CURSUL 5

ANALIZA MATEMATICA
(titular de curs: prof. univ. dr. Bica Alexandru MIhai)

DETERMINAREA PUNCTELOR DE EXTREM

Cazul functiilor de o variabila

Fie f : [a; b] ! R o functie si x0 2 (a; b). Punctul x0 este punct de minim
(maxim) local pentru functia f daca exista o vecinatate a acestui punct V ,
astfel incat f (x0 ) f (x) ; 8x 2 V (respectiv, f (x0 ) f (x) ; 8x 2 V ). Astfel
punctul x0 va … punct de extrem local daca diferenta f (x) f (x0 ) pastreaza
semn constant pe V:
Algoritmul de determinare a punctelor de extrem local pentru functii de o
variabila apeleaza la studiul semnului primei derivate in vecinatatea punctelor in
care aceasta se anuleaza. Ca o consecinta a formulei lui Taylor se poate obtine
metoda de determinare a punctelor de extrem local ce foloseste derivatele de
ordin superior:
Fie f : (a; b) ! R o functie derivabila de doua ori cu f 00 continua pe (a; b) :
Daca exista x0 2 (a; b) astfel incat f 0 (x0 ) = 0 si f 00 (x0 ) 6= 0, atunci punctul
x0 este punct de extrem local astfel: minim cand f 00 (x0 ) > 0, si maxim cand
f 00 (x0 ) < 0: In cazul f 00 (x0 ) = 0 se apeleaza la urmatorul criteriu: Daca f 2
C n (a; b) si x0 2 (a; b) astfel incat f 0 (x0 ) = 0; f 00 (x0 ) = 0; :::; f (n 1) (x0 ) =
0; f (n) (x0 ) 6= 0; atunci punctul x0 nu este punct de extrem local pentru n
numar impar, dar este punct de extrem local pentru n numar par (minim daca
f (n) (x0 ) > 0; maxim daca f (n) (x0 ) < 0).
Acest criteriu, in baza formulei lui Taylor, se poate argumenta astfel:
Deoarece f (n) (x0 ) 6= 0; va exista o vecinatate V a acestui punct x0 , astfel
incat f (n) (y) 6= 0; 8y 2 V (f (n) (y) avand acelasi semn ca si f (n) (x0 )) si aplicand
formula lui Taylor obtinem,
1 00 2 1
f (x) = f (x0 )+f 0 (x0 ) (x x0 )+ f (x0 ) (x x0 ) +:::+ f (n 1)
(x0 ) +
2! (n 1)!
1 n 1 n
+ f (n) (c) (x x0 ) = f (x0 ) + f (n) (c) (x x0 )
n! n!
n
cu c 2 V si f (n) (c) 6= 0. Daca n este impar atunci (x x0 ) isi schimba
semnul cand x trece de o parte si de alta a punctului x0 in vecinatatea V , si
deci diferenta f (x) f (x0 ) isi schimba semnul. Atunci x0 nu va … punct de
n
extrem local. Daca n este numar par atunci (x x0 ) 0; 8x 2 V , si diferenta
f (x) f (x0 ) pastreaza semn constant pe V , acelasi semn cu al lui f (n) (c).
Exemple rezolvate:
1) Sa se determine punctele de extrem local ale functiei f : R ! R , f (x) =
x3 x:

1
 Solutie: Radacinile ecuatiei f 0 (x) = 3x2 1 = 0 sunt x1;2 = p1 si din
3
f 00 (x) = 6x deducem,

1 6 1 6
f 00 p = p < 0 si f 00 p = p > 0:
3 3 3 3

Astfel putem spune ca x = p13 este punct de maxim local, iar x = p13 este
punct de minim local.
2) Sa se determine punctele de extrem local ale functiei f : (0; 1) ! R ,
f (x) = x ln x:
Solutie: Ecuatia
1
f 0 (x) = 0 () ln x + 1 = 0 () ln x = ln
e

are radacina x = 1e in baza bijectivitatii functiei logsritmice. Deoarece f 00 (x) =

1 00 1 1
x si f e = e > 0, deducem ca x = e este punct de minim local.

