Unitatea de învăţare

Editarea primitivelor

4 grafice

Cuprins

4.1 Ștergerea 2
4.2 Copieri, mutări 2
4.2.1 Copierea (Copy) 2
4.2.2 Mutarea (Move) 4
4.3 Racordări şi teşiri 5
4.3.1 Racordarea (Fillet) 5
4.3.2 Teşirea (Chamfer) 8
4.4 Rotiri, decupări, extinderi, întreruperi, prelungiri 10
4.4.1 Rotirea (Rotate) 10
4.4.2 Decuparea (Trim) 12
4.4.3 Extinderea (Extend) 14
4.4.4 Intreruperi (Break) 16
4.4.5 Prelungirea (Lengthen) 19
4.5 Generarea de reţele de obiecte, scalări, copieri
asemenea, deformări elastice, explodări 21
4.5.1 Generarea de reţele de obiecte (Array) 21
4.5.2 Scalări (Scale) 24
4.5.3 Copieri asemenea (Offset) 26
4.5.4 Deformări elastice (Stretch) 28
4.5.5 Explodări (Explode) 29

Obiective:
Prezentarea operaţiilor şi tehnicilor de editare a primitivelor
grafice
Competenţe:
Dezvoltarea competenţelor de efectuare a operaţiilor de
editare ale Autocad – construire modele 2D complexe,
specifice oricărui domeniu de activitate

1
4.1 Ștergerea
Ştergerea este cea mai simplă operaţie de editare. Comanda se poate lansa
folosind una din metodele prezentate în figura 4-1.

b.

a.
Command: erase ↵
Select objects:
c.
Fig. 4-1 - Ştergerea

Lansarea comenzii de ştergere va produce invariabil un prompter de tip

Select objects (vezi figura 4-1.c), adică va declanşa un proces de
selecţie.
Se face precizarea că este posibilă întâi selecţia şi abia apoi lansarea
comenzii de ştergere.

Explicaţii suplimentare la clasă

4.2 Copieri, mutări

4.2.1 Copierea (Copy)
Copierea este o comandă de editare ce produce noi entităţi, copie (sau
copii în cazul copierilor multiple) ale unor obiecte sursă. Operaţia de
copiere presupune parcurgerea următoarelor etape:
• selectarea obiectului (obiectelor) sursă;
• precizarea vectorului de translaţie (acesta determină poziţia copiei
sau copiilor).
În figura 4-2 sunt prezentate modalităţile de lansare a comenzii de copiere.
În figura 4-2.c este redată secvenţa de copiere a unui cerc cu raza 20UD şi
centrul în punctul de coordonate (200,200) – (vezi figura 4-3).

2
 b.

a.

Command: copy ↵
Select objects: 1 found – se selectează cercul cu centrul în punctul (200,200)
Select objects: ↵
Specify base point or displacement, or [Multiple]: _cen of
S-a folosit modul OSNAP center pentru a selecta ca prim punct al vectorului de translaţie
centrul cercului „sursă”.
Specify second point of displacement or <use first point as
displacement>: 260,180 ↵
c.
Fig. 4-2 – Secvenţa de copiere

Dacă se apasă tasta ENTER la prompterul Specify second point

coordonatele punctului precizat ca răspuns la Specify base point
or displacement, or [Multiple]: sunt interpretate ca
deplasări relative.

Fig. 4-3 – Exemplu de copiere

Explicaţii suplimentare la clasă

3
4.2.2 Mutarea (Move)
Comanda Move este extrem de asemănătoare cu Copy, cu deosebirea că
nu se mai creează noi entităţi (obiectul sursă este „mutat” într-o nouă
poziţie, deplasarea precizându-se ca în cazul comenzii Copy). Se mai face
precizarea că pentru comanda Move nu există opţiunea de tip Multiple ca
în cazul lui Copy.
În figura 4-4 sunt prezentate modalităţile de lansare în execuţie a
comenzii Move.

b.

a.

