Instrumente pentru protecţia

drepturilor de proprietate
intelectuală (DPI)
• De ce este necesară protecţia
proprietăţii intelectuale
• Ideile nu sunt protejate ci numai
forma (perceptibilă simţurilor) sub
care acestea se materializează
• Instrumente de protecţie
Proprietatea intelectuală cuprinde
2 mari domenii:
• Dreptul proprietăţii industriale - protejat prin Oficiul
de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM/ www.osim.ro)/
L84/1998:
1.Servicii de INFORMARE GENERALA
2. Servicii în domeniul INVENŢIILOR
3. Servicii în domeniul MĂRCILOR
4. Servicii în domeniul DESENELOR şi MODELELOR
5. Serviciul "Plicul cu Idei"
6. Servicii EDITORIALE şi TIPOGRAFICE
7. Servicii de BIBLIOTECĂ şi SALĂ DE LECTURĂ
8. PREDIAGNOZA de proprietate industrială

• Drepturile de autor - protejate prin Oficiul Român pentru

Drepturile de Autor (ORDA/ www.orda.ro) = autoritate unică de
reglementare, evidenţă prin registre 6 naţionale, supraveghere, autorizare,
arbitraj şi constatare tehnico-ştiinţifică în domeniul drepturilor de autor şi
al drepturilor conexe.
• Registrul National: de opere; al copiei private; al foonogramelor; al programelor pe calculator; al
videogramelor; al mutiplicatorilor de discuri optice, casete audio si casete video.
 Organisme Internationale
de protectie a DPI

• OHIM (The Office for Harmonization for

the Internal Market)/
https://oami.europa.eu/ohimportal/en/, pentru piata UE

• WIPO (World Intellectual Property

Organization/www.wipo.int/portal/en/index.html.
 DREPTUL DE AUTOR
= ansamblul normelor juridice ce reglementează
relaţiile sociale ce decurg din crearea şi
valorificarea operelor ştiinţifice, literare şi
artistice.
(Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe.)

Obiectul dreptului de autor este constituit

din operele de creaţie intelectuală:
- ştiinţifice(ex. studii, comunicări, prelegeri),
- literare (ex. romane, poezii, critică literară) şi
- artistice (opere muzicale, artă coregrafică, foto ş.a.).
Condiţii (ce trebuie îndeplinite cumulativ):
• o creaţie a minţii omului (persoana juridică, în principiu,
nu poate fi titulară a dreptului de autor);

• să fie vorba despre o creaţie exprimată într-o formă

concretă, perceptibilă simţurilor umane; nu neapărat
prin publicare (manuscrise, notiţe, schiţă, tablou,
partitură); dreptul de autor nu ocroteşte conţinutul de
idei al operei ci doar o anumită formă de exprimare a
acestor idei;

• creaţia intelectuală trebuie să prezinte originalitate:

trebuie să reflecte exprimarea personalităţii creatorului.

După ce opera a fost creată, autorul acelei opere devine titular al

dreptului de autor. NU este necesară înregistrarea ei,
prezentarea ei la o anumită autoritate sau organizaţie de altă
natură!!!!
 PROPRIETATEA INDUSTRIALĂ
Două categorii de obiecte ale acesteia:
a. creaţii intelectuale industriale
– invenţia,
– inovaţia,
– know-how-ul,
– modelele de utilitate,
– desenele şi modelele industriale,
– topografia circuitelor integrate etc.

b. semne distinctive ale activităţii industriale:

– mărcile (de fabrică, de comerţ sau de serviciu),
– indicaţii geografice (denumiri de origine şi/sau indicaţii de
provenienţă),
– numele comercial (firma),
- emblema.
 Caracteristici ale drepturilor de proprietate
industriala:
• sunt bunuri, sunt susceptibile de apropriere ca
drepturi patrimoniale;
• sunt transmisibile (după caz, prin licenţă sau prin
cesiune);
• sunt bunuri necorporale – nu au o substanţă
materială;
• se caracterizează prin ubicuitate:
a) sub aspectul apariţiei = în legătură cu bunuri create de două
sau mai multe persoane ce au lucrat în mod independent,
unele de altele, în acelaşi timp (sau în perioade de timp
diferite), în acelaşi loc (sau în locuri diferite);
b) sub aspectul folosinţei = aptitudinea obiectelor proprietăţii
industriale de a putea fi folosite, chiar în integralitatea lor,
de două sau mai multe persoane, independent una de alta, în
acelaşi timp si in acelaşi loc sau în locuri diferite.
Titlul unic de protecţie a invenţiilor în Romania
este brevetul de invenţie!
Brevetul de invenţie (BdI)conferă titularului
dreptul de a interzice terţilor să efectueze fără
autorizaţia sa următoarele acte:
• pentru produse: fabricarea comercializarea,
oferirea spre vânzare, folosirea, importul sau
stocarea în vederea comercializării, oferirii spre
vânzare sau folosirii;
• pentru procedee sau metode: folosirea acestora.