I. Determinarea punctelor de extrem local pentru functii de mai

multe variabile
Fie D Rn si f : D ! R. Ne intereseaza sa gasim acele elemente din D
pentru care f ia valoare minima sau maxima. Problema poate … studiata atat
in sens global adica atunci cand cautam aceste extreme in D dar si in sens local
cand studiem daca aceste extreme exista intr-o vecinatate a unui element din D.
Numim genul acesta de problema problema de extrem fara restrictii. Daca in
plus, impunem conditii suplimentare de obicei sub forma de inecuatii sau ecuatii
obtinem asa numita problema de optimizare cu restrictii (sau constrangeri) sau
altfel spus, probleme de extrem cu legaturi. Desigur, o problema de extrem cu
legaturi poate … redusa la o problema de extrem fara restrictii daca restrangem
domeniul functiei f . Dar aceasta practica in general nu simpli…ca problema
initiala.
De…nitie : Fie D Rn si f : D ! R. Spunem ca x0 2 D este punct
de minim global (maxim global) al lui f daca f (x0 ) f (x) (f (x0 ) f (x)),
(8) x 2 D. In acest caz f (x0 ) se numeste valoare minima globala a lui f (maxima
globala) sau minim global (maxim global) sau valoare minima absoluta (maxima
absoluta), etc.. Un punct de minim sau maxim global se numeste punct de
extrem global.
De…nitia : Fie D Rn si f : D ! R. Spunem ca x0 2 D este punct de
minim local (maxim local) al lui f daca exista o vecinatate V a lui x0 astfel
incat f (x0 ) f (x) (f (x0 ) f (x)), (8) x 2 V \ D. In acest caz f (x0 ) se
numeste valoare minima locala (maxima locala) sau minim local (maxim local).
Un punct de minim sau maxim local se numeste punct de extrem local. Se
observa ca pentru un punct de extrem local diferenta f (x) f (x0 ) pastreaza
semn constant pe o vecinatate a punctului x0 :

2
 Observam cu usurinta ca un punct de extrem global este de asemenea si
un punct de extrem local. Desigur, reciproca in general nu este adevarata. In
general, un punct de extrem local sau global se numeste punct de extrem.
In continuare discutam despre asa numitele puncte critice (sau stationare)
care in unele cazuri ne vor ajuta sa determinam punctele de extrem local.
De…ntia : Fie D Rn , f : D ! R si x0 2 D. Daca f admite toate
@f
derivatele partiale de ordinul intai in x0 si @x i
(x0 ) = 0, i = 1; n, atunci x0 se
numeste punct critic al lui f .
Urmatoarea teorema stabileste o legatura importanta intre punctele critice
si cele de extrem local in cazul special cand acestea sunt in interiorul domeniului
de de…nitie.
Teorema (Fermat): Fie D Rn , f : D ! R si x0 2 int(D) un punct
de extrem al lui f in care f admite toate derivatele partiale de ordinul intai.
@f
Atunci @x i
(x0 ) = 0, i = 1; n (adica, x0 este punct critic al lui f ).
Reciproca teoremei de mai sus nu este adevarata in general. Putem usor
construi un contraexemplu. Fie f : R2 ! R, f (x; y) = x3 + y 3 . Se observa usor
ca a = (0; 0) este un punct critic al lui f . In schimb a nu poate … punct de
extrem al lui f deoarece f (0; 0) = 0 si in orice vecinatate a lui a exista puncte
pentru care f poate lua valori strict pozitive dar si puncte in care f poate lua
valori strict negative.
Din Teorema rezulta ca punctele de extrem din interiorul domeniului de
de…nitie se gasesc printre punctele critice. Urmatoarea teorema ne da o conditie
su…cienta pentru care sa aiba loc si implicatia reciproca.
De…nitie: Fie D Rn , f : D ! R si a 2 D astfel incat f admite toate
derivatele partiale de ordinul 2 continue intr-o vecinatate a punctului a. Ma-
2
tricea Hf (a) = @x@i @x f
j
(a) ! , se numeste hessiana lui f in a sau matricea
i;j=1;n
lui Hesse in a.
Mai precis, daca f 2 C 2 (D) atunci
0 1
@2f @2f @2f @2f
2 (a) @x1 @x2 (a) @x1 @x3 (a) ::: @x1 @xn (a)
B @@x2 f1 C
B @2f @2f @2f
(a) C
B @x1 @x2 (a) @x22
(a) @x2 @x3 (a) ::: @x2 @xn C
B 2
@2f @2f @2f C
Hf (a) = B @ f (a) (a) C
B @x1 @x3 @x2 @x3 (a) @x23
(a) ::: @x3 @xn C
B :::::::::: ::::::::: :::::::: ::: :::::::: C
@ A
@2f @2f @2f 2
@ f
@x1 @xn (a) @x2 @xn (a) @x3 @xn (a) ::: @x n
2 (a)