Command: move ↵
Select objects: 1 found (s-a selectat un obiect sursă)
Select objects: ↵
Specify base point or displacement: 200,200 ↵
Specify second point of displacement or <use first point as
displacement>: 240,200 ↵
c.
Fig. 4-4 – Secvența de mutare

4
4.3 Racordări şi teşiri
4.3.1 Racordarea (Fillet)
Comanda Fillet realizează racordarea entităţilor liniare sau circulare
(cercuri, arce de cerc), cu sau fără decuparea (Trim/No trim) porţiunilor de
entităţi aflate „dincolo” de arcul de racordare (vezi figura 4-6).
În figura 4-5 sunt prezentate cele trei metode de lansare a comenzii de
racordare.

b.

a.

Command: fillet ↵
Current settings: Mode = TRIM, Radius = 20.0000 ↵
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: r ↵
Specify fillet radius <20.0000>: 10 ↵ fixare valoare rază de racordare
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: selecţie obiect 1
Select second object: selecţie obiect 2
c.
Fig. 4-5 – Comanda de racordare

În figura 4-6 se exemplifică operaţia de racordare pentru două segmente

care se intersectează (stânga), respectiv două care nu se intersectează
(dreapta) – figura 4-6.a.
În figura 4-6.b, respectiv 4-6.c se poate vedea rezultatul racordării cu
decupare (TRIM) şi fără decupare (No trim).

5
 a.

b.

c.

Fig. 4-6 – Exemple de racordări

Se mai face precizarea că zona în care sunt selectate obiectele ce se vor

racorda influenţează rezultatul operaţiei [de racordare]. Pentru clarificare

6
se recomandă urmărirea figurii 4-7, în care s-au indicat şi zonele în care s-a
realizat selecţia obiectelor. Racordările s-au făcut în sistem Trim.
Se atrage atenţia că dacă racordarea se aplică unui obiect de tip polilinie,
atunci se va realiza racordarea tuturor vârfurilor poliliniei, fără să mai fie
nevoie să se selecteze în mod explicit două câte două segmentele
componente.

Fig. 4-7 – Influenţa punctelor de selecţie asupra racordării

În figura 4-8 se poate vedea cum influenţează zona de selecţie modul în

care sunt racordate entităţi de tip cerc (cercurile au raze de circa 50 UD, iar
raza de racordare este de 10 UD).

7
 Fig. 4-8 – Influenţa selecţiei asupra racordării (cercuri)

4.3.2 Teşirea (Chamfer)

Teşirea se poate face în AutoCAD folosind metoda celor două distanţe
(Distance), sau a unghiului şi a unei distanţe (Angle). Ca şi în cazul
racordării, se poate face sau nu decupare (Trim/No trim).
În figura 4-9 sunt prezentate cele trei metode de lansare a comenzii de
teşire. Exemplul din figura 4-9.c foloseşte metoda celor două distanţe. În
figura 4-10.b, se prezintă rezultatul aplicării secvenţei din figura 4-9.c, cu
decupare, iar în figura 4-10.c, fără decupare. Se atrage atenţia că în cazul
folosirii metodei celor două distanţe, acestea se aplică obiectelor selectate
pentru teşire după mecanismul: primul obiect – prima distanţă, al doilea
obiect – a doua distanţă. Segmentele din figura 4-10 au lungimea de
100 UD.

8
 b.

a.
Command: chamfer ↵
(TRIM mode) Current chamfer Dist1 = 4.0000, Dist2 = 6.0000
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: d↵
Specify first chamfer distance <4.0000>: 20↵
Specify second chamfer distance <20.0000>: 40↵
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]:
selecţie primul obiect
Select second line: selecţie al doilea obiect
c.
Fig. 4-9 – Comanda de teşire

Fig. 4-10 – Exemple de teşiri

În figura 4-11 se prezintă rezultatul secvenţei de mai jos, în care s-a folosit
metoda distanţei şi unghiului pentru teşire. Pornind de la aceleaşi două
segmente de 100 UD, s-a realizat o teşire la un unghi de 600 şi cu o distanţă
(purtată pe primul obiect) de 30 UD.

9
Command: chamfer ↵
(NOTRIM mode) Current chamfer Dist1 = 20.0000, Dist2 =
40.0000
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]:
a↵
Specify chamfer length on the first line <20.0000>: 30↵
Specify chamfer angle from the first line <0>: 60↵
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]:
selecţie primul obiect
Select second line: selecţie al doilea obiect

Fig. 4-11 – Teşire prin folosirea metodei distanţei

4.4 Rotiri, decupări, extinderi, întreruperi, prelungiri

4.4.1 Rotirea (Rotate)
Comanda Rotate permite rotirea obiectelor selectate în jurul unei axe
perpendiculare pe planul lor (există şi o comandă ce poate realiza rotiri în
spaţiu). Cele trei modalităţi de lansare a comenzii sunt prezentate în figura
4-12.