Costul asociat menținerii în vigoare a (BdI) crește

proporțional cu timpul, de la 0 (in primii 2 ani, la
500 Euro, în ultimii 5 ani).
Dreptul la exclusivitatea exploatării invenţiei

examinat sub două aspecte:

• conţinutul exploatării, pe care este îndrituit să o
exercite titularul asupra invenţiei (dreptul de exploatare
a invenţiei) (latura „pozitivă” a dreptului);
• conţinutul exclusivităţii recunoscute titularului (dreptul
la exclusivitatea exploatării invenţiei) (latura „negativă”
a dreptului).

Este interzisă (fără consimţământul titularului):

– fabricarea, folosirea (în scop comercial), oferirea spre
vânzare, vânzarea sau importul în vederea folosirii,
oferirii spre vânzare, ori vânzării;
– utilizarea procedeului, precum şi folosirea, oferirea
spre vânzare, vânzarea sau importul în aceste scopuri
a produsului obţinut direct prin procedeul brevetat.
 Reguli generale privind bunurile protejate
prin Brevetul de inventie

a. Reproducerea servila (identic cu originalul)

b. Teoria variantelor de execuţie (a fost încălcată exclusivitatea

dacă la obiectul reprodus se regăsesc elementele constitutive
esenţiale ale invenţiei); contrafacerea se apreciază în raport cu
asemănările, iar NU cu deosebirile;

c. Teoria echivalentelor (un element din structura produsului este

înlocuit cu un element diferit, cu rol identic sau asemănător);

Numai comercializarea produselor constituie contrafacere, iar nu şi

achiziţionarea acestora. Existenţa ori absenţa calităţii de
comerciant este nerelevantă, dar numai folosirea în scop
comercial – nu şi aceea în scop personal – constituie încălcare a
exclusivităţii. Oferirea spre vânzare a produselor şi vânzarea
acestora reprezintă contrafacere.
 Transmiterea drepturilor privind invenţiile
Contractul de cesiune de brevet = titularul brevetului de invenţie, în
calitate de cedent, transmite cesionarului, în tot sau în parte, cu
titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul exclusiv de exploatare a
invenţiei.

a. După modalitatea în care se poate realiza:

• Cesiunea totală din punctul de vedere al obiectului său = când ceea
ce se transmite este dreptul la brevet în întregul său şi, prin aceasta,
folosinţa exclusivă asupra invenţiei cu toate prerogativele sale.
• Cesiunea parţială = limitată numai la anumite drepturi conferite de
brevet, ori numai la o anumită parte a invenţiei protejată prin brevet.

b. După teritoriului la care se referă:

• Cesiunea totală, = dreptul transmis se poate exercita pe întreg
teritoriul statului care a eliberat brevetul;
• Cesiune Parţială = când priveşte numai o parte a acelui teritoriu.
Contractul de licenţă de brevet de inventie
Contractul de licenţă de brevet = convenţia prin care una dintre părţi (licenţiator)
conferă celeilalte părţi (licenţiat) dreptul de folosire temporară, totală sau
parţială, a unui brevet de invenţie. Nu se transferă dreptul subiectiv de
proprietate industrială asupra invenţiei, ci se atribuie beneficiarului un simplu
drept de folosinţă a invenţiei, în limitele stabilite prin contract.

După întinderea folosinţei pe care şi-o rezervă licenţiatorul:

• licenţa simplă (neexclusivă ) = licenţiatorul păstrează dreptul de a folosi el însuşi
invenţia şi de a autoriza şi alte licenţe.
• licenţa exclusivă = licenţiatorul se angajează să nu încheie şi alte licenţe asupra
aceleiaşi invenţii, pentru produsele şi pentru teritoriul pentru care s-a încheiat licenţa
exclusivă;
• licenţa exclusivă absolută = licenţiatorul se angajează ca, pe timpul contractului, să nu
mai folosească nici măcar el însuşi invenţia pentru produsele şi pentru teritoriul la care
se referă licenţa exclusivă.