si in functie de valoarea dimensiunii n, aceasta matrice se construieste de-a

lungul diagonalei principale incepand din colţul din stânga sus.
Teorema : Fie D Rn , f : D ! R si a 2 int(D) un punct critic al lui f .
Daca functia f admite derivate partiale de ordinul 2 continue intr-o vecinatate
a lui a si k este minorul de ordinul k al hessianei lui f in a a‡at la intersectia
primelor k linii cu primele k coloane, k = 1; n, atunci:
(i) Daca k > 0, 8k = 1; n, atunci a este punct de minim local al lui f ;
(ii) Daca ( 1)k k > 0, 8k = 1; n, atunci a este punct de maxim local
al lui f ;

3
 (iii) Daca 2 < 0, atunci a nu este punct de extrem local al lui f .
Vom numi minorii k , k = 1; n, minori principali ai matricei Hf (x0 ). Minorii
amintiti in aceasta teorema sunt:
@2f @2f @2f
@2f @2f @x21
(a) @x1 @x2 (a) @x1 @x3 (a)
@2f @x21
(a) @x1 @x2 (a) @2f @2f @2f
1 = (a) ; 2 = @2f @2f
; 3 = @x1 @x2 (a) @x22
(a) @x2 @x3 (a) ; :::;
@x21 @x1 @x2 (a) (a)
@x22 @2f @2f @2f
@x1 @x3 (a) @x2 @x3 (a) @x23
(a)

@2f @2f @2f @2f

@x21
(a) @x1 @x2 (a) @x1 @x3 (a) ::: @x1 @xn (a)
@2f @2f @2f @2f
@x1 @x2 (a) @x22
(a) @x2 @x3 (a) ::: @x2 @xn (a)
= @2f @2f @2f @2f
@x1 @x3 (a) @x2 @x3 (a) (a) ::: (a)
n
@x23 @x3 @xn
:::::::::: ::::::::: :::::::: ::: ::::::::
@2f @2f @2f @2f
@x1 @xn (a) @x2 @xn (a) @x3 @xn (a) ::: @x2 (a)
n

@2f
De remarcat ca in cazul n = 2, 1 = @x2 (x0 ; y0 ) si
@2f @2f 2
@x2 (x0 ; y0 ) @x@y (x0 ; y0 ) @2f @2f @2f
2 = @2f @2f
= 2
(x0 ; y0 ) (x0 ; y0 ) (x0 ; y0 )
@x@y (x0 ; y0 ) @y 2 (x0 ; y0 )
@x @y 2 @x@y

unde punctul critic este (x0 ; y0 ).

In cazul n = 3 minorii sunt
@2f @2f
@2f @x2 (x0 ; y0 ; z0 ) @x@y (x0 ; y0 ; z0 )
1 = (x0 ; y0 ; z0 ); 2 = @2f @2f
@x2 @x@y (x0 ; y0 ; z0 ) @y 2 (x0 ; y0 ; z0 )

si
@2f @2f @2f
@x2 (x0 ; y0 ; z0 ) @x@y (x0 ; y0 ; z0 ) @x@z (x0 ; y0 ; z0 )
@2f @2f @2f
3 = @x@y (x0 ; y0 ; z0 ) @y 2 (x0 ; y0 ; z0 ) @y@z (x0 ; y0 ; z0 )
@2f @2f @2f
@x@z (x0 ; y0 ; z0 ) @y@z (x0 ; y0 ; z0 ) @z 2 (x0 ; y0 ; z0 )

unde punctul critic este (x0 ; y0 ; z0 ).

Pentru cazul n = 2, putem prezenta in mod explicit un algoritm de deter-
minare a punctelor de extrem local:
pasul 1) Se rezolva sistemul
(
@f
@x (x; y) = 0
@f
@y (x; y) = 0

si …e Mi (xi ; yi ) ; i = 1; p solutiile sale (adica punctele critice).

pasul 2) Pentru …ecare punct critic Mi (xi ; yi ) ; i = 1; p se calculeaza 1 (xi ; yi ) =
2
@2f @2f @2f @2f
@x2 (xi ; yi ) si 2 (xi ; yi ) = (xi ; yi ) @x2(xi ; yi ) (xi ; yi ) .
@y 2 @x@y
pasul 3) Daca 2 (xi ; yi ) < 0 atunci Mi (xi ; yi ) nu este punct de extrem local.
Daca 2 (xi ; yi ) > 0 atunci Mi (xi ; yi ) este punct de extrem local, …ind punct
de minim cand 1 (xi ; yi ) > 0, respectiv punct de maxim cand 1 (xi ; yi ) < 0:

4
 Algoritmul pentru cazul n = 3 este analog, rezolvandu-se aici sistemul
8
> @f
< @x (x; y; z) = 0,
@f
> @y (x; y; z) = 0,
: @f (x; y; z) = 0;
@z

si in …ecare punct critic Mi (xi ; yi ; zi ) ; i = 1; p (obtinut ca solutie a acestui sis-

2
tem) se calculeaza minorii principali, 1 (xi ; yi ; zi ) = @@xf2 (xi ; yi ; zi ) ; 2 (xi ; yi ; zi ) =
2
@2f 2 2

@x2 (xi ; yi ; zi ) @@yf2 (xi ; yi ; zi ) @x@y @ f

(xi ; yi ; zi ) , si 3 (xi ; yi ; zi ) = det (Hf (xi ; yi ; zi ))
(adica tocmai determinantul matricii Hesse). Daca 2 (xi ; yi ; zi ) < 0 atunci
Mi (xi ; yi ; zi ) nu este punct de extrem local. Daca 1 (xi ; yi ; zi ) > 0; 2 (xi ; yi ; zi ) >
0; 3 (xi ; yi ; zi ) > 0, atunci Mi (xi ; yi ; zi ) este punct de minim local. Daca
1 (xi ; yi ; zi ) < 0; 2 (xi ; yi ; zi ) > 0; 3 (xi ; yi ; zi ) < 0, atunci Mi (xi ; yi ; zi )
este punct de maxim local.

5
 Exemplul 1: Sa se determine punctele de extrem local ale functiei f : R2 !
R, f (x; y; z) = x3 + 3xy 2 15x 12y: Sistemul
(
@f
@x (x; y) = 0
@f
@y (x; y) = 0

devine
x2 + y 2 = 5
xy = 2
care ca sistem simetric are solutiile M1 (2; 1) ; M2 (1; 2) ; M3 ( 2; 1) ; M4 ( 1; 2).
2 2
@2f
Deoarece @@xf2 (x; y) = 6x, @@yf2 (x; y; z) = 6x, @x@y (x; y) = 6y, deducem ca
2 (2; 1) = 108; 1 (2; 1) = 12; 2 ( 2; 1) = 108; 1 ( 2; 1) = 12; 2 (1; 2) =
108; 1 (1; 2) = 6; si 2 ( 1; 2) = 108; 1 ( 1; 2) = 6. Deci, M1 (2; 1)
este punct de minim, M3 ( 2; 1) este punct de maxim, iar M2 (1; 2) si M4 ( 1; 2)
nu sunt puncte de extrem local.
Exemplul 2: Sa consideram acum functia f : R3 ! R, f (x; y; z) = x3 +y 3 +
3
z 2xy 2xz 2yz. Din nou, deoarece domeniul este multime deschisa, punctele
de extrem daca exista se gasesc printre punctele critice ale lui f . Sistemul
8
> @f
< @x (x; y; z) = 0,
@f
> @y (x; y; z) = 0,
: @f (x; y; z) = 0;
@z

este echivalent cu sistemul

8
< 3x2 2y 2z = 0,
3y 2 2x 2z = 0,
:
3z 2 2x 2y = 0:

Diferenta primelor doua ecuatii ne da 3(x2 y 2 )+2(x y) = 0 de unde se obtine

(x y)(3x+3y+2) = 0. Prin rationament analog obtinem (x z)(3x+3z+2) = 0
respectiv (y z)(3y + 3z + 2) = 0. Desigur, de aici vor rezulta 8 sisteme liniare.
Lasam pe seama cititorului rezolvarea lor subliniind fapul ca doar intr-un singur
caz aceste sisteme duc la o solutie reala a sistemului initial. Acest caz este
atunci cand x = y = z. Inlocuind in sistemul initial vom obtine solutiile a1 =
(0; 0; 0) si a2 = 34 ; 43 ; 43 . Calculam in continuare derivatele partiale de ordinul
@2f @2f @2f
2 ale lui f si obtinem @x2 (x; y; z) = 6x, @y 2 (x; y; z) = 6y, @z 2 (x; y; z) = 6z,
@2f @2f @2f
@x@y (x; y; z) =
@x@z (x; y; z) = @x@z (x; y; z) = 2. Luand minorii principali
din
Hf (0; 0; 0) obtinem 2 = 4 ceea ce inseamna ca a1 = (0; 0; 0) nu este punct de
extrem al lui f . Calculand acum minorii principali in Hf (a2 ) obtinem 1 = 8,
2 = 60 si 3 = 400: Inseamna ca a2 este punct de minim local al lui f . In
plus, f 43 ; 43 ; 43 este valoare minima locala a lui f .