10
 b.

a.

Command: rotate ↵
Current positive angle in UCS: ANGDIR=counterclockwise
ANGBASE=0
Select objects: se selectează dreptunghiul
Select objects: ↵
Specify base point: se selectează punctul 1 (se va folosi OSNAP Endpoint)
Specify rotation angle or [Reference]: r ↵
Specify the reference angle <0>: se selectează încă odată punctul 1
Specify second point: se selectează punctul 2
Specify the new angle: 85 ↵
c.
Fig. 4-12 – Comanda de rotire

În figura 4-12.c este prezentată secvenţa ce realizează rotirea faţă de un

unghi de referinţă. Obiectul care va fi rotit este prezentat în figura 4-13.a.
Rezultatul final este vizibil în figura 4-13.b.
Rotirea cu unghi de referinţă realizează de fapt rotirea cu o diferenţă, între
unghiul de referinţă (determinat în exemplul nostru prin selectarea
punctelor 1 şi 2) şi cel final (în cazul de faţă 850). Utilizatorul nici nu trebuie
să ştie cu ce unghi se face de fapt rotirea.

11
 a. b.

Fig. 4-13 – Exemplu de rotire

Se face precizarea că rotirile se fac în sensul implicit de măsurare şi

desenare de arce şi unghiuri. Acest sens este cel trigonometric. Schimbarea
acestei setări se face cu ajutorul comenzii Format ⇒ Units… .

Explicaţii suplimentare la clasă

4.4.2 Decuparea (Trim)

Comanda Trim realizează decuparea unor porţiuni din obiectele selectate,
rolul de muchii tăietoare fiind jucat de alte primitive grafice 2D. Comanda
presupune deci o selecţie în două etape. Într-o primă fază se selectează
obiectele muchii tăietoare, în cea de a doua se selectează obiectele
decupate. Se face precizarea că zona în care se face selecţia pentru această
categorie de obiecte determină partea ce se va elimina prin decupare (vezi
figura 4-15).
În figura 4-14 sunt prezentate cele trei modalităţi de lansare a comenzii de
decupare. Secvenţa din figura 4-14.c trebuie urmărită împreună cu
figura 4-15.
Comanda Trim este una din cele mai folosite comenzi de editare.

12
 b.

a.

Command: trim ↵
Current settings: Projection=UCS, Edge=None
Select cutting edges ...
Select objects: 1 found se selectează cercul în punctul 1
Select objects: ↵ atenţie la acest ENTER. El marchează încheierea etapei de selecţie
a obiectelor „muchii tăietoare”
Select object to trim or shift-select to extend or
[Project/Edge/Undo]: se selectează segmentul inferior în punctul 2
Select object to trim or shift-select to extend or
[Project/Edge/Undo]: se selectează segmentul inferior în punctul 3
Select object to trim or shift-select to extend or
[Project/Edge/Undo]: ↵
c.
Fig. 4-14 – Comanda de decupare

Rezultatele aplicării secvenţei din figura 4-14 c. pot fi analizate în

figura 4-15.

a. b.
Fig. 4-15 - Exemplu de decupare

13
Comanda Trim mai poate funcţiona şi astfel: dacă la apariţia primului
prompter Select Objects se tastează ENTER, se va sări peste selecţia
obiectelor muchii tăietoare, acestea urmând să fie stabilite de AutoCAD (se
vor alege cele mai apropiate obiecte ce pot fi muchii tăietoare pentru
primitivele ce se vor selecta în faza a doua a comenzii). Se recomandă
utilizarea acestei metode pentru obiectele din figura 4-15.