După întinderea folosinţei autorizate beneficiarului, licenţele pot fi:

• totale sau parţiale, cu limitări în timp, în spaţiu, referitor la obiect (doar anumite
elemente ale acestuia), referitor la modul de utilizare (fabricare, vânzare, export,
import, etc).
• pure (când nu i se alătură elemente caracteristice altor operaţiuni juridice) sau
complexe (reunirea licenţei şi a altor contracte (furnizare, cesiune, know-how, etc.),
într-o singură operaţiune complexă de transfer de tehnologie).
 a. creaţii intelectuale industriale (continuare)
Inovaţia = imbunatatirea unui produs existent
Know-how-ul = Patrimoniu de cunoștințe și
experiențe tehnice privitoare la
reproducerea unui produs sau proces
existent, a căror dezvăluire către alte
persoane nu este permisă fără o autorizare
prealabilă.
Modelele de utilitate = considerat o creatie
tehnică, care rezolvă o problema tehnică;
este un instrument de protecţie (activ din
2008) pentru acele invenţii, care prezintă o
activitate inventivă mai redusă decât aceea
impusă de standardele internaţionale pentru
acordarea unui brevet de inventie;
Desenele şi modelele industriale = rezultatul
(2D/ 3D) unei activitati de creatie prin care
se determina caracteristicile vizuale (forme,
culori etc.) ale unui bun; precede realizarea
fizica a bunului;
Topografia circuitelor integrate etc. =
configurarea 3D a circuitelor electronice
integrate intr-un produs.
Desene Industriale (exemple)
 Brevet de Model de Desen/Model Drept de Secrete
Marcă
inventie utilitate industrial autor comerciale

Industrial
Patent Utility model Trade Mark Copyright Trade secret
design
Invenţii tehnice Invenţii tehnice Un semn Aspectul estetic Rezultatul O capabilitate
distinctiv al unui produs muncii de ce conferă
creaţie avantaj comp.
•produs produs •vizual •bi-dimens. •arte Know-how
•proces proces •sonor •tri-dimens. •harţi şi des.
•olfactiv tehnice
•programe

20 ani 10 ani 10 ani (cu 5 ani (cu •Durata vieţii Până când
prelungire) prelungire până autorului + 70 devine public
la 25 ani) de ani
•noutate La fel ca la Caracter •originalitate •formă de •secret
•pas inventiv brevet cu distinct •caracter expresie •substanţial
•aplicabilitate cerinţe de Reprezentare individual •originalitate •identificat
industrială inventivitate grafică •utilitate
mai scăzute
OSIM - OSIM OSIM ORDA •…
OEB (EPO) OHIM (TM&D) OHIM (TM&D)
OMPI-TCB OMPI-TCB OMPI-TCB
 MĂRCILE
Marca nu dă naştere nici unui drept personal nepatrimonial, ci numai
unor drepturi patrimoniale care pot fi transmise (atestată de
certificatul de înregistrare).
• Registrul Naţional al Mărcilor
• publicată de către OSIM în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială.

Drepturi născute în legătură cu marca:

• dreptul de prioritate,
• dreptul la eliberarea certificatului de înregistrare,
• dreptul provizoriu exclusiv de exploatare a mărcii,
• dreptul de a obţine despăgubiri (drept de creanţă) pentru încălcarea
oricăruia dintre drepturile menţionate anterior; este transmisibil.

Modalităţi de încetare a drepturilor asupra mărcii:

- Expirarea termenului de valabilitate;
- Renunţarea totală/ parţială
- Decăderea:
- Anularea
Valoarea de piata a unei marci

=veniturile pe care le poate genera, singura,

facand abstractie de firma care o
utilizeaza!
= activ intangibil (necorporal), valoarea
marcii poate ajunge sa reprezinte si 80%
din valoarea totala a patrimoniul companiei
(exp.: Tiffany, Bulgary etc.).
Marcile:

ajuta la construirea si consolidarea identitatii produsului/ serviciului/

firmei etc. deopotriva in randurile clientilor, dar si cele ale
furnizorilor, institutiilor financiare, autoritatilor etc.

Puteți face înregistrarea mărcii pentru 1 sau mai multe domenii

(maxim 45, potrivit Clasificării Nisa).

În țara noastră, costurile asociate sunt, in functie de tipul

mărcii (verbală, combinată, tridimensională etc.?), intre 350
- 500 de Euro/ domeniu (+55Euro suplimentar pentru
fiecare nou domeniu (www.inregistrare-marci.ro/marca-inregistrata/cat-
costa-inregistrarea-unei-marci.php/ oct.2014).
 Transmiterea drepturilor privind marcile

Contractul de cesiune de marcă = titularul mărcii, în

calitate de cedent, transmite cesionarului, în tot sau
în parte, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul
exclusiv de exploatare a mărcii.

După întinderea dreptului transmis:

• cesiune totală - atunci cand transmiteti (ca cesionar)
catre cesionat, în întregime, drepturile asupra mărcii;
• cesiune parţială - dacă dreptul este transmis numai în
parte.

