Subiecte de examen

A. Proprietatea industriala
1. Notiunea de inventie brevetabila
2. Noutatea- conditie de fond pozitiva pentru brevetarea unei inventii
3. Inventiile de serviciu. Inventia realizata de salariat si brevetata pe numele unitatii
4. Inventiile de serviciu. Inventia realizata de salariat si brevetata pe numele salariatului
5. Transmiterea drepturilor nascute in legatura cu inventia prin contract de cesiune
6. Transmiterea drepturilor nascute in legatura cu inventia prin contract de licenta
7. Know-how- notiune
8. Notiunea de marca
9. Functiile marcii
10. Sistemele de dobandire a dreptului la marca
11. Contractul de franciza
12. Notiunile de indicatie geografica si denumirile de provenienta
13. Notiunile de desen si model industrial
14. Sistemele de protectie ale desenelor si modelelor industriale

B. Dreptul de autor
1. Notiunea de drept de autor
2. Conditii de protectie ale dreptului de autor
3. Drepturile morale de autor
4. Drepturile patrimoniale de autor

Proprietatea intelectuala
Notiune: activitatea creatoare a omului a constituit si constituie factorul decisiv in
progresul umanitatii.
Primele notiuni de proprietate intelectuala au aparut in Grecia Antica si ulterior, au fost
preluate de romani.
Prin proprietate intelectuala intelegem ansamblu de norme ce reglementeaza drepturile si
obligatiile (relatiile sociale) privind operele literare, artistice sau stiintifice, inventiile, descoperirile
stiintifice, marcile de fabrica, comert sau servicii, numele si denumirea comerciala, desenele si
modelele industriale, protectia impotriva concurentei neloiale.
Proprietatea intelectuala cuprinde ansamblu de norme juridice prin care se realizeaza
protectia dreptului de proprietate industriala, a dreptului de autor si impotriva concurentei neloiale.
 Proprietatea intelectuala cuprinde doua mari domenii:
- proprietatea industriala
- dreptul de autor
Ambele domenii au ca trasaturi comune:
- fond comun de principii
- ambele izvorasc din vechile privilegii regale
Deosebiri:
- in cazul dreptului de autor, personalitatea autorului este mai viguros conturata; Datorita
acestui lucru, titularul unei opere artistice, literare sau stiintifice are recunoscute drepturile morale
de autor care sunt prerogative, ce apropie dreptul de autor de realizatorul operei mult mai mult decat
in cazul proprietatii industriale. In acest sens, o parte din drepturile morale de autor sunt drepturi
discretionare si absolute
- in cazul drepturilor de proprietate industriala, realizatorul unui obiect de proprietate
industriala este obligat sa parcurga o procedura administrative, ce se finalizeaza prin emiterea unui
titlu de protectie, act care este, in principiu, constitutiv de drepturi. In cazul dreptului de autor, nu
sunt necesare nici un fel de formalitati administrative. Realizatorul unei opere litarare, artistice sau
stiintifice dobandeste calitatea de titular al dreptului de autor prin simplu fapt al realizarii operei.
- dreptul de autor este recunoscut titularului pe intreaga durata a vietii acestuia si ulterior
inca 70 de ani pentru mostenitori. In cazul obiectelor de proprietate industriala, durata de protectie
este mult mai scurta, de regula 5-10 ani, cu exceptia marcii, care, desi are un termen de protectie de
5 ani, durata de protectie poate fi prelungita de ori cate ori doreste titularul ei
Proprietatea industriala are 2 acceptiuni:
- ca institutie de drept civil este ansamblu de norme ce reglementeaza relatiile sociale,
privitoare la creatiile intelectuale aplicabile industriei (si la semnele distinctive ale unei asemenea
activitati)
- ca drept subiectiv civil, proprietatea industriala este posibilitatea recunoscuta de lege
titularului (care poate fi persoana fizica sau persoana juridica) de a folosi in exclusivitate o creatie
intelectuala aplicabila in industrie sau un semn distinctiv al unei asemenea activitati

Natura juridica a drepturilor de proprietate industriala

Initial drepturile de proprietate industriala au fost considerate drepturi de proprietate
propriu-zisa. In timp au aparut critici, care, in mod justificat, au aratat ca dreptul de proprietate
industriala are un caracter incorporal (poarta asupra unui bun incorporal) nu beneficiaza de
atributele clasice ale dreptului de proprietate, este temporar si nu perpetu si nu este susceptibil de
drept de urmarire si de preferinta.
 O a doua teorie este aceea potrivit careia drepturile de proprietate intelectuala sunt
asimilate (fac parte) din categoria drepturilor de clientele, deoarece titularul se bucura de un drept
exclusiv de exploatare si poate opune dreptul sau erga omnes.
In prezent, drepturile de proprietate industriala sunt considerate o categorie aparte de
drepturi, caracterele acestora fiind:
- incorporale
- cu atribute proprii, diferite de ale dreptului real de proprietate, respectiv monopolul
exclusiv de exploatare
- caracter temporar, nesusceptibil de urmarire, preferinta