4.4.3 Extinderea (Extend)

Comanda Extend realizează prelungirea entităţilor de tip liniar (line,
polyline, arc etc) până când acestea întâlnesc alte entităţi cu rolul de limită
a prelungirii.
În figura 4-16 sunt prezentate cele trei metode de lansare a comenzii de
prelungire (Extend).

b.

a.
Command: extend ↵
Current settings: Projection=UCS, Edge=None
Select boundary edges ...
Select objects: 1 found se selectează cercul în punctul 1
Select objects: 1 found, 2 total se selectează segmentul A (în punctul 2)
Select objects: ↵ încheierea procesului de selecţie a entităţilor limită pentru
prelungiri
Select object to extend or shift-select to trim or
[Project/Edge/Undo]: se selectează segmentul B în punctul 3
Select object to extend or shift-select to trim or
[Project/Edge/Undo]: se selectează segmentul B în punctul 4
Select object to extend or shift-select to trim or
[Project/Edge/Undo]: se selectează segmentul C în punctul 5
Select object to extend or shift-select to trim or
[Project/Edge/Undo]: se selectează segmentul B în punctul 6
Select object to extend or shift-select to trim or
[Project/Edge/Undo]: ↵ încheierea procesului de selecţie a entităţilor de prelungit
c.
Fig. 4-16 – Comanda de extindere

14
Secvenţa din figura 4-16 c se va asocia cu figura 4-17.

Fig. 4-17 – Exemplu de extindere

Şi în cazul comenzii Extend este posibilă eliminarea selecţiei explicite a

obiectelor „limită a extinderilor”, prin apăsarea tastei ENTER, după un
mecanism identic cu cel prezentat anterior în cazul comenzii Trim.

Explicaţii suplimentare la clasă

În secvenţa din figura 4-16.c, apar în cadrul prompterului de lucru al

comenzii şi opţiunile Projection şi respectiv Edge.
Prima se utilizează în cazul în care se doreşte prelungirea unei entităţi până
la intersecţia cu proiecţia unei entităţi limită pe planul XOY al sistemului de
coordonate curent sau pe un plan perpendicular pe vectorul de vizualizare.
A doua opţiune se foloseşte pentru a realiza extinderea unei entităţi până
intersectează prelungirea unui obiect limită.
Pentru exemplificare se recomandă urmarea secvenţei din figura 4-18.a şi
corelarea acesteia cu figurile 4-18.b şi 4-18.c.
Se observă cum segmentul oblic este prelungit până la intersecţia cu
prelungirea celui vertical.

Command: extend ↵
Current settings: Projection=UCS, Edge=None
Select boundary edges ...
Select objects: 1 found se selectează obiectul limită (în punctul 1)
Select objects: ↵ se încheie selecţia obiectelor limită

15
Select object to extend or shift-select to trim or
[Project/Edge/Undo]: e ↵ se alege opţiunea Edge
Enter an implied edge extension mode [Extend/No extend] <No
extend>: e ↵ se alege opţiunea Extend
Select object to extend or shift-select to trim or
[Project/Edge/Undo]: se selectează segmentul oblic (în punctul 2)
Select object to extend or shift-select to trim or
[Project/Edge/Undo]: ↵ se încheie selecţia şi comanda
a.

b.

c.

Fig. 4-18 – Exemplu de extindere

4.4.4 Intreruperi (Break)

Comanda Break realizează fie decuparea (eliminarea) unei porţiuni dintr-o
entitate 2D, fie întreruperea continuităţii unei entităţi 2D. Decuparea nu se
face ca în cazul comenzii Trim cu ajutorul altor obiecte (muchii tăietoare),
ci prin precizarea a două puncte [de] pe entitatea din care se va realiza
decuparea. Întreruperea continuităţii este un caz particular de decupare,

16
când cele două puncte coincid. Nu se pot realiza întreruperi de continuitate
la cercuri.
În figura 4-19 sunt prezentate cele trei modalităţi de lansare a comenzii
Break.
Figura 4-19.c. reproduce o secvenţă de întrerupere (Break) ce trebuie
parcursă prin coroborarea cu figura 4-20.

b.

a.

Command: break ↵
Select object:se selectează cercul în punctul 1
Specify second break point or [First point]: se „culege” punctul 2
c.
Fig. 4-19 – Comanda de întrerupere

Se poate observa că în exemplul descris de figura 4-19.c, punctul în care a

fost selectat cercul a fost automat considerat şi primul punct al întreruperii.
Dacă se dorea ca punctul în care a fost selectat cercul să nu fie luat în
considerare, ar fi trebuit ca secvenţa de lucru să fi fost următoarea:

Command: break ↵
Select object: selectare cerc
Specify second break point or [First point]: f ↵
Specify first break point: culegere punct 1
Specify second break point: culegere punct 2

17
 a. b.

