Model subiecte examen ANALIZA MATEMATICA

IEDM-2020

n2
(S1) a) Stabiliti natura seriei:  3n . (0,5p)
n1

n2 n
n2 1
Solutie. lim n  lim   1 . Deci seria este convergenta (conform criteriului
n 3n n 3 3
radacinii (vezi teorema din cursul de pe site)).
1
b) Determinati domeniul de convergenta pentru seria de puteri:   x n . (1p)
n1 2n  1  5
n

Solutie. Calculam raza de convergenta a seriei:

1 1
lim n  (Am folosit lim n n  1 .) Criteriul radacinii pentru serii de puteri ne
n (2n  1)5 n
5 n

da raza de convergenta:   5 . Deci domeniul de convergenta contine intervalul (5,5) si

este inclus in intervalul [5,5] . Trebuie sa examinam ce se intimpla in capetele intervalului
inchis.
1 (1) n
 2n  1  5n  ( 5 n
) . 2n  1
n1 n1

Serie convergenta conform criteriului lui Leibniz (serie alternata). Vezi teorema din cursul
de pe site. Deci -5 apartine domeniului de convergenta.
1 1
 2n  1  5n  5n . 2n  1
n1 n1

Seria este divergenta. (Pe scurt, avem n la numitor. Daca aveam n la o putere mai mare ca
1 era convergenta. Altfel este divergenta.
In concluzie, domeniul de convergenta este [1,1) .
(S2)
 
a)Fie functia f: D  R  R. Sa se determine f ' ( x ) pentru : f x   sin 2 x 2  3 ,

x 1
f  x   x 2 ln x  e 3 x , f x   . (2p)
x2 1
Solutie.

f x   sin 2 x 2  3 
Derivam f ca fiind compunerea a doua functii:
f ' ( x)  sin' (2 x 2  3)  (2 x 2  3)'  cos(2 x 2  3)  4 x .

f  x   x 2 ln x  e 3 x ,
 1
f ' ( x)  2 x ln x  x 2  3e 3 x  2 x ln x  x  3e 3 x (am derivat primul termen ca un produs
x
de doua functii ( ( fg)'  f ' g  fg' ) .
x 1
f x   .
x2 1
 f  f ' g  fg'
Derivam ca un raport de functii:  '  .
g g2

1( x 2  1)  x  2 x 1  x2
Deci f ' ( x)   .
( x 2  1) 2 ( x 2  1) 2

Sa se calculeze diferentialele de ordinul intai si ordinul doi ale functiei f: R 2  R , f(x,y)=

3x 2  4 y 2  7 intr-un punct curent si in punctul (1,2). (2,5p)

Solutie. Formula pentru diferentiala de ordinul intii este
f f
df ( x, y )  ( x, y )dx  ( x, y )dy .
x y
Deci trebuie calculate derivatele partiale de ordinul intii ale lui f. Cind calculam derivata
f
partiala in raport cu x il privim pe y ca pe o constanta. Deci ( x, y )  6 x . Analog
x
f
( x, y )  8 y . Prin urmare df ( x, y)  6 xdx  8 ydy si df (1,2)  6dx  16dy .
y
Formula pentru diferentiala de ordinul doi este
2 f 2 f 2 f
d 2 f ( x, y )  ( x , y ) dx 2
 2 ( x , y ) dxdy  ( x, y )dy 2 .
x 2
xy y 2

2 f 2 f 2 f
Avem: ( x , y )  6, ( x , y )  0, ( x, y )  8 . Deci:
2 x2 xy 2 y2

d 2 f ( x, y)  6dx 2  8dy 2 .
Diferentiala de ordinul doi in punctul (1,2) are aceeasi formula.
(S3)
Sa se determine punctele de extrem local ale functiei f: R 2  R , f x, y   x 2  y 2  4 x .
(2,5p)
 f
0
 x
Solutie. Trebuie gasite mai intii punctele critice, adica solutiile sistemului  f . Avem
 0
 y
 f f
 2 x  4,  2 y . Deci singurul punct critic este ( x, y)  (2,0) . Pentru a vedea daca
x y
acest punct este punct de extrem local trebuie sa examinam matricea hessiana
 2 f 2 f 
 2 (2,0) (2,0) 
x
H f (2,0)   2
xy    2 0  .
 f  f
2   0 2 
 (2,0) ( 2,0) 
 xy y 2 
Trebuie calculati determinantii minorilor de pe diagonala principala. Avem
1  2,  2  2  2  4 . Deoarece ambii sint pozitivi, avem punct de minim local. (Daca primul
era negativ si al doilea pozitiv, aveam punct de maxim local. In restul situatiilor, nu putem
hotari.)

(S4)
x4 1
 xe
x
a Sa se calculeze urmatoarele integrale nedefinite:  dx, dx ,  1  9 x 2 dx.
4 x  12
(2p)
Solutie
x4 1 x4 1 x  3 1 1 x3 1 1
 4 x  12dx  4  x  3dx  4  x3
dx  
4 x3
dx  
4 x3
dx 

1 1 1 x 1
4  1dx  
4 x3
dx   ln x  3 .
4 4
Pentru a calcula cea de-a doua integrala, integram prin parti:

 f ( x) g ' ( x)dx  f ( x) g ( x)   f ' ( x) g ( x)dx .

Punem f ( x)  x, g ' ( x)  e  x . Avem

 xe dx   xe  x   e  x dx   xe  x  e  x .
x

1 1
 1  9 x 2 dx  3 arctg3x.
dxdy
b) Calculati:  D
x y
2 2
, D={(x,y); 1  x2+y2≤4, y≥0, x≥0}. (2p)

Solutie.
Folosim coordonate polare: . Determinantul iacobianului schimbarii de variabile este
 
r cos  r cos  cos   r sin 
r    r (cos2   sin 2  )  r .
  sin  r cos 
r sin  r sin 
r 
Deci dxdy devine rdrd .
 
Domeniul D devine {(r ,  );1  r  2,0    } . Asadar
2
dxdy 2

r 2

2


D  1 2 drd  1 02 drd  ( 1 dr )(02 d )  2    .
x2  y2
0
r 2

Subiectul 5 nu-l mai dau.