți făină de migdale pur și simplu mărunțiți la robot migdale decojite (ideal ar fi
să fie și fără pielița maro căci aceasta se va vedea în compoziție ca mici fulgi închiși la culoare).
Rețeta originală poate fi găsită în volumul „Carte de bucate boiereşti - 200 reţete cercate de
bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti” semnată M. Kogalniceanu și C. Negruzzi, editura
Dacia 1973.