Fig. 4-20 – Exemplu de întrerupere

Pentru a realiza ruperea continuităţii unei entităţi se recomandă urmărirea

figurilor 4-21.a. şi 4-21.b.

Command: break ↵ Select object: se selectează segmentul

Specify second break point or [First point]: f ↵
Specify first break point: se “culege” punctul 1
Specify second break point: @ ↵
a.

b.

Fig. 4-21 - Exemplu de întrerupere

Se mai face precizarea că atunci când se culeg punctele ce delimitează

întreruperile, nu este necesar ca acestea să se găsească riguros pe
obiectele ce vor suferi efectul comenzii Break (vezi – cu atenţie - figurile 20
a. şi 21 b.).

18
Pentru realizarea ruperii continuităţii se recomandă lansarea comenzii
Break cu ajutorul butonului . În figura 4-21.b prezenţa „grip-urilor” a
fost dorită pentru a se evidenţia efectul comenzii Break.

Explicaţii suplimentare la clasă

4.4.5 Prelungirea (Lengthen)

Comanda Lengthen realizează prelungirea unei entităţi de tip liniar sau arc
de cerc. Spre deosebire de comanda Extend, care folosea alte obiecte ca
limită a extinderii, comanda Lengthen realizează prelungirea după un alt
mecanism, descris în paragrafele şi figurile următoare.
În figura 4-22 sunt prezentate cele trei modalităţi de lansare în execuţie a
comenzii Lengthen.

b.
a.

Command: lengthen ↵
Select an object or [DElta/Percent/Total/DYnamic]: selectare segment
Current length: 100.0000 precizarea lungimii curente a obiectului
Select an object or [DElta/Percent/Total/DYnamic]: de ↵
Enter delta length or [Angle] <20.0000>: 40↵ precizare alungire în valoare
absolută
Select an object to change or [Undo]: selectare segment în punctul 1 (figura 4-23)
Select an object to change or [Undo]: ↵
c.
Fig. 4-22 – Comanda de prelungire

Figura 4-23 prezintă efectul secvenţei din figura 4-22.c.

19
 Fig. 4-23 – Exemplu de prelungire

Prelungirea lungimii unui segment (sau arc de cerc) se poate face într-una
din modalităţile:
1. precizarea alungirii în valoarea absolută (lungime sau unghi) – Delta
2. precizarea alungirii în procente (de lungime sau de unghi) – Percent
3. precizarea noii lungimi totale a obiectului - Total
4. precizarea dinamică a alungirii – Dynamic
În exemplul din figura 4-22 c., s-a folosit prima modalitate.

Explicaţii suplimentare la clasă

Secvenţa următoare realizează prelungirea unui arc de cerc (de fapt a unui
semicerc), cu centrul în punctul de coordonate (200,200) şi de rază 60UD,
folosind metoda alungirii în valoare absolută (DElta), cu precizarea nu a
„suplimentului” de lungime de arc, ci a suplimentului de unghi la centru.

Command: lengthen↵
Select an object or [DElta/Percent/Total/DYnamic]: selectare arc de cerc
Current length: 188.4956, included angle: 180 informaţii despre entitate
Select an object or [DElta/Percent/Total/DYnamic]: de↵
Enter delta length or [Angle] <40.0000>: a↵ se optează pentru unghi şi nu
pentru lungime
Enter delta angle <0>: 30↵
Select an object to change or [Undo]: selectare arc în punctul 1
Select an object to change or [Undo]: ↵

Efectul secvenţei de mai sus poate fi analizat în figura 4-24.

20
 a. b.
Fig. 4-24 – Exemplu de prelungire pentru arce de cerc

4.5 Generarea de reţele de obiecte, scalări, copieri

asemenea, deformări elastice, explodări
4.5.1 Generarea de reţele de obiecte (Array)
Comanda Array generează reţele polare sau rectangulare de obiecte. În
cazul reţelelor rectangulare, obiectele sursă sunt copiate într-o structură de
tip matricial (organizată pe linii şi pe coloane), în vreme ce în cazul reţelei
polare, obiectele sursă se dispun pe un arc de cerc.
În figura 4-25, sunt prezentate două exemple de reţele de obiecte.

a.