6
 II. Extreme cu legaturi
Fie D Rn si f : D ! R. In plus …e M multimea solutiilor sistemului de
ecuatii gi (x) = 0, i = 1; k, x 2 M . Ne propunem sa determinam punctele de
extrem ale restrictiei lui f la M . Astfel de puncte de extrem se numesc puncte
de extrem conditionat sau puncte de extrem cu legaturi. De obicei numim
functiile gi , i = 1; k, legaturile sau constrangerile lui f . Deoarece in majoritatea
cazurilor, int(M ) = ; metoda folosita la determinarea extremelor libere este
ine…cienta in acest caz. Urmatoarea teorema ne ofera o metoda e…cienta de a
determina punctele de extrem conditionate.
Teorema : Fie D Rn o multime deschisa, f : D ! R, gi : D ! R,
i = 1; m, m n, si …e x0 un punct de extrem conditionat al lui f in raport
cu restrictiile gi (x) = 0, i = 1; m. Daca f si gi , i = 1; m au derivate partiale
de ordinul 1 continue intr-o vecinatate a lui x0 si liniile jacobianului functiei
g = (g1 ; :::; gm ) calculat in x0 sunt vectori liniar inependenti in Rn , atunci
exista 1 ; :::; m 2 R astfel incat vectorul (x0 ; 1 ; :::; m ) este un punct critic al
functiei L : D Rm ! R,
P
m
L(x; 1 ; :::; m) = f (x) + i gi (x).
i=1

Functia L de mai sus se numeste functia lui Lagrange (sau lagrangeanul)

asociata lui f si g1 ; :::; gm , iar 1 ; :::; m se numesc multiplicatorii lui Lagrange
asociati acestor functii. Teorema de mai sus este foarte utila in gasirea punctelor
de extrem conditionat. De exemplu daca ipotezele teoremei sunt indeplinite si
in plus multimea solutiilor ecuatiilor gi (x) = 0, i = 1; m, formeaza o multime
compacta in Rn atunci daca functia L are exact 2 puncte critice, din teorema
de mai sus si teorema lui Weierstrasse va rezulta cu usurinta ca cele 2 puncte
critice reprezinta de fapt extremele globale ale lui f . Pe de alta parte, in general
reciproca teoremei de mai sus nu este adevarata. Aceasta inseamna ca metoda
multiplicatorilor lui Lagrange ne ofera conditii necesare de extrem conditionat
nu si su…ciente. Prin adaugarea unor conditii suplimentare aceste conditii devin
su…ciente.
Teorema : In plus fata de ipotezele din Teorema sa presupunem ca functiile
f si gi , i = 1; m admit derivate partiale de ordinul 2 continue intr-o vecinatate
a lui x0 . Daca expresia
P
n P
n @2L
d2 (x0 ) = (x0 ; 1 ; :::; m )dxi dxj
i=1 i=1 @xi @xj

este pozitiva (negativa) ca functie in variablilele dx1 ; ::; dxn atunci x0 este punct
de minim (maxim) local conditionat al lui f .
Observam ca d2 (x0 ) este de fapt diferentiala de ordinul 2 calculata in x0 a
functiei L(x) = L(x; 1 ; :::; m ). Mentionam in plus faptul ca pentru a studia
semnul lui d2 (x0 ), uneori trebuie sa diferentiem legaturile gi (x) = 0, i = 1; m:
De exemplu daca punctul critic este a = (1; 2) si avem legatura x2 + 3y 2 =
2 atunci este posibil sa avem nevoie sa diferentiem ecuatia g(x; y) = 0 unde
g(x; y) = x2 + 3y 2 2. Prin diferentiere obtinem relatia dg(x; y) = 0, adica

