NOTE DE CURS.

MATEMATICA ECONOMICĂ

Extremele funcției de două variabile

Test formativ nr. 4

1. Se dă funcţia de două variabile f ( x, y ) = x 2 − xy + y 2 − 3x + 3 y .

Derivata parţială de ordinul al doilea a lui f în raport cu x este:
a. f //2 ( x, y ) = 2 c. f //2 ( x, y ) = 0
x x
b. f //2 ( x, y ) = −1 d. f //2 ( x, y ) = −2 x
x x
2. Se dă funcţia de două variabile f ( x, y ) = x 2 − xy + y 2 − 3x + 3 y .
Alege valoarea corectă pentru f xy// ( x, y )
a. f xy// ( x, y ) = 0 c. f xy// ( x, y ) = xy
b f xy// ( x, y ) nu există d f xy// ( x, y ) = −1
. .
3. Să se calculeze derivatele parţiale de ordinul al doilea pentru
x
următoarea funcţie: f ( x, y ) = ln = ln x − ln( x + y ) .
x+ y
a. f '' x, y = − 1 + 1 c. f 2 ( x, y) = 1 + 1
x2 ( ) x
x2 ( x + y )2 x2 ( x + y )2
1 1
 ( x, y ) =
f yx  ( x, y ) = −
f yx
( x + y) 2 ( x + y )2
1 −1
f y2 ( x, y ) = , f y2 ( x, y ) = ,
( x + y )2 ( x + y )2
b. f 2 ( x, y) = 1 − 1 d. alt răspuns.
x 2
x ( x + y) 2

1
 ( x, y ) =
f yx
( x + y)2
1
f y2 ( x, y ) = − .
( x + y)2

1
 NOTE DE CURS. MATEMATICA ECONOMICĂ

4. Se dă funcţia de două variabile f ( x, y ) = x 2 − xy + y 2 − 3x + 3 y .

f are punct staționar pe:
a. M(1,-1) c. M(0,0)
b. M(-1,1) d. M(3,0)
5. Se dă funcţia de două variabile f ( x, y ) = x 2 − xy + y 2 − 3x + 3 y .
( )
2
Estimând valoarea expresiei f x//2 (1, −1) f y//2 (1, −1) − f xy// (1, −1) şi ţinând
cont de valoarea f x//2 (1, −1) , stabileşte natura punctului critic M(1,-1):
a. punct de minim local c. nu se poate spune nimic
despre natura punctului
M(1,-1)
b. punct de maxim local d. nu este punct de extrem local

Exerciţiul 1. Să se determine punctele de extrem ale funcţiei:

1. z = (x – 1)2 + 2 y2. Răspuns: zmin(1,0) = 0 .
3 2
2. z = x + xy + 6xy. Răspuns: zmin( 3 , -3) = -6 3 ,
zmax(- 3 , -3) = 6 3 , în punctele (0, 0) şi (0,-6) nu există extrem.
Exerciţiul 2. Să se studieze la extrem funcţiile:
2.1. z = x 2 + xy + y 2 − 6 x − 9 y . R.: z min = z (1 ; 4) = −21 .

2.2. z = x y − x 2 − y + 6 x + 3 . R.: z max = z (4 ; 4) = 15 .

2.3. z = 3 x 2 − y 2 + 4 y + 5 . R.: Nu există.

2.4. z = − x 2 − xy − y 2 + 3 x + 6 y . R.: z max = z (0 ; 3) = 9 .

 1
2.5. z = x 3 + 8 y 3 + 6 xy − 1 . R.: z max = z  − 1 ; −  = 0 .
 2
2
 NOTE DE CURS. MATEMATICA ECONOMICĂ

Exerciţiul 3. Determinaţi cea mai mică şi cea mai mare valoare a

funcţiei z în domeniul D dacă
a) z = 1 + x + 2y, D: х  0, y  0, x + y  1;
b) z = x2–xy+ 2y2+3x+2y +1; D: triunghiul mărginit de axele de
coordonate şi dreapta х+ у + 5 = 0.
Răspuns: a) zmax(0,1)=3; zmin(0,0)=1. b) zmax(0,-5)=41;
zmin(-2,-1)= -3.
Exerciţiul 4. Determinaţi dimensiunile unui paralelipiped de volum
V care are cea mai mică suprafaţă totală. Răspuns: Cub.
Exerciţiul 5. Secţiunea unui canal are forma unui trapez isoscel cu
aria A. Pentru ce dimensiuni ale trapezului suprafaţa spălată de apă
va fi minimă.
π
Răspuns: = ,
l 3
a  2 А
l=a= .
4
33

Exerciţii pentru lucrul independent

1. Calculaţi diferenţiala funcţiei z = p1x 2 y + p2 xy 3 + 5 în
punctul A (-1;1).
2. Determinaţi derivata funcţiei z = ln( p1 x 2 + p 2 y 2 ) în punctul
  
A(1;1) în direcţia vectorului a = 3i + 4 j .
3. Determinaţi direcţia de creştere maximă a funcţiei
(gradientul) z = e p1 x + sin( p2 y ) + 3 în originea de
coordonate .
4. Studiaţi la extrem funcţia z = p1xy + p2 x 2 + p1 p2 y .
( p1 şi p2 - sunt numărul de litere din numele şi prenumele
studentului.)