21
 b.
Fig. 4-25 – Exemple de utilizare de reţele de obiecte

În figura 4-26 sunt prezentate cele 3 metode de lansare a comenzii de

generare de reţele de obiecte.

a.

22
 b.

Command: array ↵
c.
Fig. 4-26 – Comanda Array

Indiferent de modul de lansare a comenzii, se ajunge la o casetă de dialog

care în funcţie de tipul de reţea (rectangulară sau polară), va avea structura
din figura 4-27, respectiv 4-28.

Fig. 4-27 – Reţea rectangulară

Fig. 4-28 – Reţea polară

În cazul reţelelor rectangulare, se prescriu următoarele elemente:

• numărul de rânduri ale reţelei – Rows
• numărul de coloane ale reţelei – Columns
• distanţa dintre rânduri – Row offset
• distanţa dintre coloane – Column offset
• unghiul [de înclinare] a reţelei – Angle of array
În exemplul din figura 4-25.a, distanţa dintre coloane este de 36UD,
distanţa dintre rânduri este de 24UD, numărul de rânduri este de 4, iar
numărul de coloane este tot 4. Unghiul de înclinare a reţelei este de 0o.
23
Distanţele dintre linii şi coloane, se pot preciza şi interactiv, separat sau
împreună, sub forma aşa numitei unit cell. Şi unghiul de înclinare se poate
preciza interactiv prin utilizarea butoanelor ce conţin simbolul .

Explicaţii suplimentare la clasă

Cât priveşte metoda de generare a reţelei, se poate opta pentru una dintre
următoarele abordări:
• precizarea numărului de obiecte şi a unghiului pe care acestea se
distribuie, astfel pasul unghiular rezultă – Total number of items &
Angle to fill;
• precizarea numărului de obiecte şi a pasului unghiular, astfel
unghiul pe care se distribuie reţeaua rezultă - Total number of
items & Angle between items;
• precizarea unghiului pe care se distribuie reţeaua şi a pasului
unghiular, astfel numărul de obiecte ale reţelei rezultă – Angle to
fill & Angle between items.
Tot în cazul reţelelor polare se mai pune problema stabilirii punctului de
referinţă (Base point). Punctul de referinţă este acela care se va afla pe
arcul (imaginar) pe care se distribuie reţeaua. Pentru fiecare tip de obiect
sursă există un punct de referinţă implicit (vezi Tabelul 4-1, în care pentru
obiecte s-a păstrat denumirea din limba engleză).

Tabelul 4-1. Puncte de referinţă implicite

Punct de referinţă
Tip de obiect
implicit
Arc, circle, ellipse Centrul obiectului
Polygon, rectangle Primul colţ
Line, polyline, 3D polyline, ray, spline Punctul de început
Block, paragraph text, single-line text Punctul de inserare
Construction lines Mijlocul

4.5.2 Scalări (Scale)

Comanda Scale realizează scalarea faţă de un punct fix (aşa-numitul Base
point) a oricărei primitive grafice. Scalarea se poate face prin precizarea
explicită a unui factor [de scalare], fie prin utilizarea unei dimensiuni de
referinţă (printr-un mecanism asemănător celui de la rotirea cu unghi de
referinţă).

24
În afară de cele două procedee mai sus amintite, mai este posibilă şi
scalarea dinamică. Această din urmă metodă deşi extrem de rapidă nu este
precisă, în sensul că este mai greu de apreciat factorul efectiv de scalare.
Prin combinarea cu modurile OSNAP sau prin utilizarea coordonatelor
relative sau polare, scalarea dinamică se poate totuşi folosi cu bune
rezultate.
În figura 4-29 sunt prezentate cele trei metode de lansare în execuţie a
comenzii de scalare. Secvenţa din figura 4-29.c produce efectele
prezentate în figura 4-30.

b.