OSIM (Oficiul de stat pentru inventii si marci)

Este organul de specialitate al administratiei publice centrale, aflat in subordinea
Guvernului, cu o autoritate unica in asigurarea protectiei proprietatii industriale.
OSIM are urmatoarele atributii:
- inregistreaza si examineaza cererile din domeniul proprietatii industriale
- eibereaza titluri de protectie ce confera titularilor drepturi exclusive de exploatare pe
teritoriul Romaniei
- este depozitarul Registrelor nationale ale cererilor depuse si al registrelor nationale ale
titlurilor de protectii acordate
- editeaza si publica buletinul oficial de proprietate industriala si Revista Romana de
proprietate industriala
- atesta si autorizeaza consilierii in proprietate industriala
OSIM este condus de un director, numit prin decizia primului-ministru.

Notiunea de inventie brevetabila

Legea 64/1991 republicata, privind brevetele de inventie, si Regulamentul de aplicare al
acesteia nu contin o definitie legala a inventiei brevetabile.
In doctrina, se considera ca inventia este o creatie intelectuala ce reprezinta o solutie
concreta a unei probleme tehnice aplicabile in industrie.
Notiunea de industrie este utilizata lato sensu si presupune atat industria propriu-zisa, cat si
agricultura, serviciile si activitatea comerciala.
Initial, in lege, se facea distinctie intre inventiile de produs si inventiile de procedeu.
Era considerata inventie de produs atunci cand creatia intelectuala avea ca rezultat un corp
determinat cu o compozitie si o structura particulara, ce il diferentiaza de alte corpuri.
 Procedeul (mijlocul) reprezinta agentii, organele ce conduc la obtinerea unui rezultat nou
sau a unui produs nou.
Clasificarea inventiilor:
1) Dupa stadiul tehnicii, inventia brevetabila poate fi:
- obisnuita
- pioneer
2) Dupa gradul de complexitate, deosebim intre:
- inventii simple care au un singur obiect
- inventii complexe care presupun utilizarea conjugata a mai multor elemente, mijloace,
procedee
3) In functie de titularul dreptului de proprietate industriala asupra inventiei, deosebim
intre:
- inventii libere realizate de inventatori independenti
- inventii de serviciu realizate de inventatori salariati

Conditiile de fond pozitive pentru brevetarea unei inventii

Pentru ca o inventie sa fie brevetabila, ea trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele
conditii:
- sa fie noua
- sa implice o activitate inventiva
- sa fie aplicabila in industrie

Noutatea- condite de fond pozitiva pentru brevetarea unei inventii

Pentru ca o inventie sa fie brevetabila, ea trebuie sa fie noua.
Nouatatea, in materie de inventii trebuie sa fie absoluta in timp si in spatiu.
Raportat la elementul tehnic, conditia noutatii trebuie apreciata in raport de stadiul tehnicii
mondiale din acel moment.
In consecinta, o inventie este considerata noua daca nu este cuprinsa in stadiul tehnicii
mondiale.
Stadiul tehnicii este definit in lege ca totalitatea cunostintelor accesibile publicului in orice
mod pana la data depozitului cererii de brevet.
Notiunea de public nu include persoanele care legal sau contractual sunt obligate sa
pastreze secretul informatiilor pe care le detin in legatura cu inventia (examinatorii OSIM).
Criteriul cu ajutorul caruia se apreciaza conditia noutatii este efectul tehnic nou ce nu putea
dinainte fi prevazut si care este determinant pentru solutia tehnica oferita de inventie.
 Faptele de natura a face inventia publica se numesc anterioritati.
Anterioritatile emana de la o terta persoana, spre deosebire de divulgare care, de asemenea,
este distructiva de noutate, dar emana de la autorul inventiei.
Proba existentei unei anterioritati poate sa provina de la orice persoana.
Cercetarea anterioritatilor, pentru a putea aprecia daca este sau nu indeplinita conditia
noutatii, este nelimitanta in timp si spatiu.
Conditia noutatii unei inventii trebuie sa fie indeplinita la data cererii de depozit la OSIM.
Exceptiile de la aceasta regula sunt prioritatea unionista si prioritatea de expozitie.