Atenție! În cazul nedorit al unei executări silite, dreptul pe care-l aveți

asupra unei mărci poate deveni un bun mobil și, în consecință, poate face
obiectul urmăririi silite mobiliare (cesiune forțată).
 Licentierea marcii:
= una dintre părţi, licenţiator conferă celeilalte părţi, licenţiat sau
beneficiar dreptul de folosire temporară, totală sau parţială, a unei
mărci.

Poate fi:
- licențiere simpla (neexclusiva), dacă în calitatea dvs. de licențiator
vă păstrați dreptul a folosi și dvs. marca și chiar de a autoriza alte
licențe;
- licențiere exclusivă- trebuie să vă angajați că nu incheiați și alte
licențe asupra aceleiaşi mărci, pentru produsele şi pentru teritoriul
convenite prin contract;
- licențiere de exculsivitate absolută- când renunțați și la dreptul
dvs. de a utiliza marca.

Atentie! este vorba doar de cedarea dreptului de folosință, NU și a dreptului de

proprietate, pe care il veți deține, în continuare.
Tipuri de licentiere a marcii (I):
- licență de exploatare (beneficiarul poate să aplice marca pe
produsele proprii);
- licență de folosire (când licențiatul este autorizat să aplice marca
numai asupra produselor primite de la dvs., ca licenţiator (produs
vrac);
- licență de reclamă (când autorizarea beneficiarului se rezumă la
folosirea mărcii, strict în scop promoţional, fiind asociată unuia din
tipurile anterioare de licențiere).

Din punct de vedere al întinderii folosinței puteți opta pentru o:

• - licenţă (L) din punct de vedere profesional (beneficiarul
poate folosi marca pentru toate produsele şi/sau serviciile pentru
care ați inregistrat marca (L totală), sau numai pentru o parte
dintre acestea, (L parțială));

• - licenţă (L) din punct de vedere temporal (beneficiarul are

drept de folosință pe toată durata de validitate a mărcii (L totală),
sau pentru o durată mai scurtă (L parțială)).
 Tipuri de marci:
Marcile colective - opțiune strategică eficace de a crea și
înregistra o marca, sub care membrii unei rețele
profesionale (ex.: asociații de fabricanți, de comercianți,
de prestatori de servici) să-și poată diferenția oferta de
produse și servicii.

Mărcile de certificare pot fi înregistrate la OSIM doar de

către persoane juridice legal abilitate să exercite
controlul privind conforitatea cu standarde de calitate, a
materialului, modului de fabricare, a preciziei sau a altor
caracteristici.
 Acte de concurenţă neloială:
• orice fapte de natura sa creeze o confuzie;
• afirmaţiile false în exercitarea comerţului, de natură să
discrediteze întreprinderea, produsele sau activitatea industrială ori
comercială a unui concurent;
• indicaţiile sau afirmaţiile a căror utilizare, în exercitarea
comerţului, poate să inducă în eroare publicul cu privire la natura,
la modul de fabricaţie sau la caracteristicile mărfurilor.

Forme de contrafacere a mărcii:

• contrafacerea în înţeles restrâns = în general, o reproducere

servilă sau brutală a mărcii altuia;

• imitarea frauduloasă a mărcii altuia = contrafacere deghizată prin

care imitatorul reproduce numai trăsăturile esenţiale, izbitoare,
sperând, cu ajutorul asemănării de ansamblu, să inducă în eroare pe
consumatori, iar cu ajutorul deosebirilor, să se sustragă represiunii.
 Exemple de contrafacere:

Registered = ®
Trade Mark = ™
Copyright = ©
Indicație Geografică (IG)
Denumire de origine (DO)
= ansamblul însemnelor aferente, certificand
apartenența produselor dvs. (ca membru al
unei asociații de producători), la o zonă
geografică, țară, sau localitate și având
reputație, calitate renumită, sau alte
caracteristici ce pot fi atribuite originii
geografice respective.

Atentie! IG/ DO trebuie înregistrată la OSIM!!!

 Notorious Patent, Trademark, and Copyright
Infringement Cases:
https://secureyourtrademark.com/blog/71-notorious-patent-trademark-and-copyright-infringement-
cases/#chapter6

• Twitter loses ownership of trademark on the word “tweet” to a

subsidiary.

• McDonald’s fails in an attempt to shut down a Malaysian

restaurant called McCurry.

• Facebook owns the trademark for the word “face”.

• Donald Trump’s failed attempt to trademark his catch phrase:

“You’re fired!”

• Apple is forced to pay more than $500 million in a patent dispute

over iTunes software.

• KFC tried to claim ownership of the phrase “Family Feast.”

• Paris Hilton successfully sues Hallmark for infringing on her

“That’s hot” trademark.