a.
Command: scale↵
Select objects: selectare dreptunghi
Select objects: ↵
Specify base point:culegere punct 1
Specify scale factor or [Reference]: r↵
Specify reference length <1>:culegere punct 2
Specify second point: culegere punct 3 (coincident cu 1)
Specify new length: culegere punct 4
c.
Fig. 4-29

Dimensiunile iniţiale ale dreptunghiului sunt 40 x 20 UD, iar prin aplicarea

scalării cu dimensiune de referinţă, se va obţine un dreptunghi a cărui
latură mare este egală cu diagonala dreptunghiului iniţial.
Dreptunghiul înainte de scalare este reprezentat cu linie mai groasă.
Punctul fix al operaţiei de scalare (faţă de care se construieşte obiectul
scalat), este colţul din stânga sus al dreptunghiului (punctul 1 sau 3).

25
 Fig. 4-30 – Exemplu de scalare

În figura 4-31 se sugerează cum se poate realiza o scalare interactivă

(dinamică).

Fig. 4-31 – Scalare interactivă

4.5.3 Copieri asemenea (Offset)

Comanda Offset realizează copii asemenea cu un obiect original, aflate faţă
de acesta la o distanţă precizată, sau trecând printr-un anumit punct.
Pentru a funcţiona corespunzător, comanda Offset se aplică unor obiecte
de tip polilinie.
În figura 4-32 sunt prezentate un obiect original (de tip polilinie) şi 2 copii
„offset” ale acestuia, una în exteriorul şi cealaltă în interiorul originalului.

26
 a.
b.

Fig. 4-32 – Offset cu polilinii

În figura 4-33 sunt prezentate cele trei metode de lansare în execuţie a

comenzii Offset.

b.

a.

Command: offset↵
Specify offset distance or [Through] <54.0000>: 4↵
Select object to offset or <exit>:selectare obiect original (de tip polilinie)
Specify point on side to offset: culegere punct de o parte a obiectului
original
Select object to offset or <exit>: reselectare obiect original
Specify point on side to offset: culegere punct de o parte a obiectului
original
Select object to offset or <exit>:↵
c.
Fig. 4-33 – Comanda Offset

27
Secvenţa din figura 4-33.c, este cea folosită la realizarea copiilor offset din
figura 4-32.b.

4.5.4 Deformări elastice (Stretch)

Comanda Stretch (to stretch = a întinde, a extinde) realizează deformarea
[elastică] parţială a obiectului selectat. Comanda prezintă ca particularitate
faptul că se selectează numai o porţiune din obiectul asupra căruia se va
interveni cu comanda Stretch. Selecţia se face numai cu procedee de tip
crossing (window sau polygon). Porţiunea obiectului asupra căruia se
intervine ce rămâne în afara ferestrei de selecţie nu se modifică în nici un
fel (formă, dimensiuni, poziţie).
Comanda se foloseşte pentru realizarea de „ajustări” ale unor obiecte
complexe, în general proiecţii (vederi sau secţiuni) deja executate
(terminate).
În figura 4-34 sunt prezentate cele trei modalităţi de lansare a comenzii
Stretch.

b.

a.

Command: stretch↵
Select objects to stretch by crossing-window or crossing-
polygon...
Select objects: Specify opposite corner: 9 found - se culeg
punctele 1 şi 2 (figura 4-36 b.)
Select objects: ↵ terminare selecţie
Specify base point or displacement: _endp of – culegere cu ajutorul
modului OSNAP Endpoint a punctului 3 (figura 4-36 b.)
Specify second point of displacement or <use first point as
displacement>: @10,0↵ - precizare deplasare
c.
Fig. 4-34 – Comanda Stretch

28
În figura 4-34.c, este reprodusă secvenţa de aplicare a comenzii Stretch
obiectelor din figura 4-35.a.
Se doreşte reducerea lungimii butucului de 30 UD cu 10 UD. Pentru aceasta
se va selecta (cu procedeul crossing window porţiunea de butuc – vezi
figura 4-36.b), după care se precizează reducerea de dimensiune printr-o
deplasare în coordonate relative. Punctul de bază este punctul 3 din figura
4-35.b.
Secvenţa completă de lucru este reprodusă în figura 4-34.c.

a. b. c.
Fig. 4-35 – Exemplu de aplicare a comenzii Stretch

4.5.5 Explodări (Explode)

Comanda Explode „dezmembrează” entităţile complexe în entităţile simple
care le compun. Pot suferi efectul comenzii Explode următoarele primitive
grafice 2D:
• poliliniile;
• dreptunghiurile;
• poligoanele;
• haşurile;
• cotele;
• textele de tip Multiline Text;
• Multiliniile;
• Blocurile.
După explodarea unei entităţi complexe, aceasta îşi încetează existenţa şi
este înlocuită de entităţile simple ce o compuneau.