3
 NOTE DE CURS. MATEMATICA ECONOMICĂ

Test de control nr.1

1. Care din funcţiile enumerate este o funcţie de două
variabile:
−4
c) z = e x  cos ( 5 y − 7 ) ;
2
a) z = e x ; b) z = e x  cos(5 x − 11) ;
d) z = e y +11 .
2

2. Derivata parţială în raport cu x a funcţiei z = x 2 − xy + y 2

este egală cu:
a) x 2 − y + 2 y ; b) 2 x − y ; c) − x + 2 y ;
d) 2 x − y + 2 y .
3. Derivata parţială în raport cu у a funcţiei z = e 2 x − y este egală
2

cu:
b) 2e 2 x − y ; c) e 2 x − y (− 2 y ) ;
1 2 x− y 2 2 2
a) e ;
2
d) e 2 x − y (2 − 2 y ) .
2

4. Valoarea derivatei parţiale în raport cu x a funcţiei

z = x 3 − xy − y 3 în punctul M 0 ( 2,1) este egală cu:
a) -5; b) 10; c) 11; d) 4.
x
5. Diferenţiala totală a funcţiei z = este egală cu:
y2
1 2x 1 2x
a) dz = 2
dx − 2
dy ; b) dz = 2
dx + dy ;
y y y y3
2x 1 1 2x
c) dz = − dx + dy ; d) dz = dx − dy .
y 3
y2 y2 y3
6. Dacă z = f ( x, y ) iar f xy , f yx sunt definite în careva
vecinătate a punctului М ( x, y ) şi sunt continuie în acest
punct , atunci:
 ( x, y ) = f yy
а) f xx  ( x, y ) ; b) f x ( x, y ) = f y ( x, y ) ;
c) f xy ( x, y ) = f yx ( x, y ) .
4
 NOTE DE CURS. MATEMATICA ECONOMICĂ

2z
7. Pentru funcţia z = 3 − 2 x 2 − xy − y 2 , este egală cu:
xy
a) − 4 x − y ; b) − x − 2 y ; c) − 1 ; d) 1 .
2z
8. Pentru funcţia z = ln( x 2 + y ) , este egală cu:
x 2
2 y − 2x 2 2 y + 2x 2 2 y − 2x 2
а) ; b) 2 ; c) ;
( x 2 + y) 2 ( x + y) 2 ( x 2 + y)
2( y − x 2 )
d) .
( x 2 − y) 2
9. Punctul staţionar al funcţiei z = x 2 + y 2 − 4 x − 6 y + 17 este:
а) M ( 2,3) ; b) M (1,2) ; c) M (3,4) ;
d) M (1,3) .
10. În punctul staţionar enunţat mai sus funcţia
z = x 2 + y 2 − 4 x − 6 y + 17 :
a) admite minim local; b) admite maxim local; c) nu are
extrem.

5
 NOTE DE CURS. MATEMATICA ECONOMICĂ

Test de control nr.2

1. Care din funcţiile enumerate este o funcţie de două variabile:
a) z = y3e x − 4 ; b) z = e2 y  sin(5 y − 11) ;
2

c) z = e2 x − 9 ; (
d) z = tg y 2 + 11 . )
2. Derivata parţială în raport cu x a funcţiei z = x 3 + 3x 2 y − y 3
este egală cu:
a) 3 x 2 − 3 y 2 ; b) 3 x 2 + 6 xy ; c) 3x 2 − 3x 2 y ; d) 3x 2 − 6 xy .
xy
3. Derivata parţială în raport cu у a funcţiei z = este egală
x− y
cu:
x x2 y2
a) ; b) − x ; c) ; d) .
x− y ( x − y )2 ( x − y )2
4. Valoarea derivatei parţiale în raport cu y a funcţiei
z = x 3 − xy − y 3 în punctul M 0 (1, 2) este egală cu:
a) -5; b) 10; c) -13; d) 4.
x
5. Diferenţiala totală a funcţiei z = arcsin este egală cu:
y
1 1 ydx − xdy
a) dz = dx − dy ; b) dz = ;
1 − ( x y )2 1 − ( x y )2 y  y 2 − x2
ydx − xdy
c) dz = .
y  y 2 − x2
6. М ( x0 , y0 ) este punct de minim local al funcţiei
z = f ( x, y ) dacă în vecinătatea acestui punct se verifică
condiţia:
a) f ( x0 ; y0 )  f ( x; y ); b) f ( x0 ; y0 )  f ( x; y ); c) f ( x0 ; y0 ) = 0 .

6
 NOTE DE CURS. MATEMATICA ECONOMICĂ

2 z
7. Pentru funcţia z = 3 − 2 x 2 − xy − y 2 , este egală cu:
x 2
a) −4 − y ; b) 4; c) −4 ; d) 1 .
2 z
8. Pentru funcţia z = ln( x 2 + y ), este egală cu:
xy
−2 x 2 − x2 −2 x 2( y − x 2 )
а) ; b) ; c) ; d) .
( x 2 + y )2 ( x 2 + y )2 2
( x + y )2 ( x 2 − y) 2
9. Punctul staţionar al funcţiei z = − x 2 − y 2 + 6 x + 4 y + 17 este:
а) M ( 2,3) ; b) M (1,2) ; c) M (3, 2) ; d) M (1,3) .
10. În punctul staţionar enunţat mai sus funcţia
z = − x 2 − y 2 + 6 x + 4 y + 17
a) admite minim local; b) admite maxim local; c) nu are
extrem.