7
d x2 + 3d y 2 = 2xdx + 6ydy = 0 care aplicata in a ne da 2dx + 12dy = 0.
Aceasta relatie ne permitem sa substituim dx in functie de dy sau invers, ceea
ce poate … foarte util in determinarea semnului expresiei d2 (a).
Exemplul 1: Ne propunem sa determinam punctele de extrem local ale
functiei f : R3 ! R, f (x; y; z) = x+y+2z cu legatura x2 +y 2 +z 2 = 3. Observam p
ca solutiile posibile se gasesc pe suprafata sferei cu centrul in origine si raza 3.
Deoarece aceasta multime este compacta in R3 rezulta ca f admite un punct de
minm global conditionat si un punct de maxim global conditionat. Construim
functia lui Lagrange, L : R4 ! R, L(x; y; z; ) = f (x; y; z) + g(x; y; z), unde
g(x; y; z) = x2 + y 2 + z 2 3. Determinam punctele critice ale lui L. Punctele
critice ale lui L sunt solutiile sistemului
8
>
> 2x + 1 = 0;
<
2y + 1 = 0;
>
> 2z + 2 = 0;
: 2
x + y 2 + z 2 = 3.

Exprimand x, y, z din primelep trei ecuatii in functie de si inlocuind in a

2
patra ecuatie se obtine = 2 si atunci, solutiile acestui sistem sunt b1 =
p p p p p p p p2
2 2 2 2 2
2 ; 2 ; 2; 2 ; respectiv b2 = 2 ; 2 ; 2; 2 . Deoarece f admite
p p p
minim si maxim global si tinand cont de Teorema rezulta ca a1 = 22 ; 22 ; 2
p
2
p
2
p
si a2 = 2 ; 2 ; 2 sunt puncte de extrem global conditionat si de
asemenea rezulta ca nu exista alte puncte de extrem local conditionat. Evi-
dent ca a1 este punct de maxim globalpconditionat iar a2 este punct de minim
global conditionat. In plus, p f (a1 ) = 3 2 este valoarea maxima globala condi-
tionta a lui f si f (a2 ) = 3 2 este valoarea minima globala conditionta a lui
f.
Exemplul 2: In acest exemplu vom determina punctele de extrem ale
functiei f : (0; 1) (0; 1) (0; 1) ! R, f (x; y; z) = xy + xz + yz cu
legatura g (x; y; z) = xyz 1 = 0. Functia lui Lagrange este L(x; y; z; ) =
xy + xz + yz + (xyz 1). Egaland derivatele partiale ale lui L cu 0, obtinem
sistemul 8
>
> x + y + xy = 0;
<
x + z + xz = 0;
>
> y + z + yz = 0;
:
xyz = 1:
Din diferenta primelor doua ecuatii obtinem (y z) (1 + x) = 0. Observam ca
nu putem avea x = 1 deoarece inlocuind in prima ecuatie s-ar obtine x = 0 ceea
ce este imposibil si oricum x trebuie sa …e un numar real strict pozitiv conform
domeniului de de…nitie al functiei f . Rezulta ca in mod necesar avem y = z si
dupa rationamente analoage obtinem in …nal x = y = z. Tinand cont de ultima
ecuatie a sistemului rezulta ca singura solutie posibila este x = y = z = 1 si
= 2. Evident ca multimea solutiilor din (0; 1) (0; 1) (0; 1) ale ecuatiei
xyz = 1 este nemarginita. De aceea avem nevoie de Teorema pentru a stabili

8
daca aceasta solutie ne furnizeaza un punct de extrem local conditionat. Evident
ca ipotezele din Teorema sunt indeplinite. In a = (1; 1; 1; 2) avem

@2L @2L @2L

2
(a) = 2 (a) = 2 (a) = 0
@ x @ y @ z
si
@2L @2L @2L
(a) = (a) = (a) = 1.
@x@y @x@z @y@z
Obtinem
d2 (1; 1; 1) = dxdy dxdz dydz.
In forma aceasta nu putem stabili semnul lui d2 (1; 1; 1). De aceea vom difer-
entia legatura ceea ce duce la d (xyz 1) = yzdx + xzdy + xydz = 0. Pentru
x = y = z = 1 obtinem dx + dy + dz = 0 de unde rezulta dz = dx dy.
Inlocuind in d2 (1; 1; 1) obtinem
2
d2 (1; 1; 1) = dxdy + dz ( dx dy) = dxdy + ( dx dy) =
2
1 3
= dx2 + dy 2 + 2dxdy dxdy = dx2 + dy 2 + dxdy = dx + dy + dy 2 .
2 4
Rezulta ca d2 (1; 1; 1) este pozitiva si din Teorema rezulta ca (1; 1; 1) este
punct de minim local conditionat al functiei f .