29
O entitate odată explodată, NU mai poate fi refăcută – nu există o
comandă de anulare selectivă a explodării.
În figura 4-36 sunt prezentate cele trei metode de lansare în execuţie a
comenzii Explode.

a. b.

Command: explode ↵
Select objects: selectare obiecte
c.
Fig. 4-36 – Comanda Stretch

Teste de autoevaluare

1. Ce se întâmplă – în cazul comenzii COPY - dacă se apasă tasta ENTER ca

răspuns la prompterul Specify second point ?
a. se întrerupe comanda
b. coordonatele punctului precizat ca răspuns la Specify base
point or displacement, or [Multiple]: sunt interpretate
ca deplasări relative
c. se execută o copiere multiplă

2. Ce semnifică opţiunea MULTIPLE în cazul comenzii MOVE?

a. exact ce semnifică în cazul comenzii COPY
b. o astfel de opţiune nu există pentru comanda MOVE
c. transformarea comenzii MOVE în comanda COPY
3. Se pot racorda (cu comanda FILLET) două segmente coplanare care nu se
intersectează?

30
a. nu
b. da, dacă se realizează în prealabil intersectarea lor cu comanda
EXTEND
c. da

4. Ce înseamnă rotirea cu un unghi de referinţă?

a. rotirea cu un unghi raportat la sistemul general de axe
b. rotirea cu o diferenţă între unghiul de referinţă şi cel final
c. rotirea cu un unghi complementar celui precizat

5. O entitate de tip text poate fi utilizată ca muchie tăietoare pentru

comanda TRIM?
a. da, dacă textul a fost generat cu comanda TEXT
b. nu
c. da, dacă textul este situat în acelaşi plan cu elementul de decupat

6. Utilizând comanda EXTEND, se poate face prelungirea entităţii 2 folosind

entitatea 1 ca limită? (vezi figura de mai jos)

a. da
b. nu
c. da, dacă entitatea 1 se selectează în zona sa superioară

7. Se poate realiza „întreruperea” unui cerc într-un singur punct cu ajutorul

comenzii BREAK?
a. da
b. nu
c. da, dacă cercul a fost realizat ca arc cu deschiderea de 360o

8. În cazul aplicării comenzii LENGTHEN unui arc de cerc, se poate preciza

alungirea absolută în:
a. unităţi de lungime
b. unităţi de unghi
c. unităţi de lungime sau unităţi de unghi

31
9. Scalarea (realizată cu ajutorul comenzii SCALE) se poate face:
a. prin precizarea explicită a unui factor [de scalare] sau prin utilizarea
unei dimensiuni de referinţă
b. prin precizarea explicită a unui factor [de scalare]
c. prin utilizarea unei dimensiuni de referinţă, urmată de precizarea
factorului de scalare

10. Ce efect are explodarea (realizată cu ajutorul comenzii EXPLODE) a unui

text realizat cu comanda MTEXT?
a. explodarea la nivel de caracter
b. explodarea la nivel de linie de text
c. explodarea la nivel de segmente şi arce ce compun caracterele

11. Se poate exercita efectul comenzii OFFSET unui contur deschis?

a. nu
b. da
c. da, numai dacă e vorba de o polilinie

Răspunsurile testelor de autoevaluare

1-b, 2-b, 3-a, 4-b, 5-b, 6-b, 7-b, 8-c, 9-a, 10-b, 11-c

Bibliografie/webografie

1. Lambrescu I., Desenare asistată de calculator, Ed. Univ.

din Ploieşti, Ploieşti 2004.
2. Lambrescu I., Diniţă A., Neacşa A., Stoica D., Infografica –
Indrumar de laborator, Ed. Universităţii Petrol-Gaze din
Ploieşti, 2009, ISBN 973--719-316-2
3. http://usa.autodesk